Curs Endocrine Gata

AS

Notiuni de anatomie si fiziologie

este un complex de glande ai caror produsi hormonii sunt eliminate direct in singe, fiind transportati la celule , stimulind sau inhibind activitatea acestora

impreuna cu sistemul nervos joaca un rol essential in mentinerea homeostaziei, in desfasurarea normala a proceselor de crestere , nutritie,si reproducere a organismului uman

Localizarea glandelor endocrine

glanda hipofiza sau pituitara

are forma si demensiune unei boabe de fasole, situata la baza creierului, a,catuita din 3 lobi adeno hipofiza secreta hormonul somatotrop (STH) , controleaza activitatea tiroidei, corticosuprarenalei, gonadelor si prolactina

neurohipofiza depoziteaza si pune in circulatie 2 hormoni antidiuretic (ADH) sau vasopresina si ocitocina

glanda tiroida situata la baza gitului , inaintea traheei

formata din 2 lobi laterali

secreta 2 hormoni tiroxina si triiodetironina

cresterea de volum a glandei duce la compresiunea asupra traheei si nervilor din vecinatate , jenind respiratia

glandele parotide in numar de 4

secreta parathormonul

glandele suprarenale

situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi, au forma unui con turtit

prezinta 2 zone una corticosuprarenala alcatuita din 3 zone glomerulata care secreta hormonii mineral-corticoizi, zona fasciculata care secreta hormonii glucocorticoizi si zona reticulata care secreta estrogeni si androgeni, si o zona centrala sau medulara ,formeaza corticosuprarenala care secreta adrenalina si noradrenalina epifiza glanda pineala

este o glanda mica , situata in endocraniu, cu forma conica, face parte din epitalamus, inainte de pubertate incepe sa involueze

disfunctiile sunt rare

apare la baieti sub 10 ani

timusul

situat retrosternal, in mediastinul superior

atinge dezvoltarea maxima la pubertate, dupa care incepe sa involueze

are rol in imunitatea celulara

secreta hormonul timozina stimuleaza cresterea si intensifica activitatea limfocitelor T

EDUCATIA PENTRU SANATATE

endocrinologia moderna s-a dezvoltat pe baze stiintifice incepind cu a doua jumatate a secolului XIX , o contributie importanta avind-o scoala romanesca de medicina al carei fondator este C.I. Parhon, autorul primului tratat de endocrinologie din lume publicat in 1908

C.I.Parhon cunostiintele de fiziologie si patologie privind glandele endocrine au permis combaterea unor afectiuni care constituiau probleme de sanatate cu implicatii biopsihologice si economico-sociale

pentru ca etiologia bolilor endocrine este variata , iar manifestarile sunt la inceput nespecifice sau chir lipsesc bolnavul ajunge la medic cind boala este deja avansata

educatia populatiei si supravegherea permanenta a starii de sanatate pot contribui in depistarea precoce si tratarea corespuzatoare a unor boli este necesar sa se realizeze

prevenirea si tratarea corecta a bolilor infectioase cronice care sunt incriminte in etiologia unor afectiuni endocrine

tratarea si supravegherea persoanelor care au suferit traumatisme cranio-cerebrale

luarea in evidenta cit mai precoce a gravidelor si supravegherea permanenta

asistarea corecta a nsterii, evitarea travaliului prelungit

administrarea iodului in regiunile gusogene si supravegherea populatiei de catre personalul medico-sanitar pentru respectarea sfaturilor

sfat genetic pentru parintii cu cu boli endocrine cu posibila transmitere ereditara sau care au rude de gradul I cu astfel de afectiuni

alimentatie rationala

evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emotilor intense prelungite care au rol in producerea hipertiroidismului cunoasterea si depistarea unor manifestari care ar putea atrage atentia inainte de instalarea semnelor endocrine

supravegherea in comunitate a bolnavilor cu afectiuni endocrine

cresterea adresabilitatii populatiei catre sectorul sanitar

PREGATIREA , ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRII SI EXPLORARII SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ENDOCRINE

I. EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI

A. Explorarea hipofizei anterioare

1. Examenul radiologic al scheletului pune in evidenta semne determinate de procesele tumorale ale glandei Radiografia craniului din: fata , profil, incidenta fronto-occipitala- evidentierea seii turcesti

Tomografia in plan frontal si sagital

Radiografia oaselor lungi- deficinte ale STH-ului

2. Examenul oftalmologic- evidentiaza modificari functionale si morfologice ale analizatorului optic determinate de tumori hipofizare ce comprima nervul optic Examenul acuitatii vizuale Determinarea campului vizual Masurarea tensiunii intraoculare3. Dozarea stimulinelor hipofizare

Dozarea din sange:- dimineata, pe nemancate - punctie venoasa,

- 10-20 ml de sange, fara subst. coagulanta

Dozarea din urina: - recolatarea urinii in 24 de ore

- 200ml urina se trimit la laborator

- se specifica cant. toala de urina emisa in 24 de ore

- valorile se exprima in cant. totala de hormon eliminat prin urina in 24 de ore

4. Testul cu cortizon- pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior hipofizar.

Determinarea eliminarii prin urina a 17-cetosteroizilor

se determina eliminarea 17-cetosteroizilor din urina

se administreaza timp de 3-5 zile 100g cortizon, sau 40g prednison

se face determinarea eliminarii 17-cetosteroizilor zilnic , cat si in ziua intreruperii adm.cortizonului.

Cortizonul inhiba secretia de ACTH, deci a 17-cetosteroizilor

B. Explorarea hipofizei posterioare

urmareste eliminarea hormonului antidiuretic-vasopresina, adiuretina; stimuleaza tubii distali renali marind resorbtia apei ;

insuficienta secretorie de vasopresina da nastere diabetului insipid .

1. Studiul bilantului hidric

masurarea zilnica a cant de lichide ingerate si eliminate

determinarea densitatii urinei

2. Proba de apa si sete- pune in evidenta tulburarea capacitatii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar

Tehnica - la ora 8.00 bolnavul evacueaza vezica ;

- bolnavul va fi cantarit;

- bea 1 litru de ceai slab timp de 15min;

- urineaza din 30-30 min pana la 12.00;

- se determina densitatea fiecarei probe;

- la 12.00 bolnavul va fi cantarit din nou si va mananca un regim mixt , fara lichide;

se recolteaza urina la 16.00 ; 20.00, si a doua zi la 8.00;

se determina densitatea urinii;

bolnavul va fi cantarit .

in caz de diabet insipid:- urina are o densitate de 1001-1003

cantitatea de apa se elimina in prima ora

se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului

se constata scaderea masiva a greutatii.

3. Proba de incarcare cu clorura de sodiu

Se determina 8 zile la rand concentratia de NaCl din urina in toate mostrele evacuate;

Se administreaza bolnavului 5g de NaCl peste regimul alimentar pe care l-a avut ;

Se continua determinarea zilnica a concentratiei sarii din urina Bolnavul nu are restrictie la lichide pe toata perioada probei.

Rezultatul: - la indivizii sanatosi conc. NaCl in urina creste

- in insuficienta hipofizara posterioara, conc. NaCl ramane neschimbata.

4. Teste de clearence

In diabet insipid scade resorbtia tubulara a apei dupa metoda clearance.

II. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SUPRARENALE

A. Explorarea corticosuprarenalei ( C.S.R)

Corticosuprarenala secreta : mineralocorticoizi, glicocorticoizi, hormoni androgeni

Se fac determinari ale hormonilor din sange si urina.1. Dozarea electrolitilor din sange si urina

Pentru dozarile biochimice din sange se vor recolta 10 ml sange venos fara subst. coagulanta Pentru dozarile din urina se va recolta urina emisa in 24 de ore si se va trimite la laboratora) Determinarea hematocritului

Se recolteaza prin punctie venoasa 5ml sange + 2 picaturi de heparina Se amesteca bine Se centrifugheaza 30 min la o turatie de 3000/ min Hematocritul (Ht) are valori crescuteb) Determinarea cantitativa a lichidelor extracelulare

Se face dupa tehnica determinarii masei circulante

Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina.

c) Determinarea raportului salivar

Urmareste raportul dintre Na si K in saliva

Tehnica - se executa dimineata, pe nemancate

- bolnavul clateste gura cu apa curata, fara alte subst.

- se aduna intr-un balon Erlenmeyer saliva secreta timp de un minut

- se trimite la laborator ptr dozajul Na si K

proba nu se poate aplica bolnavilor cu regim declorurat

raport Na/ K mai mare de 2 = insuficinta suprarenalad) Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler

Tehnica bolnavul are o alimentatie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18.00;

- se suprima lichidele de la aceasta ora;

- la 22.30 se goleste vezica

- se strange urina din acest moment si pana dimineata la ora 7.30

- se determina cant totala de urina eliminata

- bolnavul ramane nemancat in pat

- la 8.30 gol