Click here to load reader

CURS FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 2010

  • View
    2.106

  • Download
    8

Embed Size (px)

Text of CURS FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 2010

1

Specializari: PSIHOLOGIE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI ANUL I SEMESTRUL I

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

2

Tema nr. 1 Psihologia ca stiinta si ca profesie1. Psihologia ca stiint 2. Locul psihologiei n sistemul tiinelor. Ramurile aplicative ale psihologiei

1.1. Definirea psihologiei ca tiin Psihologia este una dintre tiinele umaniste, poate cea mai reprezentativ dintre ele prin originalitatea i complexitatea naturii obiectului su de cercetare. Psihologia este tiina care ne nva s cunoatem omul i ne ajut s-l nelegem. Ca domeniu al cunoaterii umane, ea a fost nc de la nceput tributar filosofiei din care s-a desprins treptat. Asociaionismul, behaviorismul, gestaltismul, psihanaliza, psihologia umanist sunt marile curente care au jalonat ntreaga istorie a psihologiei, fiecare dintre ele propunnd diverse modele explicative asupra vieii psihice. Spre sfritul secolului XIX, psihologia a nceput s-i afirme treptat statutul su de tiin, delimitndu-i problemele i stabilindu-i metodele de cercetare, iar la sfritul secolului XX i apoi n decursul lui s-au elaborat i nchegat marile construcii teoretice, s-au rafinat metodele de investigaie. Cei mai muli autori au definit psihologia pornind de la etimologia cuvntului. Deoarece cuvntul psihologie este compus din dou particule psyche (suflet) i logos (tiin) s-a afirmat c psihologia este tiina sufletului. Dei definiia este oarecum tautologic, ea are mai ales o valoare operaional, orientnd cercettorii spre descifrarea i detalierea termenului de psihic. Tipuri de definitii ale psihologiei ca stiinta 1. Definiii etimologice Cei mai multi autori au definit psihologia pornind de la etimologia cuvntului. Deoarece cuvntul PSIHOLOGIE este compus din dou particule psyche (psihic) si logos (stiint) s-a afirmat c psihologia este stiinta psihicului. Desi definitia este oarecum tautologic are mai ales o valoare operational, orientnd cercettorii spre descifrarea si detalierea termenului de psihic. 2. Definitii comprehensive-ncearc s surprind elementele esentiale ale psihologiei ca stiint -W.Wundt- Psihologia= stiint a experientei imediate -W. James- Psihologia= stiint a vietii mentale, a fenomenelor si conditiilor reale

3

-Kulpe- Psihologia=stiint a faptelor n msura n care ele depind de subiect Psihologia este o tiin care se ocup de studiul fenomenelor i capacitilor psihice, urmrind descrierea i explicarea acestora n baza descoperirii unui ansamblu de legi, regulariti sau modaliti determinative.(Paul Popescu-Neveanu) Dup opinia lui M. Zlate, definiia unei tiine trebuie s conin informaii, fie i ntr-o formulare general despre obiectul de cercetare, metode, legi, finalitate. Lund n considerare aceste elemente, M.Zlate definete psihologia ca fiind tiina care studiaz psihicul (procese, nsuiri, mecanisme psihice), utiliznd un ansamblu de metode obiective, n vederea desprinderii legitilor lui de funcionare, cu scopul cunoaterii, optimizrii i ameliorrii existenei umane. 3. Definiii explicativ-culturale: 1. Psihologia reprezint studiul faptelor morale i al inteligenei, fiind tiina sufletului (Littre) 2. Psihologia are mai multe semnificaii ca tiin i anume: a) studiul tiinific al vieii mentale (memorie, gndire, inteligen), b) cunoaterea empiric a sentimentelor celuilalt, c) analiza sentimentelor, a strilor de contiin, d) ansamblulde sentimente, modaliti de a gndi i de a aciona caracteristice unui individ sau unui grup de indivizi (J.Dubois) e) psihologia este tiina care studiaz procesele mentale i emoionale i comportamentul f) psihologia este suma aciunilor, trsturilor atitudinilor, modelelor de gndire sau a strilor sufleteti ale unei persoane sau ale unui grup (D.B.Guralnik) 4. Definiiile filosofice sunt cele care caut s explice conceptul sau ideile despre psihologie. 1. Psihologia este tiina sufletului sau a spiritului. Acest punct de vedere cuprinde mai multe aspecte ce trebuie considerate separat. a) o anumit manier de a se comporta, de a reaciona la impresiile din afar (psihologia comportamentului) b) faptul de a avea contiina propriilor idei, emoii, tendine (psihologia contiinei), c) atitudinea reflexiv-critic fa de propria persoan (psihologia reflexiv i cea critic), d) ansamblul de stri sau dispoziii psihice ale unei persoane sau ale unui grup de indivizi (psihologie social) Definiiile menionate mai sus pun problema complexitii acestei tiine, dar evideniaz i dificultatea de a o delimita i defini, dintr-un singur punct de vedere.

4

3. Locul psihologiei n sistemul stiintelor ntr-un secol si jumtate (nfiintarea primului Laborator de psihologie experimental la Leipzig-1879), psihologia a parcurs drumul de la negarea ei ca stiint pn la obtinerea statutului de stiint central n rndul tuturor celorlalte stiinte. Cu timpul, conceptiile cu privire la locul psihologiei n sistemul stiintelor s-au organizat si integrat, conducnd la elaborarea unor modele explicativ-interpretative. a). Modele triunghiulare 1929- Karl Buhler propunea modelul triunghiular al psihologiei stiintifice, aceasta din urm fiind amplasat la intersectia stiintelor umaniste, stiintelor sociale si stiintelor naturale 1978-P.E.Meehl lanseaz distinctia ntre psihologia hard si psihologia soft, potrivit creia influenta stiintelor naturii a orientat psihologia spre un studiu mai riguros al comportamentului, stiintele sociale au accentuat studiul influentelor subiective. 1961-Clasificarea triunghiular a stiintelor KEDROV care subdivide stiintele umaniste n stiinte sociale si stiinte filosofice, fcnd loc n triunghiul su alturi de psihologie si altor stiinte tehnice, matematice, logice. Kedrov clasifica stiintele dup principiul subordonrii (al dezvoltrii ) si al obiectivittii (al reflectrii). Ct priveste psihologia, ea ocup un loc aparte n triunghi: mai aproape de filozofie dar fiind legat de toate celelate trei vrfuri ale triunghiului. b) Modelul circular J. Piaget , la cel de-al XVIII-lea Congres International de Psihologie (Moscova, 1966) propunea un model circular al stiintelor. Punctul de pornire al clasificrii lui J.Piaget l constituie relatia dintre subiect si obiect n procesul cunoasterii. Dac n matematic si fizic se reflect obiectul real, latura lui cantitativ, n biologie deja apre si latura subiectiv, fapt care l pregteste pe subiect s devin obiect al cercetrii, proces ce se reia n psihologie si sociologie. Linia circular se ncheie n epistemologie si genetic prin relatia psihosociologiei cu logica si matematica, relatia dintre acestea din urm realizndu-se prin intermediul structurilor operatorii ale subiectului. Concluzia lui Piaget: psihologia ocup o pozitie central, si nu numai ca produs al tuturor altor stiinte, dar ca surs posibil de explicatie a formrii si dezvoltrii lor. 1. Modelul interpenetrrii stiintelor Mult vreme n interpretarea relatiilor dintre stiinte a predominat ideea interdisciplinarittii. Matei Dogan si Robert Pahre avanseaz ideea c nu cercetarea interdisciplinar atotcuprinztoare este n msur s asigure inovarea stiintelor, ci dimpotriv interpenetrarea ( hibridarea) lor. Referindu-se direct la psihologie, autorii prezint numeroase exemple de hibridare ntre aceasta si alte stiinte, fapt care a dus la aparitia unor noi stiinte sau ramuri ale psihologiei:

5

psihologia social, psiholingvistica, psihologia muncii, psihopatologia. Acestea la rndul lor se pot divide: de exemplu psihologia organizational este o ramur a psihologiei sociale care are ca surse teoria managementului si organizrii, fluxuri importante din psihologia social, psihometrie, sociologie. 2. Modelul clasificrii stiintelor M.Zlate propune o grupare a stiintelor n patru categorii: 1. stiinte fundamentale ale omului (biologia, sociologia, filosofia) interpretat ca fiint bio-socio-spiritual 2. ,3 stiinte referitoare la principalele tipuri de activitti ndeplinite de om (educationale, economice, manageriale, sportive, etc.) 4. stiinte maximal preocupate de asigurarea integrittii fizice si psihice a omului (medicina, neurologia, psihiatria) La confluenta dintre aceste stiinte, psihologia general si-a delimitat propriile ei ramuri aplicative. Pozitia deosebit a psihologiei n sistemul stiintelor, la intersectia celorlalte, n centrul sau n vrful lor, favorizeaz dup opinia lui Pavelcu, pendularea spectaculoas a interpretrilor ntre psihologizare a numeroase discipline la o extrem si depsihologizare a psihologiei la cealalt extrem. Se pare, de aceea c mai important dect distinctia categoric a stiintelor este cooperarea lor.

6

2. Obiectul de cercetare al psihologiei Obiectul psihologiei poate fi analizat din perspectiva urmtoarelor orientri: orientarea psihanalitic, orientarea behaviorist, orientararea umanist. 2.1. Orientarea psihanalitic Din perspectiva introspeciei, psihicul este conceput ca un cerc de fenomene ce i au izvorul n ele nsele fr nici o legtur determinativ cu exteriorul. Psihicul este o lume aparte, interioar, format din triri exclusiv subiective: el este izolat de lumea extern i exist numai n msura n care se reflect n contiin, existena lui fiind redus la trirea lui. Psihicul este o realitate primar, nemijlocit, el constituie o lume nchis n sine, un bun personal al fiecrui individ. Pentru a studia aceast realitate interioar, cercettorul trebuie s se dedubleze n obiect i subiect al cercetrii. Cum ns dedublarea cercettorului n-ar da dect posibilitatea studierii propriilor lui funcii psihice nu i a altor persoane, atunci, pentru a se putea realiza i acest deziderat, introspecionitii recomand empatia, adic transpunerea cercettorului n tririle i strile psihice ale altor persoane. Introspecia i are originea n Germania la Leipzig, W.Wundt nfiinnd n 1879 primul Laborator de psihologie experimental. Introspecionitii pun n centrul psihologiei studierea fenomenelor de contiin, de aceea introspecia a fost denumit psihologia contiinei. Introspecia a fost vehement criticat nc de la apariia ei, iar pe consid

Search related