CUPRINS

1. OMILETICA - DEFINITIE,NECESIATE2. DUHUL SFANT SI PREDICA3. MESAGERUL EVANGHELIEI- CHEMAREA SA4. CARACTERUL PREDICATORULUI5. EXEMPLUL LUIISUS IN PREDICARE6. CONSTRUIND PODULINTRE „ATUNCI " SI „ACUM"7. PREGATIREA PREDICII; PLANUL PREDICII8. TIPURI DE PREDICI9. PREDICA EXPOZITIVA 10.PREDICA TEXTUALA11.ANALIZA TEXTULUI BIBLIC12. INTRODUCEREA PREDICII13.CORPUL PREDICII - METODE EXEGETICE DEINTERPRETARE A TEXTULUI BIBLIC 14.ILUSTRATIA SI APLICATIA IN PREDICA 15.CONCLUZIA PREDICII 16.EXPUNEREA MESAJULUI BIBLIC

1

1 . OMILETICA .DEFINITE . NECESITATE

1.1 Introducere . Definitie

- omiletica este o ramura a Teologiei practice- Predica este o proclamare personala a Cuvantului lui Dumnezeu sub imputernicirea Duhui

Sfant, cu scopul de a convinge pe oameni sa se impace cu Dumnezeu , sa creasca in harul Sau si sa traiasca o viata imbelsugata in Domnul Isus Hristos.Omiletica este disciplina teologica in care se expun sistematic principiile , metodele , si procedeele alcatuirii si expunerii predicilor

- Numele disciplinei vine de la verbul grecesc omilein - a sta de vorba cu cineva , a se intretine asupra unei teme , a comunica prin ... Prin aceasta notiune se exprima ACTIUNEA PREDICATORULUI DE A VORBI CU POPORUL, IN GENERAL

- In N.T. omilein apare de 3 ori

Luca 24.14 -„vorbeau unul cu altul despre" Fapte 20.11 - „vorbind cu ei mult..." Fapte 24.26 - „ vorbea cu el ..."

1.2 Scopul omileticii

- Omiletica este acea stiinta care ajuta pe predicator sa fieORDONAT IN GANDIRE CU SUCCES IN PREGATIRE CLAR IN EXPUNERECALD IN PREZENTAREA ADEVARURILOR DIVINE VARIAT IN CE PRTVESTE FORMELE SI MATERIALUL FOLOSIT MEREU PROASPAT SI INEPUIZABIL HRANIND SPIRITUAL PE CEI CE-L ASCULTA

- omiletica nu trebuie privita numai ca o pregatire pur omeneasca

1.3 Cai pentru insusirea omileticii

- prin aprofundarea principiilor ei- studind viata predicatorilor si predicile lor

dezvoltarea unei metode proprii - tinerea de predici felurite- corectarea pe parcurs- importanta originalitatii dezvoltarea

spiritului de rugaciune si consacrare

1.4 False opinii despre omiletica

ca abilitatea umana si inspiratia divina sunt doi factori care se resping reciproc- ca , daca predicatorii vor pregati continutul predicii aceasta practica va face din ei niste

„ roboti"ca si fara studii omiletice si hermeneutice se poate avea success in lucare , intocmai ca vechii nostril predicatori

2

concluzii

omiletica este1. un HAR - deoarece initiative!, chemarea , si imputrnicirea pentru predica apartin lui Dumnezeu2. o STIINTA - pt ca contine un manunchi de principii care pot fi insusite3. o ART A - principiile pot fi puse in practica iar eficacitatea lor depinde de predicator

„NOI SUNTEMIMPREUNA LUCRATORI CU DUMNEZEU"- 1COR3.9

2 . MESAGERUL EVANGHELIEI

„ predicile nu pot fi separate de persoana care predica .Ele sunt conditionate de ceea ce el este, ceea ce el face, ceea ce el gandeste si ceea ce el simte"-Illion T. Jones„ fii cu luare aminte asupra ta asupra insuti si asupra invataturii pe care o dai altora..."(lTim4.16)- „CEEA CE ESTI VORBESTE ASA DE TARE INCAT LUMEA NU MAI POATE AUZI CEEA CE SPUI" - EMERSON

- 10AN 8 :25 - sunt ceea ce spun ca sunt

2.1 chemare divina

- predicarea Evangheliei nu este o simpla profesiune„ cum vor propovadui daca nu sunt trimisi ?"- Romani 10.15

- Pavel a scris ca el era „ pus propovaduitor si apostol.."- ITim 2.7Toti credinciosii au fost „ chemati sa fie sfinti "(ICor 1.2) dar nu toti sunt

chemati sa fie predicatori (1) chemarea se face individual sau personal . Este o problema a fiecarui credincios in raport direct cu stapanul sau . Autoritatea de a chema este prerogativa Domnului (loan 15.16; Mc 3.13-14; Fp 9.15)

- apare intr-o inima care are partasie intima cu Dumnezeu -- ea se naste intr-o atmosfera de spiritualitate- ea vine de obicei in mijlocul unei activitati - Fp 13.2

3

(2) chemarea este clara - el trebuie sa aiba nu numai sigurarea chemarii, dar siincrederea, indrazneala si bucuria ce o da aceasta incredere

„eu sunt tot asa de bine chemat sa predic , cum a fost chemat si ap. Pavel "-Spurgeon

(3) chemarea difera de la om la om(4) dovezile chemarii de a predica

- marturie interna data de Duhul Sfant - puternica satisfactie spirituala si emotionala in exercitarea lucrarii recunoasterea chemarii de catre altii - Fp 13.2-3

* Dumnezeu isi pastreaza in continuare suveranitatea chemarii si trimiterii oamenilor in lucrarea Sa

« Dumnezeu allege din sanul bisericii personae pt lucrarea Sa# Dumnezeu cheama persoane care sunt pline de ravna

in lucurile bisericii si care staruie impreuna cu biserica pt practicile sfinteDumnezeu recunoaste suveranitatea bisericii de a incredinta si inmana mandatul Sau acestor lucratori doriti de ElDUMNEZEU ACORDA PRIVILEGIUL LUCRARII PRIN MAINILE BISERICII

Doua extreme in ce priveste chemarea 1 ^ '2> )INDIVIDUALISMUL - cand cineva pretinde chemarea fara vreo

Referinta la biserica (v.2) INSTITUTIONALISMUL - cand toate deciziile sunt mate de biserica

Fara vreo calauzire a Duhului (v.4)

inzestrare supranaturala(ungere de sus)succesul in lucrare (roade) - nu se masoara numai prin nr de membri,

consturctii sau salariu - ci prin sufletele mantuite,inimi mangaiate, Familii dezorientate indrumate pe drumul Fericirii, oameni formati

NU INTRA IN LUCRARE PT FAIMA -10AN 8.50amvonul nu este o cara pe care sa se suie ambitia

NU INTRA IN LUCRARE DE DRAGUL FAMILIEI„ aschia nu sare departe de trunchi" nu se potriveste aici

SLUJIREA DOMNULUI NU ESTE LOCUL DE INAVUTIRE spiritujl&mercenar

NU INTRA IN LUCRARE GANDIND CA O ASEMENEA VIATA VA FI USOARA SI PLINA DE PLACERI

4

DUHUL SFANT SI PREDICA

Fara iluminarea expresa a Duhului Sfant nu este nici intelegere corecta a Cuvantului nici expunerea acestuia Tn fata ascultatorilor. Marele expozitor, Spurgeon afirma:

Daca este un rezultat divin in urma Cuvantului lui Dumnezeu, acesta trebuie adus de Duhul Sfant. Dupa cum Dumnezeu a mers maintea copiilor lui Israel cand a despartit Marea Rosie, dupa cum, cu siguranta i-a condus prin pustie prin nor si stalpul de foe, tot asa puternica prezenta a Domnului Nostru trebuie sa

mearga cu Cuvantul Sau, daca dorim ca o binecuvantare sa rezulte din el.1

O predica cu efect, nu este o predica manipulative. Aceasta predica cu efect este numai atunci cand omul lui Dumnezeu vorbeste manat de Duhul Sfant.

ILUMINAREA

Este lucrarea supranaturala a Duhului Sfant prin care ochii, mintea si inime expozitorului Cuvantului sunt deschise pentru a intelege sensul si mesajul Scripturilor Iluminarea nu trebuie contundata cu celelalte doua lucran ale buhulul Sfani i n relaTIe cu Cuvantul si care sunt revelatia si inspiratia.

Revelatia este actul prjji care Dumnezeu S-a facut de cunoscut. Aceasta a venii prin

natura (cf. Rom. 1:20 - revelatia naturala); prin Cuvant (cf. 1 Cor. 2:10 - revelath speciala); prin

incarnarea lui Isus (loan 1:14 ; Evr. 1: 1-3 - revelatia incarnationala sai exceptionala).

Inspiratia este vehicolul prin care Dumnezeu s-a revelat sfintilor Sai profeti s apostoli (2 Pet. 1:21).

Iluminarea sau inobilarea mintii noastre de a intelege tainele Cuvantului, se vede c; un adevar recunoscut in paginile Sfintelor Scripturi. In V.T. avem urmatoarele pasaje:

Ps. 119:18Ps. 119:33-34

5

In N.T. pasajele clasice sunt urmatoarele:

Luca 24:45

Efes. 1:17-18

Filipeni 1:9-11

Colos. 1:9-11

1 loan 2:20,27

Inspiratia este:verbala - cuvintele sunt inspirate (cf. 1 Cor. 2:12-13)

plenara - adica toate cuvintele Scripturii sunt inspirate (2 Tim. 3:16 - termenul folosit aici este grecescul THEOPNEUSTOS, care inseamna - "emanat de Dumnezeu" ; "insuflat divin"

ILUMINAREA -TEOLOGIE SI PRACTICA

Iluminarea este tot timpul inteleasa in legatura cu Cuvantul scris. De-a lungul istoriei Bisericii au fost oameni care au pretins iluminare si inspirare extrabiblica. Comentand acest aspect, teologul Reformat John Calvin, scria:

Vreau sa intreb pe acei oamcni ce fel de alt spirit au in ei afara de Spiritul lui Christos care a fost promis ucenicilor... si ce fel de Spirit ne-a promis Mantuitorul nostru ca ne trimite? Unul care nu va vorbi de la sine (loan 6:13), ci Unul care ne va ilumina asupra adevarului pe care El ni 1-a trimis prin Cuvant. De aici concludem ca lucrarea Duhului Sfant nu este aceea de a alcatui doctrine noi, neauzite, nici aceea de a aduce revelatii noi prin care sa fim departati de la adevarul adus prin Evanghelii, ci aceea de a pecetlui in mintile noastre, adevarul recomandat prin

Evanghelii.

Pe de alta parte, reformatorul Lutheran, Martin Luther, compara pe cei ce pretind revelatii

extrabiblice cu un roi de insecte care "zboara fara tinta in norii propriilor lor vise si care refuza sa-si

bazeze credinta pe Scriptura." Vorbind despre rolul ilurmnani in credinta care vine prin sola

scriptura, in cartea sa Jugul Vointei, Luther noteaza:

Niciunul care nu are Duhul lui Dumnezeu in el, nu pricepe

o iota din Scripturi. Toti oamenii au inimile intunecate, in asa

masura, ca si atunci cand acestia citeaza un pasaj biblic, ei nu 6

inteleg ce vrea sa spuna acel pasaj ... Duhul Sfant este necesar

pentru intelegerea intregii Scripturi si a fiecarei parti din

Scripturi.4

Iluminarea omului pentru Tntelegerea tainelor Cuvantului este necesara din momentul mantuirii, caci mintea acestuia este intunecata de Diavolul (2 Cor. 4:3-4); numai dupa ce mahrama necunoasterii este luata de Dumnezeu (2Cor. 3:16) omul mort in pacat si deci fata de lucrurile lui Dumnezeu (Efes. 2:1 ), poate sa priceapa lucrurile lui Dumnezeu. Contempland asupra acestui adevar, teologul Paul Wooley, scrie:

Este o mare diferenta de opinie intre un chrestin si un nechrestin, Tntre un om care a fost reinoit de Duhul lui Dumnezeu si unul care nu a fost reinoit mca. Diferenta de opinie are o influenta vitala asupra mtelegerii claritati Scripturii. Omul spiritual are, prin regenerare o baza de intelegere pe care omul natural nu o are. Chiar daca amandoi poseda abilitati mintale egale, numai omul

spiritual are cheia cu care sa deschida intelesul Bibliei.

Expozitorul Cuvantului, va trebui sa noteze urmatoarele aspecte speciale despre iluminare:

1. Iluminarea, nu insemneaza ca tot ce s-a scris despre Dumnezeu poate fi mteles (Deut.

29:29).

2. Iluminarea nu exclude nevoia de invatatori dintre oameni pentru priceperea Cuvantului

Bibliei (1 loan 2:27 cu Efes. 4:11-13).

3. Iluminarea nu lucreaza dincolo de Cuvantul Scripturilor (ex. in bilogie, istorie etc.)

4. Iluminarea nu exclude importanta studiului sistematic a Cuvantului (2 Tim. 2:7).

5. Iluminarea nu garanteaza neaparat unitate doctrinara, deoarece:a) unele pasaje sunt dificile pentru a se ajunge la o

formulare doctrinara.b) unele sunt abordate cu presupozitie teologica si

denorninationala *c) altele inca nu au fost studiate suficient

REZULTATELE ILUMINARI PRIN DUHUL SFANT

7

Pasajul clasic Nou Testamental care vorbeste despre importanta iluminarii pentru expozitorul Cuvantului, este 1 Cor. 2:6-14 - "Totusi ceea ce propovaduim noi, printre cei desavarsiti, este o intelepciune ; darnu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vor fi nimiciti. Noi propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascunsa, pe care o randuise Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci, si pe care n-a cunoscut-o niciunul din fruntasii veacului acestuia; caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignitpe Domnul slavei.

Dar, dupa cum este sen's: „Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile, pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. Noua fnsa Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau. Caci Duhul cerceteaza totul, chiar si lucrurile adanci ale lui Dumnezeu. In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului, care este in el? Tot asa nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu afara de Duhul lui Dumnezeu. Si noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem cunoaste lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Sau. Si vorbim despre ele nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneasca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti. Dar omul firesc nu prim este lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci, pentru el, sunt o nebunie ; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuiesc judecate duhovniceste."

Ratiunea paulina pentru a introduce nevoia si importanta iluminarii, este data de:

- filozofia umanista (1 Cor. 1-2)- psihologia umanista (1 Cor. 1.)- nebunia mtelepciunii umane (1 Cor. 1.)

Inspirat de Duhul Sfant, ap. Pavel conclude ca aparte de iluminarea Duhului Sfant nu exista

mtelegere pentru lucrurile lui Dumnezeu, in particular pentru mantuire (1 Cor. 2:11-12)Teologul Bernard Ramm descopere in scrierile lui Martin Luther, acest concept paulin.

Ramm noteaza:

Pentru Luther, exista o claritate externa si una interna a Scripturilor. Astfel, prin legea folosirii uzuale a limbii, un crestin poate sa inteleaga Scriptura ca pe un document scris. Aceasta este claritatea externa a Scripturii. Datorita pacatoseniei sale, omul are nevoie de o asistenta interna, pentru ca acesta sa priceapa ca Scriptura sau Cuvantul lui Dumenzeu, este Cuvantul lui Dumnezeu. Rezulta deci, ca Scriptura este o entitate spirituala care poate fi patrunsa numai prin credinta si cu ajutorul Duhului SfSnt.

Aceasta este claritatea interna a Scripturilor.6 In urma iluminarii Duhului Sfant, expozitorul, gaseste ca:1. Nu mai este tributar traditiilor si dogmelor

2. Biblia este la indemana oricarui Chrestin doritor s-o cunoasca.

3. Studiul biblic, devine practic, o comuniune personala cu Dumnezeu.

4. Iluminarea produce bucurie (Luca 24:32)

8

CARACTERUL PREDICATORULUI

1. IMPORTANTA CARACTERULUI PREDICATORULUI

- predicarea este strans asociata cu caracterul nostru („ in slujire caracterul este decisiv "- James Braga )

- Pavel a trait ceea ce a predicat - 2Tes 1.3-12 ; Fapte 20.28; ITim 4.16- Daca vrei sa fii un predicator mai bun atunci fit o persoana mai buna- Intr-o mare masura predicarea este autobiografica , adica intr-o predicare eficienta este

descoperita experienta predicatorului, taria lui , slabiciunile si nevoile lui . Este implicat aici si un aspect profetic in predicare in sensul ca continutul nu este dependent de persoana,abilitatea,nevoile sau gandirea predicatorului

2. ATRIBUTE DE CARACTER IMPORTANTE ALE PREDICATORULUI

a. attribute spirituale

- un duh de inchinare - sa petreaca mult timp in rugaeiune,meditare si citirea Cuvantului .

Pregatirea spirituala trebuie sa fie pe primul loc .

- dragostea - pentru Dumnezeu , pentru predicare ,pentru oameni (1 Tes 1.3;lTim 6.11,12)

- credinta - predicatorul are nevoie de masura mare de credinta . El depinde de Dumnezeu in

slujire si pentru succesul fiecarei predici . Noi trebuie sa privim dincolo de talent,

cunostinta,abilitati . Succesul in slujirea crestina necesita credinta atat pentru

supranatural(minuni) cat si pentru procesul cresterii spirituale

- umilinta - Rom 12.3- daca nu suntem atenti atunci onoarea chemarii ,masura influientei, gradul

succesului,ne pot face sa fim mandri

- sa fie un om cu convingeri puternice - convingeri positive nu un caracter

incapatanat . Predicatorul trebuie sa fie bine incredintat de ceea ce predica

9

- dedicare totala fata de voia lui Dumnezeu - „ diferenta intre un om pus de oameni si

unul chemat de Dumnezeu este ca in primul ca in primul caz trebuie sa-1 platesti ca sa

predice pe cand in al doilea caz si daca -1 platesti nu va renunta sa mai predice " - Jacob

Miller . Familia sa trebuie sa dedice slujirii .(!Tim3.2,4,5;TitL6).

- un duh de slujire - tendinta sa vrea sa ajute sa slujeasca . „sa fie in stare sa invete pe

altii " - ITim 3.2 . Apt sa slujeasca ,sa pastoreasca ,sa predice

- credinciosie - in felul in care administreaza timpul , in pregatirea sa spirituala

(rugaciune,citirea Bibliei),in pastorire, in felul in care isi administreaza finantele lui si ale

bisericii

b . attribute morale

- integritatea — Ps 51.6- puritate morala — Is 52.11 ; ITim 3.6-7 . Nu inseamna perfectiune ci ca se vede un progres in sfintenia personala . Purtare ireprosabila in lucrurile mici pentru ca este un exemplu , pentru ca atunci cand va predica anumite subiecte oamenii isi vor aduce aminte de slabiciunile lui, pentru ca fiecare nivel de sfintenie implica noi ispite . Comportare ireprosabila cu sexul feminin . Puritate etica in raport cu alti oameni,alte culte .- curaj moral - rezistenta la presiuni dinlauntrul finite noastre,din afara ,din partea satanei

c . attribute emotionale

- un temperament sfintit- emotiile sale de baza sunt schimbate,mature si controlate de Duhul Sfant. Orice relatie este mai buna cand temperamental este unul sfintit- siifitul proportiei - un echilibru intre umor si seriozitate . Simtul umorului este o caracteristica a sanatatii emotionale .Este mai bine sa

10

razi de anumite lucruri -cele imposibile,ridicole,neasteptate - decat sa te plangi de toate- entuziasmul - nu eel ieftin sau prefacut . Nu este rezultatul gandirii positive . Cuvantul vine de la gr. Entheos - Dumnezeu in tine ,plin de Dumnezeu , inspirat de Dumnezeu- realismul - problemele vietii sunt reale , dar avem promisiunile Domnului (lloan 5.4) . Optimismul a inventat avionul iar pesimistul a inventat parasuta . Predicatorul realist este acela care este sufficient de optimist incat sa creada ca avionul (biserica) poate zbura si atat de pessimist incat sa fie pregatit sa intampine si anumite probleme .- simpatie - pentru oameni ; sa nu se uite cu dispret (Rom 12.15); simpatie in relatii personale,consiliere,invatatura si predicare- rabdarea - arta de a sti cum si fiind capabil sa astepti ; rabadarea este cultivata prin rugaciune si este dobandita prin procesul maturizarii ( 2Pt 1.5-8;Rom 5.1-5). In slujire vor fi destule oportunitati pentru a-ti dezvolta rabdarea.

d. attribute intelectuale

- caracter studios — binecuvantat este predicatorul care iubeste studiul si vai de eel nu iubeste . Natura slujirii indica faptul ca predicatorul trebuie sa fie un student pe viata al Bibliei ,a altor carti ,al fiintelor umane si al naturii

- ordonat,organizat — biroul,administratia bisericii,predicile,problemele personale . El trebuie sa fie capabil sa-si ajusteze si mentina prioritatile sale in ce priveste cele mai importante aspecte ale slujirii sale.

- moderatia - ICor 9.25 - inseamna si sa ai vederi ,opinii moderate ; extremele trebuiesc evitate deoarece toate ereziile si disputele doctrinare s-au nascut din lipsa unei abordari echilibrate

- imaginatia creatoare - sa poata aduce trecutul si viitorul in present . Imaginatia include ingeniozitate,originalitate,unicitate,si prospetime in continut ,stil si exprimarea mesajului.

- puterea de concentrare in rugaciune,studiu,meditatie,- o memorie durabila sifidela — loan 14.26

- intelepciune - sa stii sa folosesti cunostinta pe care o ai . Sa stii ce sa predici,cand sa predici, si cum sa predici (Iacov 1.5)

11

e . atribute sociale

- sociabilitate — nici prea introvertit dar nici prea extrovertit; sa poti stabili relatii de prietenie ,sa le mentii

- cunoasterea naturii umane- absenta prejudecatilor - o atitudine crestina fata de alt erase,natiuni,culturi, religii

. . .- spirit de cooperare - sa poata lucra bine cu cei fata de care trebuie sa dea socoteala si cu cei

care trebuie lui sa-I dea socoteala .- respect pentru autoritate - sa se supuna autoritatii care este peste el si sa exercite autoritatea

delegata de Hristos- atitudine concilianta - sa- I poata aduna pe oameni ,sa-I castige ; sa nu divida biserica, sa n-o

polarizeze- spirit invatabil - sa accepte sfatul bine intentionat si critica constructive,- loialitatea- fata de familie, biserica ,denominatie, colaboratori,prieteni

12

EXEMPLUL LUI ISUS IN PREDICARE

Biblia ne spune ca obiceiul lui Isus era sa invete multimile (Mc 10.19) . Tot Biblia ne arata si reactiile oamenilor la invatatura Lui:

„ multimile erau uimite de invatatura Lui " - Matei 7:28„ multimile au fost profund impresionate " - Matei 22:33„ oamenii au fost entuziasmati de invatatura lui Isus " - Marcu 11:18„ marea multime s-a bucurat ascultandu-i " - Marcu 12;37

Care sunt atributele comunicarii lui Isus ?

1 . ISUS A INCEPUT CU NEVOILE,DURERILE SI INTERESELE OAMENILOR

de obicei Isus inavata ca raspuns la o intrebare sau la problemele oamenilor . Le-a implinit nevoile . Isus era intotdeauna relevant si la obiectLuca 4:18-19 - accentual cade in intregime pe satisfacerea nevoilor si vindecarea suferintelor . Isus avea o veste buna de impartasit celor-ce doreau s-a asculteNoi nu trebuie sa facem Biblia sa fie relevanta , trebuie sa-I aratam relevanta aplicand -o la vietile oamenilorTrebuie sa invatam sa impartasim Evanghelia astfel incat sa aratam ca aceasta este „o veste" si ca este „buna ". Daca nu este veste buna nu este Evanghelie . Vestea buna ofera celor pierduti exact lucrurile pe care acestia le cauta cu infrigurare : iertare,libertate,siguranta,scop,dragoste dragoste , acceptare si tarie . Ne pune la punct trecutulme asigura viitorul si da un sens prezentului

Multimile se ingramadesc intotdeauna sa auda vesti bune . Sunt suficiente vestile rele in lume asa ca ultimul lucru de care ar avea nevoie oamenii astazi este ca atunci cand vin la biserici sa mai auda si alte vesti rele . Ei cauta pe cineva care sa le dea speranta,ajutor,acceptare (vezi Mt 9.36)

13

Impartasirea principiilor biblice care satisfac o nevoie creeaza o foame dupa mai mult adevar . Foarte putini oameni care au venit la Isus cautau adevarul ;ei cautau o alinare ;dupa ce nevoia era satisfatuta ,oamenii erau dornici intotdeauna sa cunoasca adevarul despre aces^fom care-I ajutase intr-o problema pe care nu au putut-o rezolvaEfes 4 . 29 — ceea ce vorbim trebuie sa fie determinat de nevoile oamenilor carora ne adresam ; sa vorbim ceea ce le este de folos

2 . ISUS A RAPORTAT ADEVARUL LA VIATA

invatatura Lui a fost simpla si practica ; relevanta si aplicabilaEl s-a concentrat asupra aplicatiilor pentru ca scopul Sau era satransforme oamenii ,nu doar sa-I informezeEx. Predica de pe munte

A inceput prin a impartasi 8 secrete ale fericiriiApoi a vorbit despre trairea unei vieti exemplareDespre controlarea manieiRestaurarea relatiilorEvitarea adulterului si a divortuluiDespre tinerea promisiunilor si intorcerea binelui pt rauCum sa daruim cu o atitudine corectaCum sa ne rugamCum sa strangem comori in ceruriCum sa invingem ingrijofarea...............

predicile care indeamna oamenii la schimbare fara sa le arate pasii practici care trebuie facuti due in cele din urma la sentimente si mai mari de vinovatie si frustarecand merg la doctor nu vreau sa aud doar ce e rau cu mine ; vreau sa-mi prezinte si niste procese in urma carora sa ma vindec . Ceea ce au nevoie oamenii astazi sunt mai putine predici de genul„trebuie sa" si mai multe predici de tipul „ cum sa"„ Biblia nu ne-a fost data ca sa ne mareasca cunostintele ,ci san e schimbe viata " - Moody ,D.L.Predicarea cristocentrica este legata de viata si produce schimbarea modului de viata . Predicile care ii invata pe oameni cum sa traiasca nu vor duce lipsa niciodata de ascultatori

Cei mai profund mod de invatare este acela care are un impact asupra vietii de zi cu zi a oamenilor14

Este un mit ca trebuie sa -ti compromiti mesajul pentru a atrage multimile de oameni . Nu trebuie sa transform! mesajul Bibliei , ci trebuie sa-1 transpui in termeni pe care sa-I inteleaga cei nemantuiti

. ISUS A VORBIT MULTIMIIINTR-UN MOD INTERESANT

multimii Ii placea sa-L asculte pe Isus - Mc 12.37„sunt oamenii incantati de mesajele tale ? Isus niciodata n-a incercatsa converteasca pe cineva cu manieO predica nu trebuie sa fie seaca pentru a fl spiritualaPentru eei ce nu vin la biserica de obicei ,o predica plictisitoare esteceva de neiertat . Adevarul prezentat slab este ignorat . mesajul esteprea important pentru a fi transmis cu indiferenta - „ ia-1 cum este saulasa-1 "Cum a captat Isus interesul multimilor ?

a) El spunea istorioare pentru a comunica un adevar .

Isus a fost un maestru in povestiri; povestirea a fost tehnica favorita a lui Isus cand se adresa multimilor Beneficiile folosirii povestirilor sunt:

- ne capteaza atentia- ne starnesc emotiile- ne aju|ta sa tinem minte

b) Isus a folosit un limbaj simplu , nu jargoane tehnice sauteologice

El a folosit cuvinte pe care oamenii obisnuiti le puteau intelegeEl a vorbit despre pasari,flori,monede pierdute . . .Isus a invatat adevaruri profunde intr-o maniera simpla ; astazi noiinvatam adevaruri simple intr-o maniera profundaSimplu nu inseamna superficial sau simplist ,ci clar si usor de intelesDaca vrei sa comunici cu majoritatea oamenilor trebuie sa incerci safii cat mai simplu

15

CONSTRUIND PODURII INTRE „ATUNCI " SI „ACUM"

Slujba noastra este sa construim un pod care sa faca legatura intre textul biblic si audienta contemporana , sa-I ajutam sa vada aplicatia Cuvantului lui Dumnezeu .

Sunt 4 etape in construirea acestui pod :

1 . STUDIAZA TEXTUL

- fa exegeza : observa , interpreteaza si coreleaza- pe masura ce studiezi textul pune-ti urmatoarele intrebari:

Ce se spune aici ? Ce inseamna ?

- vezi baza istorica , cuvintele cheie , structura literara si teologia

2 . GASESTE ADEVARURI UNIVERSAL VALABILE

- aceste adevaruri sunt implicatii ale textului- gaseste principiile universal valabile care transcend obiceiurile noastre si pune aceasta intrebare foarte importanta :

Ce raspuns se asteapta din partea noastra din textul acesta ?

3 . VEZI CARE-TI ESTE AUDIENTA

- care sunt nevoile lor , pacatele lor , durerile lor ?

- care sunt lucrurile ce-I intereseaza si care sunt intrebarile lor?- Oridecateori predic stiu anumite lucruri care sunt adevarate :

Oricine vrea sa fie iubitOricine vrea ca viata lui sa contezeViata este goala fara HristosMulti dintre ei poarta povara vinovatiei

16

Multi dintre ei sunt mistuiti de amaraciune din pricina ranilor dintrecut

Frica de moarte este universala oricarei culturi

4 . APLICA ADEVARUL LA SITUATIA LOR

- singura cale prin care vietile oamenilor sunt schimbate este prin aplicarea Cuvantului lui Dumnezeu- lipsa aplicatiei este principala problema a multor predici ; cele mai multe predici sunt studii ale contextului biblic sau a cuvintelor din greaca ori ebraica si ca rezultat oamenii pleaca din biserica la fel cum au venit- scopul predicarii este aratat in Efes 4.11 - 13 . De ce a dat Dumnezeu profeti,evanghelisti,pastori si invatatori ? Ca oamenii sa devina asemenea Domnului Isus si asta se intampla numai prin aplicatie

- de ce atat de multe predici nu sunt construite pe aplicatie ?

a) presupunem ca oamenii vor face legatura necesara , ca vor gasi ei aplicatiab) lasam pe seama Duhului Sfant lucrul asta ; dar nu-I destul deoarece tu esti

instrumentui Duhuiui; El va vorbi prin tine dar tu trebuie sa faci aplicatiac) aplicatia personala convinge iar asta -I face pe oameni sa se simta necomfortabild) n-am realizat importanta aplicatiei - aplicatia nu este ceva lasat la fmalul mesajului ci

este mesajul daca vrei sa predici asa incat sa schimbi vieti si oamenii sa devina asemenea Domnului

- aplicatia raspunde la 2 intrebari:

- SICE DACA?- ACUM CE ?

- aplicatia trebuie sa fie specifica nu universala ; care sunt actiunile specifice pe care vrei sa le fara cei te ascnlta ?

17

PUNE APLICATIE IN MESAJUL TAU

Noi suntem chemati sa fim implinitori ai Cuvantului nu doar ascultatori ; de aceea fiecare predica ar trebui sa ofere aplicatii specifice . Noi nu incercam doar sa inspiram adunarea ci scopul este transformarea lor intr-o armata in misiune pentru Dumnezeu

Sugestii pentru a folosi aplicatii:

1 . Tinteste intotdeauna catre o actiune specifica

- nu esti pregatit sa predici pana cand nu stii ce astepti ca oamenii sa faca dup ace asculta predica

- continutul predicii trebuie pregatit avand scopul acesta in vedere- o predica cu scop este ca un giont£

2 . Exemplifica-1 cu viata ta

- iCor 4. 6 - Pavel spune ,,1-am aplicat la mine si la prietenul meu Apolo si acum urmariti exemplul nostrum "

- Nu trebuie sa fii un exemplu perfect ; predicile au nevoie de o doza buna de realitate , unde sa vorbesti despre luptele tale , aratand unde nu ai reusit dar totodata si progresul facut

3 . Pune intrebari penetrante

Isus a pus adeseori intrebari celor ce-1 ascultau

Matei 17.25 Matei 18 . 12 Luca 13

De ce punea intrebari ? Deoareceprimea raspunsuri de la cei ce ascultau Aceasta este o cale foarte

puternica de a aplica Scriptura la vietile oamenilor

5 . Ofera pasi concreti de actiune

- cand ascultam predici spunem de multe ori : este bine ce spune dar asta cum se poate face

18

- predicile eficiente raspund la intrebarea cum ? oferind pasi concreti

studiaza Biblia - da, dar Cum ? fii un tata evlavios - da , dar cum ?

- ajuta-I pe oameni sa descoperi cum sa faca

6 . Ofera exemple practice

- daca vrei ca oamenii sa aiba grija de cei bolnavi spune-le exemple- daca vrei sa fie prietenosi cu vizitatorii spune-le astfel de exemple

7 . Ofera oamenilor speranta

- oamenii au nevoie de incurajare pentru a se schimba- daca ei cred despre un anumit lucru ca nu este nici o speranta ,ei nici nu vor incerca

19

Pregatirea PrediciiPlanul sau Schita Predicii

Introducere

Predica este comunicarea verbala a adevarului divin cu scopul de a convinge auditoriul. Predicatorii trebuie sa fie oameni convinsi ei insasi inainte de a putea convinge pe altii.

Ce sa Predicam - materia comunicarii o constituie adevarul divin si etern al lui Dumnezeu prezentat

in Sfintele Scripturi.

Cum sa Predicam - constitue maniera, modul sau metoda in care predicatorul isi prezinta

mesajul primit de la Dumnezeu.

De ce sa Predicam - scopul este de a face mesajul lui Dumnezeu usor de inteles, acceptat si practicat.

I. PREGATIREA PREDICATORULUI PENTRU PREDICA

Predica este partea cea mai importanta din timpul unei slujbe religioase, de aceea trebuie bine pregatita.

In pregatirea pentru predica distingem urmatoarele etape: 1. Rugaciunea

* Rugaciunea a fost esentiala in viata si lucrarea Domnului Hristos Luca 11:1-4; loan 17 .* Rugaciunea in viata si lucrarea apostolilor - predica lor a fost conditional de umplerea cu Duhul Sfant prin rugaciune. - Lc.24:53; Fa. 1:12-14; 2:42;

* Rugaciunea a fost o tema centrala in epistolele apostolilor*Pavel-Ef.6.T8;Fil.4:6* Petru-TPt.l:4-7 * Iacov- Iac.5:15-16 .

20

* Exemple din viata de rugaciune a predicatorilor* John Wesley se ruga intre 4-6 am* Charles Spurgeon se ruga intre 4-8 am* Martin Luther se ruga 2 ore, iar cand era mai ocupat se ruga 4h* Episcopul Andrew se ruga cinci ore zilnic ^

2. Citirea Bibliei

Cunoasterea Sfintelor Scripturi este obligatorie in viata unui predicator Studiul permanent al Scripturii are doua caracteristici

* Caracterul devotional al studiului - pentru edificarea personala. *.Caracterul de slujire al studiului - pentru edificarea ascultatorilor.

3. Stabilirea Subiectului Predicii

Una din cele mai dificile decizii pentru predicator este alegerea subiectului si a textului de baza. Cele mai potrivite subiecte si texte predicatorul le primeste in tinipul rugaciunii. Ele pot fi in functie de :

A. Natura serviciului divin

* Evanghelizare, Studiu Biblic, Scoala Duminicala

* Sarbatori - Nasterea Domnului, Invierea Domnului, Rusalii

* Servicii Speciale - Cina Domnului, Binecuvantare copii, casatorie, inmormantare, ordinare, botez in apa, etc.

*Participarea altor pastori sau predicatori - subiect la alegere

*Nevoia specifica a comunitatii la un moment dat.

21

B. Felul Predicii

a. Din punct de vedere al continutului:

* Doctrinare-trateaza doctrinele crestine- botez, nastere din nou.

* Morale - principii practice de viata crestina

* Exegetica - principii de exegeza ale textului biblic

b. Din puct de vedere al intocmirii si prezentdrii predicii:

* Tematica - cu subiect

* Textuala - planul predicii este in textul ales.* Expozitiva - cu accent exegetic pornind de la ideea centrala* Biografica - studii biografice ( Iosif, Moise, Isus, Pavel)

- * Istorica - prezentarea unor eveniment d.p.d.v. istoric - regi...

4. Adunarea Materialului pentru Predica

* meditatiile si ideile din timpul rugaciunii* munca individuals, disciplinata pe text ( observare, interpretare, aplicare* consultarea altor surse - comentarii, dictionare, ilustratii, notite personale...

5. Selectarea Materialului pentru Predica

* in mnctie de subiectul ales* in functie de accentul pe care dorim sa-1 transmitem* in functie de timpul pe care il avem

6. intocmirea unui Plan pentru Predica

In functie de felul predicii alese orice predica va trebui sa aiba urmatoarea structura de prezentare:

* Introducerea Predicii* Corpul Pre'dicii ( puncte si siihpuncte)* Incheierea Predicii •

II. TEXTUL SI SUBIECTUL PREDICII

/♦ Definitie

Textul predicii este pasajul biblic ales de predicator care sta la baza mesajului sau .

22

L. latina „textus" - tesatura, ceva tesut cu mare grija Orice predica trebuie sa aiba la baza un text biblic.

2. Necesitatea Textului Biblic

* da autoritate mesajului predicii ( eehivaleaza cu expresia: „asa vorbeste Domnul" din VT ).* delimiteaza predica si pe predicator - il obliga sa stea langa text, expresia lui loan Alexandru „sa lucram pe text"

*da unitate mesajului predicii -atunci cand este bine intocmita).* pregateste audienta - trezeste curiozitatea ( atunci cand textul este bine citit).* Promoveaza diversitatea - pentru acelas subiect se pot alege texte de baza diferite.

3. Alegerea Textului Biblic*natura serviciului divin*biserica sau locul unde se predica*nevoile spirituale ale adunarii*componenta audientei*experienta sau cunostintele predicatorului*timpul afectat pentru predica

4. Interpretarea Textului Biblic*legea contextului

. * elemente specifice de cultura si limbaj • * limbajul figurativ al textului

*caracterul exegetic al textului*caracterul hermeneutic al. textului , .

5. Subiectul Predicii

Lat. „subiectum" - ideea centrala, adevarul central.* Subiectul este rezumatul condensat al predicii* Predica este prezentarea ampla a subiectului* Anuntarea subiectului - trezeste interesul si atentia audientei

23

6. Titlul Predicii* redarea intr-o forma scurta si usor de memorat a subiectului* forma explicita si sugestiva a subiectului* calitatea de a surprinde si a indemna la meditatie

7. Exemple de Titluri

Interogative* Ce va urma dupa moarte ?* Unde sunt mortii nostri?* Unde vom petrece vesnicia?

O expfesie luata din textul biblic* Vegheap:* La inceput Dumnezeu* Caut un om* Dar cu acesta ce va fi

Titluri deosebite* Ferestre in cer - 2 Imp.7:2* Nebunia crucii - 1 Cor. 1:18* Moartea mortii - 1 Cor. 15:20-21* Cele trei tribunale - lCor.4:3-4

III. PLANUL SAU SCHITA PREDICII

Dupa ce am ales Textul biblic

24

Dupa ce am ales Subiectul predicii trebuie sa alcatuim ^Planul sau Schita predicii

1. Etapele intocmirii Planului Predicii

* in timpul rugaciunii si al meditatiei la textul si subiectul ales noteaza orice idee sau gand cu privire la acestea .

* scrie si transcrie aceste idei in diferite structuri si forme

* noteaza idei din alte texte, surse, materiale auxiliare

* fii sigur ca ai inteles bine contextul, cadrul larg al asezarii pasajului

* fii sigur ca ai gasit bine ideea sau ideile principale din text

* ilustratii, pilde, intamplari in contextul acestor idei

* aduna mai mult material decat crezi ca iti trebuie

* alege formatul planului, al schitei

* redactarea planului (format hartie, marimea scrisului, culori, simbol)

* prezentarea clara a ideilor principale este foarte importanta.

* repetarea punctelor poate crea confiizie daca nu sunt asezate corect.

2. Componentele Planului

*Titlul

25

*Introducerea*Corpul predicii (puncte, subpuncte, argumente, pilde, trimeteri, etc.)*Incheierea ( aplicatie, concluzie)*Data si locul prezentarii

3. Memorarea Planului*scrierea si re-scrierea planului*completarea lui*memorarea lui ( folosirea lui in scris doar ca un „back up" )

4. Pastrarea si refolosirea Planului*indexarea sau clasificarea lor pe subiecte si texte*chiar refolosirea lor trebuie facuta cu modificari si imbunatatiri*nu se foloseste in acelas loc decat la intervale mari

Concluzii

* inainte de a avea o „vorbire omiletica" trebuie'sa ne formam un mod de lucru, o disciplinare a gandirii si abordarii textului care va duce la „o gandire omiletica".

*planul simplu lasa loc pentru inspiratii de moment care vin de laDumnezeu chiar in timpul predicii.

* A depinde prea mult de planul si ideile tale nu lasa loc pentru inspiratia de moment.

TIPURI DE PREDICA

Dupa forma pe care o imbraca, o predica poate fi:

26

1. To pic a sau cu subject

Acest tip de predica este caracterizat prin aceea ca predicatorul isi construieste mesajul pe marginea unui subiect anume. Subiectul poate sa fie biblic sau extrabiblic. Dupa gasirea subiectului predicatorul cauta argumente biblice pe care le organizeaza logic si astfel isi construieste un mesaj pe care sa-1 prezinte audientei. Predicile doctrinale pot sa fie, construite usor pe aceasta metoda.

2. Textuala

Acest tip de predica, este construit in mod clasic, pe baza unui singur verset biblic, eel mult doua. Tema centrala si diviziunile principale ale predicii trebuie sa fie desprinse logic din pasajul sau versetul ales. Scopul acestei predici este sa expuna cu exactitate ceea ce acel pasaj vrea sa spuna. In interpretarea unor homileticieni, predica textuala, este sinonima cu cea expozitiva.

3. Narativa

Predica narativa, la moda in Bisericile din vest in aceste zile, comporta povestirea unui

pasaj biblic in forma in care pasajul apare in Scripturi si deducerea unei concluzii practice,

contemporane.

4. Biografica

Acest tip de predica se prezinta sub forma studiului amanuntit al vietii unui personaj biblic, studiu

care poate fi organizat dupa toate rigorile omileticii si care sa concluda cu aplicatii practice pentru

contemporaneitate.

5. Monolog dramatic

Ca forma mai noua de predica, monologul dramatic este un fel de predica ilustrata. Altfel

spus, acest tip de predica este o forma distincta de forma biografica, al carei spe-

cific este acela ca predicatorul alege viata unui personaj biblic, se imbraca in stilul personajului si vorbeste in cea mai mare parte la persoana intai, timpul trecut si prezent.

6. Teologica.

27

Este predica similara cu cea topica si doctrinala. Scopul este expunerea unui aspect al credintei chrestine. Deosebirea de predica doctrinala este aceea ca in timpul constructiei si expunerii predicii, se axeaza mai mult pe lucrari de referinta teologica decat pe anumite texte biblice.

7. Discursul etic

Discursul etic este o forma scurta de predica bazata pe un motiv moral - etic al vietii chrestine. Desi asemanator cu predica topica, se deosebeste de aceasta prin faptul ca accentul este pus mai mult pe argumente academice si filozofice decat pe Scripturi.

Predica expozitiva

Definitie - o predica expozitiva, prezinta un pasaj biblic, organizat in jurul unei teme

centrale si ale carui idei principale izvorasc natural din pasajul ales. Caracteristicile esentiale ale

predicii expozitive sunt:

- aceasta trebuie sa se construiasca pe marginea unui pasaj

dat/ales. Intelesul acelui pasaj trebuie gasit negresit.

- intelesul pasajului trebuie vazut in textul ales si in contextul

imediat al textului.

- adevarul etern, inclus in pasaj trebuie elucidat cu cea mai

mare exactitate.

- adevarul care se desprinde din pasaj, trebuie construit in jurul

unei idei centrale.

- ideile principale ale predicii trebuie gasite logic in pasajul in

studiu.

- orice metoda omiletica pentru analiza si expunerea

Sa privim in acest pasaj si in mod special la v. 8 care zice: „Ei citeau deslusit in cartea Legii lui Dumnezeu si-i aratau intelesul, ca sa-i faca sa inteleaga ce citisera". Trei elemente speciale pot fi vazute in expunerea Cuvantului de catre Ezra si Levitii care-I asistau si lucrau impreuna cu el:

a) Maniera citirii Cuvantului

v.8a - Ei citeau deslusit m cartea Legii...

28

Adevarul Scripturii se pierde pentru noi atunci cand nu citim clar, deslusit. Secole mai tarziu, ap. Pavel va recomanda acelasi principiu de interpretare, cand scriind evanghelistului Timotei ii va zice: „Pana voi veni la tine, ia seama bine la citire... si la invatatura pe care o dai altora". (1 Tim. 4.T3). Citirea Cuvantului si in particular pentru studiu si in public, cand se predica, va comporta:

articulare corecta - se va evidentia deci,vorbirea

enuntare/pronuntare corecta - se va evidentia deci,sunetul

enuntare convingatoare - se va evidentia deci,sensul

Din biografia marelui expozitor Charles Spurgeon, reiese ca in anul 1857, pe 7 oct. a vorbit unei audiente de 23,654 de oameni in Palatul de Cristal, cu ocazia unei zile nationale de post si rugaciune. Cu o zi inainte de eveniment s-a dus sa vada locul si sa verifice acustica locului, ca sa stie cum sa vorbeasca spre a fi auzit de o asemenea adunare. Ajuns acolo, a rostit cuvintele din Evanghelia dupa loan l:29f: lata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatele lumii!" Un muncitor care lucra acolo, pe o schela, vopsind, a fost atat de patruns de rasunetul vocii lui Spurgeon, incat a crezut ca glasul vine direct din cer de la Dumnezeu. S-a dus acasa, auzind tot timpul acele cuvinte in inima lui. Nu a putut sa doarma toata noaptea. A doua zi, inainte de inceperea serviciului divin, s-a prezentat la Spurgeon si a marturisit credinta personala in Isus Christos. Atunci si-a recapatat linistea!2

b) Revelarea adevarului Cuvantului

v.8b... si-i aratau intelesul...

Se poate observa ca ei au expus Cuvantul au revelat adevarul

c) Aplicare adevarului Cuvantului

v.8f... ca sa-i faca sa inteleaga ce citisera.

Ca cineva sa inteleaga Cuvantul, pe langa explicate, trebuie aplicatie practicatranspunerea lui in contemporaneitate

contextualizarea in timp si loc.

2. Evidenta Noului Testament29

In predica N.T. , Isus Christos ne da pilda suprema. De la El invatam sa:-talcuim/explicam Scripturile (Luca 24:27) La fel va predica

ap. Petru (Fapte 2:14 - 36) si Stefan (Fapte 7).

-impartim corect Cuvantul (2 Tim. 2:15), adica sa explicam Scriptura cu Scriptura (2Pet. 1:20-21 ; Luca 24:27).

3. Considerente speciale

Urmatoarele considerente speciale trebuie sa fie luate in seama Tn predicaexpozitiva:

- Cunoasterea cu acuratete a istoriei textului- ramanerea in context- gramatica textului- doctrina textului

- subiectul textului

Nu se poate construi un mesaj expozitiv fara descifrarea temei centrale. Teologul si predicatorul englez F. B. Meyer afirma: „secretul comunicarii Cuvantului nu sta in a rosti sapte lucruri ci a rosti un singur lucru de sapte ori".3 Teologul american Unger remarca:

Nu conteaza cat de lung este textul pe care 1-am ales pentru a fi explicat, daca este tratat in asa fel incat intelesul sau real care era si in mintea autorului Bibliei, este comunicat si aplicat la nevoile prezente ale ascultatorilor, atunci mesajul devine predica expozitiva... Noi nu predicam despre Biblie ci din Biblie. „Ce vorbeste Domnul" este

alpha si omega predicii expozitive. Aceasta incepe in Biblie si se incheie in Biblie, de asemenea tot ce este inclus in ea este din Biblie...4

30

4. Compozitia predicii expozitive

Ca oricare alta predica, forma predicii expozitive este urmatoarea: introducere explicate aplicatie ilustrare peroratie sau concluzie condensatie sau cristalizarea adevarului personalizarea adevarului invitatie

»

5. Avantajele predicii expozitive

. .. * s- Familiarizarea Bisericii cu textul sacru

Socilogui chrestin american, George Barna, face urmatoarea observade despre Biserica Secolului XXi: „Se pare ca in ciuda predicilor biblice, in ciuda studiilor biblice,

a intalnirilor pe grupe, nu s-a reusit implementarea unei cunostinte biblice solide printre membrii bisericilor". 5

- Responsabilitate pentru predicator v—y

sa predice ce vrea Domnul, nu ce vrea el sa fie harnic, studiind profund Cuvantul sa abordeze pasaje pe care altfel le-ar evita

- Protectie pentru predicatorsa nu devina interesat numai intr-un singur subiect sa nu foloseasca Scriptura ca pe o unealta a interesului personalsa-1 absolve de stresul provocat de nestiinta a ce va predica maine

- Bucurie pentru predicatorpentru a fi inspirat gust pentru Cuvant in membrii Bisericii

pt. a contribui la matuntatea spirituals a membrilor Bisericii

6. Dezavantajele predicii expozitive

31

_

Acestea s-au constatat a fi:monotonietendinta de intelectualism nedependenta de Duhul Domnului pierderea in detalii

7. Un exemplu de predica expozitiva

Text: 2 Timotei 4:9-17 - „Cauta de vino curand la mine. Caci Dima, din dragoste pentru lumea de acum m-a parasit, si a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus la Galatia, Tit in Dalmatia. Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu si adu-1 cu tine; caci el i mi este de folospentru slujba. Pe Tihic 1-am trimis la Efes. Cand vei veni, adu-mi mantaua pe care am lasat-o in Troa la Carp, si cartile, mai ales pe cele de piele. Alexandru caldararul, mi-a facut mult rau. Domnul ii va rasplati dupa faptele lui. Pazeste-te si tu de el, pentru ca este cu toiul impoiiiva cuvintelor noastre. La intaiulmeu raspuns de aparare, nimeni n-a fost cu mine, ci toti m-au parasit. Sa nu li se tina in socoteala lucrul acesta! Insa Domnul a stat langa mine, si m-a intarit, pentru ca propovaduirea sa fie vestita pe deplin prin mine, si s-o auda toate Neamurile. Si am fost izbavit din gura leului. "

Pasajul in lucru, face parte din capitolul al 4-lea al celei de a 2-a epistola a lui Pavel catre Timotei. Pasajul in lucru se desprinde ca un subiect independent in contextul intregului capitol, care logic si tematic se divizeaza in patru segmente distincte:

4:1-5 - Comisionarea lui Timotei pentru predicarea Cuvantului 4:6-8 - Revelarea apropierii Sfarsitului vietii lui Pavel 4:9-18 - Credinta biruitoare a apostolului Pavel4:19-22 -Salutari si reinoirea invitatiei catre Timotei de a vizita pe batranul Pavel.

Cunoscand structura capitolului 4, putem proceda la expozitia pasajului in lucru (4:9-17).Ceea ce se poate desprinde ca o idee centrala este Convingerea lui Pavel in biruinta chiar in fata

mortii (v. 17-18). Subiectul priveste izbavirea propriu-zisa a apostolului Pavel, de aceea titlul mesajului se va numi Izbavire din gura leului. Introducerea in subiect se va putea face comentand pe scurt situatia reala in care se gasea ap. Pavel si apoi in

aplicarea situatiei lui la circumstante similare in viata oricaruia dintre cei ce ne asculta mesajul, a mea personala. Dezvoltarea mesajului trebuie sa urmeze logic si unitar textul, iar concluzia va fi o aplicatie sau invitatie personala la decizie pentru Christos si pentru biruinta.

Astfel vom avea:Text: 2 Timotei 4:9-17 Tema centrala - Biruinta in orice situatie Subiectul - Izbavirea din gura leului

Introducere- incadrarea pasajului in context- scurta prezentare a circumstantei in care se gasea ap.

32

Pavel.- caracterizarea pe care Pavel o face situatiei sale - a te simti prins ca in gura mortala" a unui leu (v. 17f).- aplicarea sau aducerea la zi a situatiei lui Pavel, asa cum se poate vedea in experienta oricaruia dintre noi: Ne gasim deseori prinsi ca in gura unui leu cand: primim vestea unei boli incurabile

pierdem dintr-o data ce am agonisit cineva drag moare familia este in ruina etc.

Ce vom face atunci?Ce a facut ap. Pavel?A biruit el, chiar daca a fost decapitat?Raspunsul este un „Da", cu siguranta.

Ca sa fim izbaviti din gura leului, ca si ap. Pavel in pasajul in lucru, va trebui sa urmarim patru pasi distincti si siguri, pasi la indemana oricaruia dintre noi:

A. CAUTA IMEDIAT PARTASIA FRATEASCA

v. 9 - Cauta de vino curand la mine... v. l i b

Ia pe Marcu si adu-1 cu tine...

1. Este putere in partasie (Prov. 24:6)2. Este pericol in singuratate

a) Sa te crezi singurul neprihanit (1 Imp. 19:10)b) Sa fii doborat de Diavolul (1 Pet. 5:8)

3. Este binecuvantare in partasie (Gal. 6:2)

B. CONTINUA SLUJIREA INAINTEA DOMNULUI

v. l i b ... Ia pe Marcu si adu-1 cu tine; caci imi este de folos pentru slujba.

1. Con tin u a slujirea din pricina legamantului

(Evrei 10:35-35, 38-39).2. Continua slujirea din

pricina marturiei sfintilor din toate timpurile (Evrei 12:1)3. Continua slujirea sa fii si

tu o marturie pentru semeni(Iacov 5:10-11).

C. CONTINUA O LEGATURA DIRECTA CU CUVANTUL DOMNULUI

33

v. 13 - Cand vei veni, adu-mi... cariile, mai ales pe cele de pielc

1. Este mangaiere in

Scripturi (Rom.l5:4f)

2. Este viata in Scripturi (loan 6:63f )

3. Este solutie in Scripturi (Daniel 9:2)

D. NU UITA DE PERMANENTA PREZENTEI LUICHRISTOS'

4. 16a - La mtaiul meu raspuns de aparare, nimeni n-a fost cu mine... v.l7a - Insa Domnul a stat langa mine... si am fost izbavit din gura leului.

El a promis sa fie cu noi, zilnic (Mat. 28:20f)El a promis sa fie cu noi aparandu-ne (Evrei 13:5f)

ConcluzieDaca esti azi in "gura leului", vestea buna pe care o am pentru tine este ca zbavirea este in

vecinatatea ta, este langa tine, este in tine. Christos, Duhul Sfant si Tatal

sunt cu tine. Biserica este aici pentru tine. De aceea,

Cauta partasia frateasca Continua lucrul dat tie de Domnul Pretuieste azi Cuvantul Sau Priveste prin credinta, pe Isus Cei prezent si preocupat de situatia ta, ca sa-ti dea izbavirea. Glorie Lui

34

Note bibliografice Cap. 2

1. J.I. Packer, The Lost Word," in God Has Spoken, (Downers Grove, 111: Inter- Versity Press, 1979),28

2. Ernest W Bacon, Spurgeon: Heir o f the Puritans (Grand Rapids: Wm.B Eerdmans Publishing Co., 1968), 59-60.

3. As cited in Stephen F. Olford, Anointed Expository Preaching (Nashville: Broadman and Holman Publishers, 1998), 75.

4. Merrill F. Unger, Principles , 33

5. George Barna, Today's Pastor (Ventura, Ca Regal, 1993), 48.

35

PREDICA TEXTUALA

Potrivit profesorului de omiletica, Al Fasol de la Southwestern Baptist Theological Seminary, din Fort Worth Texas, predica textuala a fost in voga in secolul XIX si prima parte

a secolului XX.1 Atitudinea negativa fata de acest tip de predica, in partea a 2-a a sec. XX, se

datoreaza dificultatii de definire, precum si asocierii ei cu predica expozitiva. Datorita scopului

acestui curs, predica textuala va fi prezentata ca o ramura a predicii expozitive, ca un instrument al

expozitiei sistematice.

Defmitie - O definitie acceptabila pentru predica textuala am gasit-o la homileticianul Clarence S.

Roddy. Acesta spune: ,,0 predica textuala__este aceea in care si subiectuLgi diviziunile ei, se

desprind din pasajul ales... textul controleaza si domina deopotrryjjopjcjjl si dezvoltarea propriu-

zisa a predicii". Acelasi autor comentand diferentele dintre predicile expozitive, predicile topice si

cele textuale, afirma: „Aria vitala a distinctiei intre predicile topice, textuale si expozitive, este data

de relatia dintre corpul predicii si textul in lucru,

in particular, in relatia dintre diviziunile predicii si diviziunea textului".

36

In dezbaterile omiletice, este o discutie continua cu privire la lungimea textului predicii textuale. Pentru unii, o predica textuala are un singur verset, pentru altii, aceasta poate sa fie construita pe maximum trei versete. Este opinia personala a autorului acestui curs, ca o predica textuala, nu trebuie sa aiba mai mult de un singur verset, sau maximum doua, in cazul ca divizarea versetului in lucru, se extinde si in eel urmator.

Datorita acestor probleme legate de lungimea textului, sunt homileticieni care considera ca

predica textuala este in esenta o predica expozitiva.

Homileticianul John A. Broadus, desi un expert in arta predicii si predicarii, gaseste ca este dificil a distinge intre predica expozitiva si cea textuala. El afirma:

1. Un singur subiect este scos din text, apoi enuntat... apoi discutat sub diviziunile oferite de text... dar ... va ft numit, predica textuala, daca diviziunile ei sunt extrase din acel text. In general, planuri de felul acesta sunt diferite de cele in care o analiza logica a subiectului ar fi ceruta. Textul predica de acest tip, este confundat de unii cu predica topica, pentru ca in ambele cazuri se lucreaza pe un subiect bine definit. Altii

numesc un text - predica (adica versetul care are un subiect si o posibilitate de dezvoltare a lui, n.a.), drept predica textuala.

2. In alte text- predica, nu se poate vedea un subiect clar, ci o succesiune de topice care pot fi dezvoltate. Acestea, desi nu sunt combinate intr-un singur subiect au o relatie mutuala atat de stransa incat ofera unitate discursului in sine... Ca o regula ce trebuie urmata, ar trebui sa avem o legatura interna cat mai mare intre diferitele topice ale

discursului sau textului in studiu.4

Din observatia lui John A. Broadus, poate fi dedus ca si predica topica poate fi considerate la un moment dat o predica textuala in circumstantele in care subiectul unui verset, desi de sine statator, nu poate fi construit pe diviziunile versetului.

Sa urmarim in continuare trei exemple de predica textuala, care prezinta particularitatile

amintite:

1. Predica textuala clasica37

Text: Ezra 4:14 - „Si fiindca noi mancam sarea curtii domnesti si nu ne sade bine sa

vedem pe imparat pagubit, trimitem imparatului aceste stiri".

Divizarea versetului se va face in felul urmator:1. Noi mancam sarea curtii domnesti...2. Nu ne sade bine sa vedem pe imparat pagubit...3. Trimitem imparatului aceste stiri.

Subiectul pe care-1 putem desprinde logic, este eel legat de depinderea noastra totala de bunavointa Marelui Imparat Isus Christos.

In acest caz, subiectul nostra se va intitula Noi mancam sarea Imparatului. Suportul pentru acest subiect, il avem in stilul clasic al predicii textuale, in cadrul versetului. Diviziunile se vor formula logic, urmand textul, daca vom introduce clauza urmatoare: Fiindca noi mancam de la masa Marelui Imparat, atunci, potnvit acestui pasaj:

1. Noi depindem in totalitate de Domnul.v. 14a ... noi mancam din sarea curtii domnesti...

2.Noi avem responsabilitate fata de Domnul'

v.l4b ... nu ne sade bine sa vedem pe imparat

pagubit...

3. Noi avem o noua preocupare catre Domnul

4. 14f ... trimitem imparatului aceste stiri...

2. Predica textuala. / topica.

Text: Fapte 9:4f - ...„Saule, Saule, pentru ce Ma prigonesti?"

In acest pasaj, avem un singur subiect, nesuportat de diviziunea textului, ci de o analiza logica, clara, si biblica. Subiectul nostru va fi intitulat Drumul persecutorului. Constructia corpului predicii va fi urmatoarea:

1. Este in characterul celor nemantuiti sa aibe un spirit persecutor2. Christos Isus are ochii Sai asupra persecutorilor3. Raul persecutorilor este considerat ca facut impotriva Mantuitorului Isus4. Chemarea lui Isus este personala si pentru persecutori.

3, Predica textuala cu succesiune de t opice

38

(Pentru o dezvoltare topic/textuala a acetei a treia forme de predica textuala, vezi Apendicele

nr.2 din curs).

Text: Galateni 5:6 - „Caci in Isus Christos, nici taiere imprejur, nici netaiere imprejur

n-au nici un pret, ci credinta care lucreaza prin dragoste".

In acest pasaj, vom avea un singur verset cu eel putin doua subiecte. Primul subiect - Fara pret inaintea Lui

1. Lucrurile externe sunt fara de pret

v. 6b ... nici taierea imprejur ... n-are nici un pret...

2. Lenevia si viclenia sunt fara de pret

v. 6c ... nici netaierea imprejur... n-are nici un pret... (vezi pt. suport biblic Mat. 25:24-30)

3. Dar a fi in El este de pret

v.6a - Caci in Isus Christos...

Al doilea subiect - Ceea ce valoreaza in ochii Lui

1. Credintav. 6d ... ci credinta

2. Credinta fapticav.6 e ... credinta care lucreaza...

3. Dragosteav.6 f... credinta care lucreaza prin dragoste

4. Silinta dupa voia Luiv.6f ... credinta care lucreaza prin dragoste vezi si 2 Pet. 1:5-8

Avantajele predicii textualeComentand valoarea predicii textuale, autorul Andrew Blackwood spunea: „0

predica textuala este aceea a carei structura corespunde cu ordinea partilor componente

ale versetului in lucru."5 Dupa ce Blackwood defineste predica textuala, el enumera patru avantaje

speciale ale acesteia:

1. Predica textuala este recomandabila pentru ca aceasta analizeaza profund un singur text.

2. Predica textuala este usor de pregatit pentru ca odata ce predicatorul a inteles ce spune pasajul sau, acesta va avea obstacole putine in a determina audienta sa sa vada acelasi lucru cu el.

39

3. Predica textuala este avantajoasa pentru ca ascultatorul poate urmari cu usurinta

subiectul pe text.

4. Predica textuala aduce ascultatorul mai aproape de inima lui Dumnezeu.

Dejavantaiele predicii textualeAjunsi in acest punct al cursului, un student in omiletica, poate deduce ca nu toti

homileticienii vad de bine o predica textuala. Autorul chrestin Ilion T. Jones, considera predica

textuala:

nefondata suficient in Scripturi

artificiala

necontextuala

lipsita de unitate interna

retorica fara Spirit

Jones declara:Unii au estimat ca este dificil... sa gasesti in Scripturi mai mult de o suta de texte care sa fie plauzibile pentru o tratare textuala.

A trata Biblia in maniera textuala se va vedea imediat ca metoda in sine este ... artificiala si tinde sa se transforme in ceea ce James S. Stewart numeste "forma segmentelor"... Asa zisa metoda textuala a analizei si predicarii textului

biblic este de fapt o divizare a textului sacru, nu o expunere a acestuia. 6

Pentru a-si sustine punctul de vedere, Jones ilustreaza, folosind una din predicile marelui expozitor si predicator textual, Spurgeon, din textul din Marcu 10:45, unde Isus Christos afirma: „Caci Fiul Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca, si sa-si dea viata rascumparare pentru multi". In acest pasaj, Spurgeon construieste urmatoarea schita textuala:

1. „Caci Fiul Omului " - Umanitatea lui Isus2. ..."a venit' - Eternitatea lui Isus3. ... „Sa I se slujeasca" - Viata pilduitoare a lui Isus

4. "Ci El sa slujeasca si sa-si dea viata rascumparare" - Moartea rascumparatoare alui Isus

5 . "Pent.ru multi" - Dimensiunea lucrarii lui Isus

Acest autor, considera perspectiva critica a lui Jones, mult prea personala si fara substanta. Predica lui Spurgeon este excelenta si taria ei sta in puterea acestui om al lui Dumnezeu de a sumariza inspirat, viata complexa a Mantuitorului Isus, intr-un verset ca eel din pasajul analizat. In niciun caz, predica lui Spurgeon nu este un exemplu de "forma a segmentelor", pentru ca logica textului cere diviziunea aratata, viata lui Isus este ceea ce Spmfgeon arata, Duhul Sfant a stiut sa conduca mintea si inima lui Spulifgeon ca sa vada corect in text, iar, Isus a stiut eel mai bine sa-si sumarizeze viata Sa grandioasa intr-un verset.

40

In linia autorilor de convingerea lui Jones, se numara si homileticianul Donald Miller. Potrivit lui

Miller, intregul act predicativ trebuie sa fie expozitiv, iar termenii, "textual" si "topic", trebuie

eliminati din vocabularul predicatorului chrestin. Incercand sa-si sutina punctul de vedere, Miller

defineste predica expozitiva in urmatorii termeni;Un act, in care adevarul viu al Sfmtelor Scripturi, inteles in lumina unei exegeze solide si a

unui studiu istoric aprofundat, devenit posibil ca o realitate vie pentru predicator prin lumina Duhului Sfant, devine realitate vie si pentru ascultatorul care, confruntat de Dumnezeu in Christos, pricepe adevarul judecatii lui Dumnezeu, precum si eel al

orascumpararn sale.

Apoi, demonstrandu-si neconvingator punctul de vedere (si aceasta, potrivit autorului acestui curs), Miller conclude:

Daca aceasta definitie larga asupra predicii expozitive (cea aratata in citatulprecedent, n.a.), devine acceptabila, atunci trebuie vazut ca toate predicile realetrebuie sa fie cele expozitive; caci atunci cand un discurs de la amvoane nu cuprindeelementele incluse in definitia noastra, acest discurs va putea cu greu sa se mainumeasca predica... Ce categorizare veche, deci, ca predica topica, textuala si

expozitiva, devine lipsita de sens atunci cand cineva caracterizeaza continutul • 9

unui mesaj.

Alti autori, ca Brawn, Clinard si Northcutt considera ca o clasificare a predicilor sub denumirile cunoscute de textual, topic sau expozitive, este un nonsens. Daca cineva vrea sa clasifice o predica dupa acesti autori, acel cineva trebuie sa se uite la un scop si nu la forma. In lucrarea omiletica pe care au publicat-o impreuna si care se intituleaza in limba engleza Steps to the Sermon, acesti autori declara:

Secole de-a randul, predicile au fost clasificate dupa forma sau dupa sursa ideilor principale. In clasificarea... predica textuala, se poate vedea o imbinare neobisnuita de elemente topice si expozitive, iar ideile centrale sunt din text, pe cand subideile vin din diferite surse. In anumite categorisiri, lungimea textului biblic a avut cuvantul final . In metoda (textuala, n.a.)... o analiza atenta a unui pasaj scurt dintr-un verset sau maximum doua, s-a convenit de catre multi, sa se numeasca predica

textuala. 10

Pozitia autorului acestui curs, este ca, predica textuala poate fi vazuta deopotriva ca o predica de sine statatoare, sau ca o forma speciala a predicii expozitive. Argumentul pentru o asemenea pozitie, sta in faptul ca;

- amandoua predicile "expun" adevarul cuprins intextul dat

- amandoua predicile lucreaza pe elemente de formacomune

41

- amandoua predicile conduc la vederea adevaruluiScripturii "pe text"

- amandoua predicile reusesc sa cultive gust pentru Cuvantin inima ascultatorilor Pentru scopul acestui curs, predica

textuala va fi vazuta ca o forma de predica expozitiva. Dupa cum spune si homileticianul Sidney Greidanus:

ANALIZA TEXTULUI BIBLIC

Comentand asupra analizei textului sacru in vederea prezentarii acestuia unei audiente intotdeauna in nevoie, renumitul teolog german/elvetian Karl Barth aflrma: "si acum a sosit momentul final. Asa ca asculta de sfatul meu: exegeza, exegeza si mai multa exegeza! Stai

in Cuvant, in Scriptura care ne-a fost data."1 Cand expozitorul Cuvantului, studiaza

Scriptura, primul sau scop este acela de a descoperi ce vrea Duhul Sfant in acel pasaj dat, sa

comunice contemporanilor profetilor si contemporanilor sai. Acest proces al expozitiei

Cuvantului, se numeste analiza textului biblic , si comporta patru faze distincte:

1. INSTIGATIA

Prima intrebare pe care si-o adreseaza expozitorul este aceasta: Cum si de unde sa incepl. Acesta este inceputul investigarn textului sfant. Inainte de a raspunde la aceasta intrebare trebuie specificat ca in ce priveste analiza textului biblic, diferiti homileticieni, difera cu privire la fazele acestui proces. Potrivit autorului Irving L. Jensen, analiza textului biblic trebuieste facuta in trei faze: 1. Observa intreband:"Ce zice acest pasaj?" 2. Interpreteaza intreband: "Ce vrea sa insemne pasajul

acesta?" 3. Aplica, intreband:" Cum se va aplica acest pasaj, astazi?"

Pe de alta parte, teologul american Walter C. Kaiser, propune sapte faze spre o corecta analiza a textului biblic. Astfel Kaiser propune:

1. Formularea principalelor idei din pasaj. Sa se descopere chiar in pasajul analizat,

toate ideile principale;

2. Noteaza ceea ce se pare problematic in pasajul in studiu, or compara diferite traduceri pentru a vedea daca sunt anumite dezacorduri in istoria evenimentelor;

3. Identified toate cuvintele sau conceptele cheie din pasaj.

4. Enumera toate problemele istorice, literare sau teologice ce par a fi in textul

analizat.

5. Pregateste o schita provizorie a pasajului, tinand cont de intreg contextul.

42

6. Fa referinta la pasaje biblice paralele.

7. Noteaza sub forma de note implicative multiple (practice, teologice, dogmatice etc., n.a.), pe

care pasajul le contine.

Desi nu se poate deveni dogmatic asupra numarului de faze in procesul analizei textului, se poate afirma ca o analiza , cu cat mai profunda, cu atat mai reusita! Pentru scopul acestui curs, acest autor, va propune varianta analizei textului in patru faze.

Instigarea in textul biblic comporta:

a ) Pregatirea audientei

Biserica in care expozitorul predica mesajul Scripturii, se poate sa nu fie obisnuitaA.

cu predici expozitive. In acest sens, predicatorul va:

- anunta planul sau de predici expozitive- va explica Bisericii nevoia ca fiecare membru sa aibe

Scripturile cu el- va observa interesul care se poate citi in membrii sai in

urma anuntului.

" b ) A leg ere a textului

Predicatorul se va decide daca urmeaza sa tina un serial de predici expozitive generale sau sistematice. In acest sens, factorii care vor concura la alegerea textului sau cartii pentru studiu sunt urmatorii:

interesul general (expozitie generala) texte biblice sistematice nevoi umane:dar sa nu puna cuvinte in gura lui Dumnezeunici sa nu includa versete care nu sunt in Cartealui Dumnezeu nevoi congregationale experienta personala a predicatorului:-cu amendamentul ca o idee de predica nu esteintotdeauna adevar biblic

43

2. INVESTIGATE genul literar

Este imperios pentru studentul in omiletica sa cunoasca limbajul Scripturilor, din perspectiva genurilor literare. In principiu, desi neexhaustiv, urmatoarele genuri literare vor fi intalnite eel mai frecvent in paginile Sfmtelor Scripturi:proza - care vorbeste sau descrie stilul de vorbire zilnica a oamenilor. Majoritatea textelor conversationale din Scriptura si epistole sunt sub forma de proza.

stil sau gen poetic - O treime din textul Vechiului

Testament este in gen poetic.

Poezia Vechi-Testamentala insa, nu este ritmata.

Dimpotriva, ea este construita pe jocuri sau contrapunerii

de idei paralele. Psalmii si Cantarea Cantarilor sunt carti

poetice.

44

Dupa ce s-au stabilit nevoile congregatiei, se trece la eel de-al doilea proces al predicii expozitive -

investigatia. Intrebarea fundamentals a acestei faze este "Ce spune acest pasaj biblic?'. Investigarea in textul

biblic presupune:

a ) Un studiu al con textului

Fiecare pasaj biblic, este inserat intr-un context mai larg. Pentru o

intelegere corecta a pasajului, trebuie inteles contextul. Acesta comporta cunostinte si investigare in:

autorul pasajului/cartii data

scrierii locul scrieii ocazia

scrieriiinteresul scriitorului biblic pentru acel pasaj particular. Comentand din

acest punct de vedere, homileticianul si Profesorul de omiletica Haddon W. Robinson, scrie:"Ceea ce autorul Scripturii intentioneaza sa comunice intr-un anumit pasaj sau capitol, poate fi gasit sau determinat prin incadrarea paragrafului in contextul

mai larg al cartii in care acesta se afla. Aceasta inseamna contextul eel larg al cartii".4

naratie istorica - Acest gen literar este reprezentat in reflectiile filozoflce din Cartile Proverbelor si Eclesiastului.

genul apocaliptic - Este genul literar bogat in simbolizme. Parte din scrierile lui Daniel si Ezechiel sunt scrise in acest gen. La fel Apocalipsa lui loan.

genul profetic - Desi genul literar profetic poate fi considerat o forma a prozei literare, acest gen are totusi o natura proprie. Materialul Biblic de gen profetic cuprinde 22% din intinderea Scripturilor si este sub forma predicativa (sau de predica, n.a.). Scopul acestui gen literar este sa vorbeasca deopotriva generatiei careia i se adreseaza in momentul rostirii lui, cat si generatiilor viitoare.

genul parabolic - Este genul literar comparativ, care utilizeaza o istorie sau povestire. In cadrul acelei povestiri este inclus un clement din lumea reala, inccnjuratoare, cu scopul de a clarifica un adevar spiritual, or cu scopul de a lasa o anumita nedumerire sau confuzie in inima si mintea

>ascultatorului.

Studentul in omiletica, va trebui sa adauge la cunostintele sale despre genurile literare, notiunile despre figuri de stil:

metonimie - sau vorbirea or scrierea prin care se sugereaza cauza si efectul sau invers (ex: mania aduce pedeapsa, n.a.) ironia - sau contrapunerea a doua situatii contrare (Iov. 12:2 ; 1 Imp. 18:27).metafora - sau utilizarea unui cuvant cu sens de sine statator intr-un sens mai putin obisnuit (ex. somnul, denota moartea pasnica a credinciosului). anthropopatia - sau figura de stil prin care parti ale corpului omenesc sunt atribuite divinitatii. La fel sunt atribuite divinitatii, afectiunile umane, activitatile umane, peocupatiile omenesti.

sincdoca - este o figura de stil prin care intregul reprezinta

0 parte doar si invers. (ex. Rom. 1:8).catacreza - figura de stil prin care intelesul unui cuvant este atribuit altui cuv&nt apropiat ca sens (ex: Amos 3:6 ;1 Cor. 15:54 cu Amos 1:11).

45

Hyperbola - or figura de stil prin care exagerarea este introdusa in vorbire ca sa se retina importanta a ceea ce se comunica (ex. o tara in care curge lapte si miere!) alegoria - este figura de stil prin care se urmareste o derivare de la ce se enunta, adica un lucru este enuntat si altceva este invederat (ex. Gen. 3:15 ; Ps. 11:6 ;

2 Cor. 3:13).proverbul - este figura de stil construita pe principiul comparatiei, in care primul enunt are rol determinant in viata.enigma - este figura de stil (ghicitoare, in limbaj popular, n.a.) prin care un lucru sau fapt obscur reveleaza un fapt adanc, profund. (ex. Imparateasa din Sheba i-a adresat lui Solomon intrebari grele, adica enigmatice; Jud. 14:14).

»

b ) Un studiu al scrisului si cititului

Expozitorul biblic isi poate usura munca si isi poate spori eficacitatea intelegerii si comunicarii mesajului atunci cand studiaza si cunoaste structura unei carti in care si-a ales pasajul de studiu. De ex. vorbind din Cartea Romanilor, o analiza structurala va revela ca aceasta carte se imparte in trei segmente bine conturate. Astfel,

- Cap. 1-8 este primul segment sau divizionare

- Cap. 9-11 a doua divizionare

- Cap. 12-16 a treia divizionare

Privite tematic, aceste trei diviziuni sunt:

- Cap 1-8 - diviziune doctrinala- Cap 9-11 - diviziune parantetica- Cap 12-16 - diviziune practica

Apoi, prima diviziune - cea doctrinala, se comporta dupa cum urmeaza:

- cap. 1-2 invatatura despre pa cat

- cap. 4-5 invatatura despre mantuire- cap. 6-8 invatatura despre s fin tire

La randul lor fiecare subdiviziune poate fi analizata tematic. Cand studentul in omiletica realizeaza acest fapt, atunci ia seama bine la citirea textului. In tehnica cititului se recomanda:

citire repetatacitire impletita cu rugaciune

citire atenta (cf. 1 Tim. 4:13)

46

citire contemplativa citire imaginative

citire cu scop ( nu cu premeditare sau preconceptie, n.a.). Uneltele pe care la are exegetul biblic la indemana sa cand citeste sunt un set de sase intrebari, si anume: cine? ce? cand? unde? cum? de ce? citire cu ascultare (Iacov. 1:22)

3. INTERPRETAREA

In procesul analizei textului sacru, s-a ajuns la intrebarea: "Ce inseamna acest pasaj biblicT Suntem astfel in domeniul hermeneuticii sau al artei interpretative. Nici o piatra nu trebuie lasata neintoarsa ca sa se descopere mesajul intentionat de Dumnezeu pentru om. Atentia speciala a expozitorului, trebuie sa fie inlaturarea subiectivitatii din interpretarea Cuvantului. Recomandarea paulina de a "imparti drept Cuvantul adevarului" (cf. 2 Tim. 2:15f), sta in picioare. Potrivit teologului Merrill F. Unger, expresia "imparte drept" ore origini in limbajul technic grecesc, cu referire la practica medicala chirurgicala, si insemna "a taia (in operatia pacientilor de catre chirurgi, n.a.) drept", " a nu devia", cu

cutitul, caci aceasta inseamna linia dintre viata si moarte.5

In aceasta faza a interpretarii, se va avea in vedere:- analiza gramaticala - contextuala - istorica - sintactica - culturala. 6

- studierea atenta a contextului. Homileticianul Milton S. Terry sugereaza patru forme sau tipuri de studiere a contextului. Acestea sunt:

1. Contextul istoric

Acesta vorbeste despre timpul scrierii pasajului. O anume

perioada din an, poate ilumina anumite detalii din pasaj (ex. perioada Pastelor).

2. Contextul teologic

Acesta vorbeste despre doctrine particulare, enuntate in pasajul in studiu. De ex. cand ap. Pavel spune in Galateni 5:4f .."ati cazut din har", nu spune lucrul acesta ca sa construim o teologie speciala despre caderea din har, ci enuntul isi are aplicatia si intelesul in contextul special al Bisericii din Galatia. Astfel, Pavel vrea sa spuna galatenilor ca o persoana care cauta justificarea/neprihanirea prin Lege, trebuie sa fie pregatita sa implineasca toata Legea ca sa poata fi mantuita. Daca aceasta persoana alege Legea ca forma de justificare, ea s-a "taiat" de la har de una singura. Astfel, enuntul lui Pavel nu este cu referire la o noua doctrina - a caderii din har, ci cu referire la doua sisteme de mantuire la care se poate subscrie de buna voie sau de la care se poate trece la un altul. Cat va garanta aceasta trecere (din har la Lege, de ex.) mantuirea acelei persoane, nu este discutia lui Pavel in acel pasaj particular.

3. Contextul logic

47

Acesta se refera la acel adevar particular pe care autorul cartii pasajului il dezvolta si care,

poate fi dezbatut in anumite dimensiuni si in pasajul in studiu.

4. Contextul psihologic

Acesta urmeaza principiul contextului logic, in sensul ca un detaliu spiritual din contextul general,

este in armonie cu ce s-a spus pana la acel loc.

- studiul aprofundat al cuvintelor pasajuluiaceasta implica:referirea pasajului la textul original

cunoasterea intelesului cuvintelor pentru autorul pasajului.Ce insemnau pentru el?forma gramaticala a cuvintelorimplicatia culturala a cuvintelordimensiunea biblica a cuvintelorsensul figurativ al cuvintelor

Principiile revelarii CuvantuluiNu trebuie sa incapa nici o indoiala in mintea si inima expozitorului Cuvantului Scripturii, ca acesta

ne-a fost dat si facilitat prin inspiratia supranaturala a Duhului Sfant (1 Pet. 1:10-12 ; 2 Timotei

3:16). Studiind insa un anume pasaj, viitorul predicator va trebui sa inteleaga in ce masura acel

pasaj particular se raporteaza la restul revelatiei biblice. in acest sens, urmatoarele principii vor fi

intrebuintate:

a ) Principiul diviziunii etniceExpozitorul biblic va trebui sa remarce ca audienta primara a

Noului Testament - cf. 1 Cor. 10:32, este doar una din numai trei grupari ale intregii rase umane: - Iudeii

- Biserica,- Neamurile

Aceasta presupune, ca atunci cand se studiaza un anume pasaj, sa se cunoasca exact careia dintre aceste trei diviziuni etnice i se adreseaza Cuvantul.Esuarea de a identiflca adresantul, a dus si duce la multa confuzie in interpretarea Biblica.

b ) Principiul primei enuntari/mentiuni

48

In revelatia biblica, prima mentiune a unui lucru, fapt sau eveniment, da tonul sau cheia pentru interpretarea acelui lucru, fapt, identitate sau eveniment peste tot unde apare in Scriptura. De exemplu, in Geneza 3:1 gasim mentiunea ca sarpele /Satana, era "siret". De-a lungul revelatiei Biblice, acest adjectiv, va ramane fundamental in characterizarea Diavolului.

c ) Principiul proportieiSpatiul acordat unui subiect biblic, ajuta la interpretarea

Scripturilor. Un subiect redus ca dimensiune, nu poate fi exagerat in interpretare. Prea multe doctrine false si grupari eretice, au aparut, exagerand anumite mentiuni singulare in Biblie (vezi de ex. Is. 65:21-23 ; Osea 1:2 ; 1 Cor. 9:3-5 etc.).

d ) Principiul mentionarii repetateAparent revelatia biblica apare sub o prezentare evolutiva a

voiei si planului lui Dumnezeu pentru om. Repetarea continua a unui subiect din partea Duhului Sfant, este facuta cu scopul de a introduce noi detalii legate de acel subiect.

e ) Principiul distantei profeticeExpozitorul Cuvantului trebuie sa cunoasca si sa distinga

pasaje a caror implinire profetica, cer distanta, in timp, chiar daca, aparent enuntul este construit sa

se vada ceva unitar in subiectul prezentat/revelat. De ex. in Isaia 61:1 -2, vom avea un pasaj

mesianic. Isus Christos va veni, ne reveleaza pasajul, sa proclame anul de indurare al Domnului si

ziua de razbunare a Domnului. Intre cele doua evenimente rostite in aceeasi revelatie, este o

perioada necunoscuta de timp.

Chiar Isus certifica acest fapt cand in sinagoga din J^azaret (cf. Luca 4:16-20), citeste despre misiune Sa de a aduce indurarea lui Dumnezeu pe pamant dar inchide cartea cand sa citeasca despre aducerea razbunarii.

f ) Principiul salvarii /partasieiAcest principiu este cu referinta la adresa revelatiei divine catre lume, sau catre Biserica. Un pasaj care explica mantuirea este pentru lume, eel ce explica partasia cu El si unui cu altul este pentru Biserica.

g ) Principiul intreitei semnificatiiAnumite pasaje Biblice, cum sunt cele legate de mantuire,

49

au o semnificatie intreita.Astfel: justificarea - priveste trecutul nostru

sanctificarea - priveste procesul prezent glorificarea - priveste viitorul nostru Din aceasta perspective, "ne putem duce mantuirea pana la capat - sau ne putem "lucra" mantuirea - " cf. Filipeni 2:12. Astfel putem sa afirmam ca am fost mantuiti; acuma suntem mantuiti si urmeaza sa fim mantuiti (Rom. 8:23 ; Efes. 4:30 ; Filip. 3:20-21).

h ) Principiul recurenteiAcest principiu se refera la recurenta sau repetarea

aceluiasi subiect, dar dintr-un unghi total diferit de recurenta anterioara. Acest aspect in revelatia divina, va duce la eliminarea asa-ziselor contradictii biblice (de ex. Dumnezeu este indelung rabdator (Ps. 103:8) ; dar Dumnezeu este predispus maniei si chiar razbunator (Rom. 2:4 ; 11:22).

4. IMPLICAREA

In faza finala a procesului analizei textului biblic, vom raspunde la intrebarea "Ce spune acest pasaj despre Dumnezeu si om ?' Acum cand mesajul ce urmeaza sa fie predicat este aproape gata, vom avea in vedere:

-daca in pasaj avem recomandari editoriale (cf. loan 20:31)

-aspectele teologice principale

-mtelesul pasajului pentru audienta primara

-ce ne spune Duhul Sfant azi, din acel pasaj?

Note bibliografice Cap. 4

1. As cited in Jerry Vines and Jim Shaddix, Power in the Pulpit (Chicago: Moody Press, 1999),

91.

2. Irving L. Jensen, Enjoy Your Bible (Chicago: Moody, 1969), 60.

3. Walter C. Kaiser Jr., Toward an Exegetical Theology, (Grand Rapids: Baker, 1981),43.

50

4. Haddon W. Robinson, Biblical Preaching (Grand Rapids: Baker, 1980), 58.

5. Merrill F. Unger, Principle o f Expository Preaching, (Grand Rapids: Zandervan, 1955),

164-165.

6. Kaiser, Toward an Exegetical Theology, 89-09.

7. Milton S. Terry, Biblical Hermeneutics: A Treatise on the Interpretation o f the Old and N e w Testament, (New York: Phillips & Hunt, 1890, reprint, Grand Rapids: Zondervan, 1964), 218-219.

INTRODUCEREA PREDICII MBW

Se spune despre marele scriitor american Ernest Hemingway, ca cea riiai dificila parte a romanelor si nuvelelor, sale era scrierea introducerii. Predicatorul chrestin poate avea aceeasi dificultate.

Desi avand multe sugestii pentru o introducere reusita in predicarea mesajului chrestin, homileticienii nu au ajuns la o concluzie unanima despre felul si natura introducerii predicii. Chiar marii predicatori au diferit in procedurile de introducere, au excelat, iar altii, in ciudafaimei lor printre

51

predicatori, au dcmoristrat introduced mediocre. Un membru al unei Biserici americane, povestea prietenilor lui:

Ati vazut vreodata o corida in care taurul este gata de asaltasupra steagului rosu al matadorului? Acesta se miscaincoace si incolo foarte nervos, adiilmeca aerul,. . . . . . scormoneste pamantul cu copitele,'apoi in final, fixeaza

tinta sa si se repede asupra ei cu pa'tima. Asa este pastorul nostru in primele minute ale predicii sale. Odata ce isi da , drumul, este numai aur, dar, oh, agonia inceputului, pentru el si pentru adunare...1

!i; "

Despre marele predicator Robert Murray McCheyne(1813-r843 -'Scotiaj, se spuneca introducerea in. predicile sale era slab construita, nereusita chiar; Despre cardinalul" 1

catholic John Henry Newman (1801-1890 - Anglia), un mare expozitor al Cuvanmlui,contemporanii sai spuneau: "trei lucruri ne impresioneaza la predica lui. Primul,introducerea lui directa. Apoi, el procedeaza imediat la expunerea subiectuTui'si in urma,conclude la fel, direct, ca in introducere." 2 Despre marele G. Campbell Morgan, autorulAlexander Gammis, scrie: "Morgan se prezenta rigid si neindemanatic la mceputul prediciilui. Dar odata intrat in subiectul sau, se producea o adevarata transformare. Omul nostruaparea stralucitor si emanand energie sfanta".3 3

Karl Barth, considera partea de dinaintea serviciului divin, drept introducere la predica,de aceea proceda direct la actul predicarii fara o introducere prealabila.- Despre LLyod-'1 ■Jones, (1899-1981), succesorul lui Campbell Morgan, la amvonul faimbasei Westminster ;

Chapel din Londra, teologul James I. Packer scrie, evaluandu-1: ~ u ' 1 . - 1

, , , , . . . , , La inceput, el anunta textul, de obicei cu o formula variata: "O

sa va retin atentia azi, asupra...". Formula insemna

exact ce spunea. Llyod-Jones este un predicator expozitiv si textual si scopul sau era sa ne faca atenti asupra mesajului din textul pe care-1 predica. Apoi, el, fncepe sa vorbeasca despre o anume problema a vietii, or un gand anumit, sau despre o ideie izvorata din nevoia congregatiei, ideie despre care textul va vorbi in momentul oportun; sau, obisnuia sa sublinieze un anume adevar din text, care se vede in viata contemporana. Stilul acestui minut introductiv era conversational, neformal si nedezvoltat, si totusi foarte serios, vorbind ca un businessman. Imediat erai determinat sa vezi incotro se duce si ca, perceptia lui despre viata merita toata atentia noastra.4

Adevarul pe care expozitorul Cuvantului trebuie sa-1 cunoasca, este ca primele trei minute ale predicii sunt cruciale in determinarea efectivitatii predicii. Introducerea trebuie sa fie consistenta cu

52

mesajul predicii si poate fi formulata fie la inceputul construirii mesajului biblic, or eel mai efectiv, in urma scrierii complete a schitei sau mesajului scris.

Introducerea va clarifica scopul mesajului

Aceasta va crea in audienta un sens acut al urgentei, autoritatii si vulnerabilitatii personale.

Introducerea va fi intotdeauna inclusiva , predicatorul nu va vorbi deasupra sau de pe un piedestal pentru ei, ci se va include si pe sine.

Pastorul presbiterian, capelan al Senatului Statelor Unite si autor de carti cu continut omelitic, dr. Llyod John Ogilvie, propune zece elemente esentiale ale unei introduceri reusite pentru predica chrestina.5 Acestea sunt urmatoarele:

1. Folosirea unei povestiri scurte din viata personala, urmata de o aplicatie imediata la pasajul

si mesajul de predicat

Exemplu - Azi voi incepe prin a va relata o experienta avuta in timpul vizitarii unei Biserici .... Dupa randuiala acestei Biserici care urmeaza o traditie iudaica de enuntarea unui adevar divin si apoi urmat de un raspuns in cor al poporului (Exod 15:21-26 ; 1 Sam. 18:7 ; Deut. 27:11-26 ; Ps. 118:1-4), pastorul trebuie sa inceapa serviciul divin

adresandu-se audientei sale cu cuvintele: "Domnul sa fie cu voi", iar audienta trebuie sa-i raspunda: "Si cu sufletul tau". Pastorul a rostit cuvintele introductive, dar din cauza unei defectiuni in microfonul de la care vorbea, nu a fost auzit de public. Atunci pastorul s-a intors catre tehnicianul de la statia de amplificare, care tocmai a sesizat inconvenienta si a reglat microfonul. Pastorul a zis catre tehnicianul de la static.: "Ceva e rau cu microfonul acesta!"

Dar microfonul a inceput sa emita in timpul observatiei lui, iar audienta care a auzit ceva, putin neobisnuit de traditia pe care o stia, i-a raspuns: "Si cu sufletul tau!"... Urmeaza sa facem aplicatia. Oare nu tot asa se intampla si cu noi cu fiecare? Ceva este rau cu sufletul nostru, de aceea ne vom intoarce la Cuvantul Scripturii pentru a invata cum sa ne vindecam sufletul...

2. Folosirea unei istorii reale din viata de fiecare zi, urmata de aplicatia practica lamesajul ce urmeaza sa-1 prezentam.

Exemplu - Un pastor a fost invitat sa predice intr-o Biserica dintr-un oras vecin.

53

Persoana care 1-a introdus adunarii, a procedat la urmatoarea prezentare:"Azi, avem in mijlocul nostru pe cineva care este in stare sa ne impacteze vietile". (La aceasta musafirul a inceput sa se simta foarte neconvenabil). "El ne va oferi speranta, incredere in noi si putere sa traim o viata noua!" (Musafirul s-a simtit pus intr-o situatie dificila, asteptarile create de prezentator in audienta, erau prea mari). "Intalmnd aceasta persoana, o sa insemne pentru oricare dintre noi, o influenta pentru o viata intr-o noua directie. Numele acestei Persoane este ... Isus Christos, iar oaspetele nostru, pastorul ... ni-L va prezenta pe Cel ce

va vorbi vietilor noastre..." In adevar, cine este adecvat sa influenteze omenirea spre oviata noua? Nimeni in afara de Domnul Nostru Isus Christos, de aceea mesajul meu se

va intitula "Isus si viata cea noua!..."

3. O anecdota sau o parabola din viata sau din istorie, care sa duca la intelegerea ideii centrale

a mesajului.

4. O enuntare directa a unei propozitii din textul citit, propozitie care sumarizeaza

continutul mesajului. '

Exemplu - Predicand din Marcu 4:21 - "El le-a mai zis: "Oare lumina este adusa ca sa fie pusa sub banita, sau sub pat? Nu este adusa ca sa fie pusa in sfesnic?" - Introducerea directa care se poate formula va fi aceasta: "Frati si surori, citind pasajul acesta, ne putem intreba cu adevarat: se pune oare lumina sub pat?" - apoi, aplicatia: "Cu siguranta ca nu! Locul luminii este intr-un punct vizibil de toti. De aceea, haidem sa urmarim impreuna un subiect special, intitulat "Unde este lumina mea?"...

5. Folosirea unei referinte cu character de simpatie pentru o nevoie care exista inadunarea locala - urmata de o fraza de tranzitie spre mesajul central.

Exemplu - In biroul unui pastor sau consilier de familie s-a prezentat recent o pereche,intr-o stare emotiva in note acute; cei doi s-au asezat unuila un capat al canapelei din biroul pastorului, iar celalaltla celalalt capat. Dupa ce pastorul i-a invitat sa vorbeasca,sotul din aceasta pereche a inceput o tirada de acuzatiiimpotriva sotiei sale. Aceasta il asculta resemnata. Dupacateva minute insa, nemai putand sa indure umilirile lui,.. s-a ridicat in picioare si s-a dus in dreptul lui zicandu-i cu

un glas tremurator, dar hotarat: "Oare ce te-ar putca multumi pe tine in casatorie?"... urmeaza enuntul cu ton de simpatie: "Da, in adevar, oare nu este aceasta o intrebare fundamentals in familie? ce ar trebui sa satisfaca familiile noastre? Mai repede sau mai tarziu va trebui sa descoperim ca nimic si nimeni, afara de Isus Christos, care poate sa ne

54

satisfaca cele mai ascunse si mai adanci nevoi! Si cand El o face, suntem in sfarsit eliberati de noi insine sa vedem ca slujirea partenerului de viata este mai de pret decat tinerea in socoteala a deficientelor lui/ei! ...

6. Prin povestirea dramatica, intensa a unei istorii sau a unui eveniment biblic si aplicatia la mesajul care urmeaza.

7. Enuntarea directa a unui eveniment contemporan cu impact intre oameni si aplicatia la textul biblic.

8. Introducerea prin folosirea directa a unor intrebari aplicabile majoritatii.De ex: "Ati avut, vreodata experienta sau senzatia ca...?" - si aceasta intrebare trebuie

armata de un raspuns conclusiv si inclusiv: "Sigur ca ati avut! Cine n-a trecut macar odata pe aici...?"

9. Introducere prin enuntarea unui adevar care este inclus si in paragraful citit.4

10. Reamintirea unui eveniment care nu s-a stins din memoria audientei; urmeazaapoi aplicatia la text.

Homileticianul Robert J. McCraken, pastor al marii Biserici The Riverside Church in New York City, comenteaza asupra introducerii predicii:

Experineta m-a invatat ca introducerea ia timp... Am scris si rescris introducerea din nou si din nou. Apoi am vazut ca odata satisfacut cu introducerea, restul predicii poate fi facut cu usurinta. Introducerea ia timp pentru ca in acest punct trebuie sa se ia in considerable stilul. O propozitie introductiva, bine construita, este ca o unealta bine ascutita. Daca predica este introdusa cu porpozitii concise si clare, va starni interes si va persista in memoria audientei... Care sunt cerintele pentru o introducere buna? Niciodata sa nu fie lunga. Orice tendinta de a deveni larga sau un discurs, ca si cand tot timpul este la dispozitia noastra, trebuie respinsa. Trebuie sa ajungem la subiect, imediat. Trebuie sa fie atat de interesanta cat putem noi s-o facem. 6

Studentul in omiletica, va urmari varietate in construirea introducerii predicii. De asemenea va citi si va asculta continuu pe marii predicatori ai timpului trecut (casete audio, carti) si ai timpului sau pentru a rafina continuu acest aspect esential al predicii.

55

Note bibliografice Cap. 8

1. Anonim. As heard by Lazar Gog. n. d.

2. Clyde E. Fant, A Treasury o f Great Preaching ed. William M. Pinson (Dallas: Word Publishing, 1995), 3-44.

3. Alexander Gammis, Preachers I Have Heard, quoted in William M. Pinson, A Treasury o f Great Preaching, vol. 8, 1995, 12.

4. Ibid., vol. n, 269-270

5. Lloyd John Ogilvie, "Introducind the Sermon" Handbook o f Contemporary Preaching, Michael Duduit, ed. (Nashville: Bradman, 1992), 175-187.

6. Robert J. McCracken, The Making o f the Sermon (New York: Abingdon, 1956), 91-93.

56

CORPUL PREDICII METODE EXEGETICE DE INTERPRETARE A TEXTULUI BIBLIC

Ani de-a raiidul, forma propriu-zisa a unei predici a msemnat trei idei sau puncte principale si o ilustrata sau doua. Este aceasta forma sau corpul unei predici? Greu de raspuns! Caci predica in aceasta forma este logic construita, usor de memorat de catre predicator/expozitor si usor de asimilat de catre audienta careia ii este adresata. Pe de alta parte, acelasi stil si format duce la.obisnuinta, rutina si plictiseala. Homileticianul David Buttrick observa:

Ani de-a randul, predicatorii au discutat despre constructia punctelor/ideilor din predici. Cuvantul "punct" este particular; acesta implica ratiune, indicare la distanta, o anume obiectivitate. Desigur, decade de-a randul, predicatorii au presupus ca "acolo undeva", sunt adevaruri fixe spre care sa se indice. 1

Aparte, de felul in care sunt organizate, predicile trebuie sa urmeze o logica bine definita. 2 In gandirea unor homileticieni, predica trebuie sa fie organizata logic in jurul unui conflict, subiect, idee sau, trebuie sa fie o naratiune sub forma unei povestiri. 3 De la bun inceput se poate conclude ca o incercare de definire a felului in care sa se organizeze corpul predicii este lipsita de succes. Aceasta, pentru ca, forma a trei puncte si o ilustratie poate si da rezultate excelente in cele mai multe imprejurarri. Autorul Clyde Fant este corect cand observand aceste varietati ale formei predicii, scrie:

Daca o anumita forma se potriveste intelesului mesajului predicii, daca aceasta urmeaza metode logice si corecte pentru redarea teologiei pasajului, si daca aceasta forma face relevanta revelatia Scripturii pentru audienta contemporana - atunci, structura predicii, este buna, indiferent de aranjamentul sau forma ei. 4

57

Pe langa forma predicii, limbajul ei, ilustrarea si prezentarea acesteia vor contribui in parte la succesul ei. Cuvantul de ordine in acest punct al acetui studiu al formei predicii este varietatea. Studentul in omiletica va fi flexibil la folosirea cat mai variata a formelor de predica or la folosirea unui stil clasic, daca acesta potriveste cu stilul sau. Predicatorul si autorul chrestin James Earl Massey noteaza:

Foarte multe voci se ridica azi, sfatuind ca formele si

metodele vechi de predica trebuie adaptate in interesul

unei

varietati cat mai mari ca sa cuprinda un public cat mai larg. Trebuie sa se spuna multe despre miscarea formei predicii dincolo de stereotipele cunoscute... dar cand aud discutie despre un anumit fel de predica, sau expozitie a Cuvantului care acum este demodata, nu pot sa nu-mi amintesc ceva despre compozitorul Richard Wagner, care ascultand o lucrare a compozitorului Johanes Brahms, intitulata Variatiuni si Fuga pe o Tema, remarca, desi nu era mare admirator al lui Brahms: "Piesa lui Brahms este o prelucrare romantica a unei compozitii a lui Handel. Prelucrarea lui arata ca unui care stie ce sa faca cu formele vechi nu greseste si nu plictiseste. 5

Particularitati in forma predicii

Succesul eel mai mare al predicii este dat de constructia ei. 6 Doua aspecte esentiale trebuiesc vazute in corpul oricarei predici:

1. Ideea centrala fNici un predicator nu poate construi o predica pana nu are bine

definita ideea centrala pe care si in jurul careia sa-si construiasca mesajul.7

2. Scopul sau intentiaCe urmarim sa realizam prin mesajul pe care il vom

predica?

Dintre calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca o schita

buna de predica, trei sunt esentiale:

a) UnitateaToate ideile predicii trebuie sa fie controlate de ideea

58

centrala:

Exemplu Text: loan 3:16

Ideea centrala: Dragostea lui Dumnezeu este universaleA. Dragostea Lui este sacrificatoareB. Dragostea Lui este nediscriminatorie

C. Lumea este intr-o stare de pieireD. Dragostea Lui este cu scop

Observati ca punctul/ideea C, desi corecta ca afirmatie, desi parte din text, nu-si are

locul in contextul ideii centrale care priveste universalitatea dragostei divine si nu particularitatile lumii noastre.

b) Balanta

Ideal este ca fiecarei idei din predica sa i se acordespatiu si timp egal de prezentare.

c) MiscarePredica trebuie sa mearga lin spre un climax. Fiecare, punct principal va conduce logic la urmatorul. Homileticianul Fred Craddock considera ca un predicator bun trebuie sa zideasca o puternica anticipare spre un climax in audienta. El spune: "Daca predicatorul a spus totul in introducere sau dupa 10 minute in procesul expunerii predicii, la ce bun sa-1 mai asculti, si ce sa mai asculti de acolo incolo?" 8

Potrivit profesorului universitar dr. Hugh Litchfield de la North American Baptist Seminary, in Sioux Falls, South Dakota, urmatoarele douasprezece aspecte speciale trebuie sa stea in atentia predicatorului / expozitorului, in procesul construirii corpului predicii:9

1. Punctele predicii nu trebuie sa fie egale cu teza sau ideea centrala a predicii. Acestea sunt subordonate ideii centrale.

2. Nu lasa ideile predicii sa se instraineze de teza principals. Pastreaza-le unitare.

3. Nu construi idei lungi. Fa-le simple, asimilabile.

4. Subdiviziunile ideilor centrale trebuie sa urmeze textul sau sa fie in armonie cu

textul.

5. Fiecare idee centrala trebuie sa fie un enunt nu o intrebare... caci ideile centrale»

ale predicii trebuie sa raspunda la intrebarile ascultatorilor, nu sa ridice noi intrebari.

59

6. Fii atent sa nu se suprapuna ideile centrale. Fiecare idee trebuie sa fie una de sine

statatoare, dar in armonie cu intregul predicii.

7. Evita pe cat posibil aliteratia sau repetarea exagerata a unor diminutive or jocuri de

cuvinte. Ex. "Oh, binecuvantata, neegalata, sfanta, singura datatoare de viata, inestimabila

Biblie!"...

8. Pastreaza balanta intre ideile centrale.>

9. Ca o regula generala, scrieti ideile centrale sau punctele predicii in forma completaOrganizati-le paralel.

10. Citate din Scriptura nu se vor considera idei centrale.

11. Cautati sa folositi un limbaj contemporan.

12. Nu uitati ca ideile centrale din predica au scopul sa amplifice, sa explice si sademonstreze teza principala.

Metoda exegetico-omiletica de expunere a textului pentru predica

/In paginile care urmeaza din acest studiu al formei predicii, studentul in omiletica va fi

familiarizat cu cateva metode de lucru pe textul Sfintelor Scripturi, in vederea interpretarii corecte a mesajului divin.

/ . Metoda deductiva

Este tipica predicatorilor a caror gandire este foarte limpede. Characteristica metodei deductive este ca expozitorul sa observe un principiu biblic pe care sa-1 aplice apoi nevoilor oamenilor. Deci ea consta in observarea unui principiu general care este aplicat in particular sau specific.

Metoda in sine se mai numeste metoda silogistica de la cuvantul grecesc SULLOGIZOMAI (in Luca 20:5), a rationa, a deduce. Silogismul este un rationament^ logic, deductiv, bazat pe trei judecati, legate intre ele si in care vom avea o premiza roi i-jora, una secundara sau minora si o concluzie care sa rezulte din premiza majora .

Exemplu - Text: loan 8:47 - "Cine este din Dumnezeu, asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu."

Teza: Testul apartenentei in Dumnezeu

A. Cine este din Dumnezeu asculta Cuvantul Saupremiza majora

B. Voi de aceea nu-L ascultati

60

premiza minoraC. Deci, voi nu sunteti din Dumnezeu

concluzie

Silogismul este de trei'feluri:

a ) SHog ism categoric

Acesta se bazeaza pe un adevar absolut desp re un anume membra al societatii sau despre un anume lucru si din pricina acelui adevar, se poate deduce ca totii membrii acelui grup sau acelei societati vor fi supusi sau marcati de legea care se deduce logic.

Exemplu - Text 1 Cor. 15:22a - "Si dupa cum toti mor in Adam..."

Teza: Universalitatea mortii

A.Premiza majora: Toti oamenii mor

B.Premiza minora: Noi toti suntem numai oameni>

C.Concluzia : Deci, si noi vom muri

b) Silogismul ipotetic |

Este similar cu eel categoric, cu exceptia ca premiza ma-jora este enuntata ca o posibilitate , nu ca un adevar absolut. Apoi premiza minora stabileste adevarul celei majore, urmand ca in concluzie sa se afirme certitudinca care rezulta din premiza majora.Astfel, in pasajul din 1 Cor. 15:22a se va construi urmatorul corp de predica: Teza - este aceeasi

A. Premiza majora: Noi suntem oameni, deci suntem muritori

B. Premiza minora: Toti oamenii sunt de fapt numai oameni

C. Concluzia: Toti oamenii vor muri

c ) Silogismul disjunctivEste deductia sau rationamentul logic care introduce in

ecuatia gandirii, clauza "fie". Aceasta apare in premiza majora. Premiza minora decide una din clauzele cele majore. Concluzia va afirma optiunea care a mai ramas.

Astfel in pasajul din 1 Cor. 15:22a, vom avea:

A. Premiza majora: Oamenii sunt fie muritori, fie nemuritori

61

B. Premiza minora: Noi nu suntem nemuritoriC. Concluzia: Deci, noi toti vom muriExemple de predici deductive:

- Marcu 2:1-12 (metoda sau silogismul categoric)

A. Iertarea pacatelor vine numai de la Dumnezeu .(v. 7)B. Isus a pretins ca iarta pacatele (v. 10-12)C. Deci, Isus este Dumnezeu

- Rom. 3:19-26 (silogismul ipotetic)

A. Daca suntem pacatosi avem nevoie de justificarea prin

credinta (v. 20,24)

B. Noi insa, suntem pacatosi (v. 23)

C. Deci, noi avem nevoie de justificarea prin credinta

- Galateni 5:16-26 (silogismul disjunctiv)

A. Noi trebuie sa alegem sa fim condusi fie de fire fie

de Duhul Sfant (v. 16)

B. Chrestini fiind, nu trebuie sa fim condusi de fire (v. 24)

C. Deci, sa alegem sa fim condusi de Duhul Sfant

2 Metoda inductiva

Este opusul celei deductive in sensul ca metoda de lucru este sa se porneasca de la un_adevar

particular, specific spre eel general. Daca in metoda deductiva se incepea cu un adevar biblic de la

care se generaliza experienta vietii, in metoda inductiva nu se incepe mesajul cu textul ales,

dimpotriva, miscarea in corpul predicii este din situatiile

vietii spre textul biblic. Astfel, nici ideea centrala nu este specificata la inceput, in introducere, ca in metoda deductiva, ci in concluzia mesajului. 10 Este metoda tipica rezolvarii misterelor, cand totul se gaseste si devine clar la urma. Profesorul Ralph Lewis, in cartea sa intitulata Inductive Preaching, propune urmatoarea formula de corp de predica inductiva:

62

Ilustratia A Ilustratia B Ilustratia CDe aceea: Ideea centrala si concluzia. 11 Explicate formula profesorului Ralph, spune ca primele doua ilustrate sau puncte sunt extrase din experienta umana, iar cea de a treia este data de adevarul biblic pe care primele doua il zugravesc .

O schita de predica Inductiva in Pilda Fiului Risipitor (Luca 15:11-32), dupa profesorul Ralph, arata in felul urmator:

A. Noi am fugit de la fata lui DumnezeuB. Noi am suferit datorita alegerii noastre

C. Noi avem nevoie de milaDe aceea: Noi trebuie sa credem pe Domnul pentru a avea mila (ca Fiul Risipitor)

Profesorul Fred Craddock propune o alta formula de predica inductiva:

1.2.

A.

12

B.I.C. 12

In aceasta formula vom avea doua adevaruri care conduc la o teza sau idee principals. In Pilda

Fiului Risipitor, vom avea:

1. Noi suntem nefericiti in viata2. Noi am uitat pe Dumnezeu

A. Rebeliune impotriva lui Dumnezeu duce la nefericire1. Noi ne dam seama ca avem nevoie de ajutor

Noi realizam ca numai Dumnezeu ne poate ajuta

B. Pocainta i*

I.C. Durrmez Exemplu q - Evrei 11

Teza: De a

63

Ideea centr

In exemplu din pasaj, si a 1

J. Metoda

biblic pe seam* Astfel in Pi

Teza: Drum

A. Pocainti

B. Confesai

C.Iertarea

4. Metoda c

topica), se va cc

64

e va pune pe drumul eel bun u ne primeste inapoi ca niste copii

credinciosi

i predica inductiva

1-12

; este credinta asa de importanta?

A. Inchinaciunea corecta este in credinta (Abel, v.4)

B. Umblarea corecta este in credinta (Enoh, v.5)C. Ascultarea se face in credinta (Noe, v.7)

D. Mostenirea se capata prin credinta (Avraam, v. 8-Id)E. O natiune se poate naste prin credinta (Sara, v. 11-120

la: Credinta este necesara ca sa placem lui Dumnezeu (v.6)

de mai sus, forma de predica inductiva este cea a citarii exemplelor biblice 3rmularii unei concluzii sub forma de idee centrala.

rdinei timpului

AIn aceasta metoda expozitiva, se construieste un mesaj evenimentelor din

pasaj, luate in ordine cronologica. da Fiului Risipitor vom putea avea:

,il spre inima tatalui

- "Si-a venit in fire..." (v. 17a)

ea - ..."Tata, am pacatuit..." (v. 21b)

."Fiul meu ... a fost gasit..." (v. 24d)

rdinei locului

In aceasta metoda de lucru pe textul biblic (tipic in predica nstrui un mesaj

biblic pe seama succesiunii evenimentelor dupa loc

Text: loan 6:67-69

Teza: Drumul lui Petru spre credinta

65

A. In Capernaum - "Doamne, I-a raspuns SimonPetru, "la cine sa ne ducem?" (loan 6:68)

B. In Curtea Marelui Preot - "Femeie, nu-L cunosc." (Luca 22:57f)

C. Pe malul Tiberiadei - " Paste oile Mele!" (loan 21:17f)m

5. Metoda teza/antiteza/sinteza

Este metoda rationala Haegeliana13 si consta in formularea unui enunt, urmat de contrariul acestuia si o concluzie care sa sintetizeze suma sau deductia fireasca din confruntarea primelor doua idei.

Exemplu - Text: Efeseni 2:8-10

Ideea centrala: Ca sa placem lui Dumnezeu

A.Teza: Omul incearca prin fapte bune

B. Antiteza: Omul isi asuma ca Dumnezeu este multumit de faptele lui bune.

C. Sinteza: Dumnezeu place oamenii care cred in El si o dovedesc prin fapta credintei.

6. Metoda telescopica

Aceasta metoda omiletica presupune ca anumite texte biblice se comporta ca un telescop, adica in segmente logice care decurg unui din celalalt.

Exemplu - Text: Romani 8:28

Teza: Omul este supus legilor lui Dumnezeu Subiectul: Din legile vietii

A. Legea generala a lucrurilor - "toate lucrurile lucreaza..."

B. Legea cooperari Iucrurilor - " toate lucrurile lucreaza impreuna...

C. Legea compensate! - "toate lucrurile lucreaza impreuna spre bine...

D. Legea exclusivitatii - "toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celorce iubescpe Domnul... -

66

7. Metoda cuvantului cheie

Aceasta metoda, presupune gasirea in textul biblic a unui cuvaiit cheie care sa guverneze ideea centrala, or introducerea artificiala a unui cuvant cheie care sa determine desfasurarea logica a punctelor ce decurg din ideea centrala.

Exemplu - Text: 1 Tes. 5:17 - "Rugati-va neincetat."

In acest verset, se poate introduce un cuvant cheie, din afara pasajului. Pentru scopul acestui curs, cuvantul cheie pe care il vom folosi va fi "poate" (de la verbul a putea). Astfel vom avea un cuvant cheie despre abilitate.

A. Oricine poate experimenta o rugaciune efectiva, zilnica.

B. Chrestinul adevarat poate sa se roage in orice vreme.

C. Chrestinul in necaz, poate gasi o solutie prin rugaciune

sau, sa folosim un cuvant cheie despre obligativitate.

Text: 1 Tes. 5:16 - "Bucurati-va totdeauna" Cuvantul cheie pe care il vom folosi este "trebuie"

Teza: Imperativul bucuriei

A. Oricine cunoaste pe Domnul, trebuie sa se bucure neincetat.

B. Omul lui Dumnezeu trebuie sa se bucure chiar si in necaz (Rom. 5:3a).

C. Marca distinctive a unui chrestin trebuie sa fie bucuria!

i

sau, putem folosi un cuvant cheie djespre_valoare.__

Text: 1 Tes. 5:11 - "De aceea, mangaiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti"

Teza: O cale mai profitabila *

Cuvantul cheie poate fi si unui compus, sau se pot folosi Chiar doua cuvinte. Pentru scopul cursului nostru vom folosi combinatia de cuvinte mai bine si astfel vom avea urmatorul corp de predica:

67

A. Este mai bine sa ne imbarbatam unii pe altii decat sa ne apasam unii pe altii.

B. Este mai bine sa ajutam pe cei in necaz decat sa-i dispretuim.

C. Este mai bine sa ascultam de Cuvantul Domnului decat de Tndemnurile firii.

8. Metoda interogativa]

Ca si in metoda cuvantului cheie, metoda interogativa, presupune introducerea unei interogatii in expunerea pasajului, pentru a construi o succesiune logica de idei principale in armonie cu teza, sau ideea centrala. Interogatiile clasice intrebuintate, sunt: Ce? De ce? Cine? Cand? Unde? Cum? Pana cand? In ce fel?.

Exemplu - Text: 1 Tes. 5:1 - "Cat despre vremi si soroace, nu aveti trebuinta sa vi se scrie, fratilor."

Interogatia prin care vom radiografia acest enunt paulin, va fi de ce?

Teza: Binele personal si colectiv al vegherii

A. Pentru ca tainele sunt in autoritatea divina

(Deut. 29:29)

B. Pentru ca stiinta de felul acesta ne-ar incuraja la decizii de ultima ora.

C. Pentru ca noi umblam prin credinta

(2Cor. 5:7)

D. Pentru ca vegherea implica totdeauna o necunoscuta

Este o metoda de lucru in omiletica, bazata pe analiza unui pasaj amplu, al unei carti sau al unui capitol. Scopul acestei metode este sa serveasca actul invatarii generale si al studiilor biblice. Cel mai frecvent, metoda analitica este intrebuintata in urmatoarele circumstante:

1. Viata personajelor biblice

2. Concepte teologice

3. Evenimente sau narative istorice

4. Concepte etice.

68

Metoda de lucru in sistemul analitic este aceea a impartirii pasajului pe segmente logice:- fiecare segment serveste pentru o idee principala

- daca segmente sau pasaje biblice sunt aduse din alte texte, acestea vor servi fiecare numai pentru o idee principala

- Tenia centrala se desprinde din text.- Tema centrala poate fi construita de catre expozitor, pentru textul respectiv. Exemple de teme analitice:

1. Un studiu al vietii lui Pavel in cartea Faptelor

2. O analiza a doctrinei mantuirii in Efes. 2:1-15

3. O analiza a schimbarii vietii dupa exemplu din Ninive (Iona 3)

4. Un studiu despre conceptul dragostei in 1 Cor. 13.

Sa urmarim pentru exempli fie are, un corp de predica expozitiva dupa ultimele doua teme

mentionate mai sus:

Text: Iona 3

Teza - Ninive, un exemplu de viata care se poate schimba

Subiectul - Minte si schimbare

A. Schimbarea yietii ninivenilor presupunea schimbarea mintii lui Iona (3:1-4)

B. Transformarea in bine a cetatii Ninive s-a produs in urma schimbarii mintiilocuitorilor ei (3:5-9)

C. Rezultatul schimbarii vietii ninivenilor a condus din partea Domnului, Iaschimbarea totala a inimii Sale (3:10)

Text: 1 Corinteni 13

Teza: Dragostea este cea mai importanta virtute a vietii chrestine.

Subiectul: Dragostea nu va pieri...

69

A. Proeminenta dragostei (13:1-3)

B. Pasii dragostei (13:4-7)

C. Permanenta dragostei (13:8-13)

10. Metoda narativa

Este o metoda mai noua de lucru pe textul biblic in predica expozitiva si a fost dezvoltata de sine statator de homileticianul Eugen Lowry. Conceptul esential al acestei metode consta in a considera narativul sau povestirea biblica, ca pe un scenanu cu un conflict bine definit. In cuvintele lui Lowry, predica narativa

este un scenariu premeditat de predica tor care are un

ingredient special un sens al discrepantei, o constructie

omiletica.Ceva este "in aer" - un conflict sau o problema nerezolvata.

Ca oricare povestitor bun, predicatorul trebuie "sa aduca pe oameni/audienta acasa" - adica, sa rezolve problema in lumina Evangheliei si in prezenta oamenilor.14

Lowry ofera schita omiletica pe care se poate construi o predica narativa. In viziunea lui, aceasta trebuie sa cuprinda cinci faze, sau idei principale. Schita pe care se va lucra, este dupa'cum urmeaza:

A. Clatinand echilibrul - "0,0"

B. Analiza discrepantei - "ihi"

C. Revelarea cheitei pentru rezolutie - "aha"

D. Experimented Evanghelia - "uuu"

E. Anticipand consecintele - "da, asta e" 15

Se poate observa ca astfel de schita va crea intai tensiune, apoi gaseste calea de indepartarea ei.

In cazul Pildei Fiului Risipitor, am putea avea urmatorul corp de predica: Teza:

Un fiu pierdut mai are inca sanse Subiectul: Un drum cu intoarcere

70

A. Fiul si-a luat libertatea - "o, o"

B. Fiul a picrdut totul si are probleme - "ihi"

C. Fiul "isi vine in fire", si decide sa se intoarca acasa - "aha"

D. Fiul descopera un tata iertator - "uuu"

E. Fiul este restabilit ca fiu - "da, asta e".

^LMetoda cauzei si efectului ~\

Aceasta metoda presupune enuntarea unei cauze (care caracterizeaza textul) si enumerarea efectelor ei, in subiectul dat sau in viata personala/ colectiva, sub forma de idei principale.

Exemplu - Text: loan 3:16 - "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca adat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara si sa aibe viata vesnica."

Pasajul in sine, poate fi analizat dupa multe metode exegetico-omiletice. Vom aplica

asupra lui metoda cauzei si efectului. Astfel, vom constata ca din pricina dragostei Lui, noi:

Teza: Nimic fara dragostea lui Dumnezeu

Subiectul: Prin iubirea Lui... cauza e fee tele:

A. Avem sans a trairii

..."sa nu piarS..."

B. Avem garantia vietii eterne (v. 16f)

C. Ne bucuram de unitate frSteascS (2 Cor. 5:14a)

D. Avem garantia biruintei in viata (Deut. 7:6-8)

^2. Metoda efectuluiji_a_c^zeL\

In contract! a unui corp de predica bazat pe efect si cauza. se va proceda ca in metoda cauza si efect , cu specificatia ca se vor urmSri cauzele (nu cauza, ca in metoda precedents unde am urmSrit efectele ), care au condus la efectul ce se va analiza.

71

Text: Ps. 119:141 - "Sunt mic si dispretuit, dar nu uit poruncile Tale."

In textul nostru, "mic si dispretuit " sunt efectele unei cauze, sau a unor cauze pe care Psalmistul nu le specifics. Expozitorul va putea construi un corp de predicS expozitivS/textualS, cSutSnd posibilele cauze ale acestei stSri. Astfel, am putea avea urmStoarea predicS:

Teza: Umilirea este parte din experienta crestinS.

Subiectul: Mic si dispretuit

Titlul nostru indicS efectul/efectele. Care sunt

cauzele posibile ale unei astfel de stSri?

A. Identitatea noastra aparte (loan 17:14 ; 15:25) '

B. Credinta in Isus (Rom. 8:35-37)

C. Refuzul de a participa la lucrarile pacatului (1 Petru 4:3-4)D. Partea noastra temporara pe pamant (Ps. 42:3-4, 9-10, 5, 11).E. Uneori, nevoia de disciplina personala (Ps. 119:67, 71)."U3. Metoda scaritei'

Este o metoda de lucru pe textul sacra, similara cu cea telescopica, dar prin particularitatile ei merita sa fie totusi privita distinct de cea mentionata. In aceasta metoda, fiecare idee principala, decurge din cea precedents, or, este constraita pe ideea punctului principal precedent. In cadral metodei telescopice, fiecare segment sau telescop din text, forma o idee principala logica si legata unitar de tema centrala si de corpul predicii.

In metoda scaritei. distinctia este aceea ca ultimul gand sau concept al ideii principale precedente (deci nu segmentul din text, ca la cea telescopica, n.a.), devine primul gand sau concept al celei urrnatoare. Sa urmarim o aplicatie practica pe un pasaj din cartea profetului Daniel:

Text: Daniel 9:8-9 - "Doamne, noua ni se cuvine sa ni se umple fata de rusine, da,noua, imparatilor nostri, capeteniilor noastre, si parintilor nostri, pentra ca am pacatuit impotriva Ta! La Domnul, Dumnezeul nostru, insa, este indurarea si iertarea, caci impotriva Lui ne-am razvratit!"

Teza: O viata sfintita este intotdeauna caracterizata de marturisirea pacatelor.

Subiectul: Sfintirea sfintilor

A. Nu poti sa fi sfSnt daca nu renunti la pacat (v.8)

B. Nu poti renunta la pacat fara marturisire personala (v. 8b)

72

C. Nu poti sa te marturisesti daca nu renunti la mandria personala (v. 8b)

D. Nu poti renunta la mandria personala daca nu te arunci in bratele milei divine (v. 9)

Este o metoda exegetica, intrebuintata de regula in cadrul textelor-parabole si a similelor. Metoda^ai/se

va aplica in parabolele alegorice si nici in textele tipologice care nu sunt suficiejit de explicit in elementul

comparativ, sau care ilustreaza mai mult decant un adevar.

Grija mare pe care expozitorul trebuie s-o aiba, este aceea de a nu forta parabola, analogia sau

tipul/prototipul, dincolo de intentia originara data prin autorul biblic.De asemenea, expozitorul Cuvantului,

va tine seama de faptul ca in studiul textelor parabolice - tipologice - analogice (simila), va intalni doua

feluri de texte:

1. Pasaje in care ideea centrala si ideile principale sunt chiar in text (Tip A).

2. Pasaje in care avem numai analogie, fara nici o alta explicate (Tip B).

Pasaje de Tipul B sunt dificil de analizat si presupun cunostinte vaste despre istoria timpului in care au fost scrise, despre obiceiurile si traditiile vremurilor respective, limba, cultura.

Exemple de pasaje analogice/parabolice/tipologice

73

Tip A Tip B

Isaia 52:13

Ieremia 17: 8 Osea 7:8

Matei 5:14-16 Psalmul 1:4

Psalmul 1:3 2 Cor.5:20

loan 10:7, 9

Evrei 12:1-2

Subiecte posibile in une'le din aceste pasaje

Analogia

Un pom sadit langa ape (Ps. 1:3)

Pleava (Ps. 1:4)

Lumina lumii (Mat. 5:14-16)

Alergarea (Evrei 12:1-2)

Turta neintoarsa (Osea 7:8)

Exemple - Text: Mat. 4:19 - "El le-a zis: "Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni."

Teza: Un studiu asupra naturii pescuitului ne va clarifica asupra artei castigarii

sufletelor.

Subiectul: Castigatorul de suflete

A. Dupa cum un pescar isi intelege scopul, tot asa trebuie sa si-1 inteleaga sicastigatorul de suflete.

B. Dupa cum pescarul invata metode noi de pescuit, tot asipa face si castigatorul de

suflete ~ %

C. Dupa cum pescarul descopera rasplata muncii lui, tot castigatorul de sufleteva avea o rasplata

Expozitorul care va aplica aceasta metoda, va folosi cateva^cuvinte cheie (cum sunt: dupa

cum; tot asa; la fel; daca; precum etc), care vor servi sc^gul comparativ. Analogia trebuie sa fie

logica, naturala si in sfera de actiune si intelegete a audientei careia i se predica.

I S . Metoda implicationaMj

Se aseamana cu metoda comparative si deductiva prin aceea ca evidentiaza din text, sub forma de

idei principale, princ^pii si implicatii teologice/ practice care aduc lumina in pasajul pentru

predica. Cuvintele^de prdine in constructia acestei forme de predica sunt principii si implicatii.

Astfel, dupa anuntarea subiectului, expozitorul va enunta printr-o fraza de tranzitie, corpul de

predica ce urmeaza sa fie prezentat.Exemplu - Text: Ps. 47:8 - "Dumnezeu imparateste peste neamuri, Dumnezeu sade

pe scaunul Lui de domnie cg| sfjmt."

Teza: Dumnezeu are putere suprema in Univers

Subiectul: Domnul imparateste

Tranzitia: - Fiindca Domnul Dumnezeu imparateste in Univers, urajatoarele implicatii

practice si teologice pot fi observate:

A. Raul este controlat

IL Neprihanitii vor fi mangaiati

C, Destinul nostru este in mainle Lui

Lista metodelor exegetico/omiletice nu a fost prezentata in toata intregimea ei.Studentul Cuvantului va cauta in manuale de specalitate omiletica sa aprofundeze si altemetode. Apoi, pentru scopul acestui curs, in exemplele date nu s-a indicat introducereapredicii, fraze de tranzitie de la subiect la corpul predicii, ilustratiile,oincheierea siconstructia subideilor. Acestea din urma pot fi gasite in pasajul de predica or pot fi for-mulate logic tinandu-se cont de subiect si de revelatia biblica in subiectul pe care-1formulam. Nimic nu trebuie saTie in afara revelatiei Scripturii, ci^t|j5g«|(corp al prediciitrebuie sa fie controlat de aceasta

Note bibliograflce Cap. 9

1. David Buttrick, Homiletic (Philadelphia: Fortress press, 1987), 23.

2. Ibid., 24

3. Eugen Lowry, The Homiletical Plot (Atlanta: John Knox Press, 1980), 21.

4. Clyde Fant, Preaching For Today (San Francisco: Harper and Row, 1987), 24.

5. James Earl Massey, Designing the Sermon (Nashville: Abingdon, 1980), 24.

6. James Cox, Preaching (San Francisco: Harper and Row, 1985), 137.

7. Fred Craddock, A s One Without Authority (Nashville: Abingdon, 1979), 105.

8. Ibid., 167.

9. Hugh Litchfield, "Outlining the Sermon", Handbook o f Contemporary Preaching, Michael Duduit,

ed. (nashville: Broadman, 1992), 162-174.

10. Craddock, A s One Without Authority, 57.

11. Ralph Lewis, Inductive Preaching (Westchester. IL: Crossway Books, 1983), 82.

12. Craddock, Authority, 152.

13. James Cox, A Guide to Biblical Preaching (Nashville: Abingdon, 1976), 77.

14. Lowry, The Homiletical Plot, 15.

15. Ibid., 24.

CUM SA FIE PUNCTELE PRINCIPALE ALE PREDICII

Punctele principale ale predicii nu trebuie sa fie abstracte ,generale si vagi altfel sunt lipsite de putere .

1 . FOLOSESTE APLICATIA BIBLICA CA PUNCTELE ALE PREDICII

- incepe cu aplicatia si arata cum se aplica Biblia

- punctele principale trebuie sa fie afirmatii gen aplicatie urmate de un text biblic

2 . PUNE UN VERB IN FIECARE PUNCT PRINCIPAL AL PREDICII

- cea mai usoara caie de a-I ajuta pe oameni sa fie implinitori ai Cuvantului este sa pui un verb deoarece

in felul acesta adevarul biblic devine pasi de actiune

3 . PUNE CUVANTUL„ISUS" SAU „ DUMNEZEU " IN FIECARE DINTRE PUNCTELE

PRINCIPALE

- consider ca cele mai bune predici pun cuvintele „Isus " ori „ Dumnezeu" chiar in mijlocul punctelor

principale

- cand te ridici sa predici tu nu doar spui ceva moral ; tu vrei sa schlmbi vieti si singura putere care

schimba viata vine de la Dumnezeu

4 . PERSONALIZEAZA PUNCTELE PRINCIPALE , FOLOSIND PRONUME PRINCIPALE

- spune - Isus Hristos a venit pentru mine

a murit pentru mine vine din nou pentru

mine

EXEMPLE :

1 . TEXT - 1 Corinteni 12

1. Sursa darurilor corintenilor

2. functia darurilor corintenilor

3. scopul darurilor corintenilor

ce —I gresit la aceasta schita ?

- este abstracta si sugereaza o schita mai degaraba academica decat o aplicatie simpla a aplicatiei

biblice

- este la persoana a treia si de aceea nu este personala. Este despre altii — corinteni

- este la timpul trecut xeea ce da impresia ca „ a asta a fost atunci si altfel este acum "

- nu mentioneaza nici pe Dumnezeu si nici oamenii ; poti avea o predica buna daca nu mentionezi nici

pe Dumnezeu si nici oamenii?

2 . Cum ar putea fi schita pe textul acesta ;

Folosindu-ti darurile

1 . Dumnezeu ti-a dat daruri

2 . Dumnezeu ti-a dat daruri ca sa le folosesti

3 . Dumnezeu ti-a dat daruri pentru folosul trupului

Aceasta schita este: personala PracticaFocalizata pe Dumnezeu Pozitiva

ILUSTRAREA SI APLICATIA IN PREDICA

O predica buna, este mai atractiva audientei daca are si o ilustratie adecvata. Apoi, daca aplicatia practica este facuta la locul potrivit in predica si este la subiect, sansele pentru atingerea scopului propus in mesajul transmis sunt foarte mari. Chiar daca au fost, sunt si vor mai fi comentarii cu privire la folosirea ilustratiilor in predica, adevarul ramane acela ca folosirea lor este biblica, este practica, ajuta scopului predicii si mai mult decat orice, ilustratiile isi au originea in Dumnezeu si nu in om.

Cand El ne-a daruit Biblia, ne-a daruit de fapt o carte cu ilustratii! Observand acest adevar despre

Sciptura, profesorul de omiletica Richard Pratt de la Reformed Seminary in Orlando, Florida, in

cartea sa, sugestiv intitulata He Gave Us Stories, scrie: ..."cautand sa gasesc o forma cat mai

academica de interpretare a Vechiului Testament, am ajuns sa cunosc mai mult mila lui Dumnezeu,

in Christos si sa realizez cu convingere, ca El ne-a dat multe ilustratii."1

Pentru profesorul Stephen Brown de la aceeasi universitate chrestina cu profesorul Pratt, pe

care tocmai 1-am citat, convingerea personala este ca "daca nu poti ilustra o predica, atunci sa nu

mai predici."2 Despre episcopul anglican Sydney Smith, fondatorul revistei teologice Edinburg

Review, se spune ca unui din prietenii lui apropiati 1-ar fi auzit in una din zile vorbind cu

Dumnezeu, se pare, si zicand: "Acum, Doamne, am sa-ti spun o anecdotal" 3

Rolul ilustratiilor dupa cum le este si numele, este sa ilustreze, sa deschida inima si mintea, sa contribuie la intelegerea mai usoara a adevarurilor biblice, pe care le aducem in fata audientei careia ii predicam.

Surse pentru ilustratii

Unde se poate gasi o ilustratie buna? Ce citim? S-ar putea ca oamenii din adunarile noastre sa creada ca noi predicatorii citim numai teologie. Ca slujitori ai Cuvantului trebuie sa citim tot ce este decent in jurul nostru. Chiar inscriptiile de pe cutiile de ciocolata si de pe panourile publicitare. In felul acesta demonstram ca traim in mijlocul oamemlor si suntem interesati de toate preocuparile lor.

1. Observatia vietii zilnice

Este prima sursa din afara Bibliei, de unde putem culege ilustratiuni pentru mesajele noastre. Vorbind

Tn fata unui grup de pastori si persoane clericale, episcopul William Quale, incuraj a audienta sa asupra

importantei observatiei evenimentelor vietii zilnice, pentru o aplicatie practica, ilustrativa in mesajele lor.

Quale scrie:

Cand predicatorul ajunge sa intre in Dumineca, dupa o calatorie prin zilele saptamSnii, oamenii il intreaba:

"Omule al lui Dumnezeu, unde ai fost si ce-ai vazut in timpul zilelor care au trecut, cand noi am asudat si

muncit din greu?" Atunci predicatorul isi va deschide gura si le va zice: "lata, ce va voi spune eu, va fi o

mica Predica de pe Munte, cum a facut si Domnul nostru, cu observatii din zilele voastre cu soare si cu

nori..." Atunci audienta va incepe sa suspine, sa planga si sa rada, sa-si bata piepturile si sa strige din adancul

inimii ei: "Omule al lui Dumnezeu! Tu ne spui aceste lucruri? Acuma da, intelegem ca ti-ai implinit bine

slujba. Du-te din nou in mijlocul oamenilor, asculta-i si observa-i si in saptamana cealalta; dar te rugam apoi,

vino din nou si spune-ne ce ai auzit si ce ai vazut". 4

»

Cred ca ar fi de prisos sa adaugam vre-un comentariu la o ilustrare, recomandare si invatatura ca aceasta a episcopului William Quale!

2. Dialogul cu oamenii

3. Experientele personale

4. Experientele semenilor

5. Mass-media

6. Lectura cartilor

7. Colectii de ilustrate biblice

8. Din viata si evenimentele Bisericii

9. Natura, stiinta si istorie

10. Sfanta Scriptura

Cand pastorul va folosi ilustratii din viata si evenimentele Bisericii locale, va trebui sa aiba grija sa nu apara in fata oamenilor sai ca unul care nu stie ce inseamna secretul confesiunii si da pe fata tainele membrilor sai. Pentru evitarea acestei situatii care ar putea sa duca la cererea de a fi schimbat din slujba, sau de a fi indepartat din acea Biserica, sau de a fi acuzat ca "vrea sa domneasca peste oameni", folosindu-se de slabiciunile acestora, ca sa le inchida gura, pastorul va trebui sa obtina permisiunea de a folosi ca ilustrare cazul specific al cuiva, fara sa foloseasca numele acelei persoane sau familii. El poate sa-si introduca ilustrarea de acest fel cu expresiile: "Cunosc un caz"... "Cunosc o situatie in care..." ; "Acest pastor are cunostinta despre o familie/persoana care..." etc. si sa specifice: "persoana in cauza mi-a dat inlesnirea sa folosesc experienta ei pentru ilustrare! ..."

Folosirea ilustratiilor

Opinia cu privire la numarul de ilustratii admise intr-o predica, difera. Cei mai conservatori dintre predicatori, ca unii care nu inteleg de fapt alcatuirea Sfmtelor Scripturi, vor fi impotriva utilizarii ilutratiilor. Altii sunt de parere ca o ilustratie buna poate fi suficient intr-o predica buna. Pe de alta parte sunt preponenti si practicieni care folosesc cate o ilustratie pentru fiecare punct sau idee principals din predica, plus cate una in introducerea si incheierea sau concluzia mesajului. Cineva observa ca o ilustratie, prin lumina pe care o aduce in intelegerea adevarurilor lui Dumnezeu este similara cu o fereastra. O casa fara ferestre, este o inchisoare, un templu al intunericului. O casa cu prera multe ferestre, este un edificiu neproportionat, cu o structura care ameninta sa se prabuseasca in orice moment sau la oricare miscare de forte. Probabil ca asa este si cu predica. Va trbui o proportie de ferestre, pentru o lumina adecvata. Neputand fi dogmatici, acest autor considera, din experienta personala de peste douazeci si cinci de ani de predicare, a Cuvantului, precum si din studii de specialitate, ca folosirea a doua-trei ilustrate intr-o predica este o proportie sanatoasa. De asemenea, nefolosirea ilustratiilor in anumite mesaje, trebuie sa fie compensata de greutatea argumentelor scripturale practice folosite, precum si de maiestria in aplicatiile practice pe care un predicator trebuie sa le faca. Sa urmarim in continuarea lecturii despre ilustrarea predicii, in particular a celei expozitive, cateva aspecte esentiale despre acest aspect al lucrarii pastorale:

1. Nu irositi ilustratele bime9

Adica, nu le spuneti pe "toate" intr-un singur mesaj, nu spuneti sau rostiti o ilustrata buna cu scopul

de a o face mai buna decat ideea principals pe care trebuie sa o suporte.

2. O ilustarta buna poate suferi din pricina unui ilustrator neindemanatic

Deci, exersati Tn singurState arta povestirii unui fapt, eveniment, experienta etc. Consultati-vS cu un prieten, cu

sotia, cu familia si edificati-vS in arta povestirii. Cand o ilustrata este prezentata in fata oamenilor,

predicatorul trebuie sa trSiascS ce povesteste, trebuie sa determine audienta sa se simta in mijlocul

evenimentului povestit, ca parte participants in el.

3. Se opineaza ca locul eel mai bun pentru o ilustrare este in introducereasi in concluzia predicii

Studentul de azi va proba acest adevSr in propria-i experienta predicativS.

4. In general, o ilustrae^ste una scurta1

Timpul predicatorului la amvon este sa expunS Cuvantul Scripturii, nu sa faca o demonstrate de

abilitate in culegerea de fapte si informatii.

5. Daca Tmprejurarea o cere, dati credit pentru sursa ilustratiei folosite

Nu se va exagera in acest fel dupa modelul: "Fratele.. mi-a spus ca fratele... a auzit de la... care s-a

intalnit anul trecut cu unui din martorii... dupa ce acesta, intamplator a trecut pe acolo, caci el se gasea in

drum spre...

Nu va asumati experienta sau cunoasterea personals pentru ce nu vS apartine si nu cunoasteti.

6. Sa aveti curajul sa Tmpartasiti ilustratii cu preitenii si colegii vostri

Nu trebuie pSstrat dreptul de exclusivitate asupra lucrurilor pe care le cunoastem. Dumenzeu ne-a dat

Biblia, care este revelarea mintii lui Dumnezeu.

7. Audienta noastra memoreaza mai repede o ilustratie decat punctele

predicilor

Chiar asa!

8. Ilustratiile istorice, necesita cunostinte ex'acte de istorie9 7 9 9

Nu va hazardati sa explicati evenimente istorice pentru care nu aveti informatii suficiente. La fel, nu va

hazardati in detalii stiintifice. S-ar putea ca cineva din audienta sa va puna intr-o situatie nu prea placuta!

9. Atentie speciala la folosirea ilustratiilor biblice

Este o tendinta de exageraredin partea predicatorilor sa ilustreze din Scripturi. Autorul american Jay

Adams, chiar daca exagereaza putin in observatiunile lui, sustine urmatoarele:

Si acum, o ultima observatie. Multi predicatori, folosesc Scriptura, mai

ales Vechiul Testament, ilustrativ. Nu faced lucrul acesta. Folositi

Biblia tot timpul autoritativ; niciodata ilustrativ. Scriptura nu ne-a

fost data doar pentru a ilustra un punct, ci pentru a face un punct sau

o idee. Daca nu dati atentie acestei avertizari, primul lucru pe care-1

veti vedea, este ca va treziti ca anuntati idei pe care vreti sa le

implementati si folositi Scriptura sa va ilustrati ideile. Cei ce

psihologizeaza Biblia, fac rnereu aceasta greseala. 5

10. Urmareste ca ilustratia sa fie pe intelesul oamenilor tai.

Nu spune lucruri pe care oamenii sa nu le inteleaga. Ajuta-i sa creasca spre ceea ce vrei sa le comunici,

si mai ales, cresteti impreuna.

Aplicatia in predica expozitiva

Prin aplicatie, vom intelege arta legarii adevarului predicat de inima si nevoia audientei. Exegetul si

homileticianul John Broadus afirma: "Aplicatia, in sensul strict al cuvantului, este acea parte, sau acele parti

ale discursului, in care vom arata felul in care subiectul se adreseaza audientei, ce fel de cereri de instructiuni

practice le ofera, ce fel de cereri practice exerseaza asupra lor"6

Aplicatia poate fi facuta ca o parte conclusiva a mesajului, sau poate fi introdusa ca un segment practic,

special, in fiecare din finalul ideilor principale.

Aspecte practice ale aplicatiei

Sa urmarim cateva detalii necesare unei aplicatii efective in mesajele noastre.

1. Aplicatia va fi "la subject"

- adica la ce s-a spus

- la cei ce au auzit ce s-a spus

2. Aplicatia va fi invitationala

- adica, o chemare la decizie

- o trimitere la actiune (cf. Luca 15:37)

- o constientizare ca obiectul careia i se adreseaza este mai important

decat subiectul care este auzit!

3. Aplicatia va fi mativationala

Scopul final al predicatorului cu audienta sa, este sa miste aceasta audienta.

4. Aplicatia va fi fie directa, fie indirecta

- ex. Pilda lui Nathan catre David. Aceasta este o aplicatie indirecta.

- Isus Christos, a facut de regula aplicatii directe.

Note bibliografice Cap. 10

1. Richard Pratt, He Gave Us Stories (Franklin, Tennessee: Wolgemuth and Hyatt Publishers, 1990),

XVI.

2. Stephen Brown, "Uustrating the Sermon", Handbook o f Contemporary Preaching, Michael Duduit,

ed: (Nashville: Broadman, 1992), 199-208.

3. Ibid., 199.

4. Bishop William Quale, quoted from Gerald Kenedy, With Singleness o f Heart (out of print).

5. Jay Adams, Preaching with Purpose (Grand Rapids: Zondervan, 1981), 103.

6. John Albert Broadus, On the Preparation and Delivery o f Sermans, rev. ed. (Nashville: Broadman

Press, 1944), 211.

CONCLUZIA PREDICII

Un inceput bun, o dezvoltare maestra a corpului predicii, o ungere spirituals aparte, pot fi ruinate de o

concluzie mediocra sau chiar nereusita. Predicatorul trebuie sa-si duca pana la capat cu bine misiunea de a

invata pentru cresterea si desavarsirea sfintilor (Efes. 4:12). Exegetul John Stott, arninteste expozitorilor

Cuvantul Scripturii.

Considerati un privilegiu deosebit sa fiti chemati sa predicati in

lumea contemporana si sa fiti expozitorii Cuvantului Biblic! Caci

eel ce sta la amvonul Bisericii, are Cuvantul lui Dumnezeu in

mainile sale, Duhul lui Dumnezeu in inima, poporul Domnului in

fata ochilor lui care asteapta cu emotie sa auda glasul Domnului si

sa-1 asculte!1

Avand un astfel de privilegiu, trebuie sa stim sa concludem mesajul de asa maniera, ca oamenii sa fie motivati, Cuvantul sa fie relevant iar Mantuitorul Isus sa fie glorificat. Campbell Morgan sugereaza:

O concluzie, trebuie sa concluda. Si ca sa concluda bine, trebuie sa

includa. Ca sa concluda perfect, trebuie sa precluda (adica sa puna o

bariera indeciziei, n.a.). Cand concludem, atunci concludem.

Conducem totul spre un sfarsit. O concluzie trebuie sa includa

adevarurile care au»

fost rostite deja pentru impact moral si spiritual; si trebuie sa

precluda in ascultatori orice ocazie de a pierde adevarurile din

mesaj. 2

Multi predicatori si de multe ori in experienta fiecarui expozitor, falimentul predicii va consta in concluzia mesajului. Este posibil ca furati de expunerea Cuvantului din timpul predicii, sa uitam ca trebuie sa avem si o concluzie. Marele exeget, Andrew Blackwood comenteaza pe drept cuvant cand zice: "Pe langa textul biblic, partea cea mai vitala a oricarei predici este concluzia". 3

O ilustrata care circula anonim sub diferite variante, vorbeste cu talc despre arta concluderii unui mesaj

biblic. Astfel, se spune ca o familie se intorcea de la Biserica. Tatal il intreaba pe fiul sau de noua ani: "Ei, ce

parere ai fiule de noul nostru pastor?" La care fiul i-a raspuns: "Tati, acesta este mult mai bun decat celalalt!"

"Dar cum ai ajuns tu

la o astfel de apreciere, fiule" - i-a zis tatal. "Pai, acesta,4 cand a zis "in concluzie", a conclus, adica a incheiat, pe cand celalalt, zicea: "si acumma voi apropia de concluzie", dar nu stiu tati, ce facea ca nu mai ajungea la ea, chiar daca a zis ca este aproape..."

Concluzia poate fi multipla in scop. Chiar de la inceputul pregatirii mesajului, trebuie sa se aiba in

vedere scopul sau scopurile mesajului si sa se construiasca cu acel sau acele sfarsituri in minte si inima.

Scopurile concluziei

1. Sa revizuiasca sau sa sumarizeze continutul mesajului

2. Sa imbarbateze audienta spre decizia ce decurge din

mesaj.

3. Sa realizeze motivatia audientei.

. 4. Sa zideasca audienta

Lucruri de evitat in concluzie

1. Evita sa nu ai concluzie deloc .2.

Evita tripla-dubla

Acesta este un termen tehnic din lumea sportului, in particular a

baschetului, care vorbeste despre realizarile deosebite ale unui jucator in trei categorii diferite ale desfasurarii

competitiei.

Astfel, daca un jucator de baschet recastiga mingea de la echipa adversa, apoi o plaseaza unui jucator care

inscrie imediat, acesta a facut o tripla-dubla, o realizare excelenta.

In predica, in particular in concluzie, o tripla-dubla este un termen

peiorativ, nu p lauda. Adica, daca se spune ca acum concludem mesajul, si in realitate expozitorul are doua

sau trei concluzii, el a facut o tripla-dubla, un deserviciu audientei, un deserviciu mesajului sau.

3. Evita repetarea

Aceasta greseala nu se refera la repetarea ideilor principale in

concluzia mesajului, ci la repetarea aproape inca odata a mesajului.

J

o

Complimentul placut pe care-1 poate auzi un predicator de la audienta sa, poate fi si acesta:" Ati spus ce ati

avut de spus, ce trebuie spus, apoi ati stat jos!"

4. Evita post scriptum

Este o greseala similara cu tripla-dubla, dar difera de aceasta, prin faptul ca in concluzie se aduc idei noi care

nu au fost rostite in timpul predicarii, sau, mai rau, se face o alta predica.

5. Evita stereotipul

Cauta sa ai varietate in forma concluziei. Aceasta va conduce la starnirea interesului in audienta pentru felul

in care se va conclude azi, va crea o anticipare sanatoasa in Biserica.

Concluzia care trebuie

1. Sumarizare

Este cea mai des folosita concluzie, intr-o predica. Aceasta consta in repetarea ideilor principale cu scop de

sedimentare a mesajului in inima si mintea audientei.

* >

2. Ilustrare

O concluzie prin folosirea unei ilustratii este bine venita. Ilustratia, ca o fereastra, va da o noua vedere a

importantei temei centrale si ca o oglinda, va ajuta audienta sa se descopere in mesaj.

3. Aplicare

In Statele Unite, statisticile arata ca 42% din membrii care

devin inactivi si parasesc Bisericile locale, o fac din pricina actului predicii. O concluzie buna printr-o

aplicatie parctica, va raspunde la intrebarile cum?, de ce?, cine?, care se nasc in mintea audientei. Valoarea

aplicatiei, este aceea ca aduce mesajul biblic in lumea contemporana noua.

4. Imbarbatare/incurajare

Este o metoda de concludere a predicii, veche de cand

Rusaliile (Fapte 2:37-38). Incurajarea da impuls sau motiveaza audienta la actiune. Andrew Blackwood

afirma: "Diferenta dintre o predica si un eseu este aceea ca eseul

distreaza sau creeaza divertismerit, pe cand o predica va conduce la

decizii si actiuni morale si spirituale" .4

Trebuie ca expozitorul sa aibe multa grija pentru a nu transforma incurajarea in manipulare si intimidare.

5. Versificarea

Uneori concluzia poate lua forma unei versificari adecvata

mesajului. Audienta va sti sa guste acest fel de concluzie a predicii care a ajuns in inima ei. Valoarea

concluziei prin versificare sta in faptul ca unii poeti ai trecutului au putut atat de bine si de sugestiv sa redea

in vers, adevaruri care se aplica lumii contemporane.

6. Textualizare

Este metoda de concludere prin citarea unui pasaj biblic,

sugestiv si la obiect. Se va evita citarea unui pasaj care numai tangential vorbeste despre mesajul

predicatorului si se va evita explicarea pasajului care vorbeste direct la subiect. Valoarea textualizarii sta in

aceea ca predicatorul lasa ca Biblia sa aibe cuvantul final in ceea ce s-a spus pana in momentul concluziei.

Se va evita predicarea unor opinii personale (vezi Rom. 14:22), la care se ya cauta un pasaj biblic pentru

argumentare.

Concluzia trebuie sa fie potrivita momentului, mesajului si membrilor carora le vorbim.

Concluzia va fi clara, pe inteles.

Concluzia va fi personala, in final. Oamenii din audienta te vor intreba de unde ai stiut problema lor. In

concluzie, concludeti!

Note bibliograflce Cap. 11

1. John R. W. Stott, "Christian Preaching in the Contemporary World", Bibliotheca Sacra 145, no. 580

(October - December 1998): 370.

2. G. Campbell Morgan, Preaching (reprint, Grand Rapids: Baker, 1974), 87.

3. Andrew Blackwood, The Fine Art o f Preaching (Grand Rapids: Baker, 1976), 125.

4. Ibid., 134.

EXPUNEREA MESAJULUI BIBLIC

Cum sa predicam bine? Cum vom expune mesajul pe care-1 avem deja pregatit? Adevarul este ca nu avem raspuns pentru aceste intrebari. Succesul nu se poate vinde! Acesta se castiga in timp, dupa munca multa si sudoare. Dupa rugaciune intensa si convingerea de a sta la dispozitia lui Dumnezeu si a Duhului Sau eel Sfant.

Intr-o predica buna, mesajul sau continutul vor da o nota de succes. Altfel, cineva poate fi abil ca

Apollo in vorbire, dar daca nu are continut nu are ce spune! Or poti sa ai continut, dar daca este prezentat

intr-o comunicare defectuoasa, nu s-a realizat nimic bun. Maniera expunerii mesajului biblic va contribui la

succesul predicatorului. Homileticianul Jefferson scrie:Este surprinzator sa vezi cu cata insistenta si Tncapatanare se cere in Biserica tuturor

pastorilor sa stie cum sa predice. Biserica va ierta aproape toate unui pastor, dar nu si inablitatea lui de a predica... Nici un om care stie sa predice cu zel, putere si har, nu trebuie si nu va sta nici o ora in piata de obste ca sa fie trimis la lucru. Bisericile cutreiera tara in cautarea unui astfel de om, si acesta nu poate scapa de ele daca este gasit. 1

Expozitorul deci, trebuie sa aiba mesajul eel mai bun si apoi sa-1 predice cu zel, putere si convingere.

Expozitorul biblic se aseamana cu un atlet care si-a facut pregatirile si antrenamentul de rigoare, iar

acum asteapta ziua de maine pentru competitie. Cea mai dificila faza de dupa pregatire, va fi asteptarea

pentru concurs, pentru predica.

Inainte de predica

Timpul dintre pregatire si amvon este crucial in felul in care il vom folosi. Sugerez viitorului predicator urmatoarele trei aspecte, sau practici ce pot fi aplicate in viata personala, in rastimpul dintre pregatirea predicii si amvon:

1. Mediteaza

Scopul meditatiei tale trebuie sa fie asupra predicii. Trebuie sa vezi

actul predicii ca pe jertfa adusa Domnului. Fii pregatit sa admid ca fiind

jertfa catre El, si ca Domnul va fi judecatorul adevarat al mesajului tau. Aminteste-ti ca tu, ca si Timotei

odinioara, esti "fnaintea lui Dumnezeu si inaintea lui Isus Christos..." (2 Tim! 4:1)

2. Realizeaza

Ce sa realizezi acum inainte de predica? Faptul ca mandatul tau sa

predici este un mandat divin.

3. Practica- obiceiuri sfmte

Gasesc in acest punct al cursului marturisirea profesorului John

MacArthur Jr. foarte concludenta de aceea o voi reda ca atare. Profesorul Mac Arthur afirma patru aspecte in

preocuparile sale dintre incheierea pregatirii mesajului si rostirea acestuia:

1. Prefer sa treaca un timp oarecare intre scrierea manuscrisului provizoriu (notele exegetice) si

scrierea manuscrisului pentru predicat. Aceasta imi da posibilitatea sa am o intelegere noua si proaspata

asupra lui. Daca este posibil, prefer sa treaca o noapte intre cele doua forme ale scrierii mesajului. Uneori,

aceasta nu este posibil, dar chiar in cele mai stringente timpuri, las cateva ore intre scrierea celor doua forme

ale mesajului.

2. Odata ce amandoua mesajele de duminica sunt gata scrise, de regula, imi iau Vinerea seara libera,

pentru relax, sa-mi eliberez mintea de oboseala si alte stressuri. De obicei, nu ma mai gandesc la predica

pana sambata in jurul lui 6:PM (ora 18:00).

3. Sambata seara, dupa ce iau cina, ma retrag in biroul meu de acasa pentru cateva ore si revizuiesc

mesajul pentru Duminica dimineata, foarte minutios. Astfel, ma familiarizez cu el si nu sunt legat de schita

cand ma ridic sa predic. Daca voi face anumite corectii, de obicei vor fi foarte minore. Fac acelasi lucru

Duminica dupa masa pentru mesajul de seara. Aceasta ma ajuta sa am o minte clara. Totul este acum in

inima mea...

4. Adorm cu mesajul in mintea mea. Inainte de culcare, ma rog pentru intreg mesajul. Duminica

dimineata ma scol sa fac acelasi lucru (rugaciune, n.a.). Ma rog pentru mesajul meu si cand ma imbrac, nu

las pe nimeni si nimic sa ma distraga cu ceva. Prezbiterii Bisericii se roaga cu mine la Biserica pentru

rostirea mesajului, apoi ma bucur la inchinaciune, dupa care voi rosti predica. 2

Pre die are a propriu-zisa

O predica reusita, mcepe cu claritatea continutului. Marele expozitor Lloyd-Jones, marturiseste in

cartea sa Preaching and Preachers:

Obiceiul de atunci in Wales era ca la zile cu evenimente speciale sa

predice doi predicatori la un serviciu, unui tanar urmat de unui mai

batran... Batranul pastor din acea zi a fost suficient de. amabil sa

aibe rabdare sa ma asculte predicand, si mai ales, pentru prima data.

Dupa serviciu, am fost invitati amandoi, eu si pastorul eel batran

(care era cu sazeci de ani mai batran decat mine) la casa pastorului

gazda, pentru un ceai. Pe drum, pastorul eel batran, a vorbit cu mine,

incercand sa ma ajute si sa ma incurajeze. El mi-a zis: "Marele

defect al predicii tale, tinerelule, a fost urmatorul: "Ai supraincarcat

audienta, le-ai dat prea mult... I-ai coplesit speriindu-i si i-ai lasat

fara sa-i ajuti. Vino si la celalalt serviciu sa ma asculti predicand si

sa observi ce le voi spune. Eu le voi zice un singur lucru, dar in trei

feluri diferite." Si exact acest lucru 1-a facut, dar foarte efectiv. 3

Dezvolta prin urmare, o singura tema in mesajul tau, si dezvolt-o bine.

Urmeaza, in expunere, pentru reusita, un limbaj clar. De exemplu, daca sti ca zece oameni din

audienta ta nu vor intelege cuvantul "futuristic", foloseste cuvantul "viitorist". In acest punct al expozitiei

biblice, Morgan comenteaza:

Va vorbesc sa fiti reali, clari. Un foe pictat nu arde niciodata si un

entuziasm imitat, este eel mai gol lucru ce se poate auzi si vedea intr-

un predicator. Cand ma gandesc la predicator si la mesajul sau... ma

intreb cateodata, de ce nu poate acesta sa fie consumat de propriul

sau foe, si de cuvintele venite de sus... 4

Teologul Walter Kaiser, adauga:

De la inceputul si pana la sfarsitul predicii, puterea textului si a lui

Dumnezeu care vorbeste

prin acel text, trebuiesc sa domine fiinta predicatorului. Cu puterea

arzatoare a acelui adevar in inimi si pe buze, toate camarile inimii,

toata emotia si toata vointa trebuie sa fie captivate de adevar si sa se

vada in izbucnirea de bucurie si sinceritate prezenta Duhului Sfant

in Cuvantul rostit. La o parte cu mediocritatea, somnolenta,

plictiseala si oratoria demagogica oferite ca substitute pentru

Cuvantul Domnului eel viu si puternic. Daca acest Cuvant al lui

Dumnezeu nu misca pe predicator si nu-1 umple ... cu dorinta

intensa de a glorifica pe Domnul si de a face voia Lui... cum vom

astepta sa vedem un efect in audienta?5

Ascultand de acesti giganti ai Cuvantului si teologiei, se poate merge pe drumul unei predicari efective,

care va fi de fiecare data mai buna.

Autoritatea este un ingredient al vorbirii care va retine atentia audientei. Despre Mantuitorul Isus se

spunea cu reverenta de catre contemporanii Sai ca "El ii invata ca unui care avea putere/autoritate (de la

grecescul EXOUSIA), nu cum ii invatau carturarii lor." (Matei 7:29). Dar cum se capata autoritatea? Tipand,

strigand, imitand, artificii teatrale? Nicidecum! Autoritatea se capata prin:

Character (1 Tim. 4:16) castigarea unui nume bun (Prov. 22:1a) predicand mesaje biblice (Evr. 4:12)

stimand mandatul divin pe care-1 avem de a predica (Mat. 28:19-20 ; Marcu 16:15 ; 2 Tim. 4:1-2). Din

nou sa citam pe Morgan, in acest sens:

Predicatorul sa nu se adreseze niciodata multimii uitand ca citadela suprema ce trebuie s-o cucereasca, este cea a vointei umane... Predicatorul vine cu vestea buna, dar el nu vine cu ceva ce se poate comercializa. Mesajul sau are in el ceva de nerezistat, deoarece mesajul sau vine de la Marele Imparat...6

Secretul eel mai mare al succesului expuneii predicii va fi in final dat de Duhul Sfant. Apostolul Pavel

scria Corintenilor: ..."invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoare ale intelepciunii

ci intr-o dovada data de Duhul si de putere, pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe

intelepciunea oamenilor ci pe puterea

lui Dumnezeu". (1 Corinteni 2:4-5). >

Metode de pre die are

Cat priveste expunerea propriu-zisa a predicii, se practica patru metode diferite, fiecare

pastor/predicator fiind tributar si confortabil uneia dintre ele.

1. Metoda citirii predicii

2. Metoda recitarii predicii

Schite sau intreg mesajul scris au fost memorate

3. Extemporizarea predicii

Folosirea unei schite care cuprinde ideile principale si

subideile, iar mesajul propriu-zis, este extemporaneu

(improvizat pe loc).

4. Prezentare liberaAsemanator cu recitarea, dar fara un efort constient de a tine cont de schita pregatita in prealabil.

Este recomandat ca predicatorii sa-si scrie mesajele sau sa le puna pe hartie sub forma unor schite

ample. Homileticianul Robinson, scrie:

O buna parte a pregatirii pentru expunere sta in folosirea manuscrisului! Pentru mine a scrie o predica, este un mod de a fi. Dupa ce am gandirea clara, expunerea curge natural. Uneori, cele mai mari falimente in expunerea mesajului se datoreaza faptului ca predicatorul nu stie ce trebuie sa spuna.7

Ca sa se evite lapsurile, odata ce schita sau corpul predicii sunt scrise, acestea trebuiesc revizuite si

studiate pentru a fi familiar cu ele si liber in timpul expunerii. La aceasta, trebuie adaugat in timpul predicii,

trairea mesajului. Broadus comenteaza:

Predicarea nu consta numai in vocalizare si verbalizare, ci aceasta

cere ca mesagerul sa fie implicat, ca unui posedat de mesaj, in plina

simpatie cu ce spune, convins de importanta celor afirmate, nu

numai repetand cuvinte

pe care le-a memorat... Predicatorul nu trebuie sa reprezinte

personajul despre care vorbeste, sa-si insuseasca gandirea acestuia,

ci trebuie sa fie el insusi...8

Duhul lui Dumnezeu nu va putea folosi un predicator care se chinuie sa imite pe altii, si nu sta la

dispozitia lui Dumnezeu ca sa fie ceea ce Dumnezeu 1-a creat. Marele expozitor, Spurgeon, remarca:

Sa lasam ca fiecare om chemat de Dumnezeu sa predice Cuvantul sa

fie exact ceea ce 1-a facut Stapanul sau... Binele si raul din omul

talentat, sunt deopotriva inselatori cand aceste calitati sau defecte,

devin obiecte servile pentru imitatie; binele, cand este copiat cu

servilism, devine formalism exagerat, iar raul devine intolerabil.

Daca toti invatatorii nostri ar fi stat la scoala lui Isus, am fi scapat de

multe erori.9

Vocea. Cat priveste vocea predicatorului, cuvantul de ordine este varietate. Elementele care dau

varietatea vocii constau in inaltimea ei, rezonanta, inflectiuni, volum, rapiditatea cuvintelor, ton.

Contactul cu privirea. Nevoia familiarizarii cu mesajul inaintea predicarii, of era libertate pentru

verbalizare si contact din priviri cu audienta. Acest aspect, personalizeaza mesajul.

Gesturile. Gesticulatia va fi in armonie cu cele vorbite. Lloyd - Jones, declara:

Fii natural; uita de tine; fii atat de absorbit de ceea ce faci, de

prezenta lui Dumnezeu si de gloria adevarului Sau pe care-1 predici,

incat... uiti complet de tine... Eul este dusmanul eel mai mare al

predicatorului, ca a celorlad oameni ai societatii. Si ca sa scapi de eul

tau, trebuie sa fii asa de daruit scopului tau, incat uid de tine de-a

binelea.10

Tinuta vestimentara. Aceasta va reflecta solemnitatea momentului si traditia locului in care se predica

(aceasta pentru predicatorii locali).

O nota finala

Predica sa-L onorezi pe Dumnezeu Predica sa mantui pe cei nemantuiti Predica sa

placi lui Dumnezeu

Predica sa echipezi chrestinii pentru lucrarea chrestina

Predica sa ridici pe cei prabusiti

Predica azi mai bine decat ieri

Predica stiind ca e ultima ta predica

Predica sa aduci convingere

Predica fiind in competitie numai cu tine

Predica Cuvantul

Predica sa improspatezi spiritual pe cei ce te asculta Predica sa inaiti pe Domnul Isus Christos.

(DV