Curs II Puericultura

CURS II PUERICULTURA

PERIOADELE DEZVOLTĂRII

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

Puericultura = creşterea copilului (puer = copil cultură = creştere)

Puericultura ne icircnvaţă cum putem asigura creşterea şi dezvoltarea normală somatică şi psihică a copilului icircn vederea menţinerii stării de sănătate a populaţiei

Puericultura reprezintă latura profilactică a pediatriei ea ne icircnvaţă fiziologia copilului normal particularităţile metabolismului la diverse vacircrste mecanismul creşterii nutriţia şi alimentaţia

Viaţa copilului icircncepe odată cu fecundaţia ovulului care are loc icircntre a 12-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual

Viaţa prenatală (intrauterină) cuprinde 3 perioade

1) perioada embrionară ndash 3 luni ndash organogeneză rapidă se subdivide icircn 2 perioade

a) blastogeneză ndash 2 săptămacircni

b) embriogeneză ndash de la 2 săptămacircni la 12 săptămacircni

2) perioada fetală precoce (trim II de sarcină) ndash se desăvacircrşeşte organogene 15515n138p za

3) perioada fetală tardivă (trim III de sarcină) ndash perfecţionarea maturizării histologice şi biochimice a fătului

Perioada post-natală ldquocopilăria post-natalărdquo cuprinde

1) Prima copilărie ndash de la naştere pacircnă la 3 ani (se termină dentiţia de lapte) care se icircmparte icircn

a) perioada de nou-născut ndash corespunde primelor 28 zile de viaţă şi are cacircteva particularităţi

- creştere rapidă staturo-ponderală

- existenţa unor fenomene caracteristice scăderea fiziologică icircn greutate icterul fiziologic criza genitală febra de sete infarctele uratice albuminuria fiziologică meconiul

1

- slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale şi deci şi a funcţiilor de relaţie cu predominenţa centrilor subcorticali

- importanţa imunităţii transmisă transplacentar

- deficienţa funcţiilor de barieră a pielii şi mucoaselor

- tendinţa infecţiilor de a icircmbrăca aspect septicemic

- patologia dominată de malformaţii congeniatle şi afecţiuni legate de actul naşterii (traumatisme infecţii)

b) perioada de sugar (28 zile ndash 1 an) cu următoarele particularităţi

- creşterea staturo-ponderală continuă icircn ritm rapid

- dezvoltarea treptată a funcţiilor de relaţie

- dezvoltarea funcţiei locomotorii care lărgeşte sfera de cunoaştere a copilului

- apariţia primului sistem de semnalizare

- apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei

- dezvoltarea imunităţii active proprii cu reducerea rolului imunităţii transplacentare

- patologia dominată de boli ale aparatului respirator digestiv ale urechii medii

c) perioada de copil mic (antepreşcolar) 1-3 ani

- icircncetinirea ritmului de creştere

- modificarea proporţiilor dintre cap trunchi şi membre

- completarea primei dentiţii

- desăvacircrşirea funcţiei motorii

- formarea reflexelor condiţionate ndash cuvacircntul capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare

Prima copilărie este caracterizată printr-o funcţie de nutriţie intensă ceea ce explică creşterea accentuată şi dependenţa de mediul icircnconjurător ceea ce determină necesitatea unor icircngrijiri speciale

2) Copilăria a 2 a (3 ndash 6-7 ani ndash preşcolar) ndash dentiţia de lapte complet apărută ndash icircncep să apară primii dinţi definitivi

2

- dezvoltarea complexă a SNC şi implicit a gacircndirii vorbirii locomoţiei ceea ce duce la creşterea independenţii copilului

- ritm de creştere mai lent

- patologia dominată de boli contagioase apar unele boli noi ca reumatismul articular acut cardiopatiile cacircştigate tuberculoza osteo-articulară

3) Copilăria a 3 a (6-7 ani ndash pubertate) la fete pubertatea apare la 12 ndash 14 ani iar la băieţi la 14 ndash 16 ani

- maturizarea zonelor corticale ale creierului

- icircncetinirea creşterii icircn prima parte a perioadei urmată de o accelerare icircn perioada prepuberă

- apar primii dinţi definitivi

- boli contagioase rare datorită imunizării spontane (icircmbolnăvire) sau provocate (vaccinări)

Pubertatea ndash corespunde apariţiei menarhei la fete şi dezvoltării funcţiei sexuale la băieţi

- se icircncetineşte ritmul creşterii staturale

- se accelerează creşterea icircn greutate

- se modifică dimensiunile unor segmente ndash icircnfăţişarea este armonioasă apropiată de cea a adultului

Creşterea seculară ndash fenomen favorizat de condiţiile socio-economice bune şi de progresele realizate icircn domeniul nutriţiei Este vorba de o creştere progresivă a valorilor medii ale diferiţilor indicatori antropometrici icircn special cei ai taliei şi greutăţii Instalarea mai precoce a pubertăţii la fete şi icircndepărtarea vacircrstei menopauzei la femei Copiii de astăzi au valorile medii ale taliei şi greutăţii mai mari decacirct copiii de aceeaşi vacircrstă de acum 50-60 de ani icircn urmă Această schimbare icircn dezvoltarea copilului este denumită ldquotendinţa secoluluirdquo


Creşterea reprezintă o acumulare continuă prin care un organism icircşi măreşte substanţa masa sa

Odată cu creşterea se produce şi saltul calitativ ndash dezvoltarea ndash diferenţierea structurală şi funcţională maturarea treptată a structurilor şi funcţiilor organismului Creşterea şi dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic nutriţional socio-economic cultural dar icircn primul racircnd constituie rezultatul procesului de asimilare care depăşeşte dezasimilarea

Vom expune

3

- legile creşterii

- mecanismul creşterii

- factorii care influenţează creşterea

Legile creşterii

Molcianov a subliniat următoarele legi generale ale creşterii

1) ritmul de creştere scade odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

2) ritmul de creştere accelerat icircn primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale

3) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan icircn aceleaşi proporţii icircn icircntreg organismul diferite segmente cresc inegal

4) variaţiile de creştere oscilează icircn cadrul unor limite fiziologice fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar iar pe de altă parte de influenţa factorilor de mediu

Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la naştere pacircnă la vacircrsta adultă Fiecare tinde spre un ciclu de schimbări care formează aşa-zisa direcţie de dezvoltare Aceste schimbări apar iniţial icircn regiunea cefalică şi progresează către extremitatea caudală a toracelui La membre sensul dezvoltării este proximo-distal Aceste schimbări determină o creştere relativ importantă a părţii inferioare a corpului astfel că mijlocul corpului este mereu coboracirct icircn jos

Pc la nn = 35 cm la 1 an = 45 cm la 2 ani = 48 cm la 6 ani = 50 cm 10 ani = 52 cm 15 ani = 54-55 cm

Pc = T2 10 ( 2)

Icircn luna II intrauterin ndash icircnălţimea capului = frac12 din lungimea corpului

La nn ndash icircnălţimea capului = frac14 din lungimea corpului

La 2-3 ani ndash icircnălţimea capului = 15 din lungimea corpului

La 6 ani ndash icircnălţimea capului = 16 din lungimea corpului



Pt la nn = 34 cm IP = G realăG ideală

La 1 an = 44 cm 090 ndash 110 ndash copil eutrofic

2 ani = 48 cm 089 ndash 076 ndash distrofie grI

4

4 ani = 50 cm 075 ndash 060 ndash distrofie gr II

6 ani = 55 cm lt 060 - distrofie gr III

12 ani = 65 cm IN = G realăG ideală pentru talie

Raportul Quetelet = G (g) T (cm) = 60 gcm ndash la nn

(sau pondo-statural) 120 ndash 130 gcm ndash la 1 an

Raportul Manouvrier = T-B B = 050 la nn şi sugar

090 la pubertate

1 la adult

Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T ndash (G (kg) Pt) = 17 la sugar ndash este un indice invers proporţional ( cu cacirct este mai mic cu atacirct copilul este mai slab dezvoltat)

Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni

23-25 la 1 an

Creşterea icircn lungime icircn viaţa intrauterină se află

- pentru primele 5 luni icircnmulţind nr lunii de sarcină prin el icircnsuşi

L = V2

- peste 5 luni ndash icircnmulţind nr lunii de sarcină cu 5

L = V x 5

Creierul creşte mult mai rapid icircn perioada fetală atingacircnd la naştere 25 din volumul creierului adult icircn timp ce greutatea corpului atinge numai 5 din greutatea adultului

T la nn = 50 cm cu variaţii icircntre 47-55 cm Creşterea icircn lungime este expresia creşterii scheletului Icircn timp ce greutatea poate fi modificată de cea mai mică tulburare digestivă creşterea icircn lungime este mult mai greu influenţată De aceea se spune că sugarul are vacircrsta taliei şi nu a greutăţii sale

T = distanţa de la vertex la plante

După naştere sugarul creşte icircn talie

- luna I ndash 4 cm

- luna II III ndash 3 cmlună 1 an T = 70-72 cm

- luna IV ndash 2 cm

5

- Luna V ndash XII ndash 1 cmlună

Sau

0 ndash3 luni ndash 3 cmlună

4 ndash 6 luni ndash 2 cmlună


Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 1 cmlună la 2 ani T = 80-82 cm

Peste 2 ani T se calculează cu ajutorul formulei lui Geldrich

T = 5xV + 80 (V=vacircrsta icircn ani)

Creşterea icircn icircnălţime are icircn general un caracter ondulant Se pare că există o alternare regulată a perioadelor de ldquoplenitudinerdquo şi ldquoicircnălţarerdquo

- 1-4 ani ndash prima plenitudine

- 5-7 ani ndash prima icircnălţare

- 8-10 ani ndash a doua plenitudine

- 11-15 ani ndash a doua icircnălţare

Creşterea icircn lungime se opreşte la fete icircntre 20-22 ani şi la băieţi icircntre 23-25 ani De fapt icircntre 19-20 ani la băieţi şi 17-18 ani la fete adaosul anual măsoară numai cacircţiva mm

Creşterea ponderală

Greutatea medie a nn la termen este 3000 g cu variaţii icircntre 2500 ndash 4500g Copiii cu Gn cuprinsă icircntre

- 2500-2800 se numesc subponderali

- peste 4500g se numesc supraponderali

- sub 2500 g se numesc copii cu greutate mică la naştere

Factorii care influenţează greutatea fătului la naştere sunt

1 factorul constituţional robusteţea mamei pubertatea precoce

2 factorul geografic Gn mai mare icircn ţările nordice icircn India 13 din copii au Gn mai mică de 2500g

3 alimentaţia mamei

6

4 sexul ndash Gn a băieţilor este mai mare ca Gn a fetelor

5 factor sezonier ndash vara Gn este mai mare decacirct iarna

6 vacircrsta şi paritatea mamei ndash icircntre 28 ndash 35 ani Gn este mai mare apoi scade

7 patologia genitorilor - mai ales boli materne diabet obezitate etc

După naştere copilul scade icircn greutate icircn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10) din greutatea sa apoi icircn următoarele 4-5 zile ajunge la greutatea iniţială Aceasta se numeşte scăderea fiziologică icircn greutate şi se datoreşte pierderilor necompensate prin eliminare de urină şi meconiu distrucţie de hematii şi leucocite dar mai cu seamă regimului de foame şi sete la care este supus nn icircn primele zile de viaţă

Sporul icircn greutate este

Lunar

- lunile I II III IV ndash 750glună =3000g

- lunile V VI VII VIII ndash 500glună=2000g

- lunile IX X XI XII ndash 250glună =1000g

Greutatea la 1 an = 9000g

Icircntre 1-2 ani creşte cu aproximativ 250glună

Greutatea la 2 ani = 12kg

După vacircrsta de 2 ani se foloseşte formula lui Herman

G = 2xV + 9 Kg (V = vacircrsta icircn ani)

Diferenţele icircntre greutatea băieţilor şi a fetelor persistă pacircnă la 10-11 ani cacircnd greutatea fetelor depăşeşte pe cea a băieţilor (perioada prepubertară) ndash prima icircncrucişare a curbelor ponderale La 14-15 ani greutatea băieţilor depăşeşte pe cea a fetelor ndash a doua icircncrucişare a curbelor ponderale

Mecanismul creşterii unui organism rezidă icircn două fenomene principale care se combină icircn cursul dezvoltării şi anume hipertrofia (mărirea de volum a celulelor) şi hiperplazia (multiplicarea lor)

Icircn general ambele procese coexistă şi organismele cresc atacirct prin multiplicare celulară cacirct şi prin mărirea de volum a fiecărei celule

Icircn esenţă creşterea icircnseamnă hipertrofie celulară adică sinteză de proteină ndash şi hiperplazie adică multiplicare celulară

Creşterea se realizează prin trei mecanisme principale

7

- proliferare celulară ndash epitelii organe limfatice

- hipertrofie celulară ndash muşchi

- diferenţiere celulară ndash organe genitale organe de simţ unele părţi ale sistemului nervos

Factorii de creştere sunt endogeni exogeni şi patologici

Factori endogeni (hormoni)

Icircn prima parte a copilăriei creşterea este influenţată preponderent de hipofiză şi timus Pe măsura reducerii activităţii timusului creşte cea a tiroidei La pubertate acţiunea gonadelor şi suprarenalei devine de primă importanţă

Tiroida ndash prin tiroxină şi triiodotiroxină stimulează creşterea Ambii hormoni măresc metabolismul bazal intensifică oxidările măresc termogeneza Tiroida acţionează prin intermediul hipofizei Tiroida şi hipofiza determină creşterea numărului de celule Tiroida se pare că ar fi singura glandă cu acţiune asupra creşterii dinţilor

Icircn deficienţa tiroidiană se produc icircntacircrzieri icircn apariţia punctelor de osificare scheletul nu se dezvoltă persistă cartilajul de conjugare iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibată Tiroida intervine şi icircn dezvoltarea creierului mai cu seamă icircn dezvoltarea mentală şi psiho-afectivă

Hipofiza ndash cea mai importantă glandă care influenţează creşterea prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa celulele eozinofile din hipofiza anterioară STH-ul stimulează reţinerea de azot potasiu fosfor sugeracircnd un anabolism proteic icircnsemnat Provoacă şi reţinerea de sodiu STH-ul stimulează sinteza de proteine intensifică catabolismul grăsimilor cu mobilizarea acizilor graşi nesaturaţi din depozite (rol fundamental) şi scade coeficientul respirator Prin mărirea catabolismului grăsimilor creşte energia disponibilă sintezei proteinelor

STH-ul stimulează proliferarea celulelor cartilajului seriat cu creşterea icircn lungime a oaselor Creşterea continuă fără icircnchiderea cartilajului de creştere Este stimulată deasemenea dezvoltarea musculară şi viscerală

Valorile normale la copil ale STH circulant icircn sacircnge sunt de 12431mgL Icircn nanism ajunge la 36mgL

STH-ul nu acţionează direct asupra cartilajului de creştere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului şi a cărei biosinteză are loc icircn ficat rinichi muşchi

Creşterea se pare că se face icircntacirci sub acţiunea genetică şi tiroidiană STH intervenind după 3-4 ani Unii autori susţin intervenţia STH-ului de la vacircrsta de 1 an sau chiar mai devreme

Insulina ndash hormon pancreatic anabolizant Favorizează icircncorporarea aminoacizilor icircn molecula de proteină măreşte sinteza de proteine prin creşterea ratei de oxidare a glucozei

8

Se pare că STH-ul este implicat mai ales icircn sinteza de AND deci icircn icircnmulţirea celulelor iar insulina icircn sinteza de ARN icircn sinteza de proteine şi deci icircn mărirea de volum a celulei

Glucagonul ndash acţiune opusă insulinei ndash inhibă creşterea măreşte glicoliza transformă glicogenul icircn glucoză1-fosfat şi dă hiperglicemie Este un puternic catabolizant dă un bilanţ azotat negativ Creşte ureea icircn urină scade aminoacizii din sacircnge şi duce la o scădere icircn greutate

Glandele sexuale ndash au acţiune inhibitoare asupra creşterii ndash stimulează calcificarea cartilajului de conjugare cu icircnchiderea prematură a cartilajului de creştere ceea ce duce la oprirea creşterii staturale

Timusul ndash glanda copilăriei ndash stimulează creşterea Extirparea lui la animal duce la diminuarea creşterii şi este cu atacirct mai gravă cu cacirct animalul este mai tacircnăr

Epifiza ndash are rol inhibitor al creşterii ndash extirparea ei accelerează creşterea Extractul de glandă pineală injectat duce la oprirea creşterii

Glandele suprarenale ndash hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra creşterii Cortizonul măreşte catabolismul proteic negativează bilanţul azotat creşte eliminările de potasiu şi calciu

Hormonul paratiroidian este indispensabil creşterii intervenind icircn calcificarea normală a sistemului scheletic şi la constituirea matriţei osoase

Factorii genetici

Creşterea şi dezvoltarea pare a fi hotăracirctă genetic iar factorii care intervin ulterior nu pot decacirct să le devieze icircn plus sau icircn minus icircntr-un mod mai mult sau mai puţin reversibil

Astfel acest patrimoniu ereditar anunţă o creştere frumoasă la un copil a cărui ascendenţi prezintă o talie frumoasă de-a lungul mai multor generaţii şi invers

Influenţa factorilor genetici mai poate fi constatată icircn

- diferenţe de rasă negrii icircşi alungesc mai repede membrele inferioare decacirct albii

- diferenţa de sex fetele sunt icircn avans faţă de băieţi cu 2 ani la pubertate

Factori exogeni de creştere

Creşterea şi dezvoltare fătului este mult influenţată de raporturile umorale mamă-făt

STH-ul gluco şi mineralocorticoizii trec uşor prin placentă trec greu prin placentă hormonii tiroidieni şi insulina

Placenta secretă gonado-stimuline care acţionează asupra gonadelor fetale Prolactina secretată de placentă are acţiune asemănătoare cu STH

9

Influenţa organismului matern asupra fătului are loc şi prin principiile alimentare care trec transplacentar Prin placentă trec aminoacizii glucoza unii acizi graşi Calciul potasiul fosforul şi magneziul au o trecere selectivă prin placentă prin transport activ

Factorul alimentar

Raţia alimentară trebuie să cuprindă caloriile necesare atacirct pentru refacerea pierderilor prin funcţiune şi uzură cacirct şi pentru creştere Raţia trebuie să cuprindă albumine grăsimi glucide săruri minerale vitamine aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali icircntr-o anumită proporţie deci să fie echilibrată

Proteinele au un important rol plastic şi ele trebuie să reprezinte 12-15 din valoarea calorică a regimului 50 din proteine trebuie să fie de origine animală deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali Cu unele proteine ca lactalbumina cazeina ovalbumina se obţin creşteri normale cu altele ca gliadina creşterea icircncetează

Unii aminoacizi esenţiali ca lizina leucina valina histidina triptofanul arginina metionina sunt indispensabili creşterii

Acizii graşi esenţiali icircn special acidul linoleic şi arahidonic sunt necesari pentru o bună dezvoltare a sugarului Acidul linoleic trebuie să reprezinte cel puţin 1 din totalul caloriilor necesarul optim fiind de 5

Sărurile minerale au rol plastic ndash constituenţi ai scheletului- şi rol reglator Lipsa de sidiu şi potasiu icircmpiedică creşterea Foarte importante sunt şi unele oligoelemente Zn Cu Fe Apa intră icircn compoziţia tuturor celulelor corpului ndash cu cacirct celulele sunt mai tinere cu atacirct sunt mai bogate icircn apă

Vitaminele ndash acţionează ca biocatalizatori Carenţa icircn vitamina A duce la icircncetarea creşterii la animalul de experienţă cu apariţia osteoporozei şi oprirea osteogenezei

Icircn absenţa vitaminelor B1 şi B2 icircncetează creşterea

Vitamina D intervine icircn metabolismul fosfocalcic şi prin acesta icircn procesul creşterii osoase

Icircn experienţe pe animale dar se pare că şi la om influenţa factorilor alimentari la icircnceputul vieţii determină numărul celulelor care iau naştere Astfel numărul celulelor adipoase este hotăracirct icircn primele luni de viaţă prin regimul alimentar iar dacă numărul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devină obez Numărul celulelor nervoase se hotărăşte prin alimentaţie icircn primele săptămacircni de viaţă

Mediul fizic influenţează creşterea

Creşterea ar fi mai mare primăvara şi mai mică toamna Lumina influenţează favorabil creşterea ndash razele X icircn doze mici stimulează iar icircn doze mari inhibă creşterea Creşterea icircn greutate este mai mare toamna iar icircn talie mai mare primăvara Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate durata şederii icircn aer liber şi expunerea la razele ultraviolete stimulează creşterea

10

Factorii socio-economici ndash influenţează creşterea prin modul de viaţă obiceiuri alimentare copii unici copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari decacirct cei din mediu defavorizant

Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii pacircnă la starea de ldquonanism psiho-socialrdquo

Factorii patologici

- endocrinopatii infantile mixedem nanism hipofizar etc

- factori care acţionează asupra gravidei

- infecţii acute cronice (lues malarie)

- intoxicaţii cronice (alcoolism saturnism tabagism)

- tulburări de nutriţie subalimentaţie pelagră

- factori care acţionează asupra copilului

- tulburări cronice de nutriţie şi digestie (nanism intestinal)

- afecţiuni organice ale SNC

- boli congenitale de cord (nanism cardiac)

- boli congenitale renale (nanism renal)

- rahitism acondroplazie

Dezvoltarea psihomotorie a copilului icircntre 0 şi 3 ani

Icircn primul an greutatea medie este de 95 kg iar la 3 ani de 15 kg Pentru aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la diferite vacircrste se pot folosi unele formule

3 - 12luni= vacircrsta (luni)+921 - 6 ani = vacircrsta (ani) x 2 + 8

Talia creşte de la 74 cm la 92 cm După vacircrsta de 1 an valoarea medie aproximativă a icircnălţimii icircn centimetri se poate afla din formula vacircrsta (icircn ani) x 6 + 77

Este important de ştiut că cifrele rezultate din măsurătorile parametrilor antropometrici sunt confruntate cu valorile din standardele de referinţă care ţin seama de zona geografică sex vacircrstă şi mediul de provenienţă (ruralurban)

11

Elementele de maturaţie sunt reprezentate de dezvoltarea relativă a masivului facial cu dispariţia treptată a aspectului particular al nou-născutului Icircn raport cu perimetrul toracic care la naştere este mai mic decacirct cel cranian se constată o egalizare a celor două perimetre spre vacircrsta de 1 an după care perimetrul cranian rămacircne progresiv icircn urma celui toracic Au loc osificări la nivelul craniului prin icircnchiderea fontanelelor coloanei vertebrale a cutiei craniene a membrelor dentiţiei

Se dezvoltă sistemul muscular şi al ligamentelor ceea ce va duce la o mai mare agilitate a corpului Are loc progresia icircn ceea ce priveşte dezvoltarea creierului de la 980 g la 1an ajunge la 1100 g la 3 ani Activitatea corelată a diferitelor regiuni şi zone cerebrale se dezvoltă foarte mult iar diferite reacţii icircnnăscute icircncep să se condiţioneze (la 2 ani şi jumătate apare controlul sfincteral)

2 Dezvoltarea psihomotorieDezvoltarea se derulează urmacircnd cacircteva legi generale care permit

icircnţelegerea mecanismelor dezvoltării Acestea au fost descrise de Gesell şi ilustrează progresul maturizării nervoase cu efectele sale asupra controlului motricităţii Aceste legi sunt

1048713 Legea dezvoltării cefalo-codale Mielinizarea fibrelor nervoase se realizează progresacircnd de la zona creierului la zona bazală a coloanei vertebrale De aceea copilul va exersa un control din ce icircn ce mai mare asupra muşchilor descendent de la muşchii oculari la muşchii gacirctului redresacircnd capul apoi ai spatelui permiţacircnd poziţia şezacircnd apoi controlul membrelor inferioare adaugacircnd achiziţia poziţiei bipede

1048713 Legea dezvoltării proximo-distale Ea ilustrează progresele mielinizării icircntr-un sens proximo-distal adică de la ceea ce este la mică distanţă către ceea ce se află din ce icircn ce mai departe Aceasta icircnseamnă lărgirea controlului de la segmentele centrale la segmentele periferice facilitacircnd progresul icircn controlul de la grupele de muşchi mari la grupele de muşchi mici permiţacircnd de asemenea gesturi din ce icircn ce mai precise şi minuţioase (de la regiunea pelviană la picioare de la umeri la macircnă şi aşa mai departe) Evoluţia prehensiunii este efectiv o bună ilustrare a acestei legi deoarece putem constata că mişcările controlate dirijate ale copilului asupra unui obiect apar mai icircntacirci la nivelul umărului apoi la nivelul articulaţiei cotului şi apoi icircn palmă Mişcările devin astfel mai suple şi mai adaptate achiziţia ultimă fiind cea legată de

12

mişcările macircinii unde controlul degetelor este din ce icircn ce mai perfecţionat dezvoltacircnd motricitatea fină

1048713Evoluţia tonusului şi a posturii Tonusul muscular al noului născut va evolua diferit icircn funcţie de muşchii solicitaţi şi anume tonusul axial va creşte pentru a permite redresarea trunchiului pe cacircnd tonusul muşchilor flexori (ai braţelor şi picioarelor) se va diminua pentru a permite gradul de extensibilitate necesar staţionării icircn picioare şi mersului Tonusul este legat de evoluţia posturii progresul copiilor hipertonici sau hipotonici nefiind similară-copiii hipertonici stau icircn picioare mai mult decacirct ceilalţi şi cei hipotonici au un control mai bun al motricităţii fine

1048713Normele dezvoltării Evaluarea dezvoltării unui copil se realizează raportat la propriul ritm de dezvoltare şi nu numai prin raport la grupa de vacircrstă de referinţă căci este importantă variaţia propriei curbe de dezvoltare pe care se evaluează progresul

Principalele achiziţii psihomotorii pacircnă la vacircrsta de 3 ani conform Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti adaptate dupa GessellVacircrsta(luni)

Motricitate Adaptaresenzorială

Limbajul Reacţii sociale

1 Capul moaleAscultă sunete

Vede un obiect icircnlinie mediană

Mici zgomoteguturale

Figură inexpre-sivă

2Ridică uşor capul

care recaderepede

Priveşte macircna exa-minatorului ur-

măreşte un obiect de la linia mediană

Suracircde cacircnd i se vorbeşte emite vocale

izolate

Mimică la figura umană ob-servă exami-natorul

3 Ţine capul

Urmăreşte un obiect pacircnă la

1800 priveşte un obiect mai mult de

un minut

Gacircngureşte racircdeGacircngureşte cacircnd se

vor-beşte

4Stă o fracţiune de secundă susţinut

Vede imediat un obiect ridică macircinile după

obiecte icircncearcă să localizeze un sunet

Gacircngureşte vocalize

Suracircs spontan recunoaşte bi-beronul

se as-cunde după o cacircrpă

5 Ţine capul drept stabil zgacircrie diferite obiecte prehensiune precară

Urmăreşte cu ochii obiecte dispărute

ţine un cub

Strigă icircn pu-seuri Suracircde la imagi-nea din oglindă

13

priveşte un altul

6

Icircn decubit dorsal ridică picioarele icircn sus se

icircntoarce de pe o parte pe altă prehensiune palmară

Prinde cu amacircndouă macircinile

icircn-cearcă să reapuce un obiect

căzut duce obiectele la gură

Icircntoarce capul la sunet gacircngureşte

spontan

Diferenţiază pe străini suracircde şi vocalizează la

vederea propriei imagini din oglindă

7Stă icircn şezut susţinut scade icircn macircini pre-

hensiune radio-palmarăRecunoaşte jucării

Spune bdquomhellipmhelliprdquoVocalizări silabice

Apucă bine alimente solide culcat duce

piciorul la gură macircngacircie imaginea din

oglindă

8Stă icircn şezut se ţine icircn

picioare cacircnd e susţinut de macircini

Ia două cuburi icircn cele două macircini

ţine un cub priveşte alt obiect

Silabe izolate ma ta ba

Suge jucării icircncearcă cu in-sistenţă să apuce

jucării

9Prehensiune

mediodigitală

Loveşte un cub de altul apucă al

treilea cub

Spune papa mama tata imită sunete

icircnţelege Răspunde la nume

Icircşi ţine bibe-ronul mănacircncă singur un

biscuit

10Stă icircn picioare se ridică susţi-nut prehensiune cu

opozabilitate

Descoperă un obiect ascuns sub privirea sa aşază

un cub pe o suprafaţă

Pricepe cu-vinte ca nu mama tata

Pricepe bravo Pa

11Stă in picioare lacircngă

bară ridică picioarele şi le repune

Aşează jucării pe o suprafaţă

Imită suneterăspunde la nume

Se joacă şi cercetează diferite obiecte

12Merge susţinut numai de

o macircnă

Icircncearcă să construiască un turn din cuburi

Spune două cuvinte pri-cepe să dea

obiecte la cerere

Pricepe să facă gesturi de aju-tor la icircmbrăcare

15Merge urcă scările

ajutacircndu-se de macircini

Face un turn din două cuburi icircncearcă să

icircntoarcă pagi- nile unei cărţi

introduce corect cuburile mici icircn

cele mari

4-5 cuvinte limbaj sub formă de jargon

Controlul parţial al sfincterelor arată cacircnd

doreşte un obiect

14

18

Merge singur şi repede urcă scările ţinut de o

macircnă se aşază singur pe un scăunel

Turn de 3-4 cuburi macirczgă-leşte

spontan pe hacircrtie

10 cuvinte şi nume proprii denumeşte imagini din cărţi cu

poze

Icircncearcă să mănacircnce singur cu linguriţa

controlul sfincterelor pe parcursul zilei

21Urcă şi coboară pe o

scară susţinut de o macircnă dă cu piciorul icircn minge

Turn din 5-6 cuburi

20 de cuvinte combină spontan 3-4

cuvinte re-petă cuvinte ascultă ordine

Bea singur din ceaşcă arată celor din jur ce icircl interesează cere cacircnd vrea să mănacircnce şi să

bea

24Aleargă fără să

cadă

Imită cu creionul pe hacircrtie linii verti-cale şi orizontale

Fraze din 3-4 cuvinte utili-zează cuvinte ca

eu tu al meu verbalizează ce face

Mănacircncă corect cu linguriţa controlul

sfincterelor pe parcursul nopţii se

icircmbracă sin-gur cu o jachetă se joacă icircn grup fără cooperare

30

Sare cu ambele picioare icircncercă să se ţină icircntr-un

picior Ţine corect creionul

Face un turn din 8 cuburi imită cu

creionul linii verticale şi orizontale

Icircşi spune numele com-plet utilizează

pluralul ştie să spună funcţiile unor obiecte

Utilizează bdquoeurdquo pentru a se denumi

36

Sare pe ambele picioare icircncearcă să se ţină icircntr-un

picior ţine corect creionul merge pe

bicicletă urcă şi coboară o scară alternacircnd

picioarele

Realizază un turn şi pod din cuburi

Desenează şi explică ce a

desenat copiază cercul

Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini răs-punde

la icircntrebăriUtilizează pre-poziţii

apare bdquode cerdquo-ul

Se joacă icircn grup cooperacircnd Ştie să-şi

spună sexul se icircmbracă şi mă-nacircncă singur

15

- slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale şi deci şi a funcţiilor de relaţie cu predominenţa centrilor subcorticali

- importanţa imunităţii transmisă transplacentar

- deficienţa funcţiilor de barieră a pielii şi mucoaselor

- tendinţa infecţiilor de a icircmbrăca aspect septicemic

- patologia dominată de malformaţii congeniatle şi afecţiuni legate de actul naşterii (traumatisme infecţii)

b) perioada de sugar (28 zile ndash 1 an) cu următoarele particularităţi

- creşterea staturo-ponderală continuă icircn ritm rapid

- dezvoltarea treptată a funcţiilor de relaţie

- dezvoltarea funcţiei locomotorii care lărgeşte sfera de cunoaştere a copilului

- apariţia primului sistem de semnalizare

- apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei

- dezvoltarea imunităţii active proprii cu reducerea rolului imunităţii transplacentare

- patologia dominată de boli ale aparatului respirator digestiv ale urechii medii

c) perioada de copil mic (antepreşcolar) 1-3 ani

- icircncetinirea ritmului de creştere

- modificarea proporţiilor dintre cap trunchi şi membre

- completarea primei dentiţii

- desăvacircrşirea funcţiei motorii

- formarea reflexelor condiţionate ndash cuvacircntul capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare

Prima copilărie este caracterizată printr-o funcţie de nutriţie intensă ceea ce explică creşterea accentuată şi dependenţa de mediul icircnconjurător ceea ce determină necesitatea unor icircngrijiri speciale

2) Copilăria a 2 a (3 ndash 6-7 ani ndash preşcolar) ndash dentiţia de lapte complet apărută ndash icircncep să apară primii dinţi definitivi

2

















Vom expune

3

- legile creşterii



Legile creşterii








Pc = T2 10 ( 2)










4







090 la pubertate

1 la adult



23-25 la 1 an



L = V2


L = V x 5





- luna I ndash 4 cm



5


Sau






















6







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15

















Vom expune

3

- legile creşterii



Legile creşterii








Pc = T2 10 ( 2)










4







090 la pubertate

1 la adult



23-25 la 1 an



L = V2


L = V x 5





- luna I ndash 4 cm



5


Sau






















6







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15

- legile creşterii



Legile creşterii








Pc = T2 10 ( 2)










4







090 la pubertate

1 la adult



23-25 la 1 an



L = V2


L = V x 5





- luna I ndash 4 cm



5


Sau






















6







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15







090 la pubertate

1 la adult



23-25 la 1 an



L = V2


L = V x 5





- luna I ndash 4 cm



5


Sau






















6







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15


Sau






















6







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15







Lunar














7















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15















8








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15








Factorii genetici










9


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15


Factorul alimentar












10



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15



Factorii patologici

















11







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15







12












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15












care recaderepede




izolate


3 Ţine capul



un minut


vor-beşte









ţine un cub


13

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15

priveşte un altul

6







spontan








oglindă







jucării

9Prehensiune

mediodigitală


treilea cub




biscuit


opozabilitate




Pricepe bravo Pa







o macircnă



obiecte la cerere







cele mari



doreşte un obiect

14

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15

18






poze





Turn din 5-6 cuburi




bea


cadă







30








36




picioarele









15

Documents

Curs II Puericultura