Curs Investigatii in Pediatrie

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    1/51

    Metode de investigatie inpediatrie

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    2/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Cuprind totalitatea procedeelor care

    furnizeaza informatii asupra

    functionalitatii diferitelororgane/sisteme ale organismului (stareade sanatate)

    evolutia unei stari patologice

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    3/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Se efectueaza profilactic (periodic/la intrarea in

    colectivitate)

    la solicitarea medicului de familie/amedicului specialist in caz de

    suspiciune/confirmare a unei afectiuni in conditii de spitalizare pt o stare

    patologica

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    4/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Analize de sange (hematologie, chimie, imunologie,hormonologie)

    Analize bacteriologice (culturi secretii normale/patologice)

    Investigatii imagistice (ecografii, radiografii,tomografii, RMN, scintigrafii)

    Aspirat de maduva hematopoietica

    ECG EEG

    Teste functionale (respiratorii, renale,gastrointestinale)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    5/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Analizele de sange

    Se interpreteaza in functie de:

    valorile normale stabilite statistic in

    functie de varsta, sex Context clinic/epidemiologic

    Pe toate recipientele se lipeste eticheta

    cu cod de bare identic cu cel de pe

    cerere

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    6/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Analizele de sange

    Recoltarea probei de sange se face prin venopunctiela nivelul venei antecubitale folosindu-se recipiente

    speciale cu/fara anticoagulant

    La copilul mic, recoltarea probei de sange se poateface si prin punctie in deget/lobul urechii

    Recoltarea probei de sange pentru hemocultura

    trebuie facuta inainte de initierea tratamentului cu

    antibiotice (risc ca germenii sa nu creasca)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    7/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Majoritatea analizelor de sange nu necesita pregatirispeciale in ceea ce priveste regimul alimentar,

    putand fi efectuate independent de orarul meselor

    Unele analize necesita perioada de inanitie/dieta

    Interdictie in consumul unor substante (alcool,

    medicamente)

    Interdictie in efectuarea unui efort fizic intens

    inainte

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    8/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Copii necesita o pregatire speciala in vederearecoltarii probelor de sange pt reducerea stresului.

    pentru a diminua starea de frica, trebuie explicataimportanta actului medical si evitata impresia ca actul

    medical este o pedeapsa Se pot initia jocuri cu papusi in care copilul vede

    concret actul medical/efectueaza el manevrele

    prezenta parintelui in momentul recoltarii poatediminua uneori senzatia de frica.

    nu se reprima plansul

    La sugari/copii mici e necesara imobilizarea

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    9/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Tehnica

    Ac cu cap dublu/epiflex steril (se desigileaza in fatapacientului/apartinatorilor) cu care se punctioneazavena pacientului.

    Recipientul pentru recoltare este vidat; prin

    perforarea dopului se realizeaza depresiune cuaspirarea sangelui.

    Oprirea recoltarii se realizeaza prin retragerea aculuidin vena; se exercita o usoara presiune 5 minute, cupozitia bratului complet intins, pentru a evita formareade hematoame

    Dupa recoltare, recipientul este etichetat cu datele

    pacientului si analizele de sange care trebuieefectuate din proba.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    10/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Hemograma

    Test screening de baza, fiind unul dincele mai frecvent cerute teste delaborator

    se poate recolta jeun (pe nemancate)sau postprandial (trebuie totusi evitate

    mesele bogate in lipide care potinterfera cu anumiti parametri aihemogramei).

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    11/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Se recolteaza sange venos peanticoagulant (EDTA)

    Se amesteca continutul prin inversiuneausoara a tubului de cateva ori

    Tubul trebuie sa fie umplut cel putin trei

    sferturi pentru ca raportulsange/anticoagulant sa fie optim

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    12/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    se recomanda ca proba sa fie analizatain primele 6 ore de la recoltare

    Proba se poate pastra 36-48 ore lafrigider (28C), dar inainte de a filucrata, trebuie adusa la temperatura

    camerei

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    13/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Parametrii hemogramei

    numar de leucocite formula leucocitara numar de eritrocite

    concentratia de hemoglobina

    hematocrit indici eritrocitari (volumul eritrocitar mediu,

    hemoglobina eritrocitara medie, concentratia mediede hemoglobina, largimea distributiei eritrocitare)

    numar de trombocite si indici trombocitari: (volumultrombocitar mediu, largimea distributiei trombocitare)

    +/- numar de reticulocite

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    14/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Numarul de eritrocite (RBC)

    test de baza pentru evaluarea eritropoiezei (indetectarea si monitorizarea anemiei si policitemiei

    Eritrocitele

    cele mai numeroase celule din sange, anucleate, in forma de disc biconcav

    cele mai specializate celule ale organismului

    (principala functie consta in transportul 02 de laplaman la tesuturi si transferul CO2 de la tesuturila plaman prin intermediul hemoglobineicontinute)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    15/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Hematocritul (Ht)

    masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocitesi volumul sanguin total.

    In general modificarile Ht sunt concordante cunumarul de eritrocite, dar in talasemie Ht scade intimp ce numarul de eritrocite poate fi normal/crescut(hematiile microcitare ocupa un volum mai mic)

    Hct 60% determina coagularea spontana a sangelui

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    16/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Hemoglobina (Hb)

    componentul principal al eritrocitelor careasigura transportul O2 si CO2.

    Reprezinta unul dintre sistemele-tampon ale

    lichidului extracelular. Forme de Hb prezente in mod normal in

    circulatie

    deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O2Hb),

    carboxihemoglobina (COHb) si

    methemoglobina (metHb),

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    17/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Scaderea Hb sub nivelul normal pt varsta sisex determina aparitia anemiei

    La nou-nascut nr de eritrocite este mai mare

    decat la adult si scade continuu in primeleluni, Hb poate ajunge pana la 9 g/dL insaptamanile 1112 de viata (anemie

    fiziologica). La prematuri scaderea apare maiprecoce si este mai mare. Valorile de la adultsunt atinse in jurul varstei de 14 ani

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    18/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Hb 20 g/dL poate duce la blocareacapilarelor ca urmare ahemoconcentratiei

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    19/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    INDICI ERITROCITARI

    1.Volumul eritrocitar mediu (VEM) volumul ocupat de un eritrocit.

    indice util pentru clasificarea anemiilor

    normocitare cu VEM normal

    microcitare cu VEM scazut (100 fL)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    20/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    INDICI ERITROCITARI

    2.Hemoglobina eritrocitara medie(HEM)

    continutul mediu de Hb pe eritrocit anemiile microcitare sunt in general

    hipocrome (HEM scazut)

    anemiile normocitare sunt normocrome(HEM normal)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    21/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    INDICI ERITROCITARI

    3.Concentratia eritrocitara medie dehemoglobina (CHEM)

    masoara concentratia medie de Hb dintr-un

    volum dat de eritrocite (raportul dintre masade Hb si volumul de eritrocite).

    Largimea distributiei eritrocitare (RDW)

    indice eritrocitar care cuantificaheterogenitatea volumului celular (gradul deanizocitoza).

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    22/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Reticulocite

    eritrocite anucleate, imature, care se maturizeazacomplet in circulatia periferica

    numarul lor ofera informatii despre capacitateamaduvei osoase de a sintetiza hematii ca raspuns la

    scaderea acestora (in anemie) sub stimulare maxima maduva poate produce de 6-8

    ori mai multe eritrocite fata de rata normala

    Valori normale Adult: 0,5-2% din nr. total de eritrocite

    Nou-nascut: 2,5-6,5% din nr. total de eritrocite

    (scade la nivelul de la adult din a doua saptamana

    de viata).

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    23/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Numar crescut de reticulocite(reticulocitoza): indicator deeritropoieza regenerativa (crestereaproductiei eritrocitare medulare subactiunea eritropoietinei)

    Numar scazut de reticulocite(reticulocitopenia): in anemii non-regenerative

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    24/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Trombocitele

    fragmente citoplasmatice anucleate,plate, in forma de disc, cu diametrul de2-4

    Trombopoieza are loc in maduva osoasa

    2/3 din nr de trombocite se gasesc in

    circulatie, iar 1/3 sunt stocate in splinaValori normale 150-450 x 103/L

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    25/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Cresterea numarului de trombocite(trombocitoza/trombocitemie) - risc detromboza

    Scaderea numarului de trombocite(trombocitopenia) prin distructie crescuta/productie redusa

    cea mai frecventa cauza de hemoragieinterna/externa (risc de hemoragiiintracraniene)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    26/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Volum trombocitar mediu (VTM) indica uniformitatea de marime apopulatiei trombocitare

    Largimea distributiei trombocitare(PDW)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    27/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Numarul de leucocite (WBC)

    Leucocitele se impart in doua grupeprincipale:

    granulocite (neutrofile, eozinofile si

    bazofile) agranulocite (limfocite si monocite)

    La nou-nascuti si copii nr de leucocite estecrescut, cu atingerea valorilor de la adult intre18-21 ani

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    28/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Leucocitoza (L >10000/L) in specialin infectii bacteriene

    Leucopenia (

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    29/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Formula leucocitara

    diferentierea numarului total deleucocite circulante in cele cinci tipuriexprimate procentual si in numarabsolut

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    30/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    1.Neutrofilele (granulocitelepolimorfonucleare PMN)

    cel mai numeros tip de leucocite,

    rol major in apararea antiinfectioasa aorganismului prin fagocitarea si digestiamicroorganismelor

    Scaderea nr

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    31/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    2.Limfocitele 65-80% sunt celule T (implicate in raspunsul imun

    mediat celular)

    8-15% sunt celule B (controleaza raspunsul imun

    umoral mediat de anticorpi specifici pt un antigen.Celulele B cu memorie au durata lunga de viata siproduc anticorpi doar in momentul restimulariiantigenice)

    ~10% sunt celule natural killer (NK)

    Plasmocitele reprezinta celule B complet diferentiatecare nu sunt prezente in mod normal in sange.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    32/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    3.Monocitele cele mai mari celule din sange

    eliberate in sange, dupa un scurt timp in circulatie,migreaza in diferite tesuturi, unde se diferentiaza in

    macrofage tisulare Functii

    distrugerea particulelor straine si celulelor

    moarte/alterate (tumorale) reglarea functiilor altor celule,

    procesarea si prezentarea de antigene in reactiileimune

    participarea in diferite reactii inflamatorii

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    33/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    4.Eozinofilele La indivizii sanatosi se gasesc in numar

    mic in sange, dar devin predominante in

    sange si tesuturi in diferite boli alergice,parazitoze sau boli maligne

    5.Bazofilele

    produc citokine,

    rol in procese inflamatorii

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    34/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Teste de coagulare

    masoara timpul necesar sangelui unuipacient de a coagula in conditiistandard

    Indicatii

    inaintea unei interventii chirugicale, in

    vederea aprecierii tendintei la sangerare diagnosticarea bolilor de sange

    monitorizarea tratamentului anticoagulant

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    35/51

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    36/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Teste generale Nr trombocite

    Timpul de protrombina (timpul Quick, INR) - perioadanecesara formarii chegului de fibrina (valori normale

    sunt cuprinse intre 11 13 sec) Timpul de sangerare - se masoara timpul scurs intre

    practicarea unei mici incizii si oprirea completa asangerarii

    Timpul de trombina (plasmatica) - masoara vitezaformarii cheagului de fibrina

    Fibrinogenul plasmaticmasoara nivelul fibrinogenului

    in sange

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    37/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Teste diferentiate Timpul de generare al tromboplastinei -

    permite diferentierea tulburarilor decoagulare produse de deficitul de FVIII(hemofilia tip A) sau FIX (hemofilia tip

    B)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    38/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Probele pentru biochimie

    se lucreaza din ser (recoltarea de sange peeprubete fara anticoagulant ) obtinut dupacentrifugarea sangelui.

    Probele recoltate se lucreaza in max 6 ore dela recoltare si nu se pastreaza de pe o zi pealta

    nu se lucreaza probe hemolizate,

    serul hiperlipemic/icteric este trecut peraportul final de analiza.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    39/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Probele pentru determinarihormonale

    se recolteaza pe eprubete cu aditivi/gelseparator.

    Probele recoltate sunt stabile la frigider 14

    zile la 2-8 C (in eprubete cu gel separator)sau 6 luni la -20C, scoase de pe depozitul dehematii (nici o proba nu se congeleaza pedepozit de hematii)

    se noteaza faza ciclului menstrual/trimestrulde sarcina/menopauza.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    40/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea urinii

    dupa toaleta zonei genitale cu apa si sapun

    probele de urina nu se pot conserva

    Pentru ex obisnuit de urina (biochimie si sediment)recoltarea din prima urina de dimineata, in recipient deunica folosinta, cu capac etans

    la sugari se folosesc pungi cu banda adeziva care seataseaza de zona genito-urinar

    Pentru determinari cantitative (glucoza, proteine urinare)se recolteaza urina din 24 ore (in dimineata inceperii

    recoltei prima urina se arunca, apoi se colecteaza toateurinile intr-un recipient curat, acoperit, pastrat la rece si laintuneric, timp de 24 ore inclusiv ultima urina de la aceesiora la care a inceput recoltarea. Se masoara cantitatea

    totala de urina din care se iau 100 ml care se aduce lalaborator)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    41/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Pentru urocultura recoltarea se face tot din primaurina de dimineata/la cel putin 4 ore de la ultimamictiune in recipient de recoltare steril, inainte deinitierea tratamentului cu antibiotice, antiseptice,

    antifungice Transportul recipientului la laborator trebuie s se

    faca in mai putin de 1 ora de la recoltare

    Din cauza eliminrii intermitente a germenilor, se

    recomand 3 uroculturi succesive. in cazul urmaririi eficientei tratamentului cu

    antibiotice, recoltarea se repeta dup 48-96 ore.

    Urocultura de control se va efectua dupa 3-5 zile dela intreruperea tratamentului.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    42/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea materiilor fecale

    se face in recipiente speciale (coprocultoare deplastic cu lingurita) din materii fecale emise spontan,fara utilizarea de purgative,

    Se preleveaza fragmente din diferite parti/orice

    fragment suspect, mucozitati, produse nedigerate Pt ex. coproparazitologic/teste rapide - coprocultor

    fara mediu de cultura

    coprocultura - in coprocultor cu mediu de cultura

    pt test de digestie - dieta speciala

    pt depistarea hemoragiilor oculte se foloseste metodaimunologica si nu este necesara dieta

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    43/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea secretiilor provenite din zonagenitala impune incetarea administrarii

    tratamentelor endovaginale, a irigatiilor

    vaginale, precum si a contactului sexual cu48 de ore inaintea de prelevarea probelor.

    n cazul secretiei uretrale, pacientul nu

    trebuie sa urineze cu o ora inainte derecoltare.

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    44/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea secretii

    pentru examene bacteriologice, micologice simicroscopice

    recoltarea se face obligatoriu in recipiente sterile

    Se evita contactul secretiilor cu substante bactericide

    sau bacteriostatice Se evita contaminarea mediului/ personalului

    Recoltarea exsudat faringian - dimineata, pe

    nemancate, inainte de efectuarea toaletei orale cuajutorul unui tampon cu vata steril (o amigdala, boltapalatina, cealalta amigdala, partea posterioara afaringelui. Nu se ating peretii laterali ai faringelui)- se pastreaza la temperatura camerei si seinsamanteaza in maxim 12 h

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    45/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea secretiilor nazale

    se realizeaza din fiecare nara, se introduce tamponul in cavitatea nazala, cu

    atentie, si se roteste tamponul

    dupa recoltare se extrage tamponul recoltarea trebuie sa se faca din fiecare nara

    cu un alt tampon.

    se pastreaza la temperatura camerei, seinsamanteaza in maxim 12 h

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    46/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea secretiilor conjunctivale

    Cu policele sting cu o compresa sterila se coboarapleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sacconjunctival; cu indexul cu o compresa sterila seridica pleoapa superioara

    Se recolteaza cu tampon umezit in ser fiziologicsteril, din fundul de sac conjunctival, dinspre unghiulinterior spre unghiul exterior al ochiului.

    tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu

    pe care se noteaza de la care ochi este recoltat Se pastreaza la temperatura camerei si se

    insamanteaza in maxim 12 h

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    47/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea din secretii otice

    Se introduce un tampon in conductul auditivextern si se roteste usor. Daca secretia esteabundenta se recomanda stergerea secretieiscurse in pavilion cu un tampon steril si apoirecoltarea secretiei.-

    Pe tuburile de exsudat se specifica din careureche este recoltat

    Se pastreaza la temperatura camerei si seinsamanteaza in maxim 12 h;

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    48/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltarea din secretii purulente

    Nu se recomanda recoltarea din colectiipurulente deschise dupa efectuarea

    tratamentelor locale cu

    antiseptice/antibiotice.

    se pastreaza la temperatura camerei,

    se insamanteaza in maxim 12 h;

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    49/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Cariotip

    In momentul recoltarii pacientul nu trebuie sa

    fie sub tratament cu antibiotic/minim la 2saptamani de la terminarea tratamentului(antibioticele influenteaza tehnica de lucru si

    obtinerea rezultatului). recoltarea se face prin punctie venoasa in

    eprubete cu heparina sodica

    Imediat dupa recoltare, sangele seomogenizeaza cu heparina printr-o miscarede inversare a tubului de cateva ori (pentruevitarea coagularii)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    50/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Recoltare celule stem

    Cordonul ombilical - sursa importanta de celule stemmezenchimale (celule capabile sa dea nastere altorcategorii de celule)

    pregatire cordon ombilical pentru recoltare - spalare

    cu ser fiziologic si pulverizare cu solutie dezinfectanta(pentru reducerea contaminarii cu microorganismeexistente in mod normal in flora vaginala sau,patologic, in lichidul amniotic).

    Se punctioneaza vena ombilicala si se recolteazasangele ramas la nivelul cordonului ombilical(cantitatea de sange prelevata variaza intre 20 si 200ml)

  • 8/10/2019 Curs Investigatii in Pediatrie

    51/51

    dr. Ioana Ardeleanu

    Sangele din cordonul ombilical se separa cu ajutorulunei centrifuge, iar globulele rosii si plasma sunteliminate

    se selecteaza celulele stem viabile, care se stocheaza

    la temperaturi < -160C, (in faza gazoasa a azotuluilichid)

    Contraindicatii absolute ale recoltarii:

    infectia materna cu HIV sifilis activ

    infectie activa cu HVB, HCV, CMV.