Finalitile educaiei

Definirea conceptului de finalitate educaionalFinalitatile circumscriu modelul de personalitate pe care educatia urmeaza sa-l formeze. Ele se diferentiaza si integreaza intr-un tot unitar in functie de cerintele sociale si descifrarea mecanismului psihologic al invatarii umane. Formularea lor poate fi preponderent sociala sau psihologica, in functie de accentul ce se pune pe unii sau altii dintre factorii implicati in aceasta operatie.

...Finalitile educaiei sunt previziuni cu privire la modul de realizare a educaiei , ntr-un anumit interval de timp .Ele se constituie intr-un sistem cu o functionalitate interna bine conturata, avand rol director si reglator pentru actiunea educationala. Ofer posibilitatea abordrii curriculare a sistemului i procesului de invatamant.

...Finalitile educaiei sunt orientri valorice asumate la nivel de politic a educaiei, n vederea realizrii activitii de formare-dezvoltare a personalitii;Dup S. Cristea sunt:Finaliti macrostructurale :idealul i scopurile;Finaliti microstructurale: obiective generale, specifice i operaionale);

Structura finalitilor educaiei (I.Nicola)

Modelul global al finalitatilor educatiei(S.Cristea)I.Nivelul finalitatilor de sistem - macrostructurale:1.Idealul educatiei = tipul de personalitate proiectat de societate pe termen lung;2.Scopurile educatiei = linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu si lung;

II.Nivelul finalitatilor de proces microstructurale:1.Obiectivele generale : la nivel normativ-global (invatarea inovatoare) si la nivel normativ-aplicativ(criteriile de elaborare a planului de invatamant);2.Obiectivele specifice/intermediare: obiective psihologice (afective, cognitive si psihomotorii) ,obiective cadru si de referinta(pe nivele, cicluri, ani scolari, arii curiculare si discipline de invatamant); 3.Obiective concrete/operationale: la nivelul unui grup de lectii sau al unei singure lectii.

Idealul educationalReprezint tipul de personalitate proiectat de societate pe termen lung; Continutul idealului este prin excelenta social, incluzand cerintele fundamentale ale societatii fata de actiunea educationala. Idealul reflecta, deci, in esenta sa, finalitatea acestei actiuni orientata in directia realizarii unui cvasiechilibru intre ceea ce pretinde societatea si ceea ce poate realiza actiunea educationalaPrin idealul educativ se proiecteaza si se anticipeaza nevoile sociale obiective ale societatii, precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste desfasurarea si finalitatea actiunii educationale.

Caracteristicile idealului educaional1. caracter istoric, raportat la evoluia istoric a societii;2. caracter abstract deoarece nu este tangibil,3. caracter prospectiv deoarece presupune o serie de previziuni educaionale pentru 1-3 decenii, 4. caracter strategic incluznd o abordare global i inovatoare a problemelor educaionale,5. caracter politic, reflectnd interese sociale de maxim generalitate)

Dimensiunile idealului educaionalDimensiunea sociala - vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei societati cu trasaturile definitorii pe care le incumba. Idealul trebuie sa fie in concordanta cu aceasta tendinta si sa o anticipeze prin orientarea pe care urmeaza s-o imprime actiunii educationale.Dimensiunea psihologica - se refera la tipul de personalitate pe care societatea il reclama pentru a raspunde nevoilor ei. Acest tip presupune stabilirea unei configuratii de trasaturi necesare pentru toti sau pentru majoritatea membrilor acelei societati. Dimensiunea pedagogica - se refera la posibilitatile de care dispune sau cu care va trebui sa fie investita actiunea educationala pentru a putea transpune in practica acest ideal.

Perspectiva istorica asupra idealului educationaln Atena, idealul educativ era exprimat in ideea dezvoltarii armonioase (kalokagathia). In Sparta, idealul educativ era dominat de spiritul militar. Evului Mediu ii este propriu idealul cavaleresc si idealul religios.Renasterea impune un ideal umanist, accentul punandu-se pe dezvoltarea si inflorirea personalitatii umane. Se insista cu precadere pe cunoasterea individualitatii umane, a libertatii si demnitatii sale.Epoca luminilor intregeste idealul educational impunand increderea nestramutata in puterea ratiunii umane, ca instrument de stapanire a naturii. Valorile stiintelor naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare continutul idealului educational.

...Introducerea si extinderea masinismului, concomitent cu adancirea diviziunii sociale a muncii, au impus, n epoca modern, o alta viziune asupra educatiei, concretizata intr-un alt mod de a concepe idealul educational. Reprezentativa din acest punct de vedere este conceptia sociologului francez Emile Durkheim, potrivit caruia educatia trebuie sa raspunda unor nevoi imediate ale mediului social. Idealul urmeaza sa condenseze intr-un tot unitar toate acele calitati intelectuale, fizice si morale de care trebuie sa dispuna oamenii asa cum ,,societatea ii vrea. .

De reflectat...Idealul educaional al societii romneti, potrivit LEN nr.1-2011:

Idealul educaional al colii romneti const n dezvoltarea liber, integral i armonioas a individualitii umane, n formarea personalitii autonome i n asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea ceteneasc activ n societate, pentru incluziune social i pentru angajare pe piaa muncii.

Scopurile educatieiReprezint linii strategice de dezvoltare a educatiei pe termen mediu: democratizarea invatamantului, proiectarea curriculara, conducerea manageriala, descentralizarea administrativ ,informatizarea educaiei etc.Scopul acoper o zona mai larg de fenomene, are un caracter mai concret decat idealul i angajeaza un lan de aciuni educaionale. Din punct de vedere structural, el se prezint ca unitate dialectic a doua laturi, una ideal, de imaginare a operaiilor i rezultatelor, iar cealalt, intenional, de declanare a aciunii, n vederea realizrii sale.

...Scopul este determinat de idealul educativ, iar prin acesta de conditiile istorico-sociale pe fondul carora se desfasoara actiunea educationala. Intre idealul educativ si scopurile educative exista o stransa interdependenta. Pe de o parte, idealul determina scopurile educative, iar pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri si la diferite niveluri prescriptiile generale ale idealului.

Caracteristici ale scopurilor educaieiCaracter practic deoarece prefigureaz posibilitile concrete de aciune, Caracter strategic prin trasarea liniilor generale de inovare i dezvoltare, Caracter tactic i operaional prin stabilirea criteriile de elaborare a obiectivelor generale.

Obiectivele educaionaleScopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare. Astfel, in timp ce scopul contureaza finalitatea in termeni generali si sintetici, obiectivul detaliaza aceasta finalitate, prescriind rezultatul actiunii din perspectiva psihologica a invatarii umane. n calitate de finaliti pedagogice microstructurale, obiectivele educaiei sunt angajate n proiectarea activitilor de instruire organizate formal i nonformal, n context colar, dar i extracolar. Funcia de baz a obiectivelor const proiectarea curricular a planului de nvmnt, a programelor i manualelor colare, a altor materiale auxiliare, a activitilor didactice concrete realizate de profesori.

Obiectivele generaleObiectivele generale ale educaiei / instruirii sunt valabile la toate nivelurile, treptele i disciplinele de nvmnt.

Aceste finaliti microstructurale vizeaz dou situaii pedagogice distincte, dar complementare: 1) stabilirea unui reper valoric unitar pentru realizarea procesului de nvmnt, analogic cu cel angajat de idealul educaiei, reper valoric care are semnificaia de obiectiv general al procesului de nvmnt; 2) definitivarea criteriilor de elaborare a planului de nvmnt (n calitate de document curricular fundamental).

Obiective specificeSunt acele finaliti microstructurale care definesc orientrile valorice intermediare ntre obiectivele generale i obiectivele concrete. Elaborarea lor este realizat prin aciunea de specificare a obiectivelor generale. Obiectivele specifice au o sfer larg de aplicare la nivelul instruirii, organizat n contextul procesului de nvmnt. Ele proiecteaz realizarea i dezvoltarea unor competene de nvare, angajate pedagogic (prin diferite programe) n funcie de: a) domeniile psihologice reprezentative pentru comportamentul personalitii obiective specifice: cognitive, afective, psihomotorii;b) coninuturile generale ale educaiei obiective specifice educaiei: intelectuale-morale-tehnologice-estetice-psihofizice;c) formele generale ale educaiei obiective specifice educaiei / instruirii: formale-nonformale-informale;d) nivelurile i treptele de nvmnt obiective specifice nvmntului primar / precolar, colar; secundar inferior, superior; universitar;e) coninuturile particulare ale educaiei / instruirii obiective specifice stabilite pe discipline de nvmnt; module de studiu, capitole, subcapitole, uniti de instruire, activiti concrete / lecii etc.

...Tipuri de obiective specifice:

1. Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate i complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitai i atitudini generate de specificul disciplinei i sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Au o structur comuna pentru toate disciplinele aparinand unei arii curriculare i au rolul de a asigura coerena in cadrul acesteia.2. Obiectivele de referina sunt obiective care specific rezultatele asteptate ale invarii la finalul unui an de studiu i urmaresc progresia in formarea de capacitai i achiziia de cunotinte ale elevului de la un an de studiu la altul..

Obiectivele operaionaleSunt enunuri cu caracter finalist ce dau sens inteniei de a produce o schimbare n structura personalitii elevului, ca urmare a implicrii lui ntr-o activitate instructiv-educativ.Operaionalizarea obiectivelor trecerea de la nivelul finalitilor macrostructurale la cel al finalitilor microstructurale prin derivare sau specificarea criteriilor pe baza crora un obiectiv devine operaional.

...n literatura de specialitate sunt menionate 2 criterii de operaionalizare:Performana nivelul de realizare al unei sarcini de nvare se bazeaz pe respectarea a trei criterii ( R.F.Mager): 1. specificarea comportamentului final, 2. descrierea condiiilor de realizare, 3. specificarea nivelului minim de reuit.Ex.: elevul trebuie s identifice ntr-un interval de 5 minute cel puin 3 substantive din textul datb. Competena capacitate ntelectual ce dispune de posibiliti multiple de transfer i aplicabilitate n operarea cu coninuturi diverse; realizabil pe intervale mai mari de timp, accentueaz caracterul formativ al procesului de nvmnt.Ex.: dezvoltarea capacitilor de analiz i sintez a gndirii elevilor.

Cerine pentru formularea corect a obiectivelor operaionale :

nu descriu activitatea cadrului didactic ci ceea ce trebuie s fac n mod concret elevul, formularea obiectivului trebuie realizat pe nelesul elevilor, un obiectiv cuprinde o singur sarcin didactic, obiectivele se structureaz logic pe parcursul leciei, sarcinile de nvare formulate prin obiective trebuie s fie accesibile elevilor, obiectivele trebuie formulate n mod concis, evitndu-se redundana, obiectivele trebuie s includ i condiiile de realizare a sarcinii precum i criteriile de reuit.

Corelaia obv.-tipuri de ac.-metode

OBIECTIVE

Standard sau nivelul de atingere al obiectivului

Condiii sau context

Sarcina sau aciunea observabil

...Taxonomia obiectivelor reprezint o clasificare a acestora dupa unul sau mai multe criterii/principii.Ex: clasificarea ierarhic a obiectivelor ( B.S. Bloom)Taxonomia se raporteaz la 2 dimensiuni:una de coninut ( domeniul afectiv, cognitiv, psihomotor);una de difereniere i ordonare a proceselor psihice mplicate n funcie de gradul lor de complexitate;

TAXONOMIA OBIECTIVELOR

Funciile obiectivelor operaionale

Funcie de orientare valoric a procesului de nvmnt aspiraii sociale;Funcie de evaluare a rezultatelor colare i a activitii elevilor;Funcie de reglare a procesului de nvmnt;Funcie de anticipare a rezultatelor colare.

Competenele

Conform LEN nr 1/2011 competenele sunt nelese ca un ansamblu multifuncional i transferabil de cunotine, deprinderi/abiliti i aptitudini, necesare pentru:a) mplinirea i dezvoltarea personal, prin realizarea propriilor obiective n via, conform intereselor i aspiraiilor fiecruia i dorinei de a nva pe tot parcursul vieii;b) integrarea social i participarea ceteneasc activ n societate;c) ocuparea unui loc de munc i participarea la funcionarea i dezvoltarea unei economii durabile;d) formarea unei concepii de via, bazate pe valorile umaniste i tiinifice, pe cultura naional i universal i pe stimularea dialogului intercultural;e) educarea n spiritul demnitii, toleranei i respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului;f) cultivarea sensibilitii fa de problematica uman, fa de valorile moral-civice i a respectului pentru natur i mediul nconjurtor natural, social i cultural.

...In Legea educaiei naionale, la articolul 68, se precizeaza: (1) Curriculumul naional pentru nvmntul primar i gimnazial se axeaz pe 8 domenii de competene cheie care determin profilul de formare al elevului:a) competene de comunicare n limba romn i n limba matern, n cazul minoritilor naionale;b) competene de comunicare n limbi strine;c) competene de baz n matematic, tiine i tehnologie;d) competene digitale, de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de nvare i cunoatere;e) competene sociale i civice;f) competene antreprenoriale;g) competene de sensibilizare i de expresie cultural;h) competena de a nva s nvei.

Competenele cheieCompetenele cheie reprezint un pachet transferabil i multifuncional de cunotine, aptitudini i atitudini, necesar tuturor indivizilor, n vederea dezvoltrii personale i a incluziunii lor sociale i profesionale.

Ele ar trebui s fie dobndite pn la sfritul nvmntului obligatoriu, pentru a funciona ca baz a activitilor ulterioare de nvare/formare.

Competenele cheie sunt eseniale pentru:dezvoltarea personal de-a lungul ntregii viei (capital cultural),incluziunea social i cetenia activ (capital social),ocupare i dezvoltare profesional (capital uman).

...Competenele cheie:au un caracter transversal;sunt transferabile (n contexte noi);sunt multifuncionale (pot fi utilizate pentru a atinge mai multe obiective sau pentru a realiza mai multe sarcini simultan);reprezint o precondiie a unei dezvoltri personale adecvate i a unui parcurs educaional i de formare eficient.

V MULUMESC PENTRU ATENIA ACORDAT! S V BUCURAI DE O ZI FRUMOAS!