Curs Manag Proiectelor Educationale

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN: Managementul proiectelor educaionale

Pagina 1 din 70

CAPITOLUL 1: UNIUNEA EUROPEANA SI FINANTAREA

PRIN PROGRAME

1.1.: Ce este Uniunea Europeana?

1.1.1.: Definitie

Uniunea Europeana [UE] este rezultatul unui process de cooperare si integrare care a

inceput in 1951 intre sase tari (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda).

Dupa mai mult de cincizeci de ani, cu sase valuri de extindere, Uniunea Europeana

numara astazi (anul 2011) 27 de State Membre:

1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii

1981: Grecia;

1986: Spania si Portugalia;

1995: Austria, Finlanda si Suedia;

2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria;

Al saselea val de extindere a fost realizat odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei la

UE la 1 ianuarie 2007.

In prezent (2011), trei state au statutul de stat candidat: Croatia, Fosta Republica

Iugoslava a Macedoniei si Turcia.

Nota:

Evident, exista mai multe definitii pentru UE, ca de exemplu:

este o familie de tari democratice europene, devotate telului comun de a lucra impreuna pentru pace si prosperitate. (medicines.mhra.gov.uk/ourwork/licensingmeds/types/thmpd/glossary.htm)

reprezinta un cadru institutional de 15 tari (27 din ianuarie 2007) care impartasesc politici si institutii comune, pentru constructia unei Europe unite. (www.grid.unep.ch/product/publication/freshwater_europe/glos.php)

este cadrul institutional (politic si economic) care include cele mai importante tari europene (denumit formal Comunitatea Europeana), creat prin Tratatul de la Paris (1951) si

Tratatele de la Roma (1958. (www.equanto.com/glossary/e.html)

este o federatie economica de 27 tari europene (din ianuarie 2007), creata in 1993 in care miscarea bunurilor, a serviciilor, a capitalului si a muncii este libera in tarile membre. (www.agtrade.org/glossary_search.cfm)

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre

popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea.

Principalele obiective ale UE sunt:

- promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda

unica a fost lansata in 1999);

- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru

tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor

internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);

- sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza,

conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);

- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in

particular de libera circulatie a persoanelor);


Pagina 2 din 70

- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre

institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare).

Referinte bibliografice:

Reprezentanta EC in Romania, http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=59&lid=2

1.1.2.: Simboluri ale UE

Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, deviza, moneda unica euro si

Ziua Europei, 9 mai. (Art. I-8, Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa)

Steagul

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si

identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar

de 12, reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede).

Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei,

organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In

anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE),

incepand cu 1986 el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene.

Imnul

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca Oda bucuriei (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au

adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene.

Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile

nationale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre

valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau

la baza Uniunii Europene.

Imnul Uniunii Europene / EU Anthem

Deviza - Unita in diversitate

"Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data

in 2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire


Pagina 3 din 70

a unei Constitutii pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile

pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele

culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru.

Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua

Europei, pe care le puteti vedea accesand linkul http://www.europa.eu.int/abc/symbols/9-

may/gallery_en.htm

Moneda unica euro

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii

Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele

Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si

pune bazele monedei unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca

moneda unica sa poarte numele de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele

cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior

li s-a alaturat Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele

nationale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002.

Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea

trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima

litera din cuvantul Europa. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro.

Ziua Europei - 9 mai

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi

Uniunea Europeana.

In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei

internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei

sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca prima fundatie concreta a unei federatii europene. Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi

puna sub control comun productia de otel si carbune ca baza a puterii lor militare -, in scopul evitarii izbucnirii unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta

provocare Franta si Germania fusesera in razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial aproape ca le distrusese.

In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state

membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa

devina Ziua Europei.


Pagina 4 din 70


http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=1087&lid=1

1.1.3.: Scurt istoric

Istoria Uniunii Europene prezinta cronologia realizarilor importante ale Uniunii si ale

institutiilor acesteia: de la declaratia lui Robert Schuman din 1950 la primele valuri de

extindere din anii 70 si 80; de la stabilirea Pietei Comune In 1993 la lansarea monedei Euro la data de 1 ianuarie 1999 si la inceperea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si

de Est.

Tentative de unificare a natiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor

nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominata de celti, iar mai tarziu a fost

cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat In Mediterana. Aceste uniuni timpurii au fost

create cu forta. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone

Intinse sub o singura administratie pentru sute ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai

recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existenta tranzitorie.

Data fiind diversitatea lingvistica si culturala a Europei, aceste Incercari au implicat de obicei

ocupatia militara a natiunilor, conducand la instabilitate; unele Incercari, Insa, au durat mii de

ani si au fost Insotite de progrese economice si tehnologice, asa cum s-a Intamplat cu Imperiul

Roman In timpul asa-numitei Pax Romana. Una dintre primele propuneri pentru o unificare

pasnica prin cooperare si egalitatea statutului de membru a fost facuta de Victor Hugo In

1851. In urma catastrofelor provocate de primul si al doilea razboi mondial, necesitatea

formarii unei (ce a devenit mai tarziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza vointei de a

reconstrui Europa si de a elimina posibilitatea unui nou razboi. Acest sentiment a dus in cele

din urma la formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului de catre Germania (de

vest), Franta, Italia si tarile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea In aprilie

1951 a Tratatului de la Paris, care a intrat In vigoare In iulie 1952.

Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica

Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in 1957

si implementata la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urma s-a transformat In Comunitatea

Europeana care este in prezent "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un

organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a

facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului

de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1992. Ca presedinte al Conventiei pentru Viitorul

Europei, fostul presedinte francez Valry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui

Uniunii Europene in Europa Unita, dar aceasta motiune nu a fost aprobata.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83#Istorie

1.1.4.: Structuri specifice ale UE

Trasaturile unice ale constructiei europene sunt visibile in primul rand si mai ales in

organizarea sa institutionala. Tarile care constituie UE (statele membre ale UE) isi comaseaza suveranitatea in institutii comune stabilite de catre tratatele fondatoare, care sunt

amendate periodic. Scopul acestor institutii este de a asigura participarea democratica la

procesul decizional al UE.

Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European

(ales de catre popoarele Statelor Membre), Consiliul Uniunii Europene (reprezentand


Pagina 5 din 70

guvernele Statelor Membre), Comisia Europeana (executivul si organismul cu drept de a initia

legislatie), Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (care asigura compatibilitatea cu

dreptul comunitar), Curtea de Conturi Europeana (responsabila de controlul folosirii

fondurilor comunitare).

Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social

European si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile

diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare),

Ombudsmanul European (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la

nivel european), Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si Banca Centrala

Europeana (raspunzatoare de politica monetara in zona euro).

Nota:

Tratatul Constitutional integreaza Conciliul Europei printer institutiile sale principlae.

Mai multe detalii la:

http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=4706





1.2: Comisia Europeana (CE):

1.2.1.: Rolul Comisiei Europene

Comisia indeplineste patru functii de baza:

1. Dreptul de initiativa: rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic.

In plus, Comisia functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea

Tratatelor incheiate. Ea reprezinta interesul comun si in mare masura, semnifica personalitatea

Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetatenilor Europei.

Membrii Comisiei sunt alesi din tarile UE, insa fiecare dintre ei depune un juramant de

independenta.

2. O alta functie a Comisiei este aceea de control, de a veghea la respectarea tratatelor UE,

astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre, iar toti cetatenii si

participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate.

3. Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de executie, CE fiind organul executiv al

Uniunii, si avind responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Una dintre

atributiile sale executive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii si al Fondurilor

Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai

bogate si cele mai sarace ale Uniunii.

4. Cea de-a patra functie este aceea de reprezentare:

a) interna - intrucat ambasadorii pe langa UE ai diferitelor state isi prezinta scrisorile de

acreditare presedintelui Comisiei

b) externa - intrucat Comisia are delegatii cu rang de Ambasada in state terte, precum si

Birouri in statele membre ale UE.


Pagina 6 din 70



http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/anghel/4.htm

1.2.2.: Structura Comisiei Europene

Comisia Europeana este compusa din 27 de Comisari (cate unul din fiecare tara

membra a UE), inclusiv un Presedinte si doi Vice-Presedinti. Toti acestia sunt numiti de catre

Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reinnoit. Presedintele si

membrii Comisiei sunt supusi impreuna, colectiv, votului de aprobare din partea

Parlamentului European.

Comisionarii sunt asistati de catre o administratie constituita din Directorate Generale

si departamente specializate.

(a) Presedintele

Actualul Presedinte al CE este Jos Manuel Barroso (nascut la Lisabona in 1956).

Presedintele Comisiei este numit de catre guvernele Statelor membre, si apoi aprobat

de catre Parlamentul European. Aceasta dubla legitimitate confera Presedintelui autoritate

politica, pe care acesta o exercita printr-o diversitate de cai.

Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/index_en.htm

(b) Comisarii

De la ultima extindere a UE la 1 ianuarie 2007, Colegiul numara 27 de Comisari.

Fiecare este responsabil cu anumite politici. Comisarii se intalnesc in cadrul Colegiului

Comisarilor. Inainte de ultima extindere UE, tarile mai mari aveau cate doi Comisari si

celelalte cate unul. Din motive practice, acum fiecare tara are cate un singur Comisar.

Secretariatul general raspunde de organizarea practica a muncii Comisiei si de relatiile

acesteia cu alte institurii, cat si de coordonarea dintre diferitele departamente ale Comisiei.

(c) Directoratele Generale (DG)

CE este divizata in 26 de Directorate Generale si 9 servicii, la randul lor sub-impartite

in unitati. Extra-structuri pot fi stabilite la nevoie.

Pentru a asigura eficienta si colegialitatea actiunilor Comisiei, Directoratele generale

sunt solicitate sa lucreze in stransa colaborare si sa coordoneze pregatirea si implementarea

deciziilor Colegiului.

Pe langa Directoratele Generale, Comisia mai include in structurile sale Servicii

Generale si Servicii Interne.

Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/dgs_en.htm

1.2.3.: Mecanisme ale Comisiei Europene

Vom prezenta pe scurt in continuare rolul CE in procesul legislativ European si

mecanismele prin care functioneaza.

O propunere a Comisiei trebuie sa fie bazat pe interesul comun European si trebuie sa

respecte principiul subsidiaritatii si proportionalitatii. Ce inseamna acest lucru? Comisia

lucreaza pentru binele UE ca intreg si nu in beneficiul vreunui anumit Stat Membru sau grup

de interese. CE consulta in mod extensiv, astfel incat partile interesate de legislatia respectiva


Pagina 7 din 70

sa aiba un cuvant de spus in pregatirea ei. Adesea se realizeaza o evaluare a impactului

economic, de mediu si social al initiativei legislative propuse, evaluare care este facuta

publica impreuna cu propunerea legislativa. Respectarea principiilor subsidiaritatii si

proportionalitatii inseamna totodata ca vor fi propuse de catre Comisie doar acele initiative

legislative care sunt cele mai eficiente la nivel UE si care au forta necesara atingerii

obiectivelor dorite. Daca o lege are mai multa eficienta la nivel national, regional sau local,

Comisia nu va propune aceasta lege.

Ce se intampla exact cu o propunere de lege?

O propunere de lege reglementare, directive sau decizie este in mod normal pregatita de serviciul responsabil numai dupa o consultare interna a tuturor serviciilor conexe

din cadrul Comisiei si dupa o consultare externa cu autoritatile nationale, partidele interesate

si factorii de decizie.

Procedura legislativa de decizie depinde de ce anume prevede Tratatul din aria

respectiva de activitate. In cele mai multe cazuri se aplica procedura de co-decizie, care

inseamna ca propunerea formala, asa cum e adoptata de Colegiul de Comisari, este examinata

de Parlamentul European si de Consiliu, care impreuna au rolul de generator de legislatie

europeana. In unele cazuri, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor

sunt consultate si ele in cadrul procesului legislativ.

In procedura de co-decizie, legiuitorul UE examineaza propunerea in una, doua sau

trei citiri/examinari, avand CE drept mediator, si controleaza respectarea interesului european,

pana cand propunerea de lege este adoptata.

Legea adoptata in final de legiuitorul UE este apoi transpusa in legislatia nationala

(daca este o directiva) si aplicata de catre Comisie si Statele Membre.

Cum ia Comisia Europeana deciziile?

Deciziile sunt luate colectiv pe baza propunerilor venite de la unul sau mai multi

membri ai Comisiei. Comisia decide prin majoritate simpla; daca este egalitate de voturi,

vocea Presedintelui este decisiva.

Exista patru moduri de luare a deciziilor: la reuniuni/sedinte (convenite in mod normal o data pe saptamana) votul poate fi solicitat de catre orice membru al Comisiei;

prin procedura scrisa propunerea este circulata in scris la toti membri Comisiei, care comunica apoi rezervele si/sau amendamentele lor intr-un timp limita. Un membru al

Comisiei poate solicita discutarea, daca el/ea considera ca acest lucru este necesar. Daca nu

sunt comunicate rezerve sau amendamente, propunerea este adoptata de catre Comisie.

prin imputernicire Comisia poate imputernici unul sau mai multi dintre membri sai sa ia o decizie, atata vreme cat principiul responsabilitatii colective este respectat. Acesta putere de

decizie poate fi, in anumite conditii, sub-delegata catre directorii-general sau catre sefii de

servicii in acelasi mod;

prin delegare Comisia poate delega luarea anumitor decizii catre directorii-general sau catre sefii de servicii, care vor actiona atunci in numele Comisiei.


http://ec.europa.eu/atwork/basicfacts/index_en.htm

1.3: Bugetul Uniunii Europene si executia lui de catre Comisia Europeana

Bugetul CE este executat de catre directorate specializate (DG-uri) prin programme

specifice fiecareia dintre ele.


Pagina 8 din 70

In cadrul acestei discipline ne vom focaliza atentia asupra acelor programme care sunt

de interes major si imediat pentru:

- educatia in Romania;

- mediul socio-economic.

Astfel, in capitolele urmatoare, vom analiza dezvoltarea, implemntarea si

managementul proiectelor nationale si internationale luand in considerare cele doua domenii

de interes mentionate anterior, si anume:

- educatia in Romania;

- mediul social si economic.

si urmatoarele programe:

Programul Sectorial Comenius (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Sectorial Leonardo da Vinci (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Sectorial Grundtvig (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Cultura Programul Tineret in Actiune Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala) FSE (Fondul Social European) FC (Fondul de Coeziune)


Pagina 9 din 70

CAPITOLUL 2: DRUMUL DE LA IDEE LA

CONCEPTUALIZAREA EI

2.1.: Aplicarea pentru obtinerea de fonduri europene prin proiecte: teorie si

practica

Relativ la sprijinul financiar pe care Uniunea Europeana il ofera prin programme specifice

statelor sale member, tarilor pre-acedente si celor accedente, o intrebare ar putea apare: de ce

sa aplicam pentru un proiect finantat de Comisia Europeana?

Bineinteles ca raspunsul poate fi unul lung si elaborate tinand cont de:

- contextul social, economic si politic; - the institutional policies politicile institutionale; - locul de munca si responsabilitatile pe care cineva le poate avea ca manager, expert,

specialist in domeniul sau de activitate;

- lipsa fondurilor si nevoia de a atrage fonduri externe; - motive personale, etc.

Dar cel mai important motiv ar putea fi redusa fractie de asimilare a fondurilor pe care

Uniunea Europeana, prin directoratele sale generale si prin programele lor specifice le aloca

Romaniei, pentru toate domeniile socio -economice, inclusiv pentru educatie.

Proiectarea unui proiect de cooperare transnationala trebuie sa fie o munca in echipa,

bine argumentata, bazata pe o justificare solida, realizata de experti.

Decizia de a elabora un proiect reprezinta intotdeauna un aps important, care necesita

o faza pregatitoare care este atat necesara cat si complexa, o faza in care resursele sunt investigate si informatia exacta este colectata.

Finantatorii intampina conceptorii si promotorii de proiecte punand la dispozitia

acestora un set complet de documente oficiale de referinta. Astfel, fiecare program in parte

(inclusive cele prezentate in acest curs) furnizeaza legislatiei aferenta doemniului, cadrul

general al programului, apelul la propuneri, ghidurie, formulare de aplicatie, etc.

In aventura conceperii unui proiect international, in cadrul fazei pregatitoare trebuie

realizate cateva actiuni:

Invatarea unei limbi de circulatie internationala a comunitatii europene, de preferinta, engleza sau franceza...

Invatarea folosirii PC-ului sau imbunatatirea abilitatii de a lucra cu acesta (text, grafica, foi de calculatie, posta electronica, INTERNET...)

Auto-instruire legata de programele comunitare Achizitionarea de informatii specifice, structurarea lor, sintetizarea.

Echipa care promoveaza proiectul ar trebui sa stie cate ceva despre Europasi despre caile acesteia de actiune. In aceasta privinta, un aspect cheie il constituie cunoiasterea

relatiei:

Politici Directorate-Generale Programe Specifice

si functionalitatea dintre aceste componente.

Uniunea Europeana implementeaza politicile sale prin Directoratele Generale ale Comisiei

Europene.

Directoratele Generale coordoneaza diverse programe si actiuni specifice care aduc

politicile comunitare in plan real.


Pagina 10 din 70

Directoratul General Educatie si Cultura implementeaza politicile in domeniul educational si cultural prin diverse programe si actiuni specifice.

Programele asupra carora ne vom opri atentia in acest curs, asa cum am mentionat

anterior sunt:

Programul Sectorial Comenius (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Sectorial Leonardo da Vinci (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Sectorial Grundtvig (din cadrul Programului Lifelong Learning) Programul Cultura Programul Tineret in Actiune Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala) FSE (Fondul Social European) FC (Fondul de Coeziune)

Dar sa ne intoarcem la caile de actiune. In elaborarea unui proiect trebuie sa utilziam

eficient suportul oferit de catre Comisia Europeana.

Nu uitati ca, Comisia Europeana emite informatii si documente specifice pentru

fiecare program. Ca exemple de asemenea documente, putem aminti:

- Directive si Decizii ale CE (privind lansarea si implementarea programelor

respective);

- Apeluri la porpuneri;

- Ghiduri (Generale si Specifice);

- formulare de aplicatie/candidatura;

- calendar si termene;

- proceduri de evaluare si selectie a proiectelor depuse.

In aceste documente se pot gasi informatii detaliate despre:

- scopul, obiectivele si prioritatile programului;

- grupuri tinta posibile si grupuri de beneficiari;

- criterii de eligibilitate a proiectelor;

- tipuri de proiecte (masuri, actiuni);

- limite de finantare si bugetul programului respectiv;

- termene;

- responsabili, persoane de contact, legaturi si adrese utile.

Din momentul initial cand decizia de a proieta un proiect este luata, si pana in ultimul moment cand proiectul este finalizat si raportarea catre finantator efectuata, managementul proiectului poate fi vazut ca un ciclu divizat in patru perioade:

(1) Timpul 1: idea, formarea echipei, scriere (pre)-propunerii, trimiterea ei spre evaluare si selectie;

(2) Timpul 2: aprobarea proiectului, semnarea contractului cu finantatorul, inceperea lucrului;

(3) Timpul 3: dezvoltarea si implemntarea proiectului (eventual raportare intermediara); (4) Timpul 4: finalizarea produselor, inchiderea proiectului, raportare finala catre

finantator si lansarea strategiei de sustenanta/continuare.

Inarmati cu toate aceste informatii si trecand prin fazele intiale obligatorii, este timpul sa incepeti elaborarea PROIECTULUI. Evident, o idee buna va este necesara, intrucat

ideea aduce banii. Dar de la idee la finalizarea elaborarii proiectului este cale lunga...


Pagina 11 din 70

Intr-o abordare step-by-step, aceasta traiectorie leaga intre ele cateva elemente, si anume:

Ideea beneficiarul finantatorul conceptul parteneriatul proiectul evaluarea contractarea

In paginile urmatoare vom prezenta, analiza si discuta toate acestea.


http://ec.europa.eu/education/doc/official/index_en.html

http://ec.europa.eu/education/programmes/calls/callg_en.html

2.2.: Prioritati si obiective, tipuri de proiecte, durata, titlu si acronim,

grupuri tinta, rezultate, impact, conexiuni transversale.

Materializarea ideii si punerea ei in forma unui proiect necesita un set de proceduri, decizii,

selectarea anumitor elemente, stabilirea anumitor reguli, dezvoltarea unor parti din

formularulde aplicatie si totodata entuziasm, spirit de echipa, multa munca. Astfel, drumul de la idee la conceptualizarea ei trece prin urmatorii pasi:

- idee; - prioritati si obiective; - tip si durata; - limba oficiala; - titlu si acronim; - nevoi; - grupuri tinta; - rezultate; - impact; - legaturi transversale; - durabilitate; - inovatie; - diseminare; - concept.

Pasul 1: Despre prioritati si obiective sau despre cum Ideea capata forma, se

concretizeaza.

Se citesc si se insusesc informatiilor oferite de catre documentele de baza ale programului respectiv;

Se identifica prioritatea si obiectivele stabilite de Comisia Europeana [CE] in cadrul chemarii la propuneri.

Se formuleaza scopul principal si obiectivele propunerii de proiect.

Se coreleaza obiectivele propunerii cu prioritatea si cu obiectivele CE (eventual se face si o ajustare a primelor, daca este cazul).

Atentie:

Puteti viza 1 prioritate si mai multe obiective!

SCOPUL este o formulare clara dar succinta a ideii de baza a proiectului; arata ce se vrea sa se realizeze, in linii mari....


Pagina 12 din 70

OBIECTIVELE GENERALE (O.G.) sunt tinte strategice de atins in cadrul scopului

OBIECTIVELE SPECIFICE (O.S.) reprezinta rezultate concrete prin a caror realizare se indeplineste un O.G. (se formuleaza cu verbe masurabile.)

ACTIVITATILE SI ACTIUNILE: reprezinta planul de munca de mai tarziu

Note:

Activitatile/actiunile se vor corela cu obiectivele propuse (seminarii, conferinte, reuniuni,

expozitii, proiectare de materiale diverse, mobilitati, analize de teren, studii, web design,

evaluare, pilotare, training, etc.);

O.G. nu vor fi foarte multe (recomandabil sa fie 3 4); O.G. se vor desface in O.S. (pentru fiecare O.G. se vor scrie mai multe O.S.); Activitatile si actiunile trebuie sa faca posibila atingerea O.S.-urilor propuse.

Pasul 2: Tipul de proiect si durata acesteia

Trebuie realizata corelarea tipului de proiect cu obiectivele propuse:

- mobilitati, vizite, schimburi

- training sau parteneriate de invatare

- produse educationale, metodologii, strategii, politici, etc.

Nota:

Pe ce punem accent: PE PROCES SAU PE PRODUS?

Raspuns 1: Depinde de tipul de proiect ales Raspuns 2: Depinde de corelarea obiective actiuni

De asemenea trebuie corelata durata cu obiectivele propuse (proiect de 1, 2 sau 3 ani sau alte

perioade permise de program).

Pasul 3: Limba oficiala a proiectului

Ce inseamna limba oficiala?

Raspuns:

- limba in care va fi scris proiectul - limba in care se va purta toata corespondenta cu CE - limba in care vor fi redactate / produse toate materialele si rezultatele proiectului - limba care se va vorbi la reuniunile prevazute in proiect si intre parteneri

Cum aleg limba oficiala?

Raspuns:

- sa faca parte din lista de limbi europene eligibile;

- sa fie vorbita cel putin BINE de catre coordonator; - sa fie vorbita si acceptata de TOTI partenerii!

Nota:

Inca de la prima solicitare de intrare in parteneriat, trebuie precizata clar limba oficiala si

nivelul de performanta cerut de la fiecare partener, pentru evitarea problemelor ulterioare!!!


Pagina 13 din 70

Pasul 4: Titlul si acronimul

Avand:

Ideea

Scopul

Obiectivele generale si cele specifice (operationale)

Activitatile si actiunile (schitate ca pachete de munca) urmeaza sa alegeti/concepeti TITLUL PROIECTULUI!!!

Recomandari:

1. Titlul sa nu fie foarte lung!

2. Sa fie clar si relativ simplu formulat!

3. Sa fie sugestiv pentru ceea ce face proiectul!

4. Sa aiba inteles singur, sa rezume ceea ce se face in proiect!

ACRONIMUL

Se formeaza fie din initialele unor cuvinte din titlu, fie din alte initiale, fie se utilizeaza

cuvinte arhi-cunoscute (nume, simboluri, marci, coduri, etc.) si trebuie:

Sa fie asociat titlului;

Sa fie inspirat din acesta;

Sa aiba impact;

Sa fie usor de retinut si de asociat cu proiectul.

EXEMPLE de acronime si titluri:

PROiecte EUropene [ProEU]

EUropean PEdagogical COllege for Adult Education [EUPECO]

Promoting Regular Improvement of Teachers Qualification from Technical Vocational Schools [PRIVET]

MODern Evaluation Tools for Adult Education [MODETA]

Pasul 5: Nevoi si identificarea acestora

Ce este o nevoie?

Raspuns:

O problema (educationala, sociala sau economica, etc.) careia proiectul poate si trebuie sa ii ofere o solutie.

Cum identificam nevoia?

Raspuns:

Prin demersuri specifice (analize de nevoi, studii de caz, cercetare in teren, investigatii, etc.).

Note:

Caracterul transnational trebuie asigurat: nevoia nu trebuie sa fie una locala, ci sa existe la nivelul tuturor tarilor implicate!

Transnationalitatea nu provine doar din alegerea geografica a partenerilor ci si din raspandirea teritoriala a nevoilor identificate!

Nevoile sunt sugerate de fapt de prioritatile fixate de CE in apelul la propuneri (sau nevoile reprezinta discretizari ale prioritatilor!).

De regula identificarea nevoilor este o faza premergatoare elaborarii proiectului!


Pagina 14 din 70

Pasul 6: Grupul tinta si/sau al beneficiarilor

Ce este grupul tinta (sau al beneficiarilor)?

Raspuns:

Grupul de persoane caruia ii este destinat proiectul, care vor beneficia de rezultatele

proiectului (fie ele procese sau produse), cei vizati prin O.G. si prin O.S.

Note:

A nu se confunda grupul tinta (beneficiarii) cu grupul celor care lucreaza in proiect!

Grupul tinta trebuie corelat cu nevoile identificate!

Grupul tinta justifica (impreuna cu nevoile) tema proiectului!

Beneficiarii pot fi directi sau/si indirecti.

Exemplu:

Intr-un proiect LdV de mobilitati pt. studenti:

Beneficiari directi: sunt studentii care pleaca in stagii

Beneficiari indirecti sunt:

(a) toti studentii;

(b) cadrele didactice;

(c) universitatea.

Pasul 7: Rezultate si finalitati

Rezultatele si finalitatile proiectului fac parte din triada functionala:

OBIECTIVE REZULTATE PLAN DE MUNCA

Trebuie bine corelate cu tipul proiectului si cu durata lui (proiectul sa nu fie nici prea subtire, dar nici foarte ambitios!).

Se va face o corelare clara cu sarcinile per partener;

Se vor distribui de la inceput pe categorii de beneficiari;

Se vor corela cu termenele din calendarul proiectului;

Se vor separa distinct in produse si procese prevazute;

Forma finala in care vor fi livrate se formuleaza cat mai explicit, intr-o maniera cat mai cuantificabila (care sa nu genereze dispute nici cu CE nici intre parteneri).

Exemplu:

(a) Materiale printate: dimensiuni, nr. pagini, nr. exemplare, limba, etc.

(b) CD: format, structura, nr. bucati, limba.

(c) Cursuri: durata, nr. cursanti, locatie, formator(i), limba, etc.

Pasul 8: Impact

IMPACT: Ce efecte va produce proiectul prin rezultatele sale asteptate si realizate.

Se va schimba ceva? Daca da, pentru cine?

Vor exista transformari? Daca da, la ce nivel se vor percepe?

Raspuns 1:

Impactul poate fi in plan :


Pagina 15 din 70

(a) social; (b) economic; (c) politic; (d) cultural, etc.

Raspuns 2:

Impact poate fi la nivelul:

(1) individului (al fiecarui beneficiar din grupul tinta);

(2) institutiei promotoare (echipa care lucreaza la proiect, alti angajati, etc.);

(3) altor organizatii/institutii beneficiari-indirecti;

(4) comunitatii locale a proiectului;

(5) societatii.

Cum poate fi marit impactul pe timpul de viata al proiectului si dupa?

Raspuns:

1) Prin activitati de constientizare a nevoii si a importantei solutiei ei la nivelul

comunitatii locale si nu numai.

2) Prin actiuni puternice de diseminare.

3) Prin implicarea unui numar cat mai mare de persoane si a unei diversitati cat mai

large de actori sociali.

Pasul 9: Legaturi transversale

Acestea se refera la:

Egalitatea sanselor intre femei si barbati;

Xenofobie si rasism;

Minoritati sociale, religioase, de grup, etc.;

Persoane dezavantajate social;

Persoane cu dizabilitati fizice;

Interculturalitate. si trebuie sa fie clar evidentiate in propunerea de proiect.

Pasul 10: Continuare / dezvoltare a unui alt proiect sau proiect nou?

AMBELE VARIANTE SUNT CASTIGATOARE, dar din fiecare trebuie facut un ATUU!!!

Daca proiectul construieste pe rezultatele unui proiect anterior: - aratati ce bine a fost primit proiectul de beneficiarii sai;

- precizati ce efecte a generat la nivelul micro- si macro-societatii;

- subliniati ce implicatii a avut asupra sistemelor, tehnicilor, metodelor traditionale vizate;

- insistati asupra schimbarilor, imbunatatirilor aduse;

- scoateti in evidenta cat de corect au fost identificate nevoile si cat de complexe sunt, pentru

ca iata, inca se mai cer eforturi pentru rezolvarea lor;

- atrageti atentia asupra solicitarii de continuare venita din partea parteneriatului, a nevoii inca

existente;

- aratati elementele de continuitate care il leaga de proiectul anterior;

- daca eventual, puteti corela si cu o prioritate reinnoita a CE, este un punct in plus!

Daca proiectul e nou si dezvolta o idee neprelucrata pana acum:

- bateti moneda pe importanta proiectului;

- aratati ca domeniul e unul virgin, ca mergeti pe o cale nebatuta pana acum;


Pagina 16 din 70

- dezvaluiti totusi sursele care v-au inspirat ideea (conjuncturi, contexte, rezultate similare, bune practici, etc. dar care nu vizau intocmai problema proiectului dumneavoastra); - prezentati de unde a reiesit ideea si cum anume (cand si de ce au cuplat partenerii, ce motive au existat?);

- argumentati solid nevoile care stau la baza proiectului, cum le-ati identificat, necesitatea

pentru diverse categorii interesate;

- estimati impactul;

- schitati posibilitati ulterioare de dezvoltare si continuare a proiectului.

Pasul 11: Elemente inovatoare

Trebuie precizat in cadrul propunerii de proiect ce contributii originale si ce elemente

inovatoare ofera proiectul referitor la:

Politici

Strategii

Sisteme

Tehnici

Metode

Unelte existente la nivelul european si national in domeniul vizat.

Pasul 12: Diseminarea

Diseminarea trebuie sa se constituie intr-o STRATEGIE:

Coerenta;

Incisiva;

Permanenta, continua (nu doar la sfarsitul proiectului si nu doar in perioada de viata, cat si dupa);

Bine sustinuta cu materiale de impact (audio, video, printate, etc.);

Repetata;

Cum se face diseminarea?

Raspuns:

Afisare de materiale (afise, postere);

Mese rotunde;

Interviuri la radio si TV;

Talk-show uri;

Dezbateri;

Distribuire de pliante, brosuri;

Anunturi in presa;

Sesiuni de informare si popularizare a scopului, actiunilor, produselor si beneficiarilor proiectului;

Intruniri intre echipa proiectului impreuna cu beneficiarii si publicul larg.

Nota:

Diseminarea COSTA dar:

(a) e obligatorie (prin contractul cu CE);

(b) e necesara;

(c) poate duce la aparitia unui proiect de diseminare in continuarea celui initial...


Pagina 17 din 70


G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects, Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

2.3.: Parteneriatul: chestiune strategica

Iata cateva argumente pentru a sustine ideea de element-cheie referitor la parteneriat:

Nu exista proiecte realizate de unul singur

Comunitatea finanteaza activitati in comun, utile cat mai multor membri ai sai...

Unitatea prin diversitate un scop nobil, european...

Valorile individuale vor inflori mai bine intr-un grup decat in pustiu...

Parteneriatul este o chestiune strategica pentru ca:

Face parte din criteriile de eligibilitate

De maiestria alegerii lui depinde obtinerea unui punctaj bun la evaluare

Un proiect nu se poate duce de unul singur, e nevoie de o echipa puternica

Experienta si expertiza unei diversitati bine alese este un garant al succesului

Care sunt tarile eligibile pentru parteneriat?

Raspuns:

Cele 27 tari ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,

Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia,

Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit siUngaria.

Cele trei tari EFTA: Islanda, Liechtenstein si Norvegia.

Turcia (pentru unele programe)

Cine poate face parte din parteneriat?

Raspuns:

Functie de tipul domeniului de activitate al partenerului (daca este implicat in educatia adultilor sau in formarea vocationala):

Orice organizatie sau institutie privata, publica sau semi-publica;

Institutii sau organisme de formare, inclusiv universitati;

Centre de cercetare sau care realizeaza studii si analize;

Intreprinderi (in particular IMM-uri), sectorul mestesugurilor, firme publice sau private, sectorul de afaceri, etc.;

Organisme profesionale, camere de comert si industrie, etc;

Parteneri sociali;

Organizatii si organisme locale si regionale;

Asociatii non-profit, organizatii voluntare ONG-uri;

Companii si consortii;

Asociatii (studentesti, de cadre didactice, de parinti, etc.).

Cum trebuie dimensionat parteneriatul?

Raspuns:

Intotdeauna functie de tipul de proiect, respectand macar minimal conditiile de eligibilitate impuse pentru parteneriat de programul respectiv...


Pagina 18 din 70

Exemple:

G2: minim 3 parteneri (1 tara membra UE si alte 2 participante la programul SOCRTAES)

LdV pilot: minim 3 parteneri (1 tara membra UE si alte 2 participante la programul Leonardo da Vinci)

LdV mobilitati: minim 2 parteneri (1 tara membra UE si alta participanta la programul Leonardo da Vinci)

Recomandare:

Nu mergeti la limita (pe numarul minim impus de parteneri)! Procesul de evaluare implica

uneori si moderarea inter-agentii, care poate duce la respingerea unui partener, sau chiar CE

poate decide ca unul dintre parteneri este ineligibil periclitarea proiectului!!!

Cum gasim parteneri?

Raspuns:

Cercetand bazele de date tip cautare de parteneri;

Inscriindu-ma in listele (grupurile) de discutie specializate;

Alegand din grupul celor cu care am mai lucrat anterior;

Solicitand ajutorul celor care lucreaza in domeniul integrarii europene;

Apeland la agentiile nationale specializate (Socrates, Leonardo da Vinci, ).

Cum se selecteaza partenerii?

Raspuns:

Dupa calitatile si abilitatile lor, necesare in derularea proiectului.... adica:

Profilul institutiei/organizatiei sa corespunda tipului de proiect si sarcinilor de realizat;

Sa dispuna de facilitati ICT de comunicare si sa fie apt sa le foloseasca;

Sa stapaneasca (cel putin BINE) limba oficiala a proiectului;

Sa prezinte disponibilitate la sarcini;

Sa faca dovada team spirit-ului;

Sa participe activ la managementul si derularea proiectului;

Sa comunice eficient cu coordonatorul si cu ceilalti parteneri;

Sa reactioneze prompt la solicitari. (iar daca mai prezinta si alte atribute cu atat mai bine...)

Cate ceva despre expertiza parteneriatului:

Alegeti parteneri care au un CV solid!

Cautati institutii / organizatii care au experienta anterioara in proiecte de cooperare transnationala!

Insistati ca partenerul sa va ofere repere din evolutia sa profesionala care sa fie relevante pentru proiectul in cauza!

Chiar daca va axati in construirea parteneriatului pe institutii recunoscute, cu rezultate acceptate si validate, organizatii care au deja un nume in domeniu, dati o sansa si incepatorilor! Pot fi seriosi tocmai pentru ca au ceva de demonstrat, fiind la inceput de

drum . . .

Mergeti pe solutii mixte in formarea echipei, sunt intotdeauna bine cotate de CE si asigura acoperirea eficienta a unei palete largi de sarcini diverse (universitati, ONG-

uri, centre de formare, institute de cercetare, edituri, etc.).

Distribuiti geografic cat mai larg partenerii (N si S, E si V, membri UE si accedenti...).


Pagina 19 din 70

Verificati pe cat posibil veridicitatea informatiilor de baza despre partener!

Feriti-va de firmele de bloc sau de cele cu angajat unic! Nu sunt deloc credibile

Refuzati politicos dar ferm orice partener dubios sau asupra caruia planeaza suspiciuni!

Cand si cum se testeaza partenerii?

Raspuns:

De preferat inainte de inceperea proiectului ... In timpul acestuia, va fi deja prea tarziu!

Iata cum ati putea proceda:

- telefonati-le, trimiteti-le faxuri si e-mail-uri la numerele si adresele oferite;

- cereti-le informatii mai detaliate despre un anumit proiect, studiu, analiza, lucrare, etc. care

apare in CV-ul lor;

- rugati-i sa citeasca in weekend propunerea de proiect si sa va trimita comentariile / sugestiile

lor pana luni la pranz - cereti-le sa completeze in timp record modelul de scrisoare de intentie pe care l-ati trimis si

sa vi-l transmita prin fax (1/2 ora);

- provocati-i la o dezbatere virtuala pe tematica proiectului (printr-un mesaj circular trimis

intregului grup de parteneri);

- atrageti-le atentia asupra co-finantarii obligatorii si vedeti cum reactioneaza;

- urmariti-le reactiile vis--vis de dumneavoastra ca si coordonator al proiectului si deci ca

moderator al grupului de parteneri;

Toate acestea va vor forma o imagine despre fiecare partener! Aveti dubii asupra vreunuia?

Nu ezitati sa il eliminati din parteneriat pana nu va fi prea tarziu!

Cand incepe cautarea partenerilor?

Raspuns:

Cu mult inainte de depunerea proiectului (este recomandat cu minimum 3-6 luni inainte).

De ce?

Pentru ca:

E bine sa aveti timp sa-i alegeti cu discernamant, nu la intamplare si nu doar din dorinta de a indeplini conditia de eligibilitate legata de numarul lor si de tara de

provenienta;

Trebuie sa ii cunoasteti, sa aflati in ce domenii au experienta, la ce nivel, ce stiu sa faca, cum pot contribui la atingerea obiectivelor;

E recomandat ca propunerea de proiect sa fie dezvoltata in comun (nu numai de catre coordonator!), deci sa poarte amprenta muncii in echipa, fara a fi un produs al unui

om-orchestra...

Sunt o serie de parti in formularul de aplicatie care trebuiesc completate si dezvoltate de fiecare partener si care cer timp de reactie din partea acestora (coordonatele

institutiei si ale persoanei de contact, descrierea institutiei si a activitatii sale,

scrisoarea de intentie, etc.);

Veti avea nevoie (poate) de unele documente in original (scrisoare de intentie, declaratii pe propria raspundere, bilanturi contabile ale institutiei pe ultimul an, etc.)

care necesita minim 1 saptamana pentru a ajunge la dumneavoastra (nu mizati pe posta

rapida DHL, TNT, etc. care e foarte scumpa si pe care nu toti partenerii isi permit sau

vor sa o foloseasca ...).


Pagina 20 din 70



2.4.: Planul de munca: legatura dintre sperante si realitati

Vom incepe prin a incerca sa rapusndem la o alta intrebare cheie, si anume De ce e important planul de munca?

Pentru ca daca e bine conceput si respectat:

Va fi zana cea buna care chiar transforma visurile in realitate...

Va poate aduce in fericita situatie in care proiectul se incheie cu succes (la timp, cu toate activitatile si produsele realizate, cu obiectivele atinse);

Va aduce si ultima parte din grant ( cea care vine la 6-8 luni dupa depunerea raportului final);

Va scuteste de neplaceri in managementul proiectului: - amendamente de schimbare/adaugare de parteneri;

- amendamente pentru extinderea duratei proiectului;

- realocari bugetare si/sau de sarcini;

- disensiuni in cadrul parteneriatului (gen n-am stiut de la inceput de sarcina asta, nu e timp pentru sarcina asta, nu detinem experienta necesara ca sa facem sarcina asta, );

Va face loc in topul celor credibili in ochii CE, va inscrie in ghidurile de bune practici si pe lista exemplelor cu Asa DA!).

Ce tipuri de activitati poate contine planul de munca?

Raspuns:

Reuniuni virtuale sau directe

Analize, studii de caz, cercetare de teren

Elaborare / proiectare de materiale si produse / procese

Pilotare / testare

Ajustare / rafinare

Diseminare

Management / coordonare

Contabilitate / financiar

Raportari interne si externe

Iata si cum ar trebui sa arate in general un plan de munca...

Plan de munca model: PACHETUL DE

MUNCA

DESCRIEREA

PACHETULUI DE

MUNCA

PRODUSE /

REZULTATE

FINALE

ACTORI /

RESPONSABILI

LOCATIE

PM nr. 1:

REUNIUNE DE

DEMARAJ

- prezentarea partenerilor;

- prezentarea proiectului si a

planului de munca;- alocarea

clara a sarcinilor, categoriilor

bugetare si termenelor ;

- stabilirea viitoarei reuniuni ;

- diverse.

- o echipa unita

(team spirit

realizat) ;

- eventual un plan

de munca, buget si

calendar revizuite.

- coordonatorul ;

- toti partenerii.

Universitatea

din Pitesti,

ROMANIA


Pagina 21 din 70

PACHETUL DE

MUNCA

DESCRIEREA

PACHETULUI DE

MUNCA

PRODUSE /

REZULTATE

FINALE

ACTORI /

RESPONSABILI

LOCATIE

PM nr. 2

. . .

. . .

PM nr. k:

PILOTAREA

GHIDULUI

METODOLOGIC

- anuntarea cursurilor si

selectarea participantilor;

- formarea grupului de

cursanti;

- organizarea cursurilor ;

- realizarea efectiva a

cursurilor (pilotarea ghidului

metodologic);

- efectuarea feed-back -ului;

- rafinarea / ajustarea ghidului

pe baza rezultatelor feed-back

-ului.

- proces de training

pentru grupul tinta ;

- varianta finala a

ghidului

metodologic.

- partenerii P2, P6 si

P8.

- Veliko

Turnovo (BG),

Praga (CZ),

Pitesti (RO).

. . .

. . .

PM nr. n:

Intrucat calendarul este un alt element de care trebuie sa tinem cont in elaborarea unei

propuneri de proiect, iata si cum se coreleaza planul de munca cu calendarul:

Stabilind termene de executie si finalizare pentru fiecare activitate prevazuta in planul de munca

Impunand o ordine cronologica ce tine cont de ordinea fireasca a actiunilor si activitatilor (nu poti testa sau pilota ceva ce n-ai conceput inca ...);

Acoperind intreaga perioada de viata a proiectului (adica evitand timpii morti );

Suprapunand temporal (pentru o eficienta crescuta) unele activitati acolo unde e posibil (poti face selectia grupului pilot in timpul in care se mai lucreaza inca la

materialul de training ...);

Alocand termene realiste (CE nu accepta nici trasul de timp, nici lucrul la repezeala...);

Incluzand in calendar toate activitatile din planul de munca (diseminarea si raportarile, de exemplu);

Distribuind uniform actiunile de diseminare pe tot parcursul proiectului (la intervale de timp regulate);

Rezervand suficient timp raportarilor (intermediare si finale);

Planificand rezerve de timp pentru activitatile mai complexe ...

In final, cateva recomandari si precautii pentru elaborarea planului de munca:

Construiti-l cat mai complet si detaliat (va fi cartea de capatai pe toata durata proiectului)!

Daca proiectul se intinde pe mai mult de 1 an, elaborati planul de munca pentru toata perioada de viata a proiectului (planul de munca este corelat cu O.G. si O.S., deci nu

puteti lucra cu jumatati de masura!);

Descrieti la fel de clar si in detaliu toate activitatile, nu doare cele care vi se par importante dvs. (aprobarea proiectului vine dupa minimum 6 luni, unele detalii se mai

uita, deci e bine sa aveti imaginea in amanunt pe care ati proiectat-o initial);

Concepeti un plan de munca discretizat dar bine inchegat si consistent, pentru a va fi util la elaborarea bugetului (aceste elemente sunt puternic corelate ...);


Pagina 22 din 70

Chiar daca formularul de aplicatie nu va solicita o macheta a planului de munca foarte detaliata, utilizati pentru uzul personal un model cat mai complet (care sa contina

pachete de munca, descrierea lor, locul de desfasurare, durata, actorii implicati,

responsabilii, rezultatele, etc...);

Fiti cat se poate de expliciti si clari, C.E. intelege cel mai bine un proiect dupa plan de munca si buget!



2.5.: Bugetul: factor cheie in evaluarea proiectului

De la inceput trebuie precizat ca bugetul este strict corelat cu planul de munca.

De asemenea este bine sa tinem cont ca:

Nu exista buget de sine statator...

Bugetul este oglinda financiara a ceea ce isi propune proiectul sa realizeze

Fiind vorba despre un proiect (o suma de activitati cu rezultate ANTICIPATE dar inca NEREALIZATE) bugetul prezinta de la inceput o serie de incertitudini

Dramatic este ca aceste incertitudini nu trebuie sa se rasfranga asupra rezultatelor anticipate

In concluzie, putem spune ca BUGETUL reprezinta SABIA LUI DAMOCLES!

Pentru inceput, cateva sfaturi:

Daca nu aveti abilitati contabile, lasati-o balta si cereti sprijinul unui specialist...

Chiar daca le aveti, tot aveti nevoie de un specialist, deoarece toate documentele auditabile se cer a fi verificate si semnate de catre un specialist...

Invatati (daca nu stiti deja...) sa folositi programele utilitare PC, specializate in calcule si evidente contabile...

Recomandam utilizarea programului Excel...

Cititi de cel putin zece ori manualul financiar al programului (componentei, actiunii) sub care aplicati pentru obtinerea de finantare...

De regula, proiectele UE clasifica diferitele costuri in asa numitele categorii bugetare (bugetary items)...Si iata mai jos si care sunt categoriile bugetare pe care un buget de proiect

poate si trebuie sa le contina si modul in care ele sunt grupate:

(1) Costuri de personal; (2) Costuri directe; (3) Costuri generale (administrative...);

Cele mai des utilizate categorii bugetare sunt:

Costuri de personal

Costuri de calatorie

Costuri de echipamente

Costuri ICT

Costuri de subcontractare

Alte costuri

Costuri generale, administrative


Pagina 23 din 70

Cat despre ponderi si balante....

Categoriile bugetare sunt, de regula, restrictionate direct (sau indirect...) la anumite ponderi din bugetul total...

Restrictiile directe sunt exprimate clar in manualul financiar sau in ghidurile specifice programului (componentei, actiunii...) sub care se aplica pentru obtinerea finantarii

Restrictiile indirecte provin din aplicarea celor directe si din balanta generala a proiectului (intotdeauna, suma ponderilor diferitelor categorii bugetare trebuie sa fie

100%)

Nu sperati ca distributia dvs. bugetara sa fie cea aprobata de catre Comisia Europeana. Lasati intotdeauna loc de-ntors

Comisia poate decide ponderi si balante diferite pentru diferitele clase de categorii bugetare. De asemenea, poate decide procente de finantare diferite pentru clase diferite

de categorii bugetare.

Daca va intrebati, Totusi, de unde incep cand proiectez bugetul?, aveti mai jos cateva sugestii si recomandari:

Cu manualul financiar in stanga, cu planul de munca in dreapta, incercati sa estimati fiecare posibila cheltuiala ce urmeaza a fi facuta pentru finalizarea actiunii

respective...

Nu trebuie sa uitati costuri care vi se par neimportante sau care ar parea de prost gust sa le includeti in bugetul anticipat al proiectului....

Nu uitati nici o clipa ca proiectele suportate de catre Comisia Europeana sunt, de regula, CO-FINANTATE... Deci, de undeva, trebuie sa apara cheltuieli corect

exprimate care, chiar daca sunt suportate de catre dvs., pot fi adaugate cu succes la

bugetul total si clamate ca si cofinantare...

Invatati de la inceput sa ganditi in Euro (nu e decat o chestie de aritmetica... si e si placut, cifrele utilizate fiind mai mici...)



2.6.: Punerea in forma a proiectului: pre-propunere si propunere finala

Spuneam anterior ca un proiect se materializeaza prin punerea in forma a ideii. Pentru aceasta

avem nevoie sa stim cate ceva despre formularul de aplicatie.

Asadar, ce este formularul de aplicatie/candidatura?

Raspuns:

Reprezinta cadrul specific de punere in forma a oricarui proiect ce solicita finantare de la UE;

Se constituie in viitoarea baza de contractare daca proiectul va fi aprobat, devenind anexa la Contract;

Este furnizat sub forma unui document gol, cu o multime de parti prefabricate (template-uri) in care, precum o albinuta harnica si cuminte, vi se cere sa depuneti informatii care sa convinga Comisia Europeana ca proiectul merita finantat;

Difera (de regula) de la un program la altul si de la o actiune (componenta) la alta;

Are (de regula) cateva parti distincte.


Pagina 24 din 70

Ce contine de obicei un formular de aplicatie/candidatura?

Raspuns:

Date de identificare a propunerii de proiect (titlu, acronim, tip, etc..);

Informatii despre aplicant;

Informatii despre parteneri;

Conceptualizarea propunerii;

Planul de munca si calendarul;

Bugetul;

Declaratia oficiala a aplicantului;

Scrisorile de intentie ale partenerilor.

Functie de tipul programului in cadrul caruia solictati finantare si de procedurile aferente de

selectie, vi se poate solicita mai intai completarea unui formular de pre-propunere si in cazul

selectarii ideei dumneavostra de proiect, ulterior veti fi rugati sa completati si formularul de

propunere completa.

Caracterisitica noii generatii de programe pentru educatie, cultura si tineret lansate la

inceputul anului 2007 (Lifelong Learning Programme) este aceea de a merge pe proceduri

mult simplificate si pe o singura etapa de evaluare, deci foarte probabil veti lucra pe un singur

formular cela de propunere finala.

Situatia este similara pentru proiectele destinate mediului socio-economic (cele din cadrul

fondurilor de pre-aderare si post-aderare Fonduri Structurale si de Coeziune), in care se lucreaza pe un singur formular de candidatura (fara a mai fi nevoie de pre-propunere).




Pagina 25 din 70

CAPITOLUL 3: PROGRAMUL SECTORIAL COMENIUS

3.1.: O noua generatie de programe UE pentru educatie, cultura si tineret

in 2007-2013

In martie 2004 Comisia Europeana a adoptat Comunicatul Noua Generatie de Programe Comunitare pentru Educatie si Formare dupa 2006, care urma Comunicatului din februarie asupra provocarilor politicilor si cailor bugetare pentru perioada 2007 2013. Acesta indica intentia Comisiei de a propune un program integrat pentru invatarea pe tot

parcursul vietii, care sa incorporeze ansamblul programelor interne existente pentru educatie

si formare.

Noul program integrat pentru invatarea pe tot parcursul vietii construieste pe

programele anterioare Socrates si Leonardo da Vinci, pe programul eLearning, pe initiativa

Europass si pe diverse alte actiuni finantate prin programul de actiuni comunitare in vederea

promovarii de organisme active la nivel European si a sprijinirii activitatilor specifice in

domeniul educatiei si formarii. In plus, programul Erasmus Mundus, care a fost lansat si care

ruleaza pana in 2008 inclusiv, ar trebui incorporate ca program additional in Programul

Integrat incepand cu anul 2009.

Programul Integrat pentru Educatie si Formare cuprinde patru programe specifice:

Comenius: pentru activitati de educatie generala referitor la scoli, inclusiv pana la nivelul secundar superior;

Erasmus: pentru educatie si activitati de formare avansata la nivel de invatamant superior; Leonardo da Vinci: pentru toate celelalte aspecte ale educatiei si formarii profesionale/vocationale;

Grundtvig: pentru educatia adultilor. In plus, programul incorporeaza un program transversal cu patru activitati cheie, care

acopera aspectele politicilor evidentiate mai sus, cu referire speciala la invatarea limbilor

straine si a ICT pentru cazurile cand acestea sunt in afara programelor specifice, pentru o

activitate mai substantiala de diseminare, si un program Jean Monnet care sa sprijine

actiunile legate de integrarea europeana si institutiile si asociatiile europene in educatie si

formare.

Abordarea integrata este proiectata pe de o parte pentru a conserva continuitatea

esentiala a experientei anterioare, deci o arhitectura bazata pe principalele tipuri de masuri in

educatie si formare fondate de catre Statele Membre care sa asigure retinerea numelor

programelor deja stabilite (derulate), si pe de alta parte pentru a creste coerenta si sinergia

dintre toate partile sale constituente, astfel incat sa permita o gama mai larga si mai flexibila

de actiuni care sa poata fi sprijinite mult mai eficient.

Programul Integrat cuprinde deci actiuni si proceduri comune tuturor partilor sale, si

un singur Comitet al Programului care sa asigure coerenta generala.

Bugetul propus pentru acest Program Integrat este de 13,62 miliarde de Euro.

Scopurile programului sunt:

Comenius: Implicarea a cel putin 5% din elevii scolilor UE in activitati educationale comune.

Erasmus: Furnizarea oportunitatilor de studiu in strainatate pentru un total de 3 milioane de studenti ai universitatilor pana in 2011.

Leonardo da Vinci: Cresterea plasamentelor in intreprinderi si centre de formare in alta tara UE decat cea de origine pana la cifra de 150.000 in 2013.

Grundtvig: Sprijinirea a 7.000 de studenti adulti anual (adult learners) pentru a beneficia de studii in strainatate pn la nivelul anului 2013.


Pagina 26 din 70

Referinte bibliografice la:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0474en01.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/newprog/index_en.html

3.2.: Comenius: Cooperare europeana in educatia scolara

In perioada 2007-2013, COMENIUS isi continua parcursul in noul program comunitar

de invatare pe tot parcursul vietii.

Flexibilitate, simplificare, oportunitati noi de finantare sunt cuvintele cheie cu care ne

intampina COMENIUS in acest nou Program.

3.2.1.: Ce este Comenius?

Programul Sectorial Comenius este prima componenta a Programului de Invatare pe

Tot Parcursul Vietii (Lifelong Learning Programme). Se adreseaza institutiilor de invatamant

preuniversitar de stat si private (de la gradinite la scoli postliceale) si tuturor membrilor

comunitatii educationale care isi desfasoara activitatea in acest sector: elevilor, tuturor

categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti sau

ONG-urilor care activeaza in domeniul educational.

Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a

personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare

initiala si continua pentru a creste calitatea si a consolida dimensiunea europeana in educatie.

Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmareste o tinta foarte ambitioasa,

si anume sa implice in activitati educationale de cooperare cel putin trei milioane de elevi

pana in anul 2013.

De asemenea, Comenius urmareste:

Dezvoltarea cunoasterii si intelegerii diversitatii culturale si lingvistice europene in

randul profesorilor si elevilor;

Sprijinirea elevilor pentru a dobandi competentele si abilitatile necesare dezvoltarii

personale pentru integrare profesionala si cetatenie activa.

Mai multe detalii in:

Decizia 1720/2006/EC a Parlamentului si Consiliului European privind stabilirea unui

program de actiune pentru invatarea pe tot parcursul vietii (DECISION No 1720/2006/EC

OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 15 November 2006

establishing an action programme in the field of lifelong learning).

3.2.2.: Ce ofera Comenius?

Comenius acorda finantare pentru a realiza urmatoarele tipuri de actiuni:

Parteneriate scolare

Proiecte Comenius Regio

Mobilitati individuale

Proiecte de cooperare multilaterala

Retele

Masuri acompaniatoare - eTwinning


Pagina 27 din 70

Parteneriatele Scolare:

In noul Program de invatare pe tot parcursul vietii, Parteneriatele Scolare sunt continuatoarele

Parteneriatelor Scolare Comenius 1 din Programul Socrates II. Aceste parteneriate au ca scop

consolidarea dimensiunii europene in educatie prin promovarea activitatilor de cooperare intre

scoli.

Parteneriatele Scolare se impart in doua categorii:

Proiecte multilaterale

Proiecte bilaterale

Proiectele multilaterale sunt proiecte de parteneriat in care se pot implica cel putin trei

institutii din trei tari diferite. Una din institutiile implicate in parteneriat isi va asuma rolul de

coordonator de proiect. Proiectele vor avea de acum inainte o durata de 2 ani. Din punctul de

vedere al continutului, proiectele multilaterale pot fi axate pe: (1) elevi sau (2) institutie.

Proiecte bilaterale sunt proiecte in care se vor implica maximum doua institutii din doua tari

diferite. Aceste proiecte sunt continuatoarele Proiectelor lingvistice din Programul Socrates II.

In noul Program de Invatare pe Tot Parcursul Vietii, proiectele bilaterale au ca scop

promovarea diversitatii lingvistice in Europa si incurajarea folosirii tuturor limbilor oficiale

ale Uniunii. Asadar, aceste in astfel de proiecte se vor aborda strict tematici referitoare la

dezvoltarea competentelor elevilor si profesorilor in limbile straine.

Proiectele bilaterale au o durata de 2 ani si presupun schimburi reciproce de elevi intre

institutiile partenere. Durata schimbului de elevi este de minimum 10 zile. La schimbul de

elevi vor participa minimum 10 elevi cu varsta de cel putin 12 ani. Grupul de elevi va fi

insotit de profesori.

Proiectele Comenius Regio:

Sunt proiecte de parteneriat cu scopul de a dezvolta cooperarea inter-regionala intre institutii

responsabile cu diferite aspecte ale educatiei. Vor intra in vigoare din 2008.

Mobilitatile individuale pot fi:

- mobilitati ale elevilor; - asistenti Comenius; - formare continua pentru personalul implicat in educatia scolara care includ:

1. Cursuri in domeniul limbilor straine 2. Cursuri generale de formare continua 3. Activitati de plasament si job-shadowing in institutii 4. Participare la seminarii si conferinte

- gazduirea unui asistent Comenius; - vizite pregatitoare.

Proiectele de cooperare multilaterala:

Proiectele de cooperare multilaterala sunt proiecte de parteneriat cu scopul de a imbunatati

formarea initiala sau continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar.

Retelele:

Retelele sunt proiecte de parteneriat multilateral destinate sa promoveze cooperarea

europeana si inovatiile in domenii specifice educatiei scolare.


Pagina 28 din 70

Masurile Acompaniatoare e-Twinning: e-Twinning promoveaza colaborarea intre scolile din Europa prin intermediul Tehnologiilor

Informationale si de Comunicatie. De asemenea, ofera sprijin, idei si instrumente care

faciliteaza initierea de viitoare parteneriate intre scoli.

3.2.3.: Cine poate candida?

Pentru Proiecte de Parteneriat Scolar Comenius (multilaterale sau bilaterale) sunt

eligibile sa solicite finantare institutiile de invatamant preuniversitar publice si private:

gradinite, scoli generale, scoli de arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri scolare, scoli

postliceale, cluburi ale copiilor si cluburile sportive scolare.

Pentru Mobilitati individuale Asistenti Comenius sunt eligibili sa solicite finantare: studenti din invatamantul universitar public sau privat care au absolvit cel putin doi

ani de studiu la data depunerii candidaturii si care se pregatesc pentru a deveni cadre

didactice in invatamantul preuniversitar.

absolventi ai invatamantului universitar public sau privat care doresc sa imbratiseze

cariera didactica, dar care nu au nicio experienta de predare;

Pentru Mobilitati individuale Formare continua pentru personalul din invatamantul preuniversitar sunt eligibile sa solicite finantare urmatoarele categorii de personal:

profesori calificati in predarea unei limbi oficiale a UE, ca limba straina;

formatori ai profesorilor de limbi straine;

profesori re-calificati in domeniul limbilor straine;

profesori care predau in scoli alta disciplina prin intermediul unei limbi straine

(profesori care predau la clase bilingve);

personal didactic din invatamantul pre-primar si primar ale carui responsabilitati

includ sau vor include predarea limbilor straine;

profesori de limbi straine reintegrati in profesie dupa o perioada de pauza in predare;

inspectori sau consilieri in domeniul limbilor straine;

personal didactic care participa intr-un proiect de parteneriat Comenius si care solicita

formare in limba de comunicare a proiectului de parteneriat;

profesori care solicita formarea intr-una din limbile mai putin folosite si mai putin

vorbite, in scopul predarii acestei limbi.

personal didactic, inclusiv din invatamantul pre-primar, primar si vocational;

directori de scoala;

inspectori scolari;

consilieri psihopedagogici si de orientare profesionala;

personal care lucreaza cu copii cu risc de excludere sociala, cum ar fi mediatorul sau

profesorul itinerant ;

personal implicat in educatia interculturala sau care lucreaza cu copii ai muncitorilor

migranti si cu copii de etnie rroma;

personal care lucreaza cu copii cu nevoi educationale speciale

Pentru Mobilitati individuale Vizite pregatitoare sunt eligibile sa solicite finantare institutile de invatamant preuniversitar publice si private: gradinite, scoli generale, scoli de

arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri scolare, scoli postliceale, cluburi ale copiilor si

cluburile sportive scolare.

Pentru Mobilitati individuale Gazduirea unui Asistent Comenius: sunt eligibile sa solicite gazduirea unui Asistent Comenius institutile de invatamant preuniversitar publice si

private: gradinite, scoli generale, scoli de arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri


Pagina 29 din 70

scolare, scoli postliceale, cluburi ale copiilor si cluburile sportive scolare, precum si

institutiile de educatie a adultilor.

Referinte bibliografice la:

http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/tipuri.html

http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/comenius/index_en.html

3.3.: Exemplu practic de proiect Comenius

In continuare este prezentat un proiect Comenius 2.1 (din generatia Socrates/Comenius 2000

2006), aprobat si finantat de catre Comisia Europeana.

Titlu: SCIENCE AS A TOOL FOR LIFE: CONCEPTUAL CHANGE Acronim: CON-SCIENCE

Tipul proiectului: SOCRATES / COMENIUS 2.1 proiect pilot Nr. de referinta: 118603-CP-1-2004-1-ES-COMENIUS-C21

Promotor/coordonator: Universidad Complutense de Madrid, SPANIA

Durata: 3 ani

Stadiul actual: finalizat, cu Raport Final depus spre evaluare

Valoare totala a contractului: 215.537 EURO

Valoarea totala pt. Universitatea din Pitesti: 29.128,21 EURO

Rezumat:

Scopurile generale ale proiectului:

Promovarea calitatii si inovatiei in predarea stiintelor (Fizica si Chimie) prin: proiectarea de contexte relevante/semnificative de invatare, utilizarea de materiale creative necostisitoare; utilizarea unui limbaj stiintific specific; promovarea mobilitatiii studentilor care se pregatesc pentru cariera didactica. Detectarea conceptiilor gresite in predarea stiintelor si introducerea de remedii si interventii didactice pentru reducerea si eliminarea acestora.

Obiectivele specifice ale proiectului:

Selectarea unor teme commune esentiale in stiinte care vor servi ca baza pentru interventia educationala in proiect;

Imbunatatirea utilizarii abilitatilor pentru profesorilor in vederea detectarii modelelor mentale ale elevilor lor legate de lumea reala in care traiesc;

Proiectarea de experimente cu materiale necostisitoare care sa faciliteze detectarea conceptiilor gresite in stiinte si reflectia elevilor pentru evolutia acestor conceptii gresite.

Imbunatatirea intelegerii stiintelor prin utilizarea unui limbaj stiintific specific; Furnizarea unui cadru pentru mobilitatea studentilor care se pregatesc pentru o cariera didactica prin implementarea de mobilitati cu recunosaterea oficiala din partea institutiilor

trimitatoare;

Contribuirea la inlaturarea obstacolelor ce ar putea apare legat de mobilitatea studentilor-viitori profesori;

Familiarizarea studentilor de la stiinte cu ideea de lucru in echipa in context European; Dezvoltarea schimbului de informatii si bune practice referitor la stiinte printer studentii europeni care se pregatesc pentru cariera didactica.


Pagina 30 din 70

Rezultate asteptate:

1. Selectie de teme comune esentiale in stiinte ca baza pentru interventia educationala in

proiect;

2. Ghid didactic pentru studentii care vor fi viitoare cadre didactice;

3. Experimente stiintifice cu materiale creative necostisitoare;

4. Glosar cu vocabulary stiintific specific in limba fiecarei tari participante la proiect;

5. Sumar ale celor mai frecvente conceptii gresite din cadrul temelor selectate pentru

experimente;

6. Curs de formare pentru profesorii in-service;

7. Mobilitati pentru studentii viitori profesori;

8. Diseminarea rezultatelor proiectului (prezentari in conferinte, articole in reviste de

specialitate si jurnale, seminarii cu mentorii din scoli, reuniuni cu alti profesori in-service,

intalniri cu autoritatile locale din domeniul educatiei, web site, brosura cu concluziile proiectului).

Parteneriat: 1. Universidad Complutense de Madrid (Spania) Promotor 2. Staatliches Seminar fr Didaktik und Lehrerbildung (Gymnasien) Rottweil (Germania)

3. Universidad de Alcal (Spania)

4. Universidad SEK (Spania)

5. The Education Centre, Tralee (Irlanda)

6. Universit di Sassari (Italia)

7. Universita Degli Studi di Pavia (Italia) 8. Universitatea din Pitesti (Romania)

3.4.: Aplicatii:

3.4.1.: Formulati o scurta prezentare a unei idei de proiect Comenius (5 6 propozitii care sa descrie proiectul in linii generale). Aceasta descriere reprezinta punctul de plecare in

elaborarea sumarului proiectului, a justificarii propunerii de proiect (ca sectiuni care se

solicita de catre formularul de candidatura).

3.4.2.: Traduceti aceasta scurta descriere in limba pe care ati ales-o ca limba oficiala a

proiectului.


Pagina 31 din 70

CAPITOLUL 4: PROGRAMUL SECTORIAL LEONARDO DA VINCI

4.1.: Ce este Leonardo da Vinci?

Asa cum am vazut in capitolul anterior (paragraful 3.1.) Leonardo da Vinci este unul

din cele patru programe sectoriale ale Programului de Invatare pe tot parcursul vietii 2007 2013.

4.1.1.: Obiectivele programului sectorial Leonardo da Vinci

Obiectivele generale ale programului sectorial Leonardo da Vinci sunt:

Dezvoltarea tehnicilor de predare/ invatare pentru toate persoanele implicate in

educatie si formare profesionala (exclus nivelul tertiar),

Dezvoltarea institutiilor, organizatiilor care furnizeaza/ faciliteaza accesul la educatie

si formare profesionala

Incurajarea cooperarii europene in educatie si formare profesionala, implementarea

conceptelor Declaratiei de la Copenhaga cu ajutorul inovarii, testarii si experimentarii.

Obiectivele specifice ale programului Leonardo da Vinci sunt:

(a) sustinerea participantilor la formarea profesionala sau la alte activitati de formare, in

vederea achizitiei de cunostinte, abilitati si calificari pentru facilitarea dezvoltarii personale,

cresterea sanselor de angajare si participare pe piata muncii europene;

(b) sustinerea ameliorarilor aduse calitatii si inovarii in sistemele, institutiile si practicile de

formare profesionala;

(c) sustinerea cresterii atractivitatii formarii profesionale si mobilitatii fata de angajatori si

persoane fizice si facilitarii mobilitatii persoanelor aflate pe piata muncii.

Obiectivele operationale ale programului the Leonardo da Vinci sunt:

(a) cresterea calitatii si a volumului mobilitatii in Europa a persoanelor implicate in educatie

si formare profesionala initiala si in formare continua, in vederea cresterii numarului

plasamentelor in intreprinderi la cel putin 80 000 pe an, pana la sfarsitul Programului Invatare

pe Tot Parcursul Vietii;

(b) cresterea calitatii si a volumului cooperarii intre institutii sau organizatii furnizoare de

educatie si formare, intreprinderi, parteneri sociali si alte organisme relevante din Europa;

(c) facilitarea dezvoltarii de practici inovative in domeniul educatiei si formarii profesionale,

exclusiv nivelul tertiar, si transferul acestora, inclusiv dintr-o tara participanta catre altele;

(d) cresterea transparentei si recunoasterii calificarilor si competentelor, inclusiv cele

dobandite prin invatare non-formala si informala;

(e) incurajarea invatarii limbilor straine moderne;

(f) sustinerea dezvoltarii de continut, servicii, pedagogii si practici de invatare pe tot parcursul

vietii cu support ICT.

4.1.2.: Cine poate candida?

Candidatura/aplicatia de participare la proiectele Leonardo da Vinci o poate prezenta

un COORDONATOR care este o institutie/un organism, cu personalitate juridica.


Pagina 32 din 70

In orice proiect Leonardo da Vinci, COORDONATORUL are un anumit numar de

PARTENERI, care trebuie, de asemenea, sa fie institutii/organisme cu personalitate juridica.

In conformitate cu Decizia Consiliului 1720/2006 privind Programul Invatare pe tot parcursul vietii, accesul in acest program este deschis institutiilor si organismelor publice/private si anume:

Institutii sau organizatii furnizoare de invatare in domeniile acoperite de programul

sectorial Leonardo da Vinci ;

Asociatii sau reprezentantii celor implicati in educatie si formare profesionala, inclusiv

asociatiile elevilor, parintilor si cadrelor didactice;

Intreprinderi, parteneri sociali sau alti reprezentanti ai pietii muncii, inclusiv camerele

de comert si organizatiile de comert;

Organisme furnizoare de servicii de orientare, consiliere si informare privind orice

aspect al invatarii pe tot parcursul vietii;

Organisme responsabile de sistemele si politicile referitoare la orice aspect al invatarii

pe tot parcursul vietii si la educatia si formarea profesionala la nivel local, regional si

national;

Centre de cercetare si organisme ce privesc aspecte ale invatarii pe tot parcursul vietii;

Institutii de invatamant superior;

Organizatii non-profit, voluntariate, ONG-uri;

Organizatii coordonatoare in numele unui consortium.

Persoanele fizice (tineri, adulti sau staff) pot participa la un proiect de mobilitate

numai daca au fost selectionate de o organizatie de trimitere cu personalitate juridica ce face

parte dintre organizatiile partenere din cadrul unui proiect. Varsta eligibila a beneficiarilor de

mobilitate este intre 15 si 65 de ani.

4.1.3.: Tipuri de actiuni

Urmatoarele actiuni sunt finantate prin programul sectorial Leonardo da Vinci:

MOBILITATI: 1. Plasament de formare Este perioada de formare profesionala si/sau experienta practica a unei persoane in cadrul unei

intreprinderi sau organizatii de formare partenere, dintr-o tara participanta, care sa includa

cursuri de formare suplimentare in limba de lucru sau in limba tarii gazda, in scopul sustinerii

persoanelor beneficiare in adaptarea la noile cerinte ale pietii munci din Comunitatea

europeana, in achizitia de abilitati specifice si in ameliorarea intelegerii culturii economice si

sociale a tarii de primire, in contextul dobandirii experientei in munca

2. Mobilitatea profesionistilor in formare profesionala (grup tinta VETPRO): Reprezinta un schimb de experienta sau dezvoltare profesionala (transfer, ameliorare sau

actualizare de competenete si/sau de metode si practici inovatice in domeniul formarii

profesionale, inclusiv a formarii profesionale lingvistice) pentru persoanele responsabile in

VET la nivel profesional.

TRANSFER DE INOVATIE (proiecte multilaterale) Punctul de plecare il reprezinta o solutie (sau mai multe) din domeniul invatarii pe tot

parcursul vietii, care a fost deja implementata intr-una/mai multe tari si care necesita

modificari/ adaptari pentru a putea fi implementata in alte tari (grup de tari).

ACTIUNI CENTRALIZATE Proiecte multilaterale dezvoltare de inovatie


Pagina 33 din 70

Retele tematice ale expertilor sau organizatiilor,

Vizite pregatitoare pentru mobilitate, parteneriate, proiecte sau activitati ale retelelor,

Alte initiative in vederea promovarii obiectivelor programului Leonardo da Vinci

(Masuri acompaniatoare).


http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/leonardo/formulare.html

http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/leonardo/index_en.html

4.2.: Bune practici in programul Leonardo da Vinci (calitatea si Declaratia de la Copenhaga)

Declaratia de la Copenhaga este Declaratia data de Ministrii Europeni ai Educatiei si Formarii Vocationale si de catre Comisia Europeana, convenita la Copenhaga in 29 si 30

noiembrie 2002, asupra unei cooperari mai intense in domeniul educatiei s

Documents

Curs Manag Proiectelor Educationale