CURS MANAGEMENT! [MTC-ANUL]Examen , grileTema 1 – Managementul obiect de studio, evolutie si caracteristici

- Definitia managementului si caracteristicile acestuia- Istoricul managementului- Scolile de gandire manageriala- Managementul romanesc

Tema 2 – Procesul managementului si functiile acestora- Procesul de management si caracteristici, tipuri de management- Functiile procesului de management

Tema 3 – Firma si relatiile sale cu mediul extern- Procesul de firma si intreprinzatorii- Mediul ambient al firmei- Tipologia firmelor- Intreprinderile mici si mijlocii- Firma in evolutie

Tema 4 – Managerul - Definitia managerului- Elemente constitutive ale muncii managerial- Managerul si factorii de influenta si siteme de caracterizare a stilurilor de

managementTema 5 – Decizia managerial

- Elementele componente ale procesului decisional si tipologia deciziilorTema 6 – Structura organizatorica a firmei

- Elementele structurii organizatorice- Tipuri de structure organizatorice- Organigrama

Tema 7 – strategia firmei- Importanta si rolul strategiei in economia de piata- Tipologia strategiilor de piata

1

Autori: Gheorghita Caprarescu - Fundamentele stiintei organizatiei, editura Prouniversitara Buc 2009Ion Verboncu – Management editura economica Buc 2009Valentina Zaharia – Management edit economica Buc 2008-2009Valentina Zaharia – Management sinteze editura universitara Buc 2010Valentina Zaharia si alti autori caiet de management editura universitara Buc 2010

Managementul obiect de studiu, evolutie si alte caracteristiciDefinitie si caracteristiciile managementuluiManagementul ca stiinta a aparut relative recent la inceptutul sec al XIX-lea prin contributia unui grup de specialist din intreaga lume.Referitor la definitia managementului exista mai multe puncte de vedere:

- Nord americanii definesc managementul de pe pozitia managerului punand accent pe abilitatile manageriale ale acestuia

- Vest europenii definesc managementul ca pe o stiinta care are rolul de a pune la dispozitia managerilor instrumente specific necesare pt realizarea obiectivelor propuse.

- Specialistii romani definesc managementul firmei ca fiind un ansamblu de procese si relatii de management in vederea descoperirii legitatilor care le guverneaza in scopul realizarii obiectivelor propuse in conditii de profitabilitate maxima.Managementul prezinta urmatoarele caracteristici:

Are caracter aplicativ – deoarece conceptele si metodele fundamentale theoretic sunt aplicabile atat pe ansamblul intreprinderii cat si in cadrul elementelor structurate ale acestora.

Are caracter metodologic – deoarece pune la dispozitia managerilor instrumentarul specific necesar pt realizarea obiectivelor propuse.

2

Are caracter economic – acesta poate fi explicat prin menirea managementului de a asigura cresterea eficientei economice dar si prin optica economica in care managementul abordeaza problemele.

Are caracter multidisciplinar – deoarece imprumuta o serie de concepte de la alte discipline cum ar fi psihologia , sociologia, economia pe care le foloseste intr-o optica specifica proprieManagementul firmei este component cea mai importanta dezvoltata si cunoscuta a stiintei managementului deoarece firma reprezinta agentul economic de baza, singura capabila sa creeze valoare si valoare de intrebuintareApar primele structure organizatorice cu atributii bine precizate ( ex: Regatul Persiei).In feudalism - Sistemul informational se diversifica odata cu aparitia tiparului si a hartiei. In procesul muncii sistemul motivational se diversifica folosindu-se forta si sanctiunea, amenintarea cu forta ,apar primele manufacturi.In capitalism – A aparut si s-a fundamentat managementul ca stiinta prin contributia unor specialist de renume (Adam Smith , Frederick Taylor , Max Webber).Acesti specialisti au fundamentat mai multe concepte:

- Sistemul de valori- Posturile de munca- Sarcini de lucru- Echipa de lucru- Salariu

Scoli de gandire manageriala In literatura de specialitate exista mai multe clasificari privin scolile de management. In managementul romanesc se utilizeaza 3 criterii pt clasificarea scolilor de management:

3

1. Dictionarul de management – in raport cu dictionarul de management sunt identificate urmatoarele scoli de management:

- Scoala cantitativa - Scoala clasica- Scoala empirica- Scoala relatiilor umane- Scoala sistemelor sociale- Scoala sistemica2. Conceptia specialistilor romani – in conformitate cu gandirea specialistilor

romani se delimiteaza urmatoarele scoli:- Scoala conducerii functionale- Scoala relatiilor umane- Scoala sistemelor de comunicatie- Scoala teoriei deciziei- Scoala conducerii prin matematica3. Natura conceptelor metodelor si tehnicilor utilizate in cadrul procesului de

management – in functie de acest criteriu scolile de management se pot grupa astfel:

- Scoala clasica- Scoala behaviorista- Scoala cantitativa- Scoala sistemica

Scoala clasica traditionala- Pune accent pe utilizarea conceptelor economice respective profit ,

cheltuieli, investitii.- Relatiile de management sunt utilizate in ansamblul lor punandu-se accent

pe functia de organizare.Scoala behaviorista

- Pune accent pe toate functiile procesului de management:● functia de previziune

4

● functia de organizare● functia de coordonare● functia de antrenare● functia de control – evaluare- Utilizeaza cu prioritate conceptele psihologice si sociologice cum ar fi: ● sistem de valori● cultura organizationala● atitudini● aptitudini- Aseaza pe primul plan in procesul de management factorul uman si relatiile inter – personale.Scoala cantitativa

- Utilizeaza cu prioritate conceptele si metodele statistic – matematice intr-o maniera specifica;

- Pune un accent deosebit in cadrul procesului de management pe functia de previziuneScoala sistemica

- Reprezinta o sinteza a scolilor precedente fiind scoala cea mai simpla, complexa si dinamica;

- Foloseste un evantai complex de concepte , metode si tehnici imprumutate de la alte stiinte:

EconomiaPsihologiaSociologiaAnaliza economica- Relatiile de management sunt analizate in ansamblul lor cu accent deosebit

pe functia de control – evaluare.- Acorda o importanta deosebita factorului uman, singurul capabil sa

armonizeze si sa sincronizeze actiunile individuale si de grup ale membrilor organizatorici.

5

Managementul romanesc Referitor la stiinta managementului in tara noastra au fost intreprinse o serie de masuri inca inainte de primul Razboi Mondial. (introducere a sistemului organizatoric al muncii la tesatoria de bumbac din Pitesti). Introducerea in planul de invatamant al academiei de inalte stiinte comerciale , a disciplinei, conducerea intreprinderii disciplina sustinuta la acea vreme de catre prof. Virgil Madgearu.Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial asistam la o serie de actiuni in domeniul managementului:

Crearea institutului roman de organizare a muncii prin contributia unor reputati oameni de stiinta, “Virgil Madgearu , Gheorghe Marinescu, Dimitrie Gusti , Gheorghe Titeica”

Traducerea unor lucrari de specialitate din literature internationalAparitia primei reviste a institutului roman de organizare a munciiAfilierea institutului de organizare a muncii la consiliul international al

munciiParticiparea cercetatorilor romani la conferinte international

In perioada instaurarii comunismului analizam 2 perioade: 1960 – 1975 , in aceasta perioada managementul a inregistrat un salt

calitativ odata cu dezvoltarea marilor orase industriale in 65 de orase din tara au fost organizate comitete pentru organizatia stiintifica a productiei si a muncii, iar in intreprinderi au fost organizate birouri pt organizarea muncii

1975 – 1990 , asistam la o perioada de regres in domeniul managementului, perioada in care intre teoria si practica managerial a aparut un decalaj puternic marcat de doctrina comunista decalaj care s-a adancit tot mai mult odata cu criza comunismului.Dupa anul 1990 , odata cu incercarea de trecere la economia de piata in domeniul managementului au fost intreprinse o serie de actiuni:

6

- Au fost infiintate scoli pt pregatirea managerilor , managementul capatand o tripla calitate : profesie , stiinta si arta

- Au fost elaborate o serie de lucrari de specialitate- Au fost traduse din literature traditional lucrari de specialitate- Colectivele de cercetatori romani au participat la elaborarea unor contracte

de cercetare in domeniul managementului finantate de U.E.- Specialistii romani au participat la conferinte si congrese nationale si

international

2. Procesul de management Procesul de management caracterizare , continut , tipuri de managementInainte de a define procesul de management este necesar sa definim procesele de munca si procesele de executie.Procesele de munca sunt procese care se desfasoara in orice activitate umana. Acestea reprezinta 2 componente:

- Procesele de executie- Procesele de management

Procesele de executie – sunt activitati prin care omul actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor de munca in scopul relizarii unor produse sau prestarii unor servicii.Procesele de management – sunt component ale proceselor de munca si se caracterizeaza prin faptul ca o parte a elementului uman adica o minoritate actioneaza asupra majoritatii pt realizarea obiectivelor propuse in conditii de profitabilitate maxima.Procesul tipic de management se realizeaza in 3 etape:Faza previzionalaFaza de operationalizareFaza finala de evaluare si interpretare a rezultatelor

7

Faza previzionala – se caracterizeaza prin preponderenta functiei de previziune. In cadrul aceste etape se prefigureaza evolutia viitoare a intreprinderii si se stabileste reteaua de obiective. Fazei previzionale ii corespunde managementul de tip anticipative care stabileste obiectivele pe care trebuie sa le realizeze intrpinderea intr-o anumita perioada de timp in viitor.Faza de operationalizare – se caracterizeaza prin preponderenta functiei de organizare dar si a functiilor de antrenare si coordonare intr-o masura mai mica. In faza de operationalizare se realizeaza impartirea productiei pe activitati, pe grupuri de munca si pe persoane.Fazei de operationalizare ii corespund managementul de tip operativ care presupune adoptarea unor decizii curente, strategice si tactice.Faza finala de evaluare si interpretare , aceasta faza se caracterizeaza prin preponderenta functiei de control – evaluare. In cadrul acestei faze are loc compararea rezultatelor a realizarilor cu obiectivele stabilite initial in faza previzionala.Fazei finale ii corespunde managementul de tip post operativ care marcheaza terminarea sau sfarsitul unui process de management si pregateste inceperea unui nou process de management.In literature de specialitate sunt consemnate 5 functii ale procesului de management:

- Functia de previziune- Functia de organizare- Functia de coordonare- Functia de antrenare- Functia de control – evaluare

Functia de previziune – cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura identificarea tendintelor existente se prefigureaza fenomenele viitoare , se stabilesc obiectivele ce trebuie indeplinite si resursele necesare

8

materiale, financiare si umane pt indeplinirea obiectivelor propuse. In procesul de manifestare a functiei de previziune se disting 4 etape:

Etapa 1. Elaborarea prognozei sau a strategiei intreprinderii;Etapa 2. Elaborarea planurilor de durata scurta si medie;Etapa 3. Elaborarea programelor sau bugetelor;Etapa 4. Reconsiderarea prognozei sau a strategiei firmei.

Etapa1. Elaborarea prognozei sau a strategiei intreprinderii este denumita generic prognoza.Prognoza reprezinta evaluarea probabila a unui domeniu de activitate pt o perioada determinate de timp de cativa ani.Esenta prognozei este sa ofere intreprinderii o anumita strategie. Orice strategie trebuie sa raspunda la urmatoarea intrebare: Ce poate sa realizeze intreprinderea in viitor ?Etapa 2. Elaborarea planurilor , denumita planificarea – reprezinta un ansamblu de activitati orientate spre stabilirea si fundamentarea obiectivelor ce trebuie realizate si a resurselor necesare. Instr planificarii sunt planurile de durata medie si scurta.Etapa 3. Elaborarea programelor sau bugetelor , denumita programarea. Programarea reprezinta defalgarea obiectivelor pe perioade de timp , zile , saptamani , luni in spatiu si pe compartimente de munca si persoane si coordonarea activitatii care conduc la realizarea obiectivelor.Etapa 4. Reconsiderarea prognozei sau a strategiei , denumita reconsiderarea , are la baza un sir de evaluari ale tuturor componentelor previziunii: programe , bugete , planuri in raport cu conditiile concrete in care se afla organizatia.

Functia de organizare , Organizarea este atributul procesului de management care asigura coerenta actionala ,disciplina , ordine functionala

9

si capacitatea firmei de adaptare la schimbarile generate de mediul ambient. Comparativ cu previziuna care stabileste obiectivele ce trebuie realizate organizatia urmareste sa grupeze salariatii sa ordoneze sarcinile si activitatile si sa stabileasca legaturi necesare pt realizarea obiectivelor propuse.Abordarea conceptului de organizare se poate realize din mai multe puncte de vedere:

- Ca functie managerial- Ca factor de crestere a profitului- Dupa forma- Dupa continut

Ca functie managerial organizatia stabileste parametrii constructive si functionali ai structurii managerial precum si modalitatile de realizare a proceselor manageriale.Abordarea organizatiei ca functie managerial acorda o importanta deosebita factorului uman si realtiilor interpersonal care se stabilesc intre manageri si membrii grupului.Organizatia ca factor de crestere a profitului firmei , se refera la un complex de metode, tehnici concepute de manageri in vederea structurarii elementelor component ale firmei procese de productii , operatii , gruparea lor pe salariati si posture de muncasi dispunerea in timp si in spatiu a resurselor necesare pt realizarea obiectivelor propuse in conditii de eficatitate.Organizatia ca factor de crestere a profitului firmei , poate fi organizatia de ansamblu si organizatia structural.Organizatia de ansamblu stabileste structura organizatorica , sistemul informational , delegarea autoritatii si descentralizarea activitatilor firmei.Organizatia structurala se refera la organizatia activitatilor continute in functiunile majore ale firmei.

10

Abordarea dupa forma organizatia poate fi :- Organizatie pe produs - Dupa client- Geografica- Dupa criteriul timp

Abordarea dupa continutul sau organizatia poate fi :- Procesuala- Structural

Functia de coordonare , reprezinta armonizarea si sincronizarea actiunilor individuale si colective din cadrul firmei si orientarea acestora spre indeplinirea obiectivelor in conditii de profitabilitate maxima.In procesul de realizare a functiei de coordonare apar o serie de comunicatii care pot fi orizontale stabilite intre manageri si subaltern situati pe acelasi nivel ierarhic si comunicatii vertical care apar intre manageri si subordonati , situati pe niveluri ierarhice diferite.In functie de procesul de comunicare coordonarea imbraca 2 forme:

Coordonare bilaterala care este un proces de comunicare ce se stabileste intre un manager si un subordonat.

Coordonare multilateral fiind un process de comunicare care se stabileste intre un manager si mai multi subordonati.

Functia de antrenare , este strans legata de relatiile inter-personale care se stabilesc intre manageri si subordonatii lor si presupune stimularea lor in scopul realizarii obiectivelor stabilite luand in considerare factorii care ii motiveaza pe oameni in procesul muncii.Functia de antrenare are character operational si raspunde la urmatoarea intrebare: De ce personalul firmei participa la realizarea obiectivelor?Raspunsul la aceasta intrebare il constituie motivarea.

11

In legatura cu motivarea in literatura de specialitate au fost formulate mai multe teorii:

Teoria clasica , care sustine ca cea mai buna motivarea a omului consta in bani

Teoria necesitatilor sau a nevoilor , porneste de la idea ca omul are un ansamblu de nevoie pe care trebuie sa-si indeplineasca in mod treptat

Teoria celor 2 factori , conform acestor teorii exista 2 categorii de factori:- Factori care produc satisfactie- Factori care produc insatisfactie

Factorii care produc satisfacere : - Salariu- Politica de personal- Programul de lucru- Relatiile inter-personale

Atunci cand sunt luati in considerare acesti factori produc satisfactie , in caz contrat produc insatisfactie

Teoria stimulentelor , are la baza idea ca procesul de motivare este influentat de evenimente care au avut loc in trecut. De aceea comportamentul uman este orientat spre surse de satisfactie cautand sa inlature evenimentele de insatisfactie care au avut loc in trecut

Teoria echitarii , are la baza urmatoarea idée: oamenii trebuie sa obtina o compensatie echitabila in functie de munca depusa.

Functia de control – evaluare se refera la ansamblul activitatii prin care rezultatele obtinute sunt comparate cu standardele obiectivele stabilite initial si determinarea corectiilor care se impun.Pentru realizarea functiei control – evaluare trebuie parcurse urmatoarele etape:

1. Compararea rezultatelor a realizarilor cu obiectivele stabilite initial si evidentierea abaterilor

12

2. Analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat3. Efectuarea corectiilor , pot fi corectate numai abaterile positive4. Actionarea asupra cauzelor care au determinat abaterea

Functia de control – evaluare pt a fi eficienta trebuia sa aiba caracter continuu , adica sa se realizeze controlul pe tot parcursul procesului de management , sa aiba caracter preventiv , adica sa aiba capacitatea de a preintampina deficientele, sa aiba caracter corectiv , adica sa poata sa corecteze abaterile positive , sa aiba caracter flexibil sau adaptibil care consta in functia de control – evaluare de a permite adaptarea firmei la schimbarile generate de mediul ambient

3 . Firma si relatiile sale cu mediul extern

a) Conceptul de firma si de intreprindere

Firma reprezinta o entitate economica sociala care are rolul de a produce bunuri materiale sau de a presta servicii in scopul satisfacerii nevoilor de consum si obtinerii unui anumit profit.In functie de obiectul sau de activitate firmele pot fi de productie industrial , agricola si prestatoare de servicii comerciale , financiare.Firma trebuie sa aiva un anumit obiect de activitate , un numar de angajati si resurse materiale si financiare pt realizarea obiectului sau de activitate.In aceasta calitate firma poate fi analizata ca organizatie tehnico – productive, organizatie economica si organizatie sociala, privita ca organizatie tehnico – productive firma trebuie sa asigure mijloacele materiale si tehnologice necesare pt realizarea in bune conditii a procesului de productie.

13

In calitate de organizatie economica firma trebuie sa participle la circuitul economic national si international , sa-si creeze o anumita imagine si daca este posibil o marca proprie.In calitate de organizatie sociala firma indeplineste rolul de centru de decizie si in acest sens o parte a elementului uman , o minoritate actioneaza asupra majoritatii pt realizarea obiectivelor propuse in conditii de eficacitate.

Conceptul de intreprinzatorIntreprinzatorul este o persoana care singura sau in asociere infiinteaza o anumita afacere asumandu-si riscul de a investi capital si de a o conduce si administra afacerea.Pt a conduce si administra intreprinzatorul trebuie sa posede o serie de trasaturi personale si abilitati. In primul rand trebuie sa aibe energia si puterea de a initia afacerea. In aces sens intreprinzatorul trebuie sa-si invinga teama de riscul pierderii capitalului investit si sa depaseasca perioada extreme de dificila de la inceputul afacerii.In al doilea rand intreprinzatorul trebuie sa aiba cunostinte de specialitate care pot fi grupate in 4 domenii: cunostinte financiar contabile , tehnice , managerial si de marketing.In al treilea rand intreprinzatorul trebuie sa posede abilitati mentale concretizate in inteligenta , capacitate de analiza si sinteza, gandire creative , capacitatea de conceptualizare.In al patrulea rand intreprinzatorul trebuie sa posede abilitati de comunicare sa aiba capacitatea de a transmite mesaje orale si scrise clare, sintetice si usor de inteles.Intreprinzatorul trebuie sa fie inzestrat cu abilitati privitoare la relatiile umane care se concretizeaza in capacitatea de a stabili realatii inter personale bune , spirit sociabil, stabilitate comportamental.

14

Intreprinzatorul trebuie sa aiba capacitatea decizionala adica sa aleaga cea mai buna variant / solutie din mai multe variante posibil

Mediul ambiant al firmeiIn general firmele isi indeplinesc obiectivele proprii in mod independent insa pt realizarea unor obiective comune firmele intra in contact cu alte firme pt a participa la realizarea procesului de ansamblu al productiei sociale.Mediul ambient reprez conditiile de natura eterogena care isi exercita influenta asupra modului in care firma isi indeplineste obiectivele proprii.In functie de caracteristicile sale mediul ambient se prezinta sub urmatoarele forme:

- Mediul stabil- Mediul instabil- Mediul turbulent

Mediul stabil a pare ca o exceptie , este un moment de scurta durata si se manifesta la interval mari de timp. Este tipul de mediu ideal pt toate firmele.Mediul instabil ( schimbator) prezinta modificari permanente si oblige firmele sa aiba o viziune prospective. Este tipul de mediu obisnuit cu care se confrunta foarte multe firme in etapa actuala.Mediul turbulent se manifesta prin schimbari accentuate , frecvente in directii imprevizibile. Toate aceste modificari supun firma unor presiuni obisnuite ridicandu-i probleme dificile de adaptare greu de anticipat.Mediul ambient prez 2 componente:

- Micromediul (intern)- Macromediul (extern)

4. Tipologia firmelor

15

Din punct de vedere managerial cel mai des utilizat criteriu de clasificare a firmelor il reprezinta forma de proprietate.In functie de forma de proprietate firmele se grupeaza in 2 sectoareSectorul publicSectorul privat

Sectorul public este reprezentat de totalitatea intreprinderilor publice. Intreprinderile publice sunt intreprinderile in care puterile publice sunt reprezentate prin stat sau colectivitati publice care detin proprietatea asupra patrimoniului. Dupa modul de infaptuire a autonomiei managerial intreprinderile publice pot fi:

- Intrerpinderi semi publice - Intreprinderi publice propriu zise

Intreprinderile semi – publice se caracterizeaza prin faptul ca puterile publice au o contributie partiala la finantarea activitatii si in consecinta participarea lor la conducere si control este limitata. Dupa modalitatile de functionare stipulate in statut intreprinderile semi – publice pot fi intreprinderi in concesiune si intreprinderi cu proprietate mixta.Intreprinderile publice propriu – zise sunt unitati economico – sociale in care intregul capital este detinut de catre puterile publice care isi asuma prerogativele conducerii prin intermediul agentilor sai. In functie de autonomia decizionala intreprinderile publice propriu – zise sunt organizate sub urmatoarele forme:

- Regii autonome- Societati nationale

Sectorul privat grupeaza firmele definitorii asupra capitalurilor, in functie de numarul posesorilor de capital intreprinderile private pot fi intreprinderi individuale si intreprinderi de grup.

16

Intreprinderile individuale sunt intreprinderile finantate de un singur proprietar si care conduce si organizeaza afacerea.Intreprinderile de grup se caracterizeaza prin faptul ca dreptul de posesiune asupra capitalului se exercita de cel putin 2 peroane. Cele mai raspandite intreprinderi de grup sunt intreprinderile societare.Intreprinderile societare prezinta drept caracterizare sociala asocierea iar principalul element al asocierii il reprezinta capitalul.In tara noastra intreprinderile societare sunt organizate sub urmatoarele forme:

- Societatea de persoane- Societatea in nume colectiv- Societatea de capitaluri- Societatea intermediara

Societatea de persoane rezulta prin asocierea mai multor persoane cu capitalurile lor in scopul desfasurarii unei activitati de dimensiuni modeste, care de obicei se limiteaza la o afacere familiala.Societatea in nume colectiv este o societate comerciala constituita prin asociere pe baza de incredere reciproca a unor parteneri cunoscuti care aduc aporturi patrimoniale participand active in caddrul societatii.Societatea de capitaluri este o societatea pe actiuni si are drept caracterizare definitorie impartirea patrimoniului intr-un anumit numar de parti denumite actiuni.Societatea intermediara este o combinative intre societatea de persoane si societatea de capitaluri. Aceasta se prezinta sub urmatoarele forme:

- Societatea in comandita simpla- Societatea in comandita pe actiuni - Societatea cu raspundere limitata- Societatea cu capital variat

17

Intreprinderile mici si mijlociiIMM – sunt intreprinderi cu maxim 500 salariati , independente din punct de vedere juridic in care conducatorul isi asigura responsabilitatea financiara tehnica si socialaIMM-urile prezinta urmatoarele caracteristici:

- Managementul este independent- Managerul fiind de regula proprietarul firmei- Capitalul este asigurat de o persoana sau cativa asociati- Aria geografica de activitate este locala chiar daca piata este mai extinsa- Intreprinderea este mica in comparatie cu cei mai importanti concurenti din

ramura respectiva- Demografia este extreme de dinamica intr-o perioada de timp (de obicei 1

an)- In ciuda disponibilitatilor financiare reduse alocate cercetarii dezvoltarii,

potentialul ovational este ridicat.

Firma in evolutieCresterea firmei este un mijloc de realizare a indicatorilor economic – financiari , rentabilitate, profit dar si pt asigurarea imaginii firmei si cresterea notorietatii acesteia.In functie de modalitatile de realizare cresterea firmei se poate realize pe cont propriu ( crestere interna ) sau se poate realize in relatie cu alte firme si se numeste crestere externa.

Cresterea interna , presupune crearea de catre firma a unor noi capacitate utilizand mijloace suplimentare de productie realizare cu resurse proprii financiare , umane , tehnice.Cresterea interna presupune fabricatia de catre firma a activelor fixe ( ex o firma produce masini si utilaje ) sau cumpararea de active fixe (ex o firma cumpara sau inchiriaza masini pt a-si asigura cresterea).

18

Cresterea externa , se realizeaza prin cumpararea altor firme sau a unor active déjà existente materiale, imateriale si financiare.Pt realizarea cresterii externe trebuie sa existe firme concurente firme cu alt obiect de activitate.Asocierea firmelor , indiferent de marimea lor firmele nu pot ramane izolate iar pt indeplinirea unor obiective commune cum ar fi: vanzare- cumparare , importuri, specializarea activitatii este nevoie sa se asocieze.La baza asocierii firmelor stau acordurile de parteneriat. Acordurile de parteneriat reunesc firme inegale in cadrul carora fiecare firma isi impune conditiile sale intr-un caiet de sarcini, iar fiecare firma partenera la asociere este autonoma din punct de vedere juridic dar poate fi dependent fata de cealalta firma care poate sa exercite asupra ei efecte de dominatie.In functie de conditiile impuse in caietul de sarcini acordul de parteneriat se prezinta sub urmatoarele forme:

- Subfurnitura- Concesiunea- Franciza

Subfurnitura reprezinta realizarea in exterior a unei parti din activitatea firmei astfel o intreprindere denumita donator de ordine in loc sa produca anumite component produse incredinteaza realizarea lor unei alte intreprinderi denumita subfurnizor.Concesiunea este un contract incheiat pe o perioada mai mare de timp intre 2 firme.

1. Cedant2. Concesionar

Cedantul se angajeaza sa aprovizioneze concesionarul sau cu produse care poarta marfa sa si sa ii asigure asistenta de specialitate. Franciza este un contract incheiat pe o perioada mai mare de timp intre 2 firme:

- Francizor

19

- FrancizatFrancizorul foloseste franciza pt a extinde reteaua vanzarilor si pt a-si asigura o cifra de afaceri si un profit cat mai mareFrancizorul foloseste franciza pt a crea o intreprindere si pt a obtine profit.Regruparea firmelor se realizeaza prin fuziune.Fuziunea reprezinta un procedeu de regrupare a activitatii economice a firmelor si se concretizeaza prin aparitia unei alte persoane juridice sau prin mentinerea persoanelor juridice existente in dimenisunile si structurile organizatiei noi.Fuziunea se poate realiza:

1. Prin process de topire sau a 2 sau mai multe firme intr-o noua firma care are o noua personalitate juridica;

2. Prin absortie atunci cand o firma preia partial sau in totalitate drepturile si obligatiile altei firme;

3. Prin aportul partial de active atunci cand o firma adduce la alta firma anumite elemente active;

4. Prin crearea unei filial commune atunci cand mai multe firme subscriu capital la constituirea altei firme care devine filiala comuna a intreprinderii creatoare;

5. Prin sciziune atunci cand activele unei firme sunt preluate de catre alte firme.

CURS: Management2003_11.12.2010

ManagerulManagerul - referitor la definitia managerului exista mai multe puncte de vedere:

- Unii specialist include in categoria managerilor numai persoane care detin functii de conducere

- O alta categorie de specialist includ in categoria managerului persoane cu functii de conducere dar si personalul din departamentul de specialitate

20

Stiluri de management – continut si factori de influenta Stilul de management exprima modalitatile prin care un manager isi exercita atributiile care ii revinStilul de management reflecta modul in care un manager gandeste si actioneazaStiul de management este influentat de actiunea cumulative a urmatorilor factori:

1. Calitatile, caracteristicile si structura psihica a managerului2. Pozitia ierarhica si modul de exercitare a puterii3. Motivatia4. Autonomia5. Relatia dintre manageri si membrii grupului

Calitatile caracteristicile, structura psihica a managerului:Este un factor important deoarece un bun manager trebuie sa fie eficient. Trebuie sa aiba cunostinte de specialitate, sa fie competent, sa aiba motivatie si vointaIn acest sens firmele vest europene, considera ca cei mai buni manageri sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 30-35 ani deoarece la aceasta varsta se realizeaza o imbinare perfecta intre cunostinte de specialitate, experienta, maturitate, dynamism si receptivitate pt nou.Pozitia ierarhica si modul de exercitare a puterii:Influenteaza stilul de management in sensul ca este mai usor de condus un grup atunci cand managerul se afla pe un nivel ierarhic superior iar pozitia puterii sale este mai mare. In acest sens in sistemele autoritare intrumentele de exercitare a puterii managerilor sunt directivarea si controlul iar motivatia subalternilor se realizeaza prin constrangere.In sistemele democratice managerii ofera posibilitatea membrilor grupului de a participa la fixarea si realizearea obiectivelor, folosind diferite forme de motivareMotivatia :

21

Reflecta dorinta si disponibilitatea unei persoane de a-si cheltui efortul in scopul realizarii obiectivelor si obtinerii unei compensatiiIn functie de metodele si instrumentele folosite de manager pt a obtine acceptarea sau supunerea subordonatilor deosebim urmat forme de motivatie:

- Motivatia prin constrangere, atunci cand managerul impune acceptarea obiectivelor de catre angajati, refuzul acceptand sanctionari

- Motivatie prin cumparare, acceptarea scopului comun se realizeaza prin stimulente material

- Motivatie prin adaptare, atunci cand adera la obiectivele firmei, cu speranta ca isi va realiza si scopurile sale

- Motivatia prin identificare, cand angajatul considera obiectivele firmei mai importante, mult mai importante decat cele personale.Autonomia:Defineste perioada de timp in care un manager isi poate exercita atributiile proprii fara sa apeleze la seful ierarhic.Relatia dintre manager si membrii grupuluiPoate influenta adoptarea unui stil de management participative de stimulare a cretivitatii si antrenare a angajatilor la fixarea si indeplinirea obiectivelor sau adoptarea de folosire a sanctiunii in procesul muncii

Sisteme de caracterizarePentru caracterizarea stilurilor de management se folosesc 2 categorii:

- Criterii unidimensionale- Criterii multidimensional

Criteriile care servesc la caracterizarea unidimensionala sunt atitudinea fata de responsabilitati si autoritatea managerialAtitudinea fata de responsabilitati evidentiaza 3 stiluri de management:

a) Stilul repulsiveb) Stilul dominant

22

c) Stilul autoritarStilul repulsiv este caracteristic persoanelor care refuza promovarea in functii de conducere. Persoanele cu acest stil au complexe de inferioritate si incredere redusa in fortele propriiStilul dominant este caracteristic persoanelor care doresc cu orice prêt sa detina functii de conducere. Aceste persoane au o parere foarte buna despre ele si convingerea ca numai ele sunt apte sa ocupe functia respectiveStilul indiferent desemneaza acele persoane care nu manifesta un interes deosebit fata de evolutia lor in ierarhia firmei, insa aceste persoane daca sunt promovate devin eficienteIn functie de modul de manifestare a autoritatii manageriale, deosebim 3 stiluri de management:

- Stilul autoritar - Stilul democrat- Stilul permisiv

Stilul autoritar corespunde acelor manageri care nu accepta nici o sugestie din partea subordonatilor. Singura lor preocupare fiind controlul modului in care subordonatii isi relizeaza obiectivele propriiStilul democrat este characteristic managerilor care asigura participarea subordonatilor la fixarea si realizarea obiectivelor.Stilul democrat stimuleaza creativitatea subordonatilor si creeaza un climat de munca favorabil.Stilul permisiv se caracterizeaza prin evitarea oricaror interventii in organizarea si conducerea prupului. Managerii cu acest stil pun accent pe organizarea si conducerea spontana si acorda un interes deosebit relatiilor umane.

Criteriile multidimensionale – c are se folosesc la clasificarea stilurilor de management sunt:

1. Aria deciziilor si volumul informatiilor2. Interesul pentru oameni rezultate si eficienta3. Valoarea profesionala si modul de manifestare fata de subordonati

23

4. Valoarea profesionala si modul de manifestare fata de sefii ierarhici5. Comportamentul si atitudinea

Aria deciziilor si volumul informatiilor- Permit identificarea urmatoarelor stiluri: Stilul speculative Stilul increzut Stilul ezitant Stilul sovaielnic Stilul fricos

Increzutul si speculantul sunt incompetent si adopta decizii care influenteaza in mod negative activitatile firmei.Fricosul, ezitantul si sovaielnicul sunt competent insa de teama de a nu gresi intarzie adoptarea unor deciziiInteresul pentru oameni: urmatoarele tipuri de management:

- Altruist- Aristocrac- Ezitat- Promoter- Biocrat- Autocrat consecvent- Delasator- Realizator

Promotorul - lucreaza in echipa- Influenteaza participarea membrilor grupului la fundamentele

deciziilor- Are incredere maxima in oameni- Stimuleaza si dezvolta relatii interpersonal bune

Biocratul - respecta ordinile primate- Este preocupat de controlul modului in care subalternii isi

indeplinesc obiectivele- Manifesta lipsa de interes pentru factorul uman si relatiile

interpersonal

24

Realizatorul - are ca obiectiv prioritar antrenarea subordonatilor pt realizarea obiectivelor in conditii de eficienta maxima

Dupa valoarea profesionala si modul de manifestare fata de subordonati deosebim:

- Manageri valorosi, care stiu sa se poarte cu subordonatii- Manageri valorosi, dar influentabili- Manageri nestapaniti care nu stiu sa se poarte cu subordonatii- Manageri mediocrii sau incapabili care stiu sa se poarte cu

subordonatii- Manageri mediocrii sau incapabili influentabili si nestapaniti care nu

stiu sa se poarte cu subordonatiiDupa valoarea profesionala si modul de manifestare fata de sefii ierarhici deosebim:

- Manageri competent, independent fata de sefii ierarhici- Manageri competent, dependent fata de sefii ierarhici- Manageri incompetent sau mediocrii, independent fata de sefii

ierarhici- Manageri incompetent sau mediocrii dependent fata de sefii

ierarhiciComportamentul si atitudineaIn functie de acest criteriu deosebim urmatoarele stiluri de management:

- Stilul democrat- Stilul consecvent democrat- Stilul fara predominant- Stilul autoritar- Stilul consecvent autoritar

Procesul decizional in firma1. Decizia si elementele sale2. Tipologia deciziilor3. Metode de optimizare a deciziilor

25

1. Decizia si elementele sale: reprezinta cel mai important moment al procesului de management si presupune alegerea unei cai de actiune in vederea realizarii unor obiective prin a carei aplicare se influenteaza cel putin o persoana in afara de decident.Conditiile necesare pt adoptarea unor decizii sunt:

- Sa se aleaga una din cel putin 2 alternative- Sa existe una sau mai multe persoane antrenate in procesul de

luare a deciziilor- Sa fie luata de acea persoana imputernicita legal si care sa-si

assume responsabilitati- Sa existe mai multe obiective de atins.

Decizia manageriala trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de rationalizare:

- Sa fie fundamentata stiintific adica sa fie bine stabilita in conformitate cu realitatile firmei

- Sa fie imputernicita, adica sa fie adoptata de cel ce are aceasta sarcina

- Sa fie clara, concise si concreta ceea ce inseamna ca prin formularea deciziei sa se precizeze clar continutul, persoanale, fundamentarea respectivei decizii, pt a putea fi inteleasa

- Sa fie oportuna, adica sa se incadreze in perioada optica de elaborare si implementare

- Sa fie eficienta, adica sa perita obtinerea unui effect sporti cu un anumit efort redus

- Sa fie complete adica sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii corecteElemente componente ale procesului decisional

1. Decidentul – este individual sau colectivitatea care urmeaza sa aleaga variant cea mai avantajoasa din mai multe posibile

2. Mediul ambiant – este format din totalitatea conditiilor interne si externe ale firmei care influenteaza si sunt influentate direct sau indirect de decizia respectiva. Influentele mediului ambiant asupra deciziei se realizeaza din interiorul firmei cat si din exteriorul firmei.

26

3. Relatia dintre decident si mediu se exprima prin natura legaturilor dintre decizie si implicatiile sale economice, stiintifice, sociale, politice, cultural, umane etc.In legatura cu relatia decident mediu exista 3 situatii de luare a deciziilor:

In conditii de certitudine In conditii de risc In conditii de incertitudine

2. Tipologia deciziilor. Clasificare: Deciziile se clasifica dupa urmtoarele criterii:

- Dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant de catre decident- Dupa orizontul de timp- Dupa numarul de persoane care participa la procesul de elaborare si

fundamentare- Dupa frecventa cu care sunt luate- Dupa posibilitatea de prevederi- Dupa fazele procesului de conducere (a procesului de

management). Dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant de catre decident:

Vom intalni : Decizii in conditii de incertitudine Decizii in conditii de risc Decizii in conditii de incertitudine Dupa orizontul de timp, intalnim: Decizii strategice Decizii tactice Decizii curente Dupa numarul de persoane care participa la procesul de elaborare: Decizii de grup Decizii unipersonale Dupa frecventa cu care sunt luate : Decizii unice Decizii repetitive

27

Dupa posibilitatea de prevederi: Decizii anticipative Decizii imprevizibile Dupa fazele de conducere a procesului Decizii adoptate in faza previzionala Decizii adoptate in faza operative Decizii adoptate in faza post operative

Metode de optimizare a deciziilorDeciziile pot fi luate si evaluate conform abordarilor de grup si conform abordarilor unipersonale.

1. Abordare unipersonala a deciziilor se realizeaza pe faza utilizarii globale (munca in echipa).

2. Abordarea de grup impune ceritnte:- Legitimizarea- Calitatea deciziei- Nulitatea deciziei- Noutatea- Capacitatea de informare

Capitol – structura organizatorica a firmei1. Postul de munca2. Structura functional3. Elementele structurii ierarhic-functionale

Structura organizatorica a firmei reprezinta totalitatea posturilor si compartimentelor de munca, modul de constituire, grupare si coordonare, precum si legaturile ce se stabilesc intre posturile compartimentelor de munca si persoane.Structura organizatorica prezinta urmatoarele parti:

- Structura de conducere sau functional- Structura de productie sau operational

Elemente de structuri organizatorice:Sunt posturile de munca, functiile, sferele de autoritate compartilmentele de munca, filialele ierarhice, nivelurile ierarhice, relatiile dintre compartimnentele de munca.

1. Postul de munca

28

Cuprinde totalitatea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin in mod permanent spre executare a angajatului. In cadrul postului de munca este necesara intocmirea de catre manageri a fisei postului in care sunt prevazute urmatoarele elemente:

- Denumirea postului- Obiectivele- Sarcinile- Competentele- Responsabilitatile- Relatiile cu alte posture- Conditiile necesare pt a ocupa postul respectiv (pregatire, aptitudini,

deprinderi, experienta)Factorul de generalizare a posturilor de munca se individualizeaza la nivelul fiecarui loc de munca prin intermediul obiectivelor si sarcinilor care pot fi impartite in urmatoarele categorii:

a) Posturi de conducereb) Posturi de executie2. Structura functionala a fost constuita de Faybal, pt a elimina

dezavantajele structurii ierarhice in contextual in care firmele devin tot mai mari si cu grad ridicat de complexitate.Este un tip de structura complicata si confuza alcatuite din compartimente operationale si functionale.Esential pt acest tip de structura este ca la fiecare nivel ierarhic sarcinile sunt divizate intre compartimentele specializate, acestea avand autoritate deplina asupra nivelurilor ierarhice.

3. Acest tip de structura imbina elemente organizatorice cu elemente functionale ceea ce asigura o specializare deosebita structurii functionale, rezultatele activitatii fiecarui compartiment sub forma informatiilor si consultatilor, deciziilor si ordinelor sunt transmise prin seful ierarhic.

29