Upload
carolina-geo
View
32
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
mecanica zidariilor
Citation preview
1
AN UNIVERSITAR 2014-2015
CCIA - ANUL III – SEMESTRUL II
CURS NR. 3
3. ELEMENTE DE ALCĂTUIREA ŞI MECANICA ZIDĂRIILOR 3.1. Noţiuni generale Ca material de construcţie, zidăria este alcătuită din elemente (pietre)
naturale sau artificiale (cărămizi, blocuri), de diverse provenienţe, aşezate după
anumite reguli astfel încât să constituie un ansamblu de sine stătător, capabil să
reziste la solicitări de ordin fizic şi mecanic. Zidăria se poate realiza pe cale
uscată, când elementele (pietrele) sunt solidarizate prin simpla ţesere sau cu
legături suplimentare din metal şi pe cale umedă, când se foloseşte ca material de
legătură mortarul.
Zidăria poate fi considerată ca unul din cele mai vechi materiale compuse,
cu rezistenţe bune la compresiune, dar cu rezistenţe mici la întindere, încovoiere
şi forfecare, astfel că în prezent se foloseşte mai ales la execuţia pereţilor, aceştia
fiind solicitaţi predominant la solicitarea de compresiune.
Utilizarea destul de răspândită a zidăriei ca material de construcţie s-a
datorat în principal avantajelor pe care le conferă şi anume:
- realizarea din materiale locale (piatră naturală,cărămidă arsă,nisip,var etc);
- comportare bună la solicitări de compresiune;
- rezistenţă bună la acţiunea factorilor atmosferici şi corozivi;
- comportare bună la variaţiile de temperatură şi umiditate;
- capacitate ridicată de drenare a umidităţii;
- proprietăţi deosebite sub aspectul capacităţii de izolare termică şi acustică
comparativ cu elementele din beton;
- se execută relativ simplu, folosind mână de lucru cu calificare medie.
Zidăria prezintă şi unele dezavantaje dintre care amintim:
- greutate proprie mare şi rezistenţe mecanice reduse comparativ cu oţelul
şi betonul, ceea ce conduce la realizarea unor clădiri masive;
- se execută cu tehnologii având un grad redus de mecanizare;
2
- consum mare de manoperă;
- rezistenţe reduse la acţiuni dinamice, motiv care conduce la limitarea sferei
de utilizare a acestui material şi respectiv a regimului de înălţime a clădirilor cu
pereţi structurali din zidărie.
Diversificarea materialelor pentru zidărie prin apariţia unor elemente (pietre,
blocuri) ceramice cu dimensiuni sporite, prevăzute cu goluri, realizarea zidăriilor
mixte sau cu elemente de confinare din beton armat, înlătură o parte din aceste
neajunsuri şi fac în continuare din zidărie un material competitiv.
3.2. Clasificarea zidăriilor Clasificarea zidăriilor se face după natura materialului din care sunt
realizate, după modul de alcătuire, după dimensiunile elementelor (pietrelor) etc.
a.După natura materialelor utilizate deosebim : - zidării din pământ (chirpici, vălătuci, pământ bătut );
- zidării din blocuri de piatră naturală;
- zidării din cărămizi sau blocuri de piatră artificială arsă sau nearsă; b.După modul de alcătuire zidăriile pot fi : - zidării simple/nearmate (ZNA): care nu conţin suficientă armătură pentru
a putea fi considerate zidării armate, sau elemente verticale de confinare de tip
stâlpişori, însă pereţii din zidărie simplă (ZNA) sunt prevăzuţi cu centuri din
beton armat în dreptul planşeelor (fig.3.1.a);
- zidării mixte, alcătuite din două sau mai multe straturi paralele (verticale),
realizate din materiale diferite, legate între ele prin ţesere sau alte legături
(metalice) – fig.3.1.b.
a. b.
Fig.3.1. Tipuri de zidării: a- zidărie simplă; b- zidărie mixtă.
3
- zidării armate în rosturi orizontale (fig.3.2.a şi 3.2.b)
Fig. 3.2.a. zidărie armată transversal
Fig. 3.2.b- zidărie armată longitudinal
general în zonele cu seismicitate ridicată zidăria simplă, chiar prevăzută
cu a
În
rmături în rosturi orizontale nu este în măsură să preia acţiunea seismică.
- zidării confinate (ZC): zidării prevăzute cu elemente pentru confinare de
beton armat pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri), cu care
conlucrează la preluarea încărcărilor- fig.3.3.)
Fig.3.3. Zidărie confinată (cu stâlpişori şi centuri din beton armat)
4
- zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC + AR): zidărie
confinată la care în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi
suficiente, din oţel sau alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în
scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
- zidării cu inima armată (ZIA): perete alcătuit din ziduri paralele având
paţiu
s l dintre ele umplut cu beton armat, cu sau fără legături mecanice între
straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor
categoriilor de solicitări (fig.3.4.)
Fig.3.4. zidărie cu inima armată
cazul pereţilor realizaţi din zidării de cărămidă cu inima armată (ZIA)
treb
ale vor avea grosimea minimă de
½ c
va fi de minim 10 cm.
xecuţie zidăria cu inimă
arm
În
uie avute în vedere următoarele cerinţe:
- pereţii de cărămidă din straturile margin
ărămidă (minim 150 mm);
- grosimea stratului median
În prezent datorită dificultăţilor tehnologice de e
ată este practic neutilizată în ţara noastră.
- zidării cu goluri: sunt utilizate la realizarea elementelor autoportante cu
rol de compartimentare sau de închidere, care sunt realizate din două sau mai
multe straturi verticale executate din acelaşi material sau din materiale diferite,
cu legături între ele, între care se află straturi de aer sau materiale de umplutură
cu rol termoizolant (fig.3.5)
5
Fig.3.5. zidărie cu goluri
c. În raport cu înălţimea blocurilor folosite, zidăriile se pot realiza din : - cărămizi de toate tipurile, inclusiv produse din piatră naturală a căror
înălţime este cuprinsă între 50 mm si 150 mm
- blocuri mici pline sau cu goluri, cu înălţimea între 200 si 300 mm
- blocuri mari cu înălţimea mai mare de 500 mm, care se pot realiza din
piatră, beton sau produse ceramice;
3.3. Materiale pentru zidării
Zidăria obişnuita se realizează din doua componente de bază:
- blocul de zidărie (piatra, caramid) sau element conform denumirii din Codul
de proiectare CR6-2013);
- materialul de legatură (mortarul);
Zidăriile armate, cele confinate sau cu inimă armată mai au în componenţa
lor armături şi betoane;
3.3.1. Blocuri (elemente) de zidărie – clasificare 3.3.1.1. Clasificare funcţie de tipul blocului (elementului) a. Blocuri de zidărie din piatră naturală Piatra naturală se foloseşte de obicei la executarea elementelor de fundaţii
sau socluri, la pereţii de subsol, ziduri de sprijin şi alte elemente care necesită
estetică şi durabilitate.
b. Blocuri de zidărie (elemente) artificiale
Elementele artificiale pentru zidărie pot să fie fabricate ca elemente din argilă arsă sau elemente artificiale nearse;
6
b.1. Elemente artificiale din argilă arsă – cărămizi şi blocuri ceramice Din categoria elementelor artificiale din argilă arsă fac parte cărămizile pline,
cărămizile şi blocurile ceramice cu goluri verticale, respectiv cărămizile şi blocurile
ceramice cu goluri orizontale (fig.3.6)
Fig.3.6. Tipuri de elemente din argilă arsă: a- cărămidă plină; b-cărămidă cu goluri verticale (GV); c-cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale (GO); d- bloc ceramic cu goluri verticale (GV).
Fig.3.7.Tipuri de elemente din argilă arsă:
7
Gama elementelor artificiale arse de tip cărămizi şi blocuri ceramice este
diversificată, prin producerea unor sortimente de diverse dimensiuni, cu
capacitate de izolare termică sporită, în funcţie de porozitate, volumul şi
dispunerea golurilor şi a găurilor astfel:
b.1.1. In functie de densitatea aparentă, blocurile ceramice utilizate la
realizarea zidăriilor se repartizează în urmatoarele clase :
- clasa Co – cu densitatea medie ≤ 1000 daN / m 3
- clasa C1 - cu densitatea medie între 1000 şi 1300 daN / m 3
- clasa C2 - cu densitatea medie între 1300 şi 1500 daN / m 3
- clasa C3 - cu densitatea medie între 1500 şi 1800 daN / m 3
Cărămizile pline se înscriu în clasa C3 , iar cărămizile şi blocurile ceramice cu
goluri verticale şi orizontale, se înscriu în clasele Co , C1 şi C2, în funcţie de
procentul de goluri, respectiv :
- sortimentele cu cca. 15 % goluri – clasa C2
- sortimentele cu cca. 30 % goluri – clasa C1
- sortimentele cu cca. 40 % goluri – clasa C0
Conform CR 6-2013, elementele de zidărie din argilă arsă care, în
funcţie de volumul golurilor, au densitatea aparentă în stare uscată ≤1000 daN/m 3
şi toate elementele din BCA se încadrează în categoria elementelor de mică
densitate LD (low density) , care se utilizează numai în zidărie protejată.
Elementele de zidărie din argilă arsă care, în funcţie de volumul golurilor,
au densitatea aparentă în stare uscată ≥1000 daN/m 3 se încadrează în
categoria elementelor de înaltă densitate LD (high density), şi se utilizează atât
la zidărie protejată cât şi la cea neprotejată.
b.1.2. În funcţie de dimensiunile de fabricaţie Dimensiunile elementelor (pietrelor) ceramice sunt stabilite din condiţiile
tehnologice de fabricaţie, din condiţii mecanice, de izolare termică, fonică şi de
modulare.
8
Pentru elementele de zidărie ceramice, produse în mod curent în România
conform standardelor de referinţă, dimensiunile de fabricaţie (în mm) sunt
următoarele :
- cărămizi ceramice pline – 240 x 115 x 63 - cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale ( GV )
240x 115 x 88 (L x b x h)
240 x 115 x 138
290 x 140 x 88
290 x 140 x 138
290 x 240 x 138
290 x 240 x 188
365 x 180 x 138
- cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale 290 x 240 x 138 (L x b x h)
290 x 290 x 138
Utilizarea elementelor pentru zidărie din argilă arsă cu goluri orizontale realizate la turnare nu este permisă pentru executarea pereţilor structurali din
zidărie cu excepţia anexelor gospodăreşti şi a construcţiilor provizorii.
c. Elemente artificiale nearse Produsele frecvent utilizate sunt :
- elemente pentru zidărie din beton cu agregate obişnuite, având
dimensiuni de fabricaţie: 240 x 290 x 138
- elemente pentru zidărie din beton cu agregate uşoare. - elemente de zidărie din beton celular autoclavizat (BCA), sub formă de
blocuri sau plăci. Blocurile şi plăcile din beton celular autoclavizat se caracterizează printr-o
porozitate ridicată, volumul de goluri (pori) ajungând până la 90 %, motiv pentru
care nu sunt recomandate în medii cu umiditate relativă continuă mai mare de
60 % (spălătorii, băi publice etc) sau pentru pereţi de subsol.
9
a. b.
Fig. 3.8.Elemente de zidărie artificiale nearse: a- blocuri din beton celular
autoclavizat (BCA) ; b- plăci din beton celular autoclavizat.
Dupa natura agregatului se fabrică blocuri BCA pe bază de nisip (GBN) sau
pe bază de cenuşă (GBC).
Densitatea medie este cuprinsă între 550 şi 900 daN/m3. Rezistenţele medii
la compresiune sunt de 35 şi 50 daN/cm2 : tip GB 35, respectiv tip GB 50.
Precizări privind utilizarea elementelor de BCA tip GB 50 pentru realizarea
pereţilor structurali ai clădirilor sunt cuprinse în Codul de proiectare CR 6-2013
şi P100-1/2013, capitolul 8 (precizări concrete în Tabelul 8.8.şi 8.9) în funcţie de
acceleraţia seismică de proiectare şi tipul zidăriei (simple sau cu elemente de
confinare), de densitatea pereţilor etc
Grosimile curente ale pereţilor realizaţi din zidărie de blocuri de BCA sunt de
25 şi 30 cm, pentru pereţii exteriori şi de 25 cm pentru pereţii interiori (aceştia
se prevăd în special ca elemente delimitatoare a două unităţi funcţionale).
Prevederile Codului de proiectare CR 6-2013 precum ş i ce le
d in cap i to lu l 8 d in P100-1 /2013 se referă la proiectarea tuturor
elementelor de constructie din zidarie, structurale şi nestructurale,
executate cu următoarele tipuri de elemente pentru zidarie:
-elemente pentru zidarie din argila arsă, pline sau cu goluri–Standard
de referinţă SR EN 771-1;
- elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (BCA)- standard
de referinţă SR EN 771-4;
10
Prevederile Codului de proiectare CR 6-2013 precum ş i ce le
d in cap i to lu l 8 d in P100-1 /2013 nu se aplică la proiectarea pereţilor
structurali executaţi cu:
- elemente pentru zidărie din silico-calcar;
- elemente pentru zidărie din beton, cu agregate obişnuite/uşoare;
- elemente pentru zidărie din piatră artificială;
- elemente pentru zidărie din piatră cioplită.
Utilizarea totuşi pentru execuţia pereţilor structurali a elementelor pentru
zidărie menţionate anterior, se va face conform prevederilor şi reglementărilor
tehnice specifice aplicabile, în vigoare.
Elementele pentru zidărie din argilă arsă cu goluri verticale folosite în
zonele cu acceleraţia seismică ag ≥0,20g trebuie să îndeplinească şi următoarele
condiţii:
- aria unui singur gol ≤1200 mm2;
- pereţi verticali interiori continui pe toată lungimea elementului (în planul
peretelui). ( )
3.3.1.2. Clasificarea elementelor de zidărie în funcţie de probabilitatea de nerealizare a rezistenţei la compresiune specificată de producător:
- elemente (cărămizi) pentru zidărie categoria I: sunt elemente (cărămizi)
pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenţa la compresiune
declarată este 5 %. ≤
- elemente (cărămizi) pentru zidărie categoria II: sunt elemente (cărămizi)
pentru zidărie care nu îndeplinesc nivelul de încredere al elementelor pentru
zidărie de categoria I.
Pentru executarea pereţilor structurale din zidărie, indiferent de acceleraţia
terenului pentru proiectare ag se vor folosi doar elemente pentru zidărie din categoria I, cu excepţia următoarelor construcţii unde se pot folosi şi elemente
din categoria II:
- clădiri din clasele de importanţă III şi IV în zonele cu ag ≤ 0,15 g;
- anexele gospodăreşti şi construcţii provizorii în toate zonele seismice.
11
Pentru executarea tuturor elementelor nestructurale de construcţie din
zidărie, la clădiri din clasele de importanţă I şi I I , indiferent de acceleraţia
terenului pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidărie din
categoria I.
Pentru clădirile din clasele de importanţă III ş i IV precum ş i pentru anexe
gospodăreşti şi construcţii provizorii pot fi folosite ş i elemente pentru zidărie din
categoria II (cu excepţia zidăriilor care rămân aparente) . 3.3.1.3. Clasificarea în grupe (clase de calitate) Elementele pentru zidărie se clasifică în trei grupe (clase de calitate) în
funcţie de nivelul de încredere a proprietăţilor mecanice şi caracteristicile
geometrice : volumul golurilor (%), grosimea minimă a pereţilor blocului: interiori
(între goluri) şi exteriori (de la gol la marginea blocului), grosimea cumulată a
tuturor pereţilor (plinurilor dintre goluri), pe fiecare direcţie a blocului etc.
Această grupare este necesară pentru:
- determinarea rezistenţei la compresiune a zidăriei;
- stabilirea domeniilor şi condiţiile de utilizare a zidăriei (zona seismică,
numărul de niveluri):
Grupa 1, cuprinde următoarele tipuri de elemente:
▪ cărămizi ceramice pline 240 x 115 x 63;
▪ cărămizi ceramice cu goluri de uscare rotunde;
▪ blocuri cu goluri, din beton uşor având volumul golurilor ≤ 25-50% ;
▪ blocuri pline din BCA; Grupa 2, cuprinde următoarele tipuri de elemente:
▪ cărămizi ceramice cu goluri de uscare dreptunghiulare;
▪ cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale GV;
▪ blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor cuprins între 25%-50%
▪ blocuri cu goluri din beton obişnuit cu volumul golurilor cuprinse între 25%-
50%.
12
În grupa 2S, se încadrează cărămizile şi blocurile din argilă arsă cu goluri
verticale cu geometrie specială (cu pereţi subţiri) care îndeplinesc următoarele
condiţii (fig.3.9):
- volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului;
- grosimea pereţilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm; - grosimea pereţilor interiori 6 mm ≤ ti < 10 mm; - pereţii interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului.
Fig.3.9. Căramizi grupa 2S (evidenţiere pereţi interiori şi exteriori)
3.3.1.4. Clasificarea în funcţie de profilaţia exterioară a elementului
Din punct de vedere al profilului feţelor exterioare, elementele pentru zidărie
folosite în mod curent în România se clasifică după cum urmează:
- elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie);
- elemente cu profilaţie, respectiv cu îmbinare verticală nut şi feder (fig.3.10)
Fig.3.10. Elemente cu îmbinare verticală nut şi feder
13
Conform prevederilor normativului P100-1/2013, elementele pentru zidărie
cu legături de tip ,, nut şi feder/lambă şi uluc” produse în ţară sau din import, nu
vor fi folosite pentru realizarea pereţilor structurali indiferent de numărul de niveluri
sau de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare ag la amplasament, utilizarea
lor fiind acceptată numai pentru realizarea pereţilor nestructurali, în conformitate
cu prevederile reglementărilor specifice pentru produsul respectiv.
3.3.2. Mortare pentru zidarie Mortarele sunt amestecuri omogenizate realizate din liant, nisip şi apă, care
prin întărire asigură zidărei un caracter de monolit. Ele asigură legătura între
elementele de zidărie prin intermediul forţelor de adeziune şi de frecare.
Mortarul transmite şi repartizează cât mai uniform eforturile interioare şi
unele deformaţii între elementele zidăriei, asigură rezistenţa mecanică la
compresiune, la întindere şi la forfecare, micşorând în acelaşi timp
permeabilitatea la agenţi atmosferici prin umplerea rosturilor dintre elemente
(pietre).
Mortarele pentru zidărie se clasifică după cum urmează:
a. după caracteristicile acestora şi modul de utilizare:
- mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru
zidărie fără caracteristici speciale;
Mortarul pentru zidărie pentru utilizare generală (G), preparat la şantier, va
putea fi folosit pentru executarea pereţilor structurali din zidărie, dacă respectă
toate prevederile din reglementările tehnice specifice privind execuţia lucrărilor din
zidărie, aplicabile, în vigoare, numai pentru:
- clădiri din clasele de importanţă III şi IV, în toate zonele seismice;
- clădiri din clasa de importanţă II în zonele seismice cu ag ≤0,15g;
- anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii, în toate zonele seismice.
- mortar pentru zidărie pentru rosturi subţiri (T): mortar performant cu
dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată;
14
Mortarele pentru rosturi subtiri (T) se folosesc in Romania de puţin timp,
fiind mortare de ciment cu adaos de polimeri ş i alte componente speciale care
au ca scop limitarea contractiei şi îmbunătăţirea lucrabilităţii fără creşterea
cantităţii de apă (lucrabilitatea se menţine timp de circa două ore).
În multe cazuri, în mortare se adaugă diferite tipuri de fibre care le sporesc
rezistenţa ş i rigiditatea.
Î n cazul în care zidăria rămâne aparentă se poate folosi ciment alb
sau se pot introduce coloranţi în amestec.
Nisipul folosit este foarte fin, cu granule care, de regulă, nu depăşesc
1 mm. Mortarul este dozat şi amestecat la producator iar la şantier necesită
numai adăugarea cantităţii de apă stabilită prin fişa tehnică.
Acest tip de mortar se utilizează pentru pereţii structurali executaţi cu
elemente din BCA sau cu elemente din argilă arsă cu feţele de aşezare prelucrate
special, în rosturi cu grosimi cuprinse între 0,5÷3,0 mm. Pentru armarea acestor
rosturi se vor folosi produse cu grosimi adecvate. (0)
b. după rezistenţa medie la compresiune denumită şi marcă, exprimată
prin litera M, urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2 (de exemplu:
M5 este mortar cu rezistenţa unitară medie la compresiune fm = 5 N/mm2).
Avem mortare de marca M1 ; M2,5 ; M5 ; M7,5; M10; M12,5 şi M15 .
Mortarele pentru zidărie mai pot fi descrise, adăugând lângă notaţia
menţionată mai sus şi proporţia componenţilor (de exemplu: 1:1: 5, în volum,
în ordinea ciment:var:nisip).
Mortarul de marca M1 este mortar var şi conform noului Cod de proiectare
CR6-2013 , nu mai este considerat pentru realizarea zidăriilor, nici măcar pentru
pereţi nestructurali ai construcţiilor provizorii sau anexe gospodăreşti;
Mortarele de marcă M 2,5 , M5 şi M7,5 sunt mortare de ciment – var iar
mortarele cu marca ≥ M10 sunt mortare de ciment.
Pentru rezistenţe mai mar i de M10, reţetele se stabilesc de fabricant ş i
nu se acceptă prepararea pe şantier.
15
Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în
condiţiile de microclimat, pe toată durata de exploatare proiectată a cladirii ş i
nu va conţine componenţi care ar putea avea efect dăunător asupra
proprietăţlor sau durabilităţi elementelor, oţelului sau altor materiale cu care se
află în contact. 3.3.3. Armături si betoane În cazul clădirile cu pereţi structurali din zidărie, oţelul este utilizat pentru
armarea elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), pentru armarea zidăriei în
rosturile orizontale, pentru armarea stratului median al zidăriei cu inimă armată
(ZIA), pentru armarea celorlalte elemente : planşee, rigle decuplare la pereţii cu
goluri, scări , pereţi de subsol şi fundaţii.
Armarea zidăriei are două obiective:
- sporirea capacităţii de rezistenţă şi a ductilităţii la solicitări în planul
peretelui sau perpendicular pe plan;
- reducerea fisurării cauzată de concentrări locale de eforturi sau de
deplasări provenite din efecte termice sau din variaţia umidităţii.
Armăturile care se dispun în rosturile orizontale pot fi din oţel rotund, neted
sau profilat, sau din platbande, cu dimensiunile barelor în funcţie de grosimea
rostului de mortar.
(a) (b)
Fig.3.11. Armături prefabricate pentru rosturi orizontale; a. Plasă tip ,, scară” cu bare longitudinale din platbande, pentru rost cu grosime normală; b Armătruri speciale pentru rost subţire (3 mm) la zidărie din BCA
16
Cerintele tehnice pentru armăturile prefabricate pentru rosturile
orizontale ale zidăriei sunt date în Standardul SR EN 845-3. Acest standard
însă nu conţine prevederi referitoare la armăturile din rosturile orizontale
realizate cu bare izolate din otel şi nici la produsele din alte materiale. Din
acest motiv este necesar ca aceste armături sa satisfacă, cel puţin
prevederile corespunzătoare din standardul SR EN 1992-1-1.
Dimensiunile barelor utilizate depind de grosimea rostului.Pentru rosturile
normale diametrul minim al barelor longitudinale este de 3 mm pentru utilizare
structurală şi de 1,25 mm pentru utilizare nestructurală.
Pentru lucrările de consolidare se pot folosi şi polimeri armaţi cu fibre (FRP)
sub formă de bare, care se introduc în rosturile orizontale sau sub formă de
ţesătură, care se înglobează în tencuială.
(a) (b) (c) (d)
Figura 3.12. Grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă, folosite pentru
armarea zidăriei; (a) Grile unidirectionale; (b) Grile bidirectionale; (c) Inserţia
grilelor în rostul de aşezare; (d) Inseţia grilelor în tencuială
Clasa minimă a betonului utilizat pentru elementele de confinare sau pentru
stratul median în cazul pereţilor din zidărie cu inima armată (ZIA) va avea aceeaşi
clasă ca şi betonul din planşeu, dar ≥ C 12/15.
17
Dimensiunea maximă a agregatelor betonului folosit pentru elementele de
confinare nu va depăşi 20 mm.
Pentru stratul median la pereţii din ZIA se va folosi beton cu agregat mărunt
cu dimensiunile 12 mm. ≤
3.4. Principii de ţesere Comportarea zidăriei ca un monolit sub acţiunea încărcărilor se datoreaza
mortarului şi legăturilor obţinute prin ţeserea rosturilor . Rosturile verticale au grosimea de 10 mm iar cele orizontale de 12
Dimensiunile de fabricaţie a pietrelor artificiale (lungime şi înălţime) de
zidărie se stabilesc scăzând din dimensiunile nominale rosturile verticale şi
orizontale.
Pentru pereţii structurali ai tuturor clădirilor din clasele de importanţă I÷IV,
indiferent de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare ag la amplasament,
rosturile verticale şi orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar.
Rosturile orizontale trebuie să fie plane şi de grosime uniformă,astfel încât
încărcările gravitaţionale să acţioneze perpendicular pe asize (rânduri ) .
Rosturile verticale transversale trebuie să fie orientate perpendicular pe faţa
laterală a peretelui, pentru a se evita efectul de pană ;
Rosturile verticale se ţes la fiecare rând astfel ca suprapunerea cărămizilor
din 2 rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minim 1/4 cărămidă în lungul
zidului şi la 1/2 cărămidă pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate
uşoare şi din beton celular autoclavizat (BCA) rosturile verticale vor fi ţesute la
fiecare rând astfel ca suprapunerea blocurilor să se facă pe 1/2 bloc;
Rândurile de pietre aşezate transversal pot alterna cu cele asezate
longitudinal .