Upload
ciolea-ovidiu
View
1.612
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 1/162
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea de Construcţii de Maşini
Catedra T.C.M.
UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN
PROIECTAREA CONSTRUCTIVĂ
- Suport de curs -
SolidWorks
Ing. Cristian CAIZAR
2000
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 2/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Conţinutul activităţilor didactice :
I. Curs (28 ore)
1. Modelarea geometrică 3D parametrizată. Consideratii generale.
2. SolidWorks 99. Elemente de bază.
3. Realizarea blocurilor grafice de construcţie cu geometrie implicită.
4. Realizarea schiţelor în SolidWorks 99 (1 - comenzi pentru desenare).
5. Realizarea schiţelor în SolidWorks 99 (2 - comenzi pentru modificarea schiţelor).
6. Realizarea elementelor de construcţie auxiliare (plane, axe, sisteme de coordonate,
curbe 3D).
7. Realizarea blocurilor grafice de construcţie cu geometrie explicită.8. Modelarea geometrică 3D a pieselor tratate ca entităţi individuale.
9. Construirea ansamblurilor.
10. Modelarea pieselor în contextul ansamblului.
11. Generarea documentaţiei 2D (1 - vederi, secţiuni, detalii).
12. Generarea documentaţiei 2D (2 - cosmetizarea desenelor).
13. Modelarea geometrică 3D a pieselor sudate.
14. Modelarea geometrică 3D a pieselor din tablă.
II. Lucrari de laborator (42 ore)
III. Proiect (28 ore)
Bibliografie:
1. Modelare geometrică 3D asistată de calculator. Suport de curs.
2. ******, SolidWorks 99 User’s Guide, Document number: SWXUGENG061599.
Cunoştinţe prealabile : Cursanţii trebuie să posede cunoştinţele de bază necesare utilizării unui calculator
sub WINDOWS 98/NT precum şi cunoştinţe de bază în domeniul proiectării mecanice.
Rezultate scontate : Absolvenţii cursului trebuie să poată realiza: modele geometrice 3D pentru piese de
complexitate medie, ansambluri de complexitate ridicată şi documentaţie 2D pentru piese
si ansambluri.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 3/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 1
Modelarea geometrică 3D parametrizată
Consideraţii generale
O tr ăsătur ă comună a tuturor pachetelor de programe de proiectare asistată de
calculator, care folosesc modelarea parametrizată, este aceea că lucrează cu blocuri graficede construcţie. Aceste blocuri grafice de construcţie sunt de două tipuri: cu geometrie
implicită (găuri cu secţiune circular ă, teşituri, racordări, rotunjiri) şi cu geometrie explicită
(în acest caz elementul de bază este forma secţiunii).
Construirea modelului geometric al unei piese începe cu elementul de bază, care
este obţinut întotdeauna prin adăugare de material. După realizarea elementului de bază
urmează adăugarea celorlalte blocuri grafice de construcţie, care pot fi de tipul adăugare
sau înlăturare de material. Toate acestea din urmă vor fi legate direct sau indirect de
elementul de bază.
Legăturile dintre blocurile grafice de construcţie (relaţiile “părinte-copil”)
reprezintă un element esenţial al modeloarelor geometrice parametrizate, prin faptul că
modificarea dimensiunilor sau geometriei unui bloc grafic de construcţie conduce la
actualizarea automată a blocurilor grafice legate de acesta.
Blocurile de construcţie cu geometrie explicită au la bază un profil 2D ce reprezintă
forma secţiunii. Cu ajutorul acestui profil, se poate adăuga sau înlătura material, printr-o
operaţie de extrudare, rotire în jurul unei axe sau de măturare a unei curbe date (sweep).
Proiectanţii cu experienţă în domeniul utilizării modeloarelor geometrice
parametrizate recomandă planificarea activităţii de proiectare, şi sugerează parcurgerea
următorilor paşi:
1. Determinaţi dacă piesa care urmează a fi proiectată este dependentă sau nu de
alte piese, şi apoi hotărâţi ce mod de proiectare veţi aborda: veţi începe cu proiectarea
ansamblului (priectare de tipul “de sus în jos”), sau veţi începe cu proiectarea pieselor (proiectare de tipul “de jos în sus”);
2. Gândiţi-vă care sunt intenţiile de proiectare ce stau la baza realizării piesei pe
care urmează să o modelaţi;
3. Identificaţi blocul grafic de construcţie de bază, cel de care, într-un fel sau altul
vor fi legate toate celelalte elemente;
4. Identificaţi celelalte blocuri grafice de construcţie necesare finalizării modelului;
5. Stabiliţi în ce succesiune veţi adăuga celelalte blocuri grafice de construcţie
pentru a definitiva modelul.
In următoarele câteva pagini se vor descrie în detaliu cele cinci etape de realizare a
modelului unei piese.
Etapa I. Determinarea rela ţ iilor de interdependen ţă şi alegerea celei mai bune
metode de modelare. Stabiliţi dacă piesa pe care urmează să o modelaţi este sau nu dependentă de alte
piese, apoi hotărâţi-vă asupra modalităţii de proiectare. Pentru început ar trebui să decideţi
cu ce veţi începe: cu modelarea unei piese sau cu modelarea ansamblului. Dacă aveţi de
modelat o singur ă piesă, alegerea este simplă: modelaţi piesa. Dacă aveţi de modelat o
piesă ce intr ă în componenţa unui ansamblu (cazul cel mai des întâlnit în realitate), aveţi
două posibilităţi: fie creaţi piesele ca entităţi independente şi apoi le asamblaţi (aşa-numita
proiectare “de jos în sus”), fie începeţi direct cu ansamblul şi modelaţi piesele în contextul
ansamblului (aşa-numita proiectare “de sus în jos”).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 4/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM2
A) Proiectarea “de jos în sus”
Creaţi fiecare piesă într-un fişier separat, apoi inseraţi aceste piese într-un
ansamblu. Acest tip de proiectare vă permite să vă concentraţi atenţia asupra pieselor luate
ca entităţi separate, şi este o metodă de proiectare ce se recomandă a fi utilizată în situaţia
în care nu este necesar să realizaţi legături între piese.
B) Proiectarea “de sus în jos”
In cadrul acestui tip de proiectare, începeţi cu realizarea ansamblului şi apoirealizaţi piesele în contextul ansamblului. Acest mod de lucru vă permite ca atunci când
modelaţi o piesă, să puteţi face referiri la feţele, muchiile sau vertexurile unei alte piese
care există deja. De asemenea vă permite să controlaţi mărimea sau forma unei piese prin
stabilirea unor relaţii geometrice cu alte piese.
Etapa II. Luarea în considerare a inten ţ iilor de proiectare. Incercaţi să vă imaginaţi ce intenţii a avut proiectantul în momentul în care a gândit
piesa. R ăspundeţi la următoarele întrebări:
1. Cum lucreaz ă aceast ă piesă? Ce trebuie ea să facă?De exemplu, piesa ar putea fi un suport pe care trebuie montată o altă piesă a cărei
masă este de 5 Kg.
2. Prin ce procedeu de fabrica ţ ie este realizat ă piesa?De exemplu, dacă piesa este realizată prin injecţie, trebuie ca ea să prezinte
suprafeţe înclinate astfel încât să poată fi scoasă cu uşurinţă din matriţă.
3. Ce rol au diferitele suprafe ţ e ale piesei?Analizaţi fiecare suprafaţă a piesei şi încercaţi să determinaţi ce rol are ea. Este
suprafaţă cu rol funcţional sau este o suprafaţă secundar ă, f ăr ă rol funcţional?
4. Este piesa simetrică?Multe piese prezintă simetrii în raport cu diferite plane sau axe. De exemplu o
carcasă poate fi simetrică în raport cu un plan median, iar găurile de fixare ale unei flanşe
pot să fie simetrice în raport cu axa flanşei.
5. Piesa este unicat, sau face parte dintr-o familie de piese?
Dacă piesa face parte dintr-o familie de piese, ar trebui să fie modelată în aşa felîncât să i se poată aduce cu uşurinţă cât mai multe modificări (realizaţi un model flexibil).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 5/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 3
Etapa III. Stabilirea blocului grafic de construc ţ ie de baz ă . Incercaţi să vă imaginaţi piesa – sau să vă uitaţi la ea dacă aveţi un model fizic sau
un desen la îndemână – şi stabiliţi care este elementul pe care îl construiţi prima dată. In
continuare vă sunt prezentate câteva sugestii de care puteţi ţine seama în momentul în care
stabiliţi care este blocul grafic de construcţie de bază:
1. Face ţ i alegerea cea mai evident ă.De cele mai multe ori puteţi alege ca şi bloc grafic de construcţie de bază elementul
care pare a fi corpul piesei. Acesta poate fi construit printr-o opera ţie de extrudare,
revoluţie, sweep (măturarea unei curbe directoare cu ajutorul unei curbe generatoare) sau
loft (element de construcţie care se obţine pe baza unor secţiuni, de regulă de forme
diferite).
2. Lua ţ i în considerare fe ţ ele piesei.Priviţi piesa de sus, din faţă şi din lateral şi încercaţi să vă imaginaţi ce aţi obţine
dacă aţi extruda faţa respectivă. Pentru multe piese puteţi extruda orice faţă pentru a obţine
blocul grafic de construcţie de bază. Dacă luaţi în considerare şi celelalte elemente pe care
trebuie să le adăugaţi ulterior, pentru a obţine modelul final al piesei, atunci o să constataţi
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 6/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM4
că extrudarea după una din direcţii este mai favorabilă decât extrudarea după celelalte
două.
3. Ob ţ inerea blocului grafic de construc ţ ie de baz ă prin opera ţ ia de revolu ţ ie.De cele mai multe ori începătorii aleg extrudarea ca metodă de obţinere a blocului
grafic de construcţie de bază, deşi adeseori este mai convenabil să se aleagă revoluţia. De
exemplu, pentru realizarea piesei prezentate în figura de mai jos este mai simplu să sefolosească operaţia de revoluţie A (este adevărat că forma profilului este ceva mai
complicată) decât să se obţină un cilindru prin extrudare şi apoi să se adauge celelalte
elemente de construcţie pentru definitivarea piesei B.
Etapa IV. Identificarea celorlalte blocuri grafice de construc ţ ie necesare
finaliz ării modelului. Pentru a identifica celelalte blocuri grafice de construcţie necesare finalizării
modelului, puteţi ţine cont de următoarele sugestii:
1. Incepe ţ i cu elementele mai importante.
Incercaţi, pentru început, să ignoraţi elementele care dau un aspect estetic piesei(racordări, rotunjiri, teşituri) şi să vă concentraţi atenţia asupra elementelor importante.
2. Incerca ţ i să identifica ţ i tipul fiecărui element de construc ţ ie (bloc grafic).Stabiliţi modul în care veţi realiza fiecare bloc grafic de construcţie: prin adăugare
de material, prin înlăturare de material (folosind operaţii de extrudare, revoluţie, sweep sau
loft), racordare, rotunjire, teşire, etc.
3. C ăuta ţ i elementele care apar de mai multe ori în cadrul piesei.Când un element apare de mai multe ori pe o piesă (cum ar fi găurile de trecere
pentru şuruburi, de exemplu), instanţele pot fi generate individual sau se pot obţine în urma
unei operaţii de copiere multiplă. Dacă există mai mult de două instanţe ale unui element
de construcţie sau dacă acestea formează o matrice liniar ă sau circular ă, probabil că este
avantajos să folosiţi o operaţie de copiere multiplă. Dacă există numai două instanţe, atunci
probabil că o operaţie de copiere simplă rezolvă mai eficient problema.
4. C ăuta ţ i să identifica ţ i simetriile.Utilizaţi operaţia de oglindire de fiecare dată când un element de construcţie sau un
set de elemente este oglindit în raport cu un plan sau cu o axă.
Etapa V. Stabili ţ i succesiunea de ad ăugare a blocurilor grafice de construc ţ ie. După ce aţi stabilit tipul blocurilor grafice de construcţie de care aveţi nevoie
pentru a modela piesa, înainte de a vă apuca efectiv de modelarea geometrică, stabiliţi în ce
ordine veţi construi aceste blocuri grafice.
Exemplu. Modelarea geometrică 3D a unei bride de fixare
In cadrul acestui exemplu, pornind de la o schiţă a unei piese, se va realiza un
model geometric 3D. In tema de proiectare este specificat că va fi necesar ă şi o altă
variantă a piesei, variantă care difer ă de cea prezentată prin diametrul şi poziţia găurilor de
fixare şi prin lungimea şi lăţimea canalului .
Pentru început să analizăm piesa, parcurgând cele cinci etape prezentate anterior.
Etapa I.
Din cauză că este vorba despre o piesă independentă (una care nu face parte dintr-un ansamblu), problema este simplă: se va modela piesa.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 7/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 5
Etapa II.Piesa prezentată în desen pare a fi o bridă de fixare realizată prin procedee
tehnologice de aşchiere.
Cele două găuri vor fi probabil utilizate pentru fixarea bridei, prin intermediul a
două şuruburi, pe o altă piesă. Poziţia celor două găuri (pe lăţimea piesei) este precizată
prin cele doua cote 27,5 mm, respectiv 30 mm ceea ce conduce la ideea că sunt simetriceîn raport cu planul median al piesei.
Canalul practicat în braţul mai lung al bridei, probabil că va fi utilizat pentru
ajustarea poziţiei unei piese ce se va sprijini pe această bridă.
Etapa III .
Piesa este rectangular ă. Aceasta sugerează ca blocul grafic de construcţie de bază să
fie obţinut prin operaţia de extrudare (nu prin revoluţie, sweep sau loft).
Să privim piesa din lateral, de sus şi din faţă şi să vedem ce obţinem prin extrudarea profilului.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 8/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM6
A) Extrudând profilul piesei văzută din lateral, obţinem un bloc grafic de
construcţie de bază ca şi cel prezentat în figura de mai jos.
B) Extrudând profilul piesei vazută de sus, rezultă un bloc grafic de construcţie ca
şi cel prezentat în figura următoare. In acest caz, găurile şi canalul sunt încapsulate în
aceeaşi schiţă, ceea ce conduce la o mai mică flexibilitate de modelare decât în cazul în
care acestea ar fi modelate ca entităţi separate.
C) Extrudând profilul piesei văzută din faţă, rezultă un bloc grafic de construcţie de
bază de formă paralelipipedică.
Analizând cele trei cazuri prezentate anterior, se poate constata că piesa obţinută în
cazul A este alegerea cea mai favorabilă.
Etapa IV.Blocurile grafice de construcţie care au mai r ămas de realizat sunt:
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 9/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 7
a) Două găuri, care se pot obţine în următoarele moduri:
- prin realizarea a două entităţi de tip gaur ă;
- prin realizarea unei găuri şi oglindirea ei în raport cu planul median al piesei;
- prin realizarea unei găuri şi apoi copierea ei folosind o schemă de copiere
rectangular ă;
- prin îndepărtare de material folosind operaţia de extrudare, pornind de la două secţiuni de formă circular ă;
b) Canalul din braţul mai lung al bridei, care se poate obţine prin îndepărtare de
material utilizând operaţia de extrudare;
c) Patru rotunjiri de muchii (R5);
d) Două racordări (R6,5).
Etapa V.Piesa se poate modela geometric parcurgând următoarea succesiune de operaţii:
a) Realizarea blocului grafic de construcţie de bază;
b) Realizarea unei găuri prin extrudare şi apoi copierea ei folosind o schemă de
copiere rectangular ă;
c) Adăugarea canalului;d) Rotunjirea muchiilor (R5);
e) Adăugarea racordărilor (R6,5).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 10/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM8
SolidWorks 99. Elemente de bază
Ce este SolidWorks 99?
SolidWorks 99 este un pachet de programe de modelare geometrică 3D asistată decalculator, destinat proiectanţilor din domeniul mecanic. Este o aplicaţie nativă Windows,
uşor de învăţat şi utilizat, care permite modelarea pieselor ca şi entităţi individuale, a
ansamblurilor de piese şi generarea documentaţiei 2D.
Cerinţele minime ale sistemului de calcul pe care rulează SolidWorks 99
ØSistem de operare Windows 95, Windows 98 sau Windows NT (cu Service Pack 4).
Câteva dintre funcţionalităţile programului sunt limitate atunci când se utilizează
sistemul de operare Windows 95 (98).
ØCalculator bazat pe microprocesor Pentium sau AlphaØMinim 64 MB memorie RAM
ØUnitate CD-ROM (numai pentru instalarea programului)
ØDacă intenţionaţi să generaţi automat familii de piese sau liste de materiale cu ajutorul
programului SolidWorks, este recomandat să aveţi instalat pe calculator pachetul de
programe Microsoft Office 97 Service Release 2 (SR-2).
ØPentru a deschide fişiere SolidWorks (aflate undeva în lume) cu ajutorul programului
Internet Explorer, trebuie să aveţi instalată versiunea 4.0 sau o versiune ulterioar ă
Noţiuni de bază
ØUn model SolidWorks este o piesă individuală, un ansamblu de piese sau o
reprezentare 2D (un desen)
•µ In mod uzual, modelarea unei piese începe cu realizarea unei schiţe, pornind de
la această schiţă se generează blocul grafic de construcţie de bază (base feature)
şi apoi se adaugă celelalte elemente de construcţie necesare finalizării
modelului. (Primul element de tip solid al unui model SolidWorks poate fi şi o
piesă importată dintr-un alt program de modelare).
•µ Odată realizat un model 3D, acesta poate fi rafinat prin adăugarea, modificarea
sau reordonarea blocurilor grafice de construcţie din care acesta este alcătuit.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 11/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 9
•µ Asociativitatea între piese, ansambluri şi documentaţia 2D asigur ă garanţia că
orice modificare facută într-un document, se reflectă automat în toate
documentele care fac apel la cel modificat.
•µ Documentaţia 2D şi ansamblurile pot fi generate în orice moment al procesului
de proiectare.
ØAplicaţia SolidWorks permite personalizarea mediului de lucru, în acest fel fiecare
utilizator putând lucra cu o anumită configuraţie a programului. Stabilirea valorilor
pentru diferite variabile de sistem se face selectând articolul de meniu Tools şi apoi
subarticolul Options din meniul bar ă principal. In continuare sunt prezentate doar
câteva din modurile prin care se poate personaliza aplicaţia SolidWorks 99:
•℘ Color - stabilirea culorii pentru linii,
feţe ale modelului, elemente de
construcţie ale modelului, etc.
•℘ Detailing - alegerea standardului decotare, precizia şi toleranţele; modul de
reprezentare al săgeţilor, al liniilor
ajutătoare, al liniilor de cotă şi al
intersecţiilor virtuale; tipul şi mărimea
caracterelor (fontul), etc.
•℘ Drawings - stabilirea dimensiunii foii
de hârtie pe care se realizează desenul,
alegerea factorului de scar ă şi a tipului
de proiecţie, stabilirea modului implicit
în care sunt afişate muchiile în vederile
generate automat, etc.
•℘ Edges - Stabilirea modului în care sunt
afişate muchiile modelului, stabilirea
opţiunilor legate de selectarea
muchiilor, etc.
•℘ External References - stabilirea
modului în care documentele
SolidWorks sunt deschise şi referite; definirea căilor de căutare pentru documentele
externe, biblioteci de elemente, etc.
•℘ General - stabilirea modului de comportare a programului când se lucrează în
schiţe sau model, incrementul unghiular şi viteza de rotire a imaginilor, etc.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 12/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM10
•℘ Grid/Units - stabilirea modului de afişare a reţelei ajutătoare pentru schiţe,
parametrii reţelei şi saltul in puncte predefinite; stabilirea tipului de unităţi de
măsur ă pentru mărimile liniare şi unghiulare, etc.
•℘ Line Font - stabilirea tipului de linie şi a grosimii acesteia pentru diferite tipuri de
muchii
•℘ Performance - stabilirea preciziei de afişare a modelului pe ecranul monitorului
Deschiderea unui document SolidWorks
ØPentru a deschide un document nou în SolidWorks:
•µ In fereastra SolidWorks se selectează pictograma din bara cu
instrumente Standard, sau se selectează articolul
de meniu File şi apoi subarticolul New
•µ Din caseta de dialog New, se selectează Part,Assembly sau Drawing şi apoi se apasă butonul
OK
ØPentru deschiderea unui document (de tip piesă, ansamblu sau desen) existent:
•µ In fereastra SolidWorks se selectează pictograma din bara cu
instrumente Standard, sau se selectează articolul de meniu File şi apoi subarticolul
Open. In caseta de dialog Open se selectează documentul dorit.
•µ Se selectează opţiunea Open as read-only dacă se doreşte deschidereadocumentului f ăr ă a se face modificări în acesta.
•µ Se selectează opţiunea Preview dacă se doreşte vizualizarea documentului înainte
de deschiderea acestuia.
•µ Se selectează opţiunea Configure pentru deschiderea documentului într-o anumită
configuraţie.
•µ Se apasă butonul Open pentru deschiderea efectivă a documentului.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 13/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 11
Termenii utilizaţi în SolidWorks 99
O fereastr ă SolidWorks are două zone distincte:
•µ Zona grafică - zona în care se generează şi se modifică documentulSolidWorks (piesă, ansamblu sau desen);
•µ Zona de afi şare a arborelui documentului - zona în care este afişată structuraarborescentă a piesei, ansamblului sau a desenului.
Zona de afi şare a
arborelui documentului
Zona grafică
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 14/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM12
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 15/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 13
Vizualizarea şi mânuirea pieselor, ansamblurilor şi a desenelor
Ø Bara cu instrumente View - furnizează uneltele cu ajutorul cărora se pot mânui
piesele, desenele şi ansamblurile.
Butonul Descrierea acţiunii
View Orientation
Undo Last Change
Zoom to Fit
Zoom to Area
Zoom In/Out
Zoom to Selection
Rotate View
Pan
Wireframe
Hidden in Gray
Hidden Lines Removed
Shaded
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 16/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM14
Ø Bara cu instrumente Standard Views - furnizează uneltele cu ajutorul cărora se poate
afişa rapid oricare dintre vederile standard, sau o vedere normală la o faţă plană.
Butonul Descrierea acţiunii
Front View
Back View
Left View
Right View
Top View
Bottom View
Isometric View
Normal to
Ø Caseta Orientation - cu ajutorul acesteia se poate afişa o vedere standard sau o
vedere definită de utilizator, sau se pot modifica vederile
standard. Pentru a afişa caseta Orientation, se selectează
articolul de meniu View şi apoi subarticolul Orientation sau se
apasă tasta Space Bar.
Butonul Descrierea acţiunii
Pushpin
New View
Update Standard View
Reset Standard View
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 17/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 15
Ce se poate face pentru a se economisi timp?
ØSe salvează versiuni intermediare sub diferite nume (utilizând comanda SaveAs) ale piesei, ansamblului sau desenului;
ØPentru identificarea unui buton apar ţinând unei bare
cu instrumente, se poziţionează mouse-ul deasupra butonului respectiv şi se aşteaptă câteva momente
(va apărea o scurtă descriere a acţiunii acelui
buton);
ØSe utilizează butoanele săgeţi pentru modificarea
unei valori numerice;
ØSe foloseşte caseta Modify ca şi calculator;
ØSe consultă periodic bara de stare (poziţionată la
baza ferestrei SolidWorks).
Cunoştinţele dobândite în AutoCAD pot fi folosite şi în SolidWorks?
Utilizatorii familiarizaţi cu desenarea folosind pachetul de programe AutoCAD, pot
continua să lucreze în aceeaşi manier ă utilizând SolidWorks 2D Command Emulator.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 18/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM16
Blocuri grafice de construcţie cu geometrie implicită
Blocurile grafice de construcţie cu geometrie implicită (elementele de tip “Pick &
Place”) sunt acele elemente de construcţie, pentru care utilizatorul nu trebuie să definească
o schiţă pentru a le putea realiza. Această categorie de elemente de construcţie cuprinde:
racordările (rotunjirile) cu rază constantă sau variabilă, teşiturile, găurile simple şi cele cusecţiune complexă, înclinările (draft ), elementele de tip învelitoare ( shell ) şi deformarea
suprafeţelor plane (dome şi shape).
Butonul Descrierea acţiunii
Racordări/Rotunjiri (Fillet)
ØPentru a racorda suprafeţe sau a rotunji muchii (cu rază constantă):
•℘Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,Fillet/Round din meniul bar ă principal.
•℘ Se selectează feţele şi/sau muchiile care
urmează să fie racordate sau rotunjite.
•℘ Se specifică valoarea razei de
racordare/rotunjire.
•℘ Se alege opţiunea de racordare/rotunjire cu
rază constantă.
•℘ Se verifică dacă s-au selectat corect
elementele care urmează a fi
racordate/rotunjite.
•℘ Se specifică dacă se doreşte propagarearacordării/rotunjirii şi la suprafeţele
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 19/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 17
(muchiile) tangente învecinate celor care au fost selectate.
•℘ Se apasă butonul OK.
ØPentru a racorda suprafeţe sau a rotunji muchii (cu rază variabilă):
•℘ Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Fillet/Round din meniul bar ă principal.•℘ Se alege opţiunea de racordare/rotunjire cu
rază variabilă.
•℘ Se selectează feţele şi/sau muchiile careurmează să fie racordate sau rotunjite.
•℘ Se specifică valoarea razei pentru punctele din
Vertex list. Pentru acele puncte care nu au
atribuită o valoare a razei, programul va
calcula raza de racordare/rotunjire în funcţie
de lungimea segmentului ce uneşte punctele şi
în funcţie de valoarea razei fixată pentru
punctele învecinate.
•℘ Se alege modul de variaţie a razei de racordare/rotunjire între două valori
specificate.
•℘ Se apasă butonul OK.
Teşituri (Chamfer)
ØPentru realizarea teşiturilor pe muchii sau vârfuri:
•℘ Se apasă butonul Chamfer din caseta cu instrumente Features, sau Insert,
Features, Chamfer din meniul bar ă principal.•℘ Se selectează muchiile, feţele şi/sau vârfurile care
urmează a fi teşite.
•℘ Se verifică direcţia de teşire (aceasta este indicată printr-o săgeată). Dacă direcţia de teşire nu este
cea corespunzătoare, se modifică prin activarea
opţiunii Flip direction.
•℘ Se examinează lista elementelor care urmează a fi
teşite (Items to chamfer). Dacă s-a selectat din greşeală un element, acesta poate fi
eliminat din lista de selecţie prin reselectarea lui, sau se poziţionează cursorul
mouse-ului în zona grafică, se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Clear
Selections.
•℘ Se alege tipul de teşitur ă dorit şi apoi se furnizează parametrii necesari :
dacă s-a selectat opţiunea Angle-Distance, se introduc valorile pentru unghi şi
distanţă;
dacă s-a selectat opţiunea Distance-Distance, se introduc valorile numerice
pentru teşitur ă sau se selectează Equal distance şi se introduce numai o
valoare.
Dacă s-a selectat opţiunea Vertex-Chamfer, se introduc valorile numerice
pentru teşire de-a lungul celor trei muchii care se întâlnesc în vârful selectat
(săgeata indică muchia de-a lungul căreia va fi măsurată distanţa introdusă).
Pentru teşire cu aceeaşi valoare, se selectează opţiunea Equal distance. •℘ Se apasă butonul OK.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 20/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM18
Găuri (Simple Hole, Hole Wizard)
Programul SolidWorks 99 permite realizarea a două categorii de găuri: găuri simple
(Simple Hole) şi găuri cu secţiune complexă (Hole Wizard). Este recomandat ca
elementele de construcţie de tip gaur ă să se realizeze cât mai târziu în timpul procesului de
modelare, pentru a se evita obturarea accidentală a acestora atunci când se realizează alte blocuri grafice de tipul “adăugare de material”. Deşi cu ajutorul comenzii Hole Wizard se
pot crea şi găuri simple, la realizarea acestora este totuşi recomandată folosirea comenzii
Simple Hole deoarece este mai rapidă.
Crearea unei găuri se realizează în două etape: se plasează gaura pe o suprafaţă
plană şi apoi se specifică poziţia acesteia prin parametri dimensionali sau constrângeri
geometrice.
Specificarea adâncimii unei găuri, indiferent dacă este o gaur ă simplă sau o gaur ă
cu secţiune complexă, se poate face în mai multe moduri:
Opţiunea Descriere
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 21/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 19
Opţiunea Descriere
ØPentru a crea o gaur ă simplă:
•℘ Se selectează o faţă plană a modelului pe care se doreşte plasarea găurii.
•℘ Se apasă butonul Simple Hole din caseta cu
instrumente Features, sau Insert, Features, Hole,
Simple din meniul bar ă principal.
•℘ Se specifică adâncimea găurii.
•℘ Se specifică diametrul găurii.
•℘ Dacă pentru adâncimea găurii s-a ales o opţiunecare necesită selectarea unei suprafeţe sau a unui
vârf, se va selecta elementul corespunzător (acestava fi afişat în caseta Selected Items).
•℘ Se examinează modelul şi dacă este necesar se modifică sensul în care va fi dată
gaura. Schimbarea sensului se face prin selectarea opţiunii Reverse Direction.
•℘ Dacă se doreşte realizarea unei găuri conice, se selectează opţiunea Draft WhileExtruding, se introduce unghiul de înclinare (Angle) şi dacă este necesar se alege
opţiunea Draft Outward.
•℘ Se apasă butonul OK .
•℘ Pentru poziţionare:
Se selectează gaura (în zona grafică sau în arborele de definire al modelului), se
apasă
butonul din dreapta al mouse-uluişi se alege op
ţiunea
Edit Sketch.
Se adaugă parametri dimensionali şi/sau constrângeri geometrice pentru
poziţionarea găurii în locul dorit. De asemenea se poate modifica şi diametrul
acesteia.
Se iese din schiţă sau se apasă butonul Rebuild.
Pentru modificarea diametrului sau a adâncimii, se selectează gaura, se apasă
butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea Edit Definition. După efectuarea
modificărilor necesare se apasă butonul OK .
ØPentru a crea o gaur ă cu secţiune complexă:•℘ Se selectează o faţă plană a modelului pe care se doreşte plasarea găurii (nu se va
selecta un element auxiliar de tip plan).
•℘ Se apasă butonul Hole Wizard din caseta cu
instrumente Features, sau Insert, Features,
Hole, Wizard din meniul bar ă principal.
•℘ Se selectează tipul găurii din lista Hole type (gaur ă cu lamaj, gaur ă cu teşitur ă, gaur ă
conică, etc.).
•℘ Se modifică, dacă este necesar, dimensiuniledin caseta Section dimensions (dimensiunile
secţiunii găurii).
•℘ Se specifică adâncimea găurii.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 22/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM20
•℘ Dacă pentru adâncimea găurii s-a ales o opţiune care necesită selectarea unei
suprafeţe sau a unui vârf, se va selecta elementul corespunzător.
•℘ Se apasă butonul Next. In urma apăsării acestui buton apare caseta de dialog HolePlacement.
•℘ Se adaugă parametri
dimensionali şi/sauconstrângeri geometrice
pentru poziţionarea găurii
în locul dorit.
•℘ Se apasă butonul Finish.
Inclinări (Draft)
Comanda “draft” se utilizează pentru a înclina la un anumit unghi suprafeţe ale
modelului în raport cu un plan neutru sau în raport cu o curbă.
ØPentru înclinarea feţelor utilizând un plan neutru:
•℘ Se apasă butonul Draft din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Draft din meniul bar ă principal.
•℘ In caseta Type of draft, seselectează Neutral Plane, apoi se
efectuează un clic cu mouse-ul în
caseta Neutral plane (pentru a
direcţiona intr ările înspre această
zonă) şi pe urmă se selectează planul
neutru (faţă plană sau elementauxiliar de tip plan) în zona grafică.
•℘ Se introduce valoarea unghiului de
înclinare (Draft angle) şi se
selectează opţiunea Reverse direction dacă se doreşte înclinarea feţelor în cealaltă
direcţie.
•℘ Se efectuează un clic cu mouse-ul în caseta Faces to draft (pentru a direcţionaintr ările înspre această zonă) şi pe urmă se selectează feţele care urmează a fi
înclinate.
•℘ Se alege modul de propagare al înclinării din caseta Face propagation.
•℘ După ce se obţine rezultatul dorit se apasă butonul OK .
Opţiunea Descriere
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 23/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 21
Opţiunea Descriere
Elemente de tip învelitoare (Shell)
Cu ajutorul comenzii “shell”, se poate obţine o piesă cu pereţi subţiri pornind de la
o piesă masivă. Acest lucru se realizează prin înlăturarea uneia sau a mai multor feţe ale
modelului şi prin specificarea grosimii de perete pentru suprafeţele r ămase.
ØPentru realizarea unei piese de tip învelitoare cu grosime de perete constantă:
•℘ Se apasă butonul Shell din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Shell din meniul bar ă principal.•℘ Se selectează feţele modelului care urmează a fi înlăturate. Aceste feţe sunt listate
în caseta Faces to remove.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 24/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM22
•℘ Se specifică valoarea grosimii peretelui pentru suprafeţele r ămase.
•℘ Se selectează opţiunea Shell outward dacă se doreşte adăugarea materialului înspre
exteriorul piesei.
•℘ Se apasă butonul OK .
ØPentru realizarea unei unei piese de tip învelitoare cu grosime de perete variabilă:•℘ Se apasă butonul Shell din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Shell din meniul bar ă principal.
•℘ Se selectează feţele modelului care
urmează a fi înlăturate. Aceste feţe
sunt listate în caseta Faces to remove.
•℘ Se specifică valoarea implicită pentru
grosimea peretelui în caseta
Thickness.
•℘ Se efectuează un clic cu mouse-ul în
caseta Multi thickness faces (pentrua direcţiona intr ările înspre această zonă.
•℘ Se selectează feţele (pereţii piesei) pentru care se doreşte grosime diferită de perete.Feţele selectate sunt listate în caseta Multi thickness faces.
•℘ Se introduce valoarea grosimii de perete (Thickness) pentru fiecare element din
caseta Multi thickness faces.
•℘ Se selectează opţiunea Shell outward dacă se doreşte adăugarea materialului înspreexteriorul piesei.
•℘ Se apasă butonul OK .
Deformarea suprafeţelor plane (Dome)
ØPentru a deforma o suprafaţă plană cu ajutorul comenzii dome:
•℘ Se apasă butonul Dome din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,Dome din meniul bar ă principal.
•℘ Se selectează suprafaţa plană care urmează să fiedeformată.
•℘ Se specifică înălţimea (Height). Aceasta este
măsurată în raport cu centrul de greutate al
suprafeţei selectate.
•℘Se alege opţiunea Reverse direction dacă sedoreşte obţinerea unei suprafeţe concave (implicit
aceasta este convexă)
•℘ Dacă a fost selectată o suprafaţă circular ă saueliptică se poate alege opţiunea Elliptical dome. Aceasta creează un dom a cărui
formă este o jumătate de elipsoid, cu înălţimea egală cu una din razele elipsoidului.
•℘ Se apasă butonul OK .
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 25/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 23
Realizarea schiţelor în SolidWorks 99 (1)
Marea majoritate a blocurilor grafice de construcţie pe care utilizatorul trebuie să le
creeze atunci când modelează 3D o piesă în SolidWorks, au ca şi element de pornire o
schiţă 2D.
Spre deosebire de schiţele 2D, care întotdeauna trebuie să fie realizate într-un plan(element de construcţie ajutător) sau pe o suprafaţă plană a modelului, în SolidWorks 99 se
pot realiza şi schiţe 3D. Aceste schiţe 3D conţin elemente (linii, arce de cerc şi puncte) care
nu sunt legate numai de un plan de schiţare.
Modul de utilizare a schiţelor 2D şi 3D la realizarea blocurilor grafice de
construcţie va fi prezentat mai târziu în cadrul acestui curs.
Realizarea unei schi ţ e 2D
Pentru a deschide o nouă schiţă, fie se apasă butonul Sketch din caseta cu
instrumente Sketch, fie se selectează articolul de meniu Insert şi apoi opţiunea Sketch din
meniul bar ă principal. Planul implicit pentru schiţare este Plane 1. Dacă se doreşte
realizarea schiţei într-un alt plan sau pe o suprafaţă plană a modelului, înainte de
deschiderea schiţei se va selecta planul sau suprafaţa dorită.
Când se deschide o nouă schiţă devin active toate butoanele din casetele cu
instrumente: Sketch, Sketch Relations, Sketch Entities şi Sketch Tools. Dacă o casetă cu
instrumente nu conţine toate butoanele sau se consider ă ca aceasta conţine mai multe
butoane decât este necesar, caseta cu instrumente poate fi personalizată prin adăugare sau
înlăturare de butoane, prin selectarea articolului de meniu Tools şi apoi a opţiunii
Customize (din caseta de dialog Customize se alege opţiunea Commands).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 26/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM24
Caseta cu instrumente Sketch
Comenzile asociate butoanelor din această casetă cu instrumente acţionează în cele
mai multe cazuri asupra schiţei luată ca un întreg.
Butonul Descrierea acţiunii
Select Select este cea mai flexibilă unealtă utilizată în SolidWorks 99.
Intr-o schiţă sau într-un desen (document SolidWorks de tip
“drawing”), comanda Select poate fi utilizată pentru:•℘ selectarea entităţilor grafice 2D,
•℘ deplasarea capetelor unei entităţi pentru a se obţine o nouă
formă a schiţei,
•℘ selectarea feţelor sau a muchiilor modelului,
•℘ selectarea mai multor elemente simultan cu ajutorul uneiferestre de selecţie,
•℘ selectarea unei dimensiuni şi mutarea acesteia într-o altă
poziţie,
•℘ modificarea valorii unei dimensiuni prin selectarea acesteia
şi efectuarea unui dublu clic.
Grid
Sketch Cu ajutorul comenzii Sketch se deschid şi se închid schiţe 2D.
3D Sketch Cu ajutorul comenzii 3D Sketch se deschid şi se închid schiţe 3D.
O schiţă 3D conţine elemente care nu se găsesc în acelaşi plan sau
pe aceeaşi faţă plană a modelului.
Modify Cu ajutorul comenzii Modify se poate deplasa, roti sau scala o
schiţă 2D. No Solve Move Comanda No Solve Move permite deplasarea entităţilor selectate
într-o nouă poziţie f ăr ă ca programul să aplice constrângerile
geometrice sau dimensionale.
Dacă între elementele care urmează a fi deplasate şi alte elemente
din schiţă sau model există constrângeri geometrice sau
dimensionale, programul cere confirmarea anulării (ştergerii)
acestor constrângeri.
Un r ăspuns afirmativ la cererea de ştergere, conduce la anularea
constrângerilor şi la mutarea elementelor selectate în noua poziţie.
Dacă se r ăspunde negativ la cererea de ştergere, se va realiza o
copie a elementelor selectate în poziţia dorită.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 27/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 25
Caseta cu instrumente Sketch Relations
Comenzile asociate butoanelor din această casetă cu instrumente permit
dimensionarea elementelor unei schiţe, adăugarea constrângerilor geometrice între
elemente şi vizualizarea şi anularea acestor constrângeri atunci când nu mai sunt necesare.
Butonul Descrierea acţiunii
Dimension
Add Relations
Display/Delete Relations
Scan Equal
Caseta cu instrumente Sketch Tools
Caseta cu instrumente Sketch Tools conţine atât butoanele care au asociate
comenzile necesare realizării entităţilor ce alcătuiesc schiţa (Sketch Entity), cât şi
butoanele care au asociate comenzile necesare modificării acestor entităţi (Sketch Tools).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 28/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM26
Butonul Descrierea acţiunii
Sketch Entity
Line
RectangleParallelogram
Centerpoint Arc
3 Pt Arc
Tangent Arc
Circle
Centerline
Point
SplineParabola
Ellipse
Sketch Tools
Trim
Extend
Convert Entities
Mirror
Fillet
Split Curve
Linear Step and
Repeat
Circular Step and
Repeat
Offset Entities
Utilizarea instrumentelor de desenare
Desenarea segmentelor de dreaptă (Line)
ØPentru realizarea unui segment de dreaptă:
•℘ Se apasă butonul Line din caseta cu instrumente
Sketch Tools, sau Tools, Sketch Entity, Line;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în punctul de
start al segmentului de dreaptă şi se apasă butonul din
stânga al mouse-ului;
•℘ Cu butonul din stânga al mouse-ului apăsat, sedeplasează cursorul în poziţia dorită şi apoi se
eliberează butonul.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 29/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 27
ØPentru modificarea unui segment de dreaptă existent:
•℘ Se apasă butonul Select şi apoi:
Dacă se doreşte modificarea lungimii segmentului de dreaptă, se selectează
unul din capetele acestuia şi se mută în poziţia dorită;
Pentru mutare, se selectează segmentul de dreaptă şi se deplasează în poziţia
dorită (în tot acest timp butonul din stânga al mouse-ului se menţine apăsat);Pentru modificarea unghiului pe care îl face segmentul de dreaptă cu o anumită
direcţie, se selectează unul din capetele segmentului şi apoi se mută în poziţia
dorită. Dacă segmentul de dreaptă are constrângeri geometrice (este orizontal
sau vertical), se apasă butonul Display/Delete Relations şi se anulează aceste
constrângeri înainte de modificarea unghiului.
Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)
ØPentru realizarea unui dreptunghi:
•℘ Se apasă butonul Rectangle din caseta cu instrumente
Sketch Tools, sau Tools, Sketch Entity, Rectangle;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în locul unde
se doreşte a fi unul din vârfurile dreptunghiului şi se
apasă butonul din stânga al mouse-ului;
•℘ Cu butonul apăsat, se deplasează cursorul în poziţia
dorită şi se eliberează butonul. In timpul deplasării
cursorului dimensiunile dreptunghiului sunt afişate
dinamic pe ecran.
Desenarea paralelogramelor (Parallelogram)
Comanda Parallelogram poate fi utilizată atât pentru realizarea unui paralelogram
cât şi pentru realizarea unui dreptunghi ale cărui laturi nu sunt aliniate cu axele sistemului
cartezian asociat schiţei.
ØPentru realizarea unui paralelogram:
•℘ Se apasă butonul Parallelogram din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau
Tools, Sketch Entity, Parallelogram;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în locul unde se
doreşte a fi unul din vârfurile paralelogramului şi se
apasă butonul din stânga al mouse-ului;
•℘ Se deplasează cursorul şi se eliberează butonul mouse-ului când una dintre laturile paralelogramului este
corect definită;
•℘ Se apasă tasta Ctrl şi apoi se apasă din nou butonul din
stânga al mouse-ului. Se deplasează cursorul în poziţia
dorită şi apoi se eliberează butonul.
ØPentru realizarea unui dreptunghi:
•℘ Se parcurg etapele prezentate la realizarea paralelogramului, cu precizarea că laultimul pas nu se mai apasă tasta Ctrl.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 30/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM28
Desenarea cercurilor (Circle)
ØPentru desenarea unui cerc:
•℘ Se apasă butonul Circle din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools, SketchEntity, Circle;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în locul unde sedoreşte a fi centrul cercului şi se apasă butonul din
stânga al mouse-ului;
•℘ Cu butonul din stânga al mouse-ului apăsat, se
deplasează cursorul în poziţia dorită (pentru specificarea
razei) şi apoi se eliberează butonul.
ØPentru modificarea unui cerc existent:
•℘ Se apasă butonul Select şi apoi:
Dacă se doreşte modificarea razei (diametrului), se selectează cercul şi se
deplasează cursorul. Când se ajunge la dimensiunea dorită se eliberează butonul
mouse-ului;
Pentru mutare, se selectează centrul cercului, se deplasează cursorul şi când se
ajunge în poziţia dorită (în tot acest timp butonul din stânga al mouse-ului se
menţine apăsat) se eliberează butonul mouse-ului.
Desenarea arcelor de cerc (Centerpoint Arc, Tangent Arc, 3 Point Arc)
Arcele de crec pot fi realizate în trei moduri: prin specificarea centrului şi a
capetelor, ca şi arce tangente la o entitate desenată anterior (linie, arc de cerc sau curbă
spline) şi prin specificarea a trei puncte prin care să treacă arcul de cerc.
ØPentru desenarea unui arc de cerc prin specificarea centrului şi a capetelor:
•℘ Se apasă butonul Centerpoint Arc din caseta cuinstrumente Sketch Tools, sau Tools, Sketch Entity,
Centerpoint Arc;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în locul unde se
doreşte a fi centrul arcului de cerc şi se apasă butonul
din stânga al mouse-ului;
•℘ Cu butonul din stânga al mouse-ului apăsat, se
deplasează cursorul în poziţia dorită (pentru specificarea
razei) şi apoi se eliberează butonul;•℘ Se apasă din nou butonul din stânga al mouse-ului şi se
deplasează cursorul pentru stabilirea lungimii şi a direcţiei arcului de cerc şi apoi se
eliberează butonul.
ØPentru desenarea unui arc de cerc tangent la o entitate
realizată anterior:
•℘ Se apasă butonul Tangent Arc din caseta cu
instrumente Sketch Tools, sau Tools, Sketch Entity,
Tangent Arc;
•℘Se selectează un capăt al entităţii la care arcul de cerc sedoreşte a fi tangent (element de tip linie, arc de cerc sau
curbă spline);
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 31/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 29
•℘ Cu butonul din stânga al mouse-ului apăsat, se deplasează cursorul până când arcul
de cerc ia forma şi dimensiunea dorită şi apoi se eliberează butonul.
ØPentru desenarea unui arc de cerc ce trece prin trei puncte specificate de utilizator:
•℘ Se apasă butonul 3Point Arc din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools,
Sketch Entity, 3Point Arc;•℘ Se specifică poziţia primului punct;
•℘ Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, se
deplasează cursorul până în poziţia ce corespunde
celuilalt capăt al arcului de cerc şi apoi se eliberează
butonul;
•℘ Se selectează arcul de cerc (prin poziţionarea cursorului
deasupra lui şi apăsarea butonului din stânga al mouse-
ului), se deformează până se ajunge la forma şi
dimensiunea dorită şi apoi se eliberează butonul mouse-
ului.
Desenarea elipselor (Ellipse)
ØPentru desenarea unei elipse:
•℘ Se apasă butonul Ellipse din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools,Sketch Entity, Ellipse;
•℘ Se poziţionează cursorul în punctul în care se doreşte a
fi centrul elipsei;
•℘ Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, sedeplasează cursorul pentru a se specifica lungimea şi
poziţia unei semiaxe a elipsei şi când se ajunge în poziţia dorită se eliberează butonul;
•℘ Se selectează elipsa (prin poziţionarea cursoruluideasupra ei şi apăsarea butonului din stânga al mouse-
ului), se deformează până se ajunge la forma şi
dimensiunea dorită şi apoi se eliberează butonul mouse-ului.
Desenarea parabolelor (Parabola)
ØPentru desenarea unui arc de parabolă:
•℘ Se apasă butonul Parabola din caseta cu instrumente
Sketch Tools, sau Tools, Sketch Entity, Parabola;
•℘ Se poziţionează cursorul în punctul în care se doreşte a
fi focarul parabolei;
•℘ Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, se
deplasează cursorul până când se obţine suportul dorit
pentru parabolă şi apoi se eliberează butonul;
•℘ Se apasă din nou butonul din stânga al mouse-ului şi se
deplasează cursorul. Când s-a obţinut segmentul de
parabolă dorit, se eliberează butonul mouse-ului.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 32/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM30
Desenarea curbelor spline (Spline)
ØPentru desenarea unei curbe spline:
•℘ Se apasă butonul Spline din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools, SketchEntity, Spline;
•℘ Se desenează primul segment al curbei spline (se procedează ca la desenarea segmentelor de dreaptă);
•℘ Se selectează ultimul punct specificat, se apasă butonul
din stânga al mouse-ului, se deplasează cursorul în
poziţia dorită şi se eliberează butonul;
•℘ Se repetă pasul anterior până când se obţine forma finală
a curbei spline.
•℘ Dacă este selectată opţiunea Alternate spline creation
(în Tools, Options, General), punctele curbei spline se
introduc printr-un singur clic de mouse (dublu clic pentru ultimul punct).
ØPentru introducerea unor puncte de control suplimentare într-o curbă spline:
•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra curbei
spline, se apasă butonul din dreapta şi din meniul cursor
se alege opţiunea Insert Spline Point;
•℘ Se efectuează câte un clic de mouse în fiecare poziţie în
care se doreşte introducerea unui nou punct de control.
Punctele de control ale curbei spline pot fi utilizate pentru
modificarea formei acesteia. Intre aceste puncte se pot stabili
constrângeri geometrice sau pot fi folosite la dimensionarea
curbei spline în raport cu alte entităţi.
Desenarea punctelor (Point)
ØPentru introducerea unei entităţi de tip punct într-o schiţă:
•℘ Se apasă butonul Point din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools, SketchEntity, Point;
•℘ Se efectuează un clic de mouse în poziţia în care se doreşte inserarea punctului.
ØPentru inserarea unei entităţi de tip punct la intersecţia virtuală a două elemente
desenate anterior:
•℘ Se apasă tasta Ctrl şi apoi se selectează cele două elemente;
•℘ Se apasă butonul Point din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools, SketchEntity, Point.
Desenarea liniilor ajutătoare (Centerline)
ØPentru desenarea unei linii auxiliare într-o schiţă:
•℘ Se apasă butonul Centerline din caseta cu instrumente Sketch Tools;
•℘ Se poziţionează cursorul în zona grafică în punctul de start al segmentului de
dreaptă, se apasă butonul din stânga al mouse-ului, cu butonul din stânga al mouse-
ului apăsat se deplasează cursorul în poziţia dorită şi apoi se eliberează butonul.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 33/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 31
Realizarea schiţelor în SolidWorks 99 (2)
Utilizarea instrumentelor de modificare a schi ţ elor
Convertirea entităţilor (Convert Entities)
Cu ajutorul comenzii asociate butonului Convert Entities se pot realiza elemente
în cadrul unei schiţe, prin proiectarea în planul de schiţare a unei muchii, a unui lanţ de
muchii sau a unei feţe a modelului. Intre elementele nou create şi entităţile care au fost
folosite la proiecţie, programul stabileşte în mod automat constrângeri geometrice de tipul
On Edge şi Fixed, astfel încât orice modificare a elementului original conduce la
actualizarea schiţei.
ØPentru a proiecta entităţi existente în model, în planul sau pe suprafaţa de schiţare:
•℘ Cu schiţa activă, se selectează muchia, muchia aparentă, lanţul de muchii sausuprafaţa dorită;
•℘ Se apasă butonul Convert Entities din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau
Tools, Sketch Tools, Convert Entities.
Oglindirea elementelor (Mirror)
Prin intermediul comenzii asociate butonului Mirror, se realizează cópii ale
elementelor selectate, prin oglindire în raport cu o linie de tipul “centerline”. Când se
realizează elemente prin oglindire, programul aplică în mod automat relaţii de simetrie
între perechile corespunzătoare de elemente grafice. In acest mod, atunci când se modifică
unul dintre elemente se modifică şi perechea acestuia.
ØPentru oglindirea unor entităţi existente deja în schiţă:
•℘ Cu schiţa activă, se apasă butonul Centerline din caseta cu instrumente SketchTools, sau Tools, Sketch Entity, Centerline şi se desenează linia de oglindire;
•℘ Cu tasta Ctrl apăsată se selectează linia de oglindire şi elementele care urmează a fi
oglindite;
•℘ Se apasă butonul Mirror din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools,
Sketch Tools, Mirror.
ØPentru oglindirea elementelor în momentul în care acestea sunt realizate:
•℘ Se selectează linia (de tipul “centerline”) în raport cu care se doreşte realizarea
oglindirii;
•℘ Se apasă butonul Mirror din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools,
Sketch Tools, Mirror. In urma acestei acţiuni, la cele două capete ale liniei de
oglindire apare simbolul de simetrie, indicând faptul că oglindirea automată este
activă.
•℘ Orice entitate desenată va fi oglindită în mod automat în momentul în care aceasta
este realizată;
•℘ Pentru a dezactiva oglindirea automată, se apasă încă odată butonul Mirror.
Racordarea elementelor (Fillet)
Comanda asociată butonului Fillet din caseta cu instrumente Sketch Tools,realizează racordarea cu rază constantă a două elemente care se intersectează.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 34/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM32
De asemenea, tot cu ajutorul acestei comenzi se pot racorda şi elemente disjuncte
dacă acestea nu sunt dimensionate.
ØPentru realizarea unei racordări:
•℘ Cu tasta Ctrl apăsată, se selectează cele două elemente care urmează a fi racordate.
Selectarea elementelor se poate face şi după apariţia casetei de dialog SketchFillet.
•℘ Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente SketchTools, sau Tools, Sketch Tools, Fillet. In urma acestei
acţiuni se deschide caseta de dialog Sketch Fillet.
•℘ Se specifică valoarea razei de racordare în caseta Radius.
•℘ Se activează opţiunea Keep constrained corners dacă sedoreşte păstrarea punctului de intersecţie a elementelor racordate.
•℘ Se apasă butonul Apply, pentru realizarea racordării.
•℘ Se apasă butonul Close pentru a închide caseta de dialog Sketch Fillet.
Construirea elementelor echidistante (Offset Entities)
Comanda asociată butonului Offset Entities din caseta cu instrumente Sketch
Tools, permite realizarea elementelor echidistante, de o parte sau de cealaltă, a unei
muchii, lanţ de muchii sau element desenat în schiţă.
ØPentru construirea elementelor echidistante:
•℘ In schiţă, se selectează una sau mai multe entităţi desenate, muchii sau feţe ale
modelului;
•℘ Se apasă butonul Offset Entities din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau
Tools, Sketch Tools, Offset Entities. In urma acestei acţiuni se deschide caseta dedialog Offset Entities.
•℘ Se specifică distanţa la care vor fi realizate copiileelementelor selectate, în caseta Offset.
•℘ Se activează opţiunea Reverse dacă se doreşte construirea
elementelor în direcţia opusă;
•℘ Se activează opţiunea Select Chain dacă se doreşteincluderea în setul de selecţie a tuturor elementelor tangente la elementul selectat;
•℘ Se apasă butonul Apply şi apoi butonul Close din caseta de dialog Offset Entities.
Ajustarea elementelor (Trim)
Comanda asociată butonului Trim din caseta cu instrumente Sketch Tools, permite
îndepărtarea segmentelor de dreaptă, arc de cerc, curbă spline sau elipsă, care depăşesc o
anumită frontier ă. De asemenea, cu ajutorul acestei comenzi se pot şterge linii, arce de
cerc, cercuri, elipse, curbe spline sau linii ajutătoare, sau se pot extinde segmente schiţate
până întâlnesc o altă entitate.
ØPentru a scurta sau şterge un element schiţat:
•℘ Se apasă butonul Trim din caseta cu instrumente Sketch Tools, sau Tools, SketchTools, Trim;
•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra segmentului care urmează a fiîndepărtat (acesta este supraluminat) şi se efectuează un clic. Segmentul este şters
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 35/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 33
până la intersecţia acestuia cu un alt element schiţat (linie, arc, cerc, elipsă, curbă
spline sau linie ajutătoare). Dacă elementul selectat nu se intersectează cu nici un
alt element schiţat, atunci el va fi şters în întregime.
ØPentru extinderea unui element schiţat până la intersecţia acestuia cu un alt element, se
selectează unul dintre capetele acestuia şi se trage cu mouse-ul până când punctul decapăt devine coincident cu elementul dorit. Comanda Trim nu poate fi utilizată pentru
extinderea elementelor ale căror capete sunt deja coincidente cu alte elemente (pentru
extinderea acestor elemente se foloseşte comanda Extend).
Copierea multiplă (Linear Step and Repeat, Circular Step and Repeat)
O entitate sau un grup de entităţi desenate într-o schiţă pot fi copiate după o schemă
de tipul “linii şi coloane” sau după o schemă circular ă.
ØPentru a realiza o copiere multiplă după o schemă de tipul “linii şi coloane”:
•℘ Se selectează elementul sau mulţimea de elemente care urmează a fi copiată;
•℘ Se apasă butonul Linear Sketch Step and Repeat, sau Tools, Sketch Tools, Linear Step and Repeat. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog
Linear Sketch Step and Repeat.
•℘ Pentru fiecare dintre cele două direcţii de copiere se precizează:
Numărul de instanţe (în caseta
Number) dorit, incluzând şi
originalul;
Distanţa dintre două elemente
consecutive (în caseta Spacing);Unghiul pe care îl face direcţia de
copiere cu orizontala (în caseta
Angle).
•℘ Se apasă butonul Preview dacă se doreşte o previzualizare a cópiilor.
•℘ Se apasă butonul OK .
ØPentru a realiza o copiere multiplă după o schemă circular ă:
•℘ Se selectează elementul sau mulţimea de elemente care urmează a fi copiată;
•℘ Se apasă butonul Circular Sketch Step and Repeat, sau Tools, Sketch Tools, Circular Step and Repeat. In urma
acestei acţiuni se deschide caseta dedialog Circular Sketch Step and
Repeat.
•℘ Se precizează poziţia centrului de
copiere prin rază şi unghi (Radius ,
Angle)
•℘ Se specifică numărul total de instanţe(inclusiv originalul) în caseta Number
şi unghiul total al arcului pe care se va
face copierea, în caseta Total angle.
•℘Se alege opţiunea Equal pentru obţinerea instanţelor egal distanţate şi Rotate dacă se doreşte rotirea obiectelor în timpul copierii.
•℘ Se apasă butonul de previzualizare (Preview) şi apoi butonul OK .
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 36/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM34
Ad ăugarea parametrilor dimensionali şi a constrângerilor geometrice
Dimensionarea schiţelor
In mod obişnuit schiţele se dimensionează în timpul realizării acestora. Totuşi,
programul SolidWorks permite realizarea blocurilor grafice de construcţie chiar dacă schiţele nu sunt complet definite. Când se adaugă sau se modifică valoarea parametrilor
dimensionali dintr-o schiţă, aceste modificări se reflectă atât în modelul 3D cât şi în
desenul generat pe baza modelului 3D.
ØPentru adăugarea unui parametru dimensional:
•℘ Se apasă butonul Dimension din caseta cu instrumente Sketch Relations;
•℘ Se selectează entitatea sau entităţile care urmează a fi dimensionate;
•℘ Se deplasează cursorul mouse-ului şi se efectuează un clic atunci când se ajunge în
poziţia dorită pentru plasarea dimensiunii.
ØPentru modificarea unei dimensiuni existente:
•℘ Se apasă butonul Select din caseta cu instrumente Sketch;
•℘ Se efectuează un dublu clic pe dimensiunea dorită. In urma acestei acţiuni se
deschide caseta de dialog Modify.
•℘ Se modifică valoarea în interiorul casetei şi se apasă tasta Enter.
In mod implicit, când se dimensionează un arc de cerc sau un cerc în raport cu un
alt element, programul ia în considerare centrul arcului sau al cercului. Această schemă de
dimensionare poate fi modificată ulterior.
ØPentru modificarea schemei de dimensionare a unui arc de cerc sau a unui cerc:•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra dimensiunii şi se apasă butonul din
dreapta. Din meniul care apare, se alege
opţiunea Properties.
•℘ Din caseta de dialog Dimension Properties se
aleg opţiunile dorite pentru First arc condition
şi pentru Second arc condition (aceasta din
urmă apare numai dacă dimensiunea este între
două arce de cerc).
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 37/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 35
ØPentru dimensionarea lungimii unui arc de cerc:
•℘ Se apasă butonul Dimension din caseta cu instrumente
Sketch Relations;
•℘ Se efectuează un clic pe arcul de cerc;
•℘ Se efectuează câte un clic pe cele două capete ale
arcului de cerc;•℘ Se deplasează cursorul până în poziţia dorită şi se
efectuează un clic pentru plasarea dimensiunii.
Stabilirea constrângerilor geometrice în schiţă
Pe lângă parametrii dimensionali, pentru ca o schiţă să poată fi complet definită,
este nevoie şi de stabilirea unor relaţii geometrice între elementele acesteia sau între
elementele acesteia şi alte elemente realizate anterior (plane, axe, muchii, muchii aparente,
etc.). Atunci când se stabileşte o legătur ă geometrică este necesar ca cel puţin unul dintre
elemente să apar ţină schiţei.
Constrângerile geometrice pot fi realizate în două moduri: automat (de către
program) şi manual (de către utilizator).
ØPentru ca programul să aplice automat constrângeri geometrice este necesar ca
opţiunea Automatic Relations să fie activă. Activarea acestei opţiuni se realizează prin
marcarea (bifarea) articolului Automatic Relations din meniul Tools, Sketch Tools.
In timpul realizării schiţei cursorul mouse-ului îşi schimbă forma, indicând ce relaţie
geometrică ar putea fi aplicată. Dacă este activată opţiunea Automatic Relations,
programul aplică următoarele tipuri de constrângeri geometrice: segmente orizontale
sau verticale, coincidenţe, puncte de mijloc, puncte de intersecţie, tangenţe şi
perpendicularităţi.
ØPentru realizarea manuală a constrângerilor geometrice:
•℘ Se apasă butonul Add Relation din caseta cu instrumente Sketch Relations, sau
Tools, Relations, Add. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog AddGeometric Relations.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 38/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM36
•℘ Se selectează elementele între care se doreşte stabilirea relaţiilor geometrice. In
funcţie de elementele selectate, în caseta Add Geometric Relations programul
propune adăugarea unei constrângeri (un punct în
interiorul butonului). Constrângerile care există
deja între elementele selectate sunt marcate
printr-un cerc în jurul butonului respectiv, iar relaţiile care nu se pot aplica, sunt afişate
estompat (sunt inactive). Elementele selectate
sunt afişate în caseta Selected Entities. Pentru
eliminarea unui articol din listă, fie se
poziţionează cursorul deasupra lui şi se apasă
tasta Delete (Del), fie se mai selectează odată din
zona grafică. Dacă se doreşte înlăturarea din
caseta Selected Entities a tuturor elementelor
selectate, se apasă butonul din dreapta al mouse-
ului (cursorul să fie în zona grafică) şi se
selectează Clear Selections.
•℘ Se selectează relaţia care urmează a fi aplicată
între elemente şi apoi se apasă butonul Apply.
Pentru înlăturarea ultimei relaţii aplicate se apasă
butonul Undo.
•℘ Se repetă de câte ori este necesar ultimii doi paşi descrişi anterior.
•℘ Se apasă butonul Close pentru a închide caseta Add Geometric Relations.
Constrângerea Mulţimea de selecţie Rezultatul
Horizontal Una sau mai multe segmente
de dreaptă, două sau maimulte puncte.
Liniile devin orizontale (paralele cu
axa X a schiţei), iar punctele vor fialiniate pe aceeaşi orizontală.
Vertical Una sau mai multe segmente
de dreaptă, două sau mai
multe puncte.
Liniile devin verticale (paralele cu
axa Y a schiţei), iar punctele vor fi
aliniate pe aceeaşi verticală.
Collinear Două sau mai multe segmente
de dreaptă.
Segmentele de dreaptă vor avea
acelaşi suport.
Coradial Două sau mai multe arce de
cerc.
Arcele de cerc vor avea acelaşi
centru şi aceeaşi rază.
Perpendicular Două segmente de dreaptă. Cele două segmente de dreaptă vor fi
reciproc perpendiculare.
Parallel Două sau mai multe segmente
de dreaptă.
Segmentele de dreaptă vor fi
paralele.
Tangent Un arc de cerc (cerc), curbă
spline sau elipsă şi un alt arc
de cerc sau un segment de
dreaptă.
Cele două elemente vor fi tangente.
Concentric Două sau mai multe arce de
cerc (cercuri), sau un arc de
cerc (cerc) şi un punct.
Arcele de cerc (cercurile) vor fi
concentrice. Punctul se va afla în
centrul arcului de cerc.
Midpoint Un punct şi un segment de
dreaptă.
Punctul se va afla la mijlocul
segmentului de dreaptă.Intersection Două segmente de dreaptă şi Punctul se va afla la intersecţia celor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 39/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 37
Constrângerea Mulţimea de selecţie Rezultatul
un punct. două segmente de dreaptă.
Coincident Un punct şi un segment de
dreaptă, arc de cerc (cerc) sau
elipsă.
Punctul se va afla pe segmentul de
dreaptă, arcul de cerc sau pe elipsă.
Equal Două sau mai multe segmentede dreaptă, ori două sau mai
multe arce de cerc (cercuri).
Lungimea segmentelor de dreaptă vafi egală, iar arcele de cerc (cercurile)
vor avea aceeaşi rază.
Symmetric O linie de axă (centerline) şi
două puncte, segmente de
dreaptă, arce de cerc (cercuri)
sau elipse.
Elementele selectate vor fi simetrice
în raport cu linia de axă.
Fix Orice element cu excepţia
curbelor spline.
Elementul selectat va fi blocat în
acea poziţie, mai puţin capetele (dacă
are). Punctele de capăt ale
elementului sunt libere să se miştede-a lungul suportului.
Pierce Un punct şi o axă, muchie,
segment de dreaptă sau curbă
spline.
Punctul selectat se va afla în locul
unde axa, muchia, segmentul de
dreaptă sau curba spline
intersectează planul de schiţare.
Merge points Două puncte schiţate sau
două puncte de capăt.
Cele două puncte vor fi coincidente.
Atunci când se stabileşte o constrângere geometrică şi în aceasta sunt implicate
segmente de dreaptă, arce de cerc, arce de elipsă sau arce de parabolă, programul ia în
considerare suportul acestor elemente (dreapta, întregul cerc sau elipsă). Din această cauză s-ar putea ca rezultatul obţinut să nu fie cel scontat. De asemenea, atunci când într-o relaţie
geometrică este implicat un element care nu se găseşte în planul de schiţare, programul
utilizează proiecţia acelui element în planul schiţei.
Afişarea şi ştergerea constrângerilor geometrice (Display/Delete Relations)
ØPentru inspectarea sau ştergerea constrângerilor geometrice:
•℘ Se selectează elementul din schiţă pentru care se doreşte afişarea constrângerilor geometrice. Dacă nu se selectează nici un
element, vor fi afişate toate constrângerile
geometrice din cadrul schiţei.
•℘ Se apasă butonul Display/Delete Relations
din caseta cu instrumente Sketch Relations,
sau Tools, Relations, Display/Delete. In
urma acestei acţiuni se deschide caseta de
dialog Display/Delete Relations.
•℘ Se alege modul de afişare al constrângerilor:
după entităţi (Entity) sau criterii (Criteria).
•℘ Se selectează opţiunea Suppressed pentru
suprimarea sau anularea suprimării constrângerii curente.
•℘ Se apasă butonul Delete pentru ştergerea constrângerii curente, sau Delete All pentru ştergerea tuturor constrângerilor selectate.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 40/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM38
•℘ Pentru anularea ultimei acţiuni se apasă butonul Undo.
•℘ Se continuă afişarea, respectiv ştergerea sau suprimarea relaţiilor geometrice
existente între elementele schiţei, iar pentru păr ăsirea casetei de dialog se apasă
butonul Close.
Starea unei schi ţ e
Atunci când se creează sau se modifică o schiţă, aceasta se poate afla în una din
cele cinci stări descrise în continuare (starea schiţei, luată ca întreg, este afişată în linia de
stare aflată la baza ferestrei SolidWorks).
Starea schiţei Culoarea Descriere
Fully Defined neagr ă Poziţia şi dimensiunile tuturor elementelor
schiţei sunt complet definite prin constrângeri
dimensionale, geometrice sau o combinaţie a
acestora.
Over Defined roşie Schiţa are prea multe constrângeri dimensionale
sau geometrice. Pentru înlăturarea conflictelor se
foloseşte comanda Display/Delete Relations.
Under Defined albastr ă Elementele schiţei nu sunt complet definite,
acestea putându-şi modifica poziţia şi
dimensiunile prin tragere cu mouse-ul.
No SolutionFound
roz Schiţa nu este rezolvată. Elementele geometrice,
parametrii dimensionali şi constrângerile
geometrice care împiedică soluţionarea schiţei
sunt afişate.
InvalidSolution Found
galbenă Schiţa este rezolvată dar conţine elementenecorespunzătoare cum ar fi: segmente de
dreaptă cu lungimea zero, arce de cerc cu rază
nulă sau curbe spline care se autointersectează.
Programul SolidWorks nu impune ca schiţele să fie complet definite pentru
realizarea blocurilor grafice de construcţie. Totuşi, pentru a obţine un model geometric 3D
corect şi robust, este necesar ca schiţa fiecărui bloc grafic de construcţie să fie complet
definită.
Complexitatea schi ţ elor
De cele mai multe ori, atunci când un corp (piesă) se modelează geometric 3D cu
ajutorul blocurilor grafice de construcţie, se poate ajunge la acelaşi rezultat pe mai multe
căi. De exemplu, se poate obţine o acceaşi piesă cu muchiile rotunjite prin extrudarea unui
contur complex (care să includă şi rotunjirile), sau prin extrudarea unui contur simplu şi
adăugarea ulterioar ă a rotunjirilor.
Consideraţii privind realizarea schiţelor:
•℘ Schiţele complexe sunt reconstruite mai repede atunci când se regenerează
modelul, dar sunt mai greu de realizat şi modificat.
•℘ Schiţele simple sunt mai uşor de realizat şi de gestionat, iar modelele construite
cu ajutorul blocurilor grafice cu geometrie simplă, sunt mult mai flexibile
atunci când se pune problema modificării lor.
•℘ Se recomandă ca schiţele relativ complexe să se realizeze în paşi.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 41/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 57
Modelarea geometrică 3D a pieselor, tratate ca entităţi individuale
O piesă SolidWorks este o colecţie de blocuri grafice de construcţie 3D. Modelarea
geometrică a unei piese constă din: descompunerea acesteia în blocuri grafice de
construcţie, stabilirea elementului de bază, stabilirea succesiunii de realizare a celorlalte
elemente de construcţie şi realizarea efectivă a acestora. Deseori, după ce a fost modelată piesa, sau uneori chiar în timpul procesului de modelare, apar modificări în proiect sau sunt
necesare informaţii legate de piesă. Dacă informaţiile legate de geometria piesei, respectiv
informaţiile legate de masa acesteia, volum, suprafaţă, poziţia centrului de greutate (masă),
axe principale de iner ţie, momente de iner ţie, nu sunt dificil de obţinut, cu totul altfel stau
lucrurile când se pune problema modificării modelului, iar acesta nu a fost construit astfel
încât să înglobeze intenţiile de proiectare. Se recomandă ca înaintea începerii efective a
procesului de modelare, să se studieze cu atenţie piesa, să se înţeleagă (sau uneori să se
intuiască) intenţiile care au stat la baza proiectării acesteia şi să se realizeze un plan de
lucru. Dacă aceste etape sunt parcurse (este adevărat că sunt mari consumatoare de timp),
mai departe, modelarea geometrică 3D a unei piese se transformă în muncă de rutină.
Metode de selectare a elementelor
Finalizarea execuţiei celor mai multe comenzi SolidWorks necesită selectarea
unuia sau a mai multor elemente. Selectarea se poate realiza fie în zona grafică, fie din
arborele de definire a modelului. Unealta specializată pentru selectarea elementelor este
butonul Select din caseta cu instrumente Sketch.
Pentru uşurarea selectării unor elemente specifice se pot utiliza filtrele de selecţie.
Atunci când acestea sunt activate, este posibilă selectarea numai a acelor tipuri de elemente
pentru care s-a stabilit filtrul (feţe ale modelului, muchii, puncte, axe, plane, etc.). Pentruactivarea casetei cu instrumente Selection Filter se apasă butonul Toggle Selection Filter
Toolbar din caseta cu instrumente Standard, fie se apasă tasta funcţională F5. Primele trei
butoane ale casetei cu instrumente Selection Filter
stabilesc modul global de acţiune a filtrelor. Primul
buton joacă rol de comutator (activat/dezactivat)
pentru filtrele selectate. Butonul al doilea
deselectează toate filtrele, iar butonul al treilea
activează toate filtrele. Celelalte butoane din casetă
activează sau dezactivează un filtru specific (pictograma este sugestivă). Atâta timp cât
există filtre selectate, cursorul mouse-ului are ataşat un simbol de forma unei pâlnii.
Pentru a veni în întâmpinarea utilizatorului şi pentru a uşura selectarea, formacursorului mouse-ului se schimbă atunci când acesta este poziţionat deasupra unui element.
Când se găseşte deasupra unei feţe a modelului are ataşat un steguleţ, când este deasupra
unei muchii are ataşată o bar ă verticală, iar când se află deasupra unui vârf, cursorul are
ataşat un pătrat. Dacă se doreşte selectarea mai multor elemente, acest lucru se poate face
prin apăsarea tastei Ctrl, menţinerea ei apăsată şi selectarea elementelor dorite.
In momentul în care s-a selectat o faţă a modelului, sistemul ia în considerare toate
lanţurile de muchii de pe acea suprafaţă (colecţiile de muchii conectate care formează
contururi închise). Pentru selectarea unui lanţ individual, se selectează suprafaţa, se apasă
tasta Ctrl, se menţine apăsată şi apoi se selectează lanţul de muchii dorit (această acţiune
conduce la deselectarea tuturor celorlalte lanţuri de muchii).
Uneori, elementul care urmează a fi selectat, se găseşte în spatele altor elemente(caz des întâlnit atunci când se doreşte selectarea unei suprafeţe a modelului) sau este
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 42/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM58
suprapus peste un alt element (această situaţie se întâlneşte la selectarea muchiilor sau a
vârfurilor).
ØPentru selectarea unui element ascuns:
•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului în vecinătatea elementului vizat şi se apasă butonul din dreapta;
•℘ Din meniul cursor se alege opţiunea Select Other. In urma acestei acţiuni cursorulmouse-ului ia o formă specifică.
•℘ Apăsarea repetată a butonului corespunzător opţiunii “nu” (N) face ca elementele
aflate în imediata vecinătate a zonei de selecţie să fie preselectate pe rând.
•℘ In momentul în care este preselectat elementul dorit, se apasă butonul mouse-ului
ce corespunde opţiunii “da” (Y).
Selectarea elementelor din arborele de definire a modelului este o metodă convenabilă de selecţie, mai ales în situaţia în care elementele au nume sugestive. Oricum,
selectarea unui element în arborele de definire conduce automat la supraluminarea acestuia
în zona grafică. Pentru selectarea mai multor elemente consecutive, se efectuează un clic
de mouse pe primul element, se apasă tasta Shift şi se menţine apăsată, apoi se selectează
ultimul element dorit. Dacă se doreşte selectarea mai multor elemente care nu se află unul
după celălalt în arborele de definire, se menţine apăsată tasta Ctrl în timpul efecuării
selecţiilor.
Modificarea parametrilor de definire a unui bloc grafic de construcţie
Datorită faptului că blocurile grafice de construcţie sunt elemente parametrizate,
modificarea acestora după ce au fost realizate se poate face cu uşurinţă.
ØPentru modificarea parametrilor de definire a unui bloc grafic de construcţie:
•℘ Se selectează elementul dorit, din zona grafică sau din arborele de definire a
modelului;
•℘ Din aticolul de meniu Edit se alege opţiunea Definition, sau se apasă butonul din
dreapta al mouse-ului şi din meniul cursor se alege opţiunea Edit Definition. In
urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog corespunzătoare definirii blocului
grafic de construcţie selectat.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 43/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 59
•℘ Se fac modificările dorite, prin specificarea unor noi parametri dimensionali sau
alegerea altor referinţe;
•℘ Se apasă butonul OK (Apply) pentru acceptarea modificărilor, sau se apasă butonul
Cancel pentru anularea acestora. Combinaţia Edit Definition – Cancel se
utilizează frecvent în situaţia în care se doreşte vizualizarea modului în care a fost
definit un bloc grafic de construcţie.
Copierea blocurilor grafice de construcţie
ØPentru a copia un bloc grafic de construcţie în cadul aceleiaşi piese:
•℘ Se selectează blocul de construcţie dorit;
•℘ Se apasă tasta Ctrl;
•℘ Cu tasta Ctrl apăsată se trage de element şi se deplasează în noua poziţie.
ØPentru a copia blocuri grafice de construcţie de pe o piesă pe alta:
•℘ Se deschid fişierele ce conţin cele două piese;
•℘ Se dimensionează ferestrele celor două piese astfel încât ambele să fie vizibile pe
ecran (Windows, Tile Horizontally sau Tile Vertically);
•℘ Se selectează elementele dorite (de pe o piesă) şi apoi se trag cu mouse-ul pecealaltă piesă. Pentru copiere se mai poate utiliza şi procedura Windows clasică:
Copy – Paste.
Relaţiile părinte – copil
Datorită faptului că procesul de modelare a unei piese cu ajutorul blocurilor graficede construcţie este un proces cumulativ, unele elemente sunt realizate inevitabil înaintea
celorlalte. Elementele care sunt realizate mai târziu în timpul procesului de modelare, sunt
legate, direct sau indirect, de unele sau de toate elementele care le preced. Relaţiile care se
stabilesc între elemente în timpul construcţiei modelului, se numesc relaţii părinte – copil
(elementele referite sunt părinţi pentru elementele care fac referire
la ele – de exemplu o gaur ă este copilul elementului în care aceasta
este dată). Aceste relaţii confer ă flexibilitate şi inteligenţă
modelului 3D realizat.
ØPentru vizualizarea relaţiilor părinte – copil:
•℘ Se selectează elementul ale cărui relaţii părinte – copil sedoresc a fi vizualizate;
•℘ Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alegeopţiunea Parent/Child din meniul cursor. Relaţiile părinte
– copil nu se pot modifica folosind caseta de dialog
Parent/Child Relationships, acestea pot fi numai
vizualizate.
Reordonarea blocurilor grafice de construcţie în arborele de definire a modelului
Regenerarea elementelor care compun modelul, atunci când se lansează în execuţie
comanda Rebuild sau când o altă comandă provoacă regenerarea, se face în ordinea în care
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 44/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM60
acestea apar în arborele de definire. Ordinea elementelor în arbore poate fi modificată cu
respectarea condiţiei ca un copil să nu ajungă niciodată în arbore deasupra părintelui său.
ØPentru modificarea poziţiei unui element, în arborele de definire a modelului:
•℘ Se poziţionează cursorul deasupra numelui elementului dorit;
•℘ Se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se trage elementul în poziţia dorită.Elementul selectat va fi repoziţionat în arbore, imediat sub elementul care este
supraluminat. Dacă repoziţionarea este posibilă, cursorul mouse-ului ia forma unei
săgeţi cu vârful orientat spre stânga, iar dacă nu, acesta ia forma unui cerc barat.
In exemplul următor, tăietura realizată prin extrudare (Cut-Extrude1) a fost iniţial
construită înaintea realizării piesei cu pereţi subţiri (Shell1). Apoi, poziţia elementului
Shell1 a fost modificată astfel încât acesta să fie regenerat înaintea tăieturii. Rezultatul
acestei modificări se observă în figura din partea dreaptă.
Utilizarea ecuaţiilor
Ecuaţiile se utilizează pentru definirea relaţiilor matematice între parametrii
dimensionali în cadrul documentelor SolidWorks de tip piesă (Part) sau ansamblu
(Assembly).
ØPentru adăugarea unei ecuaţii în cadrul unui document SolidWorks:
•℘ Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools,sau se alege articolul de meniu Tools (din meniul bar ă principal)
şi apoi articolul Equations;
•℘ In caseta de dialog Equations, se apasă butonul Add;
•℘ Se scrie ecuaţia de legătur ă între diferiţii parametri dimensionaliai modelului (în caseta New Equation). Numărul maxim de caractere din care
poate fi alcătuită o ecuaţie este 512. Evaluarea expresiei se face de la stânga la
dreapta.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 45/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 61
•℘ Se apasă butonul OK . Ecuaţia este afişată în caseta de dialog Equations, iar
valoarea numerică rezultată în urma evaluării expresiei, este afişată în coloana
Evaluates to.
•℘ Dacă se doreşte adăugarea de ecuaţii în continuare, se apasă din nou butonul Add,
iar dacă nu, se apasă butonul OK
pentru închiderea casetei de dialogEquations. După închiderea casetei
de dialog, în arborele de definire a
modelului apare un repertoar numit
Equations.
•℘ Se apasă butonul Rebuild pentruregenerarea modelului cu noile
valori pentru parametrii modificaţi
prin ecuaţie.
ØPentru modificarea unei ecuaţii existente:
•℘ Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools, sau se alege articolulde meniu Tools (din meniul bar ă principal) şi apoi articolul Equations;
•℘ Se apasă butonul Edit All din caseta de dialog Equations;
•℘ Se modifică în mod corespunzător ecuaţia sau ecuaţiile din caseta de dialog EditEquations şi apoi se apasă butonul OK ;
•℘ Se apasă butonul Rebuild pentru regenerarea modelului.
ØPentru ştergerea unei ecuaţii:
•℘ Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools, sau se alege articolulde meniu Tools (din meniul bar ă principal) şi apoi articolul Equations;
•℘ Se selectează numărul ecuaţiei (din partea stângă) şi se apasă butonul Delete dincaseta de dialog Equations;
•℘ Se apasă butonul OK , apoi se apasă butonul Rebuild.
Se recomandă cu insistenţă ca orice relaţie care se scrie între parametrii modelului
să fie comentată. Dacă în momentul scrierii ecuaţiei este foarte clar ceea ce se doreşte a se
realiza prin introducerea unei anumite relaţii între parametrii modelului, s-ar putea ca la o
nouă consultare a documentului SolidWorks (care poate surveni după o perioadă mai
îndelungată de timp), să nu mai fie chiar aşa de uşor de înţeles la ce anume se refer ă
ecuaţia. Comentarea ecuaţiilor se face atât pentru cel care a construit modelul, cât şi pentru
cei care îl consultă sau care trebuie să-i aducă modificări.
Adăugarea comentariilor se poate face în momentul definirii ecuaţiei sau ulterior.
Orice comentariu începe cu simbolul ( ‘ ). Tot ce se tipăreşte după acest simbol nu mai este
luat în considerare de către sistem atunci când se face evaluarea expresiei.
In cadrul unei ecuaţii, pot fi folosiţi următorii operatori şi funcţii:
Operatorul
sau funcţia
Numele operatorului
sau al funcţiei
Observaţii
+ adunare
- scădere
* înmulţire
/ împăr ţire^ ridicare la putere
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 46/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM62
Operatorul
sau funcţia
Numele operatorului
sau al funcţiei
Observaţii
sin(α) sinus α este exprimat în radiani
cos(α) cosinus α este exprimat în radiani
tan(α) tangentă α este exprimat în radiani
abs(a) modul funcţia returnează valoarea absolută a lui a exp(n) exponenţială funcţia returnează pe e la puterea n
log (a) logaritmică funcţia returnează logaritmul natural din a
sqr(a) r ădăcină pătrată funcţia returnează r ădăcina pătrată a lui a
int(a) întreg funcţia returnează valoarea întreagă a lui a
sgn(a) semn funcţia returnează semnul lui a
pi constanta π
Suprimarea blocurilor grafice de construcţie
Suprimarea blocurilor grafice de construcţie constă în anularea temporar ă a afişarii
acestora f ăr ă ca ele să fie eliminate din arborele de definire a modelului. De asemenea,
elementele suprimate nu sunt luate în considerare de către sistem, atunci când se efectuează
calculele specifice pentru determinarea volumului, masei, suprafeţei, etc.
Anularea temporar ă a afişării blocurilor grafice de construcţie se utilizează atunci
când se modelează familii de piese şi membrii familiei difer ă unul de altul nu numai prin
dimensiuni ci şi prin formă, atunci când se doreşte realizarea unei noi variante pentru o
piesă existentă, sau în situaţiile în care se doreşte mărirea vitezei de regenerare sau de
redesenare.
Uneltele SolidWorks cu ajutorul cărora se realizează suprimarea blocurilor grafice
de construcţie, respectiv cele cu care seanulează suprimarea, se găsesc în caseta cu
instrumente Tools. Dacă butoanele nu apar
în această casetă, ele pot fi adăugate
(Tools, Customize, Commands).
Suprimarea elementelor este
guvernată de relaţiile părinte - copil care există între blocurile grafice 3D ale modelului.
Dacă se suprimă un element care are copii, atunci va fi anulată si afişarea copiilor.
Golul iniţial Nesuprimat Suprimat Nesuprimat
Copiile Nesuprimate Suprimate Suprimate
ØPentru suprimarea unui element:
•℘ Se selectează elementul dorit din arborele de definire a modelului sau o faţă a
blocului grafic de construcţie din zona grafică. Pentru selecţie multiplă, se apasă şi
se menţine apăsată tasta Ctrl.
•℘Se apasă butonul Suppress din caseta cu instrumente Features, sau Edit,Suppress;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 47/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 63
•℘ In caseta de dialog Feature Properties, se activează opţiunea Suppressed şi apoi
se apasă butonul OK .
ØPentru anularea suprimării unui element:
•℘ Se selectează elementul suprimat (afişat estompat)
din arborele de definire a modelului;•℘ Se apasă butonul Unsuppress din caseta cu
instrumente Features, sau Edit, Unsuppress;
•℘ In caseta de dialog Feature Properties, sedezactivează opţiunea Suppressed şi apoi se apasă
butonul OK .
ØPentru anularea suprimării unui element şi a tuturor copiilor acestuia:
•℘ Se selectează elementul suprimat (afişat estompat) din arborele de definire a
modelului;
•℘Se apasă butonul Unsuppress with Dependents din caseta cu instrumenteFeatures, sau Edit, Unsuppress with Dependents. Elementul suprimat şi toate
celelalte elemente legate de acesta vor fi reafişate pe ecran.
Piese derivate
In SolidWorks se pot realiza piese noi, pornind de la piese existente. Aceste noi
piese, se numesc piese derivate, au ca şi prim element în arborele de definire piesa
originală şi sunt legate de aceasta prin aşa numitele referinţe externe. Orice modificare a
originalului este automat reflectată şi în piesa derivată.
Când o piesă are referinţe externe, numele acesteia în arborele de definire amodelului este urmat de semnul ->. Pentru vizualizarea numelui, locului şi a stării
documentului referit, se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra piesei derivate, se
apasă butonul din dreapta şi din meniul cursor se alege opţiunea List External
References.
In SolidWorks este posibilă generarea a trei tipuri de piese derivate: Base part,
Mirror Part şi Derived Component Part.
Cu ajutorul comenzii Base Part se generează piese care au ca şi element de
construcţie de bază o altă piesă.
ØPentru realizarea unei piese derivate pornind de la o piesă existentă:•℘ Se deschide un nou document SolidWorks de tip piesă (Part);
•℘ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert şi apoi Base Part;
•℘ Se selectează documentul piesă dorit şi apoi se apasă butonul Open (sau seefectuează un dublu clic pe numele fişierului).
Cu ajutorul comenzii Mirror Part se crează versiuni în oglindă ale unei piese
existente. Această comandă se
utilizează frecvent în cazul în
care se doreşte realizarea
versiunii pentru mâna stângă
sau dreaptă a unei piese (de
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 48/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM64
exemplu o carcasă de mouse asimetrică).
Acest tip de oglindire conduce la rezultate diferite, comparativ cu Mirror Feature
sau Mirror All.
ØPentru realizarea unei versiuni în oglindă a unei piese:•℘ Intr-un document SolidWorks de tip piesă, se selectează un plan sau o suprafaţă
plană a modelului în raport cu care se doreşte realizarea oglindirii;
•℘ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert şi apoi Mirror Part.Piesa oglindită va fi deschisă într-o nouă fereastr ă.
Cu ajutorul comenzii Derive Component Part se pot realiza piese pornind de la o
componentă a unui ansamblu. Piesele derivate create în acest mod, conţin toate blocurile
grafice de construcţie realizate în contextul ansamblului. De exemplu se poate crea
cavitatea activă a unei matriţe în contextul unui ansamblu, şi apoi prin derivare se pot
obţine semimatriţele. Piesele derivate păstrează legăturile cu componentele din cadrul
ansamblului şi orice modificare va fi automat reflectată.
ØPentru realizarea unei piese derivate pornind de la o componentă a unui ansamblu:
•℘ Intr-un document SolidWorks de tip ansamblu, se selectează componenta dorită;
•℘ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu File şi apoi DeriveComponent Part. Piesa derivată va fi deschisă într-o nouă fereastr ă de tip piesă.
Modificarea pieselor obţinute prin derivare se reduce doar la adăugarea unor noi
blocuri grafice de construcţie. Pentru a se opera modificări într-o piesă derivată, este
necesar a se acţiona asupra originalului.
ØPentru modificarea piesei originale:
•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui piesei derivate în arborelede definire a modelului, şi se apasă butonul din dreapta;
•℘ Din meniul cursor se alege opţiunea Edit In Context. Dacă piesa derivată s-a
obţinut cu ajutorul comenzii Base Part sau Mirror Part, atunci se va deschide
documentul piesei originale, iar dacă piesa a fost obţinută pornind de la un
ansamblu, se va deschide documentul ce conţine acel ansamblu.
•℘ Se operează modificările dorite asupra piesei. Aceste modificări se vor reflecta în
toate piesele derivate care au această piesă ca şi original.
Când se salvează o piesă care are referinţe externe, odată cu aceasta sunt salvate şi
calea unde se află documentul referit (originalul) precum şi identificatorul intern (ID) al
acestuia. Programul are nevoie de aceste informaţii pentru a putea localiza şi verifica
documentul original la proxima deschidere a piesei derivate. Dacă din greşeală se modifică
locul originalului sau numele acestuia, la prima deschidere a piesei derivate programul
avertizează că nu poate găsi fişierul referit şi dă posibilitatea utilizatorului să rezolve
problema.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 49/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 65
Realizarea ansamblurilor de piese
Un amsamblu poate fi creat folosind metoda de proiectare “de jos în sus”, atunci
când se realizează toate piesele componente ca şi entităţi individuale, f ăr ă legături directe
între ele, metoda de proiectare “de sus în jos”, atunci când se începe cu proiectarea
ansamblului şi piesele componente se realizează în contextul acestuia, sau o metodă de proiectare combinată, când o parte din componentele ansamblului sunt realizate ca
elemente separate, iar celelalte sunt proiectate în contextul ansamblului. Elementele
componente ale unui ansamblu pot fi atât piese individuale, numite pe scurt componente,
cât şi alte ansambluri realizate anterior, numite în acest caz subansambluri. Pentru cele mai
multe dintre operaţiile care se efectuează în cadrul unui ansamblu, cele două tipuri de
elemente sunt tratate identic.
Un document SolidWorks de tip ansamblu are extensia .sldasm, iar în cadrul
acestuia elementele componente sunt doar referite. Cu alte cuvinte, atunci când se
realizează un ansamblu, în cadrul acestuia se definesc doar relaţiile între componente, iar
orice modificare ce se operează asupra unui component va fi înregistrată în fişierul acelui
element. In acest fel modificările se vor reflecta în toate ansamblurile care apelează
elementul modificat.
O fereastr ă “ansamblu” tipică este prezentată în figura următoare:
Arborele de definire a ansamblului conţine următoarele elemente:
- numele ansamblului (primul articol din arbore);
- planele implicite(Plane1, Plane2 şi Plane3) şi originea ansamblului (Origin);- repertoarele Lighting şi Annotations;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 50/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM66
- elementele componente ale ansamblului (piese individuale şi subansambluri);
- relaţiile dintre componentele ansamblului MateGroup;
- blocurile grafice de construcţie realizate în ansamblu ( găuri şi elemente de tip
îndepărtare de material) şi elementele obţinute prin copiere multiplă.
In cadrul unui ansamblu, un element poate fi inserat de mai multe ori. Fiecare
componentă are un sufix <n>, iar pentru fiecare instanţă, numărul n este incrementat cu ounitate. In arborele de definire a ansamblului, numele elementelor componente pot fi
precedate de simboluri ce indică starea elementului respectiv (absenţa prefixului indică
faptul că poziţia elementului este complet definită):
- (-) underdefined (poziţia elementului în cadrul ansamblului nu este complet
definită, acesta putându-se mişca liber în limita gradelor de libertate neanulate);
- (+) overdefined (poziţia elementului este supradefinită);
- (f) fixed (elementul este fixat într-o anumită poziţie. De regulă, în cadrul unui
ansamblu, un singur element ar trebui să posede acest prefix);
- (?) not solved (poziţia elementului nu poate fi determinată de către sistem).
Adăugarea elementelor componente în cadrul unui ansamblu
Atunci când se inserează un element într-un ansamblu, se stabileşte o legătur ă între
documentul de tip ansamblu şi documentul (fişierul) elementului inserat. Deşi elementul
apare în cadrul ansamblului, datele care îl definesc r ămân în fisierul original. Orice
modificare survenită în acest fişier se va reflecta în ansamblu.
ØPentru inserarea unui element utilizând articolele de meniu;
•= In cadrul unui document de tip ansamblu, din meniul bar ă principal se alege
articolul de meniu Insert, apoi subarticolul Component şi opţiunea From File. In
urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Insert Component.
•= Se selectează numele fişierului ce conţine componenta care urmează a fi inserată (piesă sau ansamblu);
•= Se activează opţiunea Preview, dacă se doreşte vizualizarea elementului înainte de
a fi inserat;•= Se apasă butonul Open din caseta de dialog Insert Component;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 51/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 67
•= Se inserează elementul în cadrul ansamblului prin efectuarea unui clic în zona
grafică.
ØPentru inserarea unui element utilizând tehnica “Drag and Drop” (trage şi lasă)
atunci când este deschis fişierul piesei (subansamblului):
•= Se deschide fişierul ansamblului de destinaţie şi fişierul sursei (dacă acesta nu estedeja deschis);
•= Din meniul bar ă principal se selectează articolul de meniu Window şi apoi se alegeopţiunea Tile Horizontally (sau Tile Vertically);
•= Din arborele de definire a modelului (fişierul sursă), se selectează pictograma
elementului care urmează a fi inserat în ansamblu (primul element din arbore), se
deplasează cursorul mouse-ului în zona grafică a documentului ansamblu şi se
eliberează butonul din stânga al mouse-ului. Dacă se inserează o piesă individuală
(nu un subansamblu), aceasta poate fi selectată din zona grafică a ferestrei
documentului sursă.
ØPentru inserarea unui element utilizând tehnica “Drag and Drop” din WindowsExplorer:
•= Se deschide fişierul ansamblului de destinaţie;
•= Se deschide Windows Explorer-ul;
•= Se selectează pictograma fişierului ceconţine elementul care urmează a fi inserat
în ansamblu, se deplasează cursorul mouse-
ului în zona grafică a documentului
ansamblu şi se eliberează butonul din
stânga al mouse-ului. Dacă piesa are mai
multe configuraţii, se deschide caseta dedialog Select a configuration. In acest caz
se alege configuraţia dorită şi apoi se apasă
butonul OK .
Poziţionarea aproximativă a componentelor în cadrul unui ansamblu
După ce elementele componente ale ansamblului au fost inserate, acestea pot fi
deplasate, rotite sau fixate într-o anumită poziţie. Poziţionarea aproximativă se foloseşte
pentru a uşura munca atunci când se stabilesc relaţiile de asamblare (poziţionarea precisă a
componentelor prin împerecherea acestora). Atâta timp cât poziţia unui element în cadrulunui ansamblu nu este complet definită (elementul nu are toate cele şase grade de libertate
anulate), acesta poate fi mişcat în limita gradelor de libertate neanulate, în acest fel
putându-se simula funcţionarea mecanismelor.
ØPentru a fixa un element într-o anumită poziţie:
•= Se selectează elementul dorit din arborele de definire a
ansamblului sau din zona grafică;
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi din meniulcursor se alege opţiunea Fix.
ØPentru a reda unui element gradele de libertate anulate prin
fixarea sa într-o anumită poziţie:
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 52/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM68
•= Se selectează elementul vizat din arborele de definire a ansamblului sau din zona
grafică;
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi din meniul cursor se alege opţiunea
Float.
Atunci când se mişcă un component în cadrul unui ansamblu, acesta păstrează toatelegăturile care au fost stabilite prin relaţii de asamblare între el şi celelalte elemente ale
ansamblului. Mişcarea se poate face numai în limita gradelor de libertate neanulate (nu se
pot mişca acele elemente a căror poziţie este complet definită prin relaţii de asamblare, sau
elementele fixate).
ØPentru deplasarea uni element în cadrul unui ansamblu:
•= Se apasă butonul Move Component din caseta cu instrumente Assembly, sau
Tools, Component, Move;
•= Se selectează elementul dorit (din zona grafică
sau din arborele de definire a ansamblului);
•= Prin tragere cu mouse-ul se deplasează în poziţia
dorită.
ØPentru rotirea liber ă a unui component:
•= Se apasă butonul Rotate Component Around Centerpoint din caseta cuinstrumente Assembly, sau Tools, Component,
Rotate;
•= Se selectează elementul dorit (din zona grafică sau
din arborele de definire a ansamblului);
•= Prin tragere cu mouse-ul se roteşte elementul până ajunge în poziţia dorită.
(Selectarea butonului Rotate View din caseta cu instrumente View, roteşte întregulansamblu).
ØPentru rotirea unui component în jurul unei axe:
•= Se selectează o axă, o muchie liniar ă sau un segment de dreaptă dintr-o schiţă;
•= Se apasă tasta Ctrl şi se selectează elementul careurmează a fi rotit;
•= Se apasă butonul Rotate Component Around Axis
din caseta cu instrumente Assembly;
•= Prin tragere cu mouse-ul se roteşte elementul până ajunge în poziţia dorită.
Poziţionarea precisă a elementelor componente din cadrul unui ansamblu
Poziţionarea precisă a elementelor în cadrul unui ansamblu se realizează prin
intermediul constrângerilor geometrice de tipul: coincidenţă, tangenţă, paralelism,
perpendicularitate, etc. Aceste constrângeri se numesc relaţii de asamblare sau relaţii de
împerechere a elementelor. Fiecare relaţie de asamblare este specifică pentru o anumită
combinaţie de elemente geometrice.
Când se crează un nou ansamblu, în arborele de definire a acestuia apare în mod
automat un grup de relaţii geometrice, iniţial gol şi cu numele implicit MateGroup1.
Fiecare relaţie de asamblare care se stabileşte între elementele ansamblului va fi adăugată acestui grup. Pentru vizualizarea relaţiilor de asamblare stabilite în cadrul ansamblului se
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 53/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 69
efectuează un clic de mouse pe semnul +, semn ce precede numele grupului de relaţii.
Fiecare relaţie din cadrul grupului are ataşate numele elementelor între care s-a stabilt acea
relaţie geometrică.
Toate relaţiile geometrice din cadrul unui grup de relaţii sunt rezolvate împreună,
ordinea în care acestea apar neavând nici o importanţă.
ØPentru stabilirea relaţiilor de asamblare între componentele unui ansamblu:
•= Se apasă butonul Mate (agrafa) din caseta cu instrumente Assembly, sau Insert,Mate. In urma aceste acţiuni se deschide
caseta de dialog Assembly Mating.
•= Dacă se doreşte stabilirea mai multor
relaţii de asamblare înainte de închiderea
casetei de dialog, se apasă butonul din
stânga sus a acesteia;
•= Se selectează feţele, muchiile, vârfurile
sau planele dorite. Acestea vor fi listate
în caseta Items Selected.
•= Se selectează tipul de relaţie care
urmează a fi stabilit între elementele
selectate (în zona Mate Types a casetei
de dialog). Sunt disponibile pentru
selecţie numai relaţiile valide. Dacă s-a
selectat opţiunea Distance sau Angle, se
va introduce şi valoarea numerică dorită.
•= Se selectează o condiţie de aliniere dinzona Alignment Condition a casetei de dialog:
Aligned (normalele la suprafeţele selectate vor avea acelaşi sens);Anti-aligned (normalele la suprafeţele selectate vor avea sensuri opuse);
Closest (componentele vor fi Aligned sau Anti-aligned, în funcţie de numărul
minim de mişcări pe care trebuie să îl execute piesele atunci când se stabileşte
relaţia de asamblare);
•= In zona Workbench a casetei de dialog se apasă butonul Preview pentru a vedea
cum arată ansamblul atunci când va fi aplicată relaţia de asamblare;
•= Dacă este necesar ă schimbarea sensului de măsurare a distanţei sau a unghiului
atunci când s-a ales Distance sau Angle, se activează opţiunea Flip Dimension to
Other Side.
•= Dacă în urma apăsării butonului Preview se constată că nu s-a ales corespunzător
condiţia de aliniere, se apasă butonul Undo, se modifică opţiunea şi se apasă dinnou butonul Preview;
•= Dacă se doreşte stabilirea mai multor relaţii de asamblare şi aplicarea simultană a
lor, se activează opţiunea Defer Mate. Sistemul va aplica relaţiile de asamblare fie
în momentul în care se închide caseta de dialog Assembly Mating, fie atunci când
se dezactivează opţiunea Defer Mate.
•= Se apasă butonul Apply.
ØPentru modificarea relaţiilor de asamblare existente:
•= Se expandează grupul de relaţii (MateGroup) din arborele de definire a
ansamblului;•= Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra relaţiei care urmează a fi modificată;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 54/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM70
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi din meniul cursor se alege opţiunea
Edit Definition;
•= In caseta de dialog Assembly Mating se face modificarea dorită. Nu se poate
schimba tipul relaţiei de asamblare.
•= Se apasă butonul Apply.
In figurile următoare sunt prezentate efectele
modificării condiţiilor de aliniere pentru
constrângerile de tipul Coincident şi Distance, şi al
schimbării sensului de măsurare pentru constrângerea
de tipul Distance.
In toate exemplele s-au folosit aceleaşi
suprafeţe la stabilirea relaţiilor de asamblare, iar
pentru o mai bună vizualizare, piesele s-au
reprezentat secţionate.
ØPentru ştergerea unei relaţii de asamblare:
•= Se selectează, din arborele de definire a asamblului, relaţia care urmează a fi
ştearsă;
•= Se apasă tasta Delete, sau din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu
Edit şi apoi Delete;
•= Se apasă butonul Yes pentru a confirma ştergerea relaţiei. Aceasta va fi ştearsă din
toate configuraţiile ansamblului.
Suprafeţele selectate
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 55/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 71
Reprezentări ale ansamblului cu componentele separate (vederi explodate)
Deseori, pentru a se putea înţelege mai bine cum a fost construit un ansamblu sau
pentru a genera documentaţia 2D necesar ă la montaj, este utilă reprezentarea ansamblului
cu componentele separate (reprezentare în explozie). In SolidWorks este posibilă realizarea
unei singure vederi explodate pentru fiecare configuraţie a ansamblului.O vedere explodată poate fi generată automat, cu ajutorul opţiunii AutoExplode (se
recomandă utilizarea acestei opţiuni atunci când ansamblul are puţine elemente), sau
manual prin definirea individuală a fiecărui pas de explozie (această variantă se utilizează
de regulă la ansambluri cu număr mare de componente).
ØPentru generarea unei reprezentări a ansamblului cu componentele separate, utilizând
AutoExplode:
•= Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert şi apoi ExplodedView. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Assembly Exploder.
•= In caseta de dialog Assembly Exploder se apasă butonul AutoExplode şi apoi
butonul OK .
•= Pentru generarea pe cale manuală a unei vederi explodate:
•= Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert şi apoi ExplodedView. In urma acestei acţiuni se deschide
caseta de dialog Assembly Exploder.
•= Se apasă butonul New din zona StepEditing Tools. In urma apăsării acestui
buton, caseta de dialog se extinde şi
fiecare zonă a acesteia se activează în
ordinea necesar ă realizării unui pas încadrul vederii explodate.
•= Se selectează o faţă sau o muchie care
este paralelă cu direcţia în care se doreşte
deplasarea elementului vizat. In zona
grafică a ferestrei ansamblului apare o
săgeată care indică direcţia şi sensul de
deplasare, iar elementul selectat apare în
caseta Direction to explode along.
•= Se selectează, din arborele de definire a ansamblului sau din zona grafică, unul sau
mai multe elemente care urmează a fi deplasate de-a
lungul direcţiei stabilite la pasul anterior. Numele acestor elemente va fi listate în caseta Components to explode.
•= Se apasă butonul Apply din zona Step Editing Tools a
casetei de dialog. Componentele selectate vor fi deplasate
de-a lungul direcţiei stabilite, în acelaşi timp apărând pe
ecran şi un element de control (mâner) sub forma unui
triunghi.
•= Cu ajutorul mouse-ului, prin tragere de mâner, se aduc
elementele în poziţia dorită;
•= Se apasă butonul Apply, pentru confirmarea acestui pas.
•=Dacă se doreşte deplasarea elementelor cu o anumită valoare, se introduce această valoare în caseta Distance, iar dacă sensul de deplasare nu este cel corespunzător,
se activează opţiunea Reverse direction.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 56/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM72
•= Se definesc în mod asemănător toţi paşii, iar când rezultatul este cel scontat, se
apasă butonul OK al casetei de dialog.
ØPentru modificarea unei vederi explodate:
•= In ConfigurationManager, se expandează configuraţia ansamblului (prin
efectuarea unui clic de mouse pe semnul + din stânga numelui configuraţiei), astfel
încât să poată fi selectat elementul ExplView;
•= Se expandează elementul ExplView pentru a vedea paşii definiţi la realizarea
vederii explodate;
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui pasului care urmează a fimodificat (Explode Step#) sau easupra elementului ExplView, se apasă butonul
din dreapta şi se alege opţiunea Edit Definition;
•= In caseta de dialog Assembly Exploder se utilizează butoanele Next Step şi
Previous Step pentru a trece de la un pas la altul;
•= Se fac modificările dorite în cadrul fiecărui pas, după care se apasă butonul Apply;
•= Când rezultatul modificărilor este cel corespunzător, se apasă butonul OK al casetei
de dialog.
Detectarea zonelor de interferenţă dintre elementele componente ale unui ansamblu
In ansamblurile complexe, cu număr mare de componente, poate fi dificil sau
uneori chiar imposibil de determinat pe cale vizuală dacă între elemente există zone de
interferenţă. Programul SolidWorks pune la dispoziţia utilizatorului instrumente
specializate cu ajutorul cărora se pot identifica şi vizualiza zonele de interferenţă dintre
piese.
ØPentru determinarea zonelor de interferenţă dintre componentele unui ansamblu:
•= Din meniul bar ă principal, se selectează
articolul de meniu Tools şi apoi
Interference Detection. In urma
acestei acţiuni se deschide caseta de
dialog Interference Volumes.
•= Se selectează două sau mai multecomponente. Acestea vor fi afişate în
caseta Selected components. Dacă se
selectează numele ansamblului din
arborele de definire (top-level
assembly), vor fi luate în consideraretoate componentele ansamblului.
•= Se activează opţiunea Treat
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 57/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 73
coincidence as interference dacă se doreşte ca elementele coincidente (feţe ale
pieselor, muchii sau vârfuri care se ating sau se suprapun) să fie raportate ca
interferenţe.
•= Se apasă butonul Check . Dacă există interferenţe între elementele selectate acesteavor fi listate în caseta Interference
results (este raportată câte o interferenţă pentru fiecare pereche de elemente care
se suprapun sau vin în contact). Când se
selectează un articol din această listă, în
zona grafică apare paralelipipedul de
dimensiuni minime care înglobează
volumul de interferenţă, iar în caseta de
dialog sunt listate numele celor două
componente care interferează.
•= Cu caseta de dialog deschisă, se potselecta alte elemente pentru determinarea interferenţei. Se poziţionează cursorul
mouse-ului în zona grafică, se apasă butonul din dreapta, se alege opţiunea ClearSelections, se selectează noile componente pentru care se doreşte verificarea
interferenţei şi se apasă butonul Check .
•= Pentru păr ăsirea casetei de dialog Interference Volumes se apasă butonul Close.
Modificarea culorii elementelor unui ansamblu
Implicit, elementele care se inserează într-un ansamblu au culoarea specificată în
fişierul de definire. Acest atribut poate fi modificat în cadrul ansamblului, şi, de asemenea,
se pot modifica proprietăţile de material cum ar fi: transparenţa, reflexia, etc. Acestemodificări operate în documentul de tip ansamblu, nu afectează documentul original de tip
piesă.
ØPentru modificarea culorii unui component al ansamblului:
•= Se selectează elementul dorit, din arborele de definire a ansamblului sau din zonagrafică. Dacă se doreşte selectarea mai multor componente se apasă şi se menţine
apăsată în timpul selecţiei tasta Ctrl.
•= Se apasă butonul Edit Color din caseta cuinstrumente Standard;
•= Se alege culoarea dorită din paleta de
culori disponibilă (caseta de dialog EditColor), sau se defineşte o nouă culoare
(pentru a se putea face acest lucru, se
apasă butonul Define Custom Colors);
•= Se apasă butonul Apply;
•= Dacă se doreşte atribuirea culorii implicitea ansamblului se apasă butonul Use
assemby, iar dacă se doreşte utilizarea
culorii stabilite în fişierul în care este
definită piesa, se apasă butonul Remove.
•=Pentru închiderea casetei de dialog Edit Color, se apasă butonul OK sau Close.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 58/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM74
ØPentru stabilirea culorii implicite a ansamblului:
•= In arborele de definire a ansamblului se selectează primul element (top-level assembly);
•= Se apasă butonul Edit Color din caseta cu instrumente Standard;
•= Se alege o culoare din paleta de culori sau se defineşte una nouă, după care se apasă
butonul OK . Culoarea selectată este culoarea care va fi atribuită elementelor atuncicând se alege opţiunea Use assembly.
ØPentru modificarea culorii şi a proprietăţilor de material a componentelor unui
ansamblu:
•= Se selectează elementul sau elementele dorite, din arborele de definire a
ansamblului sau din zona grafică
(pentru selecţie multiplă se foloseşte
tasta Ctrl);
•= Se apasă butonul din dreapta al
mouse-ului şi din meniul cursor se
alege opţiunea ComponentProperties;
•= In caseta de dialog ComponentProperties se apasă butonul Color;
•= Din caseta de dialog AssemblyInstance Color se alege una din
opţiunile Use Assembly, Change
Color sau Remove Color;
•= Dacă se doreşte modificarea proprietăţilor de material, se apasă
butonul Advanced;•= Se fac modificările dorite în caseta de
dialog Material Properties;
•= Se apasă butonul OK mai întâi încaseta de dialog Material Properties,
apoi în caseta Assembly InstanceColor şi în final în caseta de dialog
Component Properties.
ØPentru modificarea culorii tuturor instanţelor unui component, modificare operată
inclusiv în fişierul de definire a piesei:
•= Se selectează elementul dorit, din zona grafică sau din arborele de definire aansamblului;
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea Edit Part din
meniul cursor;
•= Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Tools apoi Options şi Color;
•= Din caseta System se alege elementul Shading şi apoi se apasă butonul Edit;
•= Se alege culoarea dorită din caseta Color, se apasă butonul OK pentru a închideaceastă casetă de dialog, apoi se apasă butonul OK din caseta Options.
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi din meniul cursor se alege opţiunea
Edit Assembly: Numele Ansamblului .
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 59/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 75
Modelarea pieselor în contextul ansamblului
Modelarea pieselor în contextul ansamblului se utilizează în cadrul proiectării de
sus în jos (atunci când se începe cu proiectarea ansamblului).
Totdeauna când se realizează sau se modifică o componentă (piesă sau
subansamblu) în contextul ansamblului, aceasta este afişată cu o culoare specifică (implicitculoarea roz). In acest fel se scoate în evidenţă faptul că se modifică acea componentă şi nu
ansamblul.
Crearea şi modificarea pieselor în contextul ansamblului
Când se crează o piesă în contextul ansamblului, se poate face referire la oricare
element al acestuia, realizându-se pe această cale o piesă “inteligentă”, ce are înmagazinate
în baza de date intenţiile de proiectare. Fiecare piesă realizată în acest fel are propriul fişier
de definire, astfel încât ea poate fi modificată independent de ansamblul în care a fost
creată iniţial.
ØPentru a crea o piesă în contextul unui ansamblu:
•µ Intr-un document SolidWorks de tip ansamblu, din meniul bar ă principal se alegearticolul de meniu Insert, Component şi New Part;
•µ In caseta de dialog Save As, se introduce numele noii piese şi apoi se apasă butonul
Save. Numele piesei apare în arborele de definire a ansamblului, iar cursorul ia o
formă specifică (o săgeată care are ataşat un paralelipiped);
•µ Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a unei componente a ansamblului. Intre
planul Plane1 al noii piese şi suprafaţa selectată, se stabileşte automat o relaţie de
tipul InPlace, relaţie care defineşte complet poziţia piesei în cadrul ansamblului (îianulează acesteia toate cele şase grade de libertate). Dacă se doreşte repoziţionarea
acestei componente, trebuie mai întâi anulată relaţia de tipul InPlace.
•µ Se realizează piesa cu ajutorul blocurilor grafice de construcţie, folosind metodelecunoscute de la realizarea pieselor ca entităţi individuale.
•µ Pentru a se reveni la ansamblu, se apasă butonul Edit Part din caseta cu
instrumente Assembly, sau se poziţionează cursorul
mouse-ului în zona grafică într-o regiune unde nu
există nici un element al ansamblului, se apasă
butonul din dreapta, şi din meniul cursor se alege
opţiunea Edit Assembly: Numele Ansamblului.
ØPentru a modifica o piesă în contextul ansamblului:
•µ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui piesei (în arborele de
definire a ansamblului) sau deasupra acesteia în zona grafică, şi se apasă butonuldin dreapta. Din meniul cursor se alege opţiunea Edit Part. O altă modalitate de a
iniţia procesul de modificare a unei piese în contextul ansamblului este selectarea
acesteia şi apăsarea butonului Edit Part din caseta cu instrumente Assembly.
•µ Se fac modificările dorite;
•µ Pentru a se reveni la ansamblu, se apasă butonul Edit Part din caseta cu
instrumente Assembly, sau se poziţionează cursorul mouse-ului în zona grafică
într-o regiune unde nu există nici un element al ansamblului, se apasă butonul din
dreapta, şi din meniul cursor se alege opţiunea Edit Assembly: Numele
Ansamblului.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 60/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM76
Copierea multiplă a componentelor
Dacă într-un ansamblu este nevoie de mai multe instanţe ale unui element, iar
aceste cópii sunt dispuse după o anumită schemă de poziţionare, se poate utiliza funcţia de
copiere multiplă.
Realizarea cópiilor multiple în cadrul unui ansamblu se poate face în două moduri: prin definirea unei scheme de copiere (copiere circular ă sau după o schemă de tipul “linii şi
coloane”) sau prin utilizarea unei scheme care a fost deja definită atunci când s-a realizat
unul din elementele ansamblului (de exemplu inserarea suruburilor de fixare în găurile,
deja existente, ale unui capac).
ØPentru inserarea multiplă a componentelor prin definirea unei scheme de copiere:
•µ Din meniul bar ă principal se selectează articolul de meniu Insert şi apoi
Component Pattern;
•µ Din caseta de dialog Pattern Type, se alege opţiunea Define your own pattern(Local), una dintre opţiunile Linear sau Circular şi apoi se apasă butonul Next;
•µ Se selectează componentele care urmează
a fi copiate, fie din zona grafică, fie din
arborele de definire a ansamblului. Aceste
elemente sunt listate în zona Seed
component(s) a casetei de dialog LocalComponent Pattern.
•µ Se direcţionează intr ările către caseta
Along Edge/Dim şi apoi se selectează un
element (muchie sau dimensiune liniar ă
pentru copiere după schemă liniar ă,
muchie, axă sau dimensiune unghiular ă pentru schemă de copiere circular ă) pentru
definirea direcţiei de copiere;
•µ Se activează opţiunea Reverse Direction, dacă sensul de copiere nu este cel dorit;
•µ Se specifică spaţiul dintre instanţe şi numărul acestora, în casetele Spacing şi
Instances;
•µ Se apasă butonul Finish.
ØPentru inserarea multiplă a componentelor prin utilizarea unei scheme de copiere
existentă:
•µ Se inserează în ansamblu o componentă care are blocuri grafice de construcţie
realizate prin copiere multiplă, şi unul saumai multe elemente, care la asamblare
utilizează aceste blocuri grafice de
construcţie;
•µ Se poziţionează elementele cu ajutorul
relaţiilor de asamblare;
•µ Din meniul bar ă principal se alege
articolul de meniu Insert şi apoi
Component Pattern;
•µ Din caseta de dialog Pattern Type se
activează opţiunea Use an existingfeature pattern (Derived) şi apoi se
apasă butonul Next;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 61/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 77
•µ Se selectează componentele care urmează a fi copiate (din arborele de definire a
ansamblului sau din zona grafică). Acestea vor fi listate în zona Seed
component(s) a casetei de dialog Derived Component Pattern.
•µ Se direcţionează intr ările către zona Pattern Feature şi apoi se selectează unul
dintre blocurile grafice realizate prin operaţia de copiere multiplă;
•µ Se apasă butonul Finish.
ØPentru înlăturarea din ansamblu a unei instanţe obţinută prin copiere multiplă:
•µ Se selectează elementul care urmează a fi înlăturat (prin selectare cu mouse-ul din
zona grafică sau din arborele de definire a ansamblului);•µ Se apasă tasta Delete.
ØPentru restaurarea unei instanţe care a fost ştearsă:
•µ Se selectează, din arborele de definire a ansamblului, blocul care conţine instanţeleobţinute prin copiere multiplă, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi din
meniul cursor se alege opţiunea Edit Definition;
•µ Din caseta Positions to Skip, se selectează instanţa care urmează a fi restaurată şiapoi se apasă tasta Delete (pentru înlăturarea din listă).
Utilizarea schiţelor ca şi elemente auxiliare în ansamblu
O tehnică eficientă şi des utilizată în cadrul proiectării “de sus în jos”, este aceea a
utilizării schiţelor ca şi elemente auxiliare în cadrul ansamblului. Principalul avantaj al
folosirii acestei metode de proiectare, este posibilitatea de a face modificări într-un singur
loc, şi anume în schiţă, aceste modificări reflectându-se automat în ansamblu şi în
documentele SolidWorks de tip piesă ale elementelor ce compun ansamblul.
ØPentru proiectarea unui ansamblu utilizând schiţe auxiliare:
•µ Se realizează în cadrul ansamblului o schiţă ale cărei elemente reprezintă piesele
ansamblului;
•µ Se proiectează piesele ansamblului, stabilind relaţii geometrice între acestea şielementele schiţei auxiliare.
In continuare este prezentată succint, (folosind ca exemplu o transmisie cu curea a
unui motor de automobil), tehnica proiectării ansamblurilor folosind schiţele auxiliare.
•µ In cadrul ansamblului se realizează o schiţă în care roţile de curea, respectiv rolele
întinzătoare sunt reprezentate prin cercuri, iar por ţiunile drepte ale curelei sunt
reprezentate prin segmente de dreaptă tangente la aceste cercuri;
•µ Se dimensionează şi se poziţionează corespunzător fiecare element al schiţei;
•µ Pentru fiecare roată de curea şi rolă întinzătoare se realizează câte o piesă în contextul
ansamblului (la definirea blocurilor grafice de construcţie se vor folosi relaţiigeometrice de tipul Concentric, Coradial, etc.);
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 62/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM78
•µ Se realizează cureaua, tot ca şi piesă creată în contextul ansamblului folosindu-se şi în
acest caz constrângeri geometrice în care să fie implicate elementele schiţei auxiliare.
Ansamblul proiectat constă dintr-o curea şi un set de roţi a căror poziţie şi mărime
este dictată de schiţa auxiliar ă. Avantajul acestui mod de proiectare devine evident înmomentul în care se pune problema modificării ansamblului. De exemplu, prin acţionare
doar asupra elementelor schiţei auxiliare se pot:
repoziţiona roţile în cadrul ansamblului;
modifica dimensiunile roţilor de curea şi ale rolelor întinzătoare;
stabili parametrii dimensionali unghiulari care să controleze pentru fiecare roată
cât de mare să fie zona acoperită de curea, etc.
Când se păr ăseşte schiţa auxiliar ă, după efectuarea eventualelor modificări, în mod
automat ansamblul şi piesele componente sunt actualizate. Dacă s-ar proiecta acest
ansamblu f ăr ă a se utiliza schiţa auxiliar ă, şi ar fi necesare modificări ulterioare, acestea ar
trebui f ăcute la nivelul fiecărui element component, iar după fiecare modificare ar trebui
regenerat ansamblul.
Realizarea blocurilor grafice de construcţie într-un document de tip ansamblu
Atunci când se lucrează într-un document SolidWorks de tip ansamblu, se pot
realiza blocuri grafice de construcţie (de tipul “cut” şi “hole”), care vor exista numai în
ansamblu, nefiind modificate în nici un fel fişierele în care sunt definite componentele
acestuia. Stabilirea pieselor care vor fi afectate de blocurile grafice de construcţie create în
cadrul ansamblului, se realizează prin definirea aşa-numitului domeniu de acţiune.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 63/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 79
Blocurile grafice de construcţie realizate în cadrul ansamblului se recomandă a fi
utilizate în situaţia în care acestea afectează mai mult de o componentă a ansamblului. De
asemenea, se recomandă ca înainte de realizarea blocurilor de construcţie în cardul
ansamblului, toate componentele să fie complet definite din punct de vedere al poziţiei
acestora, sau să fie blocate în anumite poziţii (folosind comanda Fix). In acest fel se evită
rezultatele neaşteptate care pot apărea la o eventuală modificare a poziţiei acestora.Domeniul implicit de acţiune ( scope) al blocurilor de construcţie realizate în cadrul
ansamblului include toate elementele componente ale acestuia. Dacă se doreşte ca numai
anumite elemente ale ansamblului să fie afectate, se va preciza explicit acest lucru, înainte
sau după realizarea blocurilor grafice de construcţie.
ØPentru a defini domeniul de acţiune al blocurilor grafice de construcţie realizate în
cadrul ansamblului:
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Edit şi apoi subarticolul
Feature Scope;
•µ Se selectează componentele
care să fie afectate de bloculgrafic de construcţie. Aceste
elemente vor fi afişate în
caseta de dialog EditAssembly Feature Scope.
Pentru înlăturarea unui element
din listă, se va selecta încă
odată acel element, iar pentru
înlăturarea tuturor elementelor,
se poziţionează cursorul mouse-ului în zona grafică, se apasă butonul din dreapta şi
din meniul cursor se alege opţiunea Clear Selections.•µ Se apasă butonul OK .
ØPentru realizarea unui element de tip “cut” prin extrudare:
•µ Se deschide o nouă schiţă pe o suprafaţă plană a unui element din ansamblu, şi apoi
se schiţează profilul;
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert, apoi AssemblyFeature, Cut, Extrude;
•µ In caseta de dialog Extrude Cut Feature se precizează toţi parametrii necesari
realizării blocului grafic (a se vedea realizarea prin extrudare a blocurilor grafice de
construcţie);
•µ Se apasă butonul OK .
ØPentru realizarea unui element de tip “cut” prin revoluţie:
•µ Se deschide o nouă schiţă pe o suprafaţă plană a unui element din ansamblu, şi apoi
se schiţează profilul care urmează a fi rotit şi linia de axă (centerline);
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert, apoi AssemblyFeature, Cut, Revolve;
•µ In caseta de dialog Revolve Feature se precizează toţi parametrii necesari realizării blocului grafic (a se vedea realizarea prin revoluţie a blocurilor grafice de
construcţie);
•µSe apasă butonul OK .
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 64/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM80
ØPentru realizarea unui element de tip “hole” în cadrul unui ansamblu:
•µ Se selectează o suprafaţă plană a unei componente a ansamblului. Selectarea se va
face în apropierea locului în care se doreşte plasarea găurii.
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert, apoi AssemblyFeature, Hole Simple;
•µ Se precizează elementele de definire a găurii în caseta de dialog Hole Feature;•µ Se apasă butonul OK .
•µ Pentru a poziţiona gaura cu precizie, se aduce cursorul mouse-ului deasupra găurii
(în arborele de definire a ansamblului sau în zona grafică) şi se apasă butonul din
dreapta. Din meniul cursor se alege opţiunea Edit Sketch şi apoi se poziţionează
gaura cu ajutorul parametrilor dimensionali sau a constrângerilor geometrice.
ØPentru modificarea unui bloc grafic de construcţie realizat în cadrul ansamblului:
•µ Se selectează elementul vizat şi se apasă butonul din dreapta al mouse-ului;
•µ Din meniul cursor se alege una din opţiunile Edit Sketch, Edit Definition sau
Feature Scope;•µ Se realizează modificările dorite.
Realizarea pieselor cu configuraţii complexe prin unirea pieselor cu configuraţiisimple
Uneori, pentru realizarea pieselor cu configuraţii complexe se poate apela la unirea
a două sau mai multe piese cu configuraţii simple. Operaţia de unire elimină suprafeţele
care se întrepătrund şi uneşte piesele într-un singur solid.
ØPentru realizarea unei piese complexe prin unirea a două sau mai multe piese simple:•µ Se modelează piesele cu configuraţie simplă şi apoi
se realizează un ansamblu în care se inserează aceste
piese;
•µ Se poziţionează piesele în cadrul ansamblului;
•µ Se salvează ansamblul (Save);
•µ Se realizează o nouă piesă în contextul ansamblului;
Din meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert, şi apoi Component, New Part;
Se introduce numele piesei cu configuraţie
complexă şi apoi se apasă butonul Save;
Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a
uneia dintre componentele ansamblului;
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu
Insert, şi apoi Features,
Join.
•µ Se selectează piesele careurmează a fi unite pentru
a realiza piesa cu
configuraţie complexă.
Acestea vor fi listate în
zona Design component a casetei de dialog Join.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 65/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 81
•µ Se activează (dacă este necesar) opţiunile Hide input components şi/sau Forcesurface to surface contact;
•µ Se apasă butonul OK al casetei de dialog Join;
•µ Pentru păr ăsirea modului de lucru Editing Part, se poziţionează cursorul mouse-
ului undeva în zona grafică, se apasă butonul din dreapta şi din meniul cursor se
alege opţiunea Edit Assembly: Numele Ansamblului.
ØPentru modificarea piesei complexe prin adăugare sau înlăturare de elemente:
•µ Se efectuează un clic de mouse pe semnul + care se găseşte la stânga pieseicomplexe (obţinute prin unire);
•µ Se selectează elementul Join# şi se apasă butonul din dreapta al mouse-ului;
•µ Din meniul cursor se alege opţiunea Edit Definition. In urma acestei acţiuni se
deschide caseta de dialog Join.
•µ Se efectuează modificările dorite (se adaugă sau se elimină piese din caseta Designcomponent);
•µSe apasă butonul OK al casetei de dialog Join.
Piesa complexă obţinută prin unirea a două sau mai multe piese cu configuraţie
simplă este dependentă atât de piesele originale cât şi de ansamblu. Aceasta înseamnă că
orice modificare operată asupra pieselor originale sau asupra poziţiei acestora în cadrul
ansamblului se va reflecta automat şi în piesa obţinută prin unire.
Modelarea pieselor sudate
Piesele sudate (structurile sudate) sunt ansambluri de elemente, unite între ele cu
ajutorul cordoanelor de sudur ă.
ØPentru adăugarea unui cordon de sudur ă între componentele unui ansamblu:
•µ Se realizează elementele componente ale
ansamblului;
•µ Se deschide un document SolidWorks de tipansamblu şi se inserează elementele care
urmează a fi sudate;
•µ Se poziţionează elementele cu ajutorul
relaţiilor de asamblare;
•µ Din meniul bar ă principal se alege articolul
de meniu Insert, apoi Assembly Feature,
Weld Bead;
•µ Din caseta de dialog Weld Bead Type se
alege tipul sudurii şi apoi se apasă butonul
Next;
•µ Din caseta de dialog Weld Bead Surface:
Se selectează forma suprafeţei libere a
cordonului de sudur ă (Surface Shape).
Aceasta poate fi plană (Flat), convexă
(Convex) sau concavă (Concave);
Se specifică parametrii Top SurfaceDelta (distanţa dintre cel mai înalt punct
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 66/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM82
al cordonului de sudur ă şi suprafeţele de contact – pentru
cordoane convexe), Bottom Surface Delta (parametru
necesar cordoanelor de sudur ă concave) şi pentru sudurile
de colţ Radius (raza unei bile imaginare ce rulează de-a
lungul cordonului de sudur ă – muchiile cordonului de
sudur ă coincid cu punctele de tangenţă dintre bilă şisuprafeţele sudate);
•µ Se apasă butonul Next al casetei de dialog Weld Bead Surface (în urma acestei
acţiuni se deschide caseta de dialog Weld Bead Mate Surfaces);
•µ Se selectează suprafeţele necesare.
Pentru toate tipurile de sudur ă se precizează Contact Faces (acele
suprafeţe care sunt unite de cordonul de
sudur ă).
In funcţie de tipul de sudur ă ales poate fi
necesar ă precizarea suprafeţeleor care
delimitează lungimea cordonului de
sudur ă (Stop Faces) şi suprafaţa de la
care se va măsura valoarea stabilită pentru
parametrul Top Surface Delta (Top
Faces).
•µ Se apasă butonul Next al casetei de dialog Weld Bead Mate Surfaces;
•µ In caseta de dialog Weld Bead Part, fie se acceptă
numele implicit pentru fişierul în care va fi salvat
cordonul de sudur ă, fie se precizează un alt nume;
•µ Se apasă butonul Finish al casetei de dialog WeldBead Part.
ØPentru modificarea cordonului de sudur ă:
•µ In arborele de definire a ansamblului se expandează crdonul de sudur ă, se poziţionează mouse-ul deasupra elementuluiWeld Bead, se apasă butonul din
dreapta şi din meniul cursor se alege opţiunea Edit Definition;
•µ In fiecare dintre casetele de dialog care se deschid se operează modificările dorite.
Trecerea de la o casetă la alta se face cu ajutorul butonului Next, iar când se ajungela ultima casetă de dialog se apasă butonul Finish.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 67/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 83
Generarea documentaţiei 2D (vederi, secţiuni, detalii)
Realizarea documentaţiei 2D (realizarea desenelor) în SolidWorks se face în două
etape. Intr-o primă fază, pe baza modelului piesei sau pornind de la ansamblu, se generează
vederile 2D (proiecţii ortogonale, secţiuni şi vederi de detaliu). In faza a doua, se importă
parametrii dimensionali care au fost folosiţi la modelarea piesei, se introduc tabelele decomponenţă pentru ansambluri, se introduc informaţiile de tip text necesare şi apoi se
cosmetizează desenul.
Intre documentele SolidWorks de tip piesă (sau ansamblu) şi desen există
asociativitate uni sau bidirecţională, ceea ce înseamnă că orice modificare operată asupra
piesei sau ansamblului în fişierul de definire, se va reflecta automat şi în documentul de tip
desen.
Deşi la prima vedere generarea documentaţiei 2D poate părea o treabă simplă, în
realitate nu este o operaţie complet automatizată şi deseori consumă mult timp (în special
faza de cosmetizare a desenului).
Crearea unui document SolidWorks de tip desen
Documentele SolidWorks de tip desen au extensia .slddrw şi constau din una sau
mai multe vederi generate pe baza unui document de tip piesă sau ansamblu. Pentru a se
putea genera vederile, piesele sau ansamblurile asociate cu desenul trebuie să fie mai întâi
salvate.
ØPentru a crea un document nou, de tip desen:
•= Din caseta cu instrumente Standard se apasă butonul New, sau din meniul bar ă
principal se selectează articolul de meniu File şi apoi subarticolul New;•= In caseta de dialog New, se selectează Drawing şi apoi se apasă butonul OK .
•= Din caseta de dialog Template To Use, se selectează un şablon:
§Standard Template. Sablon standard furnizat odată cu programul SolidWorks
(de exemplu A3-Landscape);
§Custom Template. Sablon
utilizator definit anterior.
§No Template. Făr ă şablon.
In acest caz se precizează
mărimea planşei (foii de
hârtie), fie prin alegerea din
listă fie prin specificareadimensiunilor atunci când se
alege opţiunea User
Defined.
•= Se apasă butonul OK al casetei de dialog Template To Use.
Modificarea parametrilor planşei pe care se realizează desenul
Parametrii care definesc planşa pe care se va realiza desenul (mărimea hârtiei,
factorul de scar ă, tipul de proiecţie, etc.) pot fi stabiliţi înaintea gener ării primei vederi sau
pot fi modificaţi în orice moment al procesului de realizare a documentaţiei 2D. Un desen
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 68/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM84
poate conţine mai multe planşe, iar în cadrul unei aceleiaşi planşe pot fi inserate vederile
mai multor piese.
ØPentru specificarea parametrilor unei planşe:
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planşei în arborele de
definire a desenului, sau într-o zonă goală a desenului şi se apasă butonul dindreapta;
•= Din meniul cursor, se alege opţiunea Properties;
•= Se operează modificările dorite în cadrul casetei de dialog Sheet Setup:
§Name. Se introduce numele
planşei (de exemplu Plansa1);
§Paper size. Se stabileşte
mărimea hârtiei pe care se
realizează desenul, prin selectare
din listă. Dacă se alege opţiunea
User Defined, este necesar ă
specificarea înălţimii (Height) şi
lăţimii (Width) hârtiei;
§Scale. Se precizează factorul de
scar ă implicit pentru toate
vederile care vor fi inserate în
desen şi apar ţin acestei planşe.
Factorul de scar ă poate fi
modificat ulterior, pentru fiecare
vedere în parte.
§Template. Se alege şablonul
dorit din listă, sau se alege opţiunea Custom sau None. Dacă se alege opţiuneaCustom, se va utiliza butonul Browse pentru a selecta şablonul utilizator dorit.
§Type of projection. Se stabileşte tipul de proiecţie (european – First angle sau
american – Third angle) care va fi utilizat la generarea vederilor.
§Next view label, Next datum label. Se precizează litera din alfabet care va fi
utilizată atunci când se generează secţiuni sau când se marchează bazele de
cotare.
•= Se apasă butonul OK al casetei de dialog Sheet Setup.
ØPentru adăugarea unei noi planşe în cadrul unui document SolidWorks de tip desen:
•= Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert şi apoi subarticolul
Sheet. De asemenea se poate poziţiona cursorul mouse-ului deasupra oricărui numede planşa (în arborele de definire a desenului sau în partea de jos a ferestrei desen)
şi apoi se poate apăsa butonul din dreapta şi alege opţiunea Add Sheet din meniul
cursor.
•= In caseta de dialog Sheet Setup se operează modificările dorite şi apoi se apasă
butonul OK .
ØPentru a şterge o planşă din cadrul unui desen:
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planşei în arborele de
definire a desenului sau în partea de jos a ferestrei desen şi se apasă butonul din
dreapta;
•= Din meniul cursor se alege opţiunea Delete;
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 69/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 85
•= Se apasă butonul Yes din caseta de dialog Confirm Delete pentru a confirma
ştergerea (acţiunile care conduc la pierdere de informaţie, de obicei cer confirmare).
Sabloane, planşe şi vederi
Entităţile de tip notă, elemente schiţate, etc., create în cadrul unui document de tip
desen, apar ţin şablonului, planşei sau vederii care a fost activă în momentul realizării
entităţii respective. In general, pentru a putea fi modificată o astfel de entitate, trebuie
activat în prealabil “proprietarul” ei.
De exemplu, se activează o vedere şi se desenează o linie ce apar ţine acestei vederi.
Dacă ulterior se mută sau se şterge vederea, segmentul de dreaptă va fi şi el mutat sau
şters. Pentru modificarea segmentului de dreaptă este necesar a se activa mai întâi vederea.
Dacă segmentul de dreaptă este desenat când este activă planşa, acesta nu este afectat
atunci când se mută sau se şterg vederile.
In cazul modificării şabloanelor, atâta timp cât acestea sunt active, de pe ecran
dispar toate celelalte elemente care apar ţin planşei (vederi şi elemente schiţate sau note).
ØPentru modificarea unui şablon:
•= Din meniul bar ă principal, se selectează articolul de meniu Edit şi apoi subarticolul
Template. De asemenea se poate poziţiona cursorul mouse-ului într-o zonă goală a
planşei pe care se realizează desenul sau deasupra numelui planşei în arborele de
definire a desenului, poziţionare urmată de apăsarea butonului din dreapta şi
alegerea opţiunii Edit Template din meniul cursor. Dacă planşa nu are definit un
şablon, se poate crea unul prin selectarea opţiunii Edit Template urmată de
apăsarea butonului Rebuild.
•=Se fac modificările dorite;
•= Pentru păr ăsirea modului de lucru Edit Template (modificare şablon), din meniul
bar ă principal se selectează articolul Edit şi apoi Sheet, sau din meniul cursor se
alege opţiunea Edit Sheet.
Vederile care se generează în cadrul unui document SolidWorks de tip desen, sunt
de două tipuri: vederi generate pe baza unei piese sau a unui ansamblu (Standard 3 View,
Named, Relative to Model) şi vederi care au la bază alte vederi generate anterior
(Projection, Auxiliary, Detail, Section, Aligned Section, Broken). De asemenea pot fi
create şi vederi goale (Empty) pentru realizarea schiţelor (situaţie în care calculatorul este
folosit ca şi planşetă electronică).
Pentru unele operaţii care se efectuează în cadrul documentelor de tip desen estenecesar ă selectarea unei vederi iar pentru altele este necesar ă activarea vederilor.
Operaţiile care necesită selectarea unei vederi sunt: generarea unei alte vederi prin
proiecţie, inserarea liniilor de ruptur ă în cadrul vederii, mişcarea vederii pentru
repoziţionarea ei pe planşa de desenare şi redimensionarea frontierelor unei vederi. O
vedere selectată apare pe ecran cu frontierele supraluminate (culoare verde şi elemente de
control la colţuri şi pe mijloacele laturilor), iar selectarea efectivă se realizează prin
efectuarea unui clic de mouse în interiorul acesteia.
Activarea unei vederi se realizează prin efectuarea unui dublu clic de mouse în
interiorul acesteia, şi permite construirea prin schiţare a elementelor în cadrul vederii.
Acestea sunt necesare pentru schiţarea liniilor (traseelor) de secţionare şi pentru definirea
zonelor care sunt utilizate la generarea vederilor de detaliu. Pentru modificarea unuielement schiţat este necesar ă activarea în prealabil a vederii de care acesta apar ţine. O
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 70/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM86
vedere activă este prezentată pe ecran sub forma unei ferestre cu marginile (dreapta şi jos)
umbrite.
Când cursorul mouse-ului se poziţionează deasupra unei vederi, frontierele acesteia
sunt supraluminate. Mărimea ferestrei în care este afişată vederea, atunci când aceasta este
inserată în cadrul unui desen, este calculată automat de către sistem, pe baza mărimii,
formei şi orientării piesei sau ansamblului. Dimensiunile acesteia pot fi modificate, astfelîncât vederea să poată fi selectată sau activată mai uşor.
ØPentru modificarea dimensiunilor ferestrei unei vederi:
•= Se selectează vederea;
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului pe unul dintre
elementele de control din colţurile chenarului sau de pe
mijloacele laturilor;
•= Când cursorul îşi schimbă forma, se trage de elementul
de control şi se redimensionează fereastra.
Generarea vederilor care au la bază o piesă sau un ansamblu
Vederile care au la bază o piesă sau un ansamblu sunt: Standard 3 View (vederile
standard), Named View (vedere desen care are la bază o vedere model predefinită sau
definită de utilizator) şi Relative View (vedere în care orientarea piesei se defineşte pe
baza selectării a două suprafeţe perpendiculare ale modelului).
ØPentru generarea vederilor standard (Standard 3 View):
•= Se deschide fişierul piesei sau al ansamblului pentru care urmează a fi generată
documentaţia 2D;•= Se deschide un nou document SolidWorks de tip desen;
•= Se apasă butonul Standard 3 View din
caseta cu instrumente Drawing, sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert, apoi subarticolul Drawing
View şi în final Standard 3 View.
Cursorul mouse-ului ia o formă caracteristică (o săgeată care are ataşată o prismă);
•= Se activează fereastra piesei sau a ansamblului şi se efectuează un clic de mouse
într-o regiune liber ă a zonei grafice sau se selectează numele piesei sau alansamblului din arborele de definire.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 71/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 87
Generarea vederilor standard se face în conformitate cu sistemul de proiecţie ales
(sistemul de proiecţie european – First angle sau sistemul de proiecţie american – Third
angle).
ØPentru generarea unei vederi desen care are la bază o vedere model (Named View):
•= Se apasă butonul Named View din casetacu instrumente Drawing, sau din meniul
bar ă principal se alege articolul de meniu
Insert, apoi subarticolul Drawing View
şi în final Named View.
•= Se activează fereastra piesei sau a
ansamblului şi se efectuează un clic de
mouse într-o regiune liber ă a zonei
grafice.
•= Din caseta de dialog Drawing View – Named View se selectează numele
vederii şi apoi se apasă butonul OK .
•= In fereastra desenului se efectuează un
clic de mouse în zona în care se doreşte
plasarea vederii.
ØPentru generarea unei vederi în care orientarea piesei se defineşte pe baza selectării a
două suprafeţe perpendiculare ale modelului (Relative View):
•= Se apasă butonul Relative View din
caseta cu instrumente Drawing, sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert, apoi subarticolul DrawingView şi în final Relative to Model.
•= Se activează fereastra piesei sau a ansam-
blului.
•= Se selectează o suprafaţă plană pentru
care se doreşte o anumită orientare. In
urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Drawing View Orientation.
•= Se selectează orientarea feţei (Front, Top, Left, etc.) şi apoi se apasă butonul OK .
•= Se selectează o altă faţă, perpendicular ă pe prima, se stabileşte orientarea acestei
feţe şi apoi se apasă butonul OK .
•=In fereastra desenului se efectuează un clic de mouse în zona în care se doreşte plasarea vederii. Vederile generate în acest fel nu sunt aliniate implicit cu alte
vederi şi pot fi poziţionate liber în orice zonă a planşei.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 72/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM88
Generarea vederilor care au la bază o altă vedere generată anterior
Vederile desen care au la bază o vedere generată anterior sunt: Projected View
(vedere obţinută prin proiecţie ortogonală de-a lungul direcţiei verticale sau orizontale),
Auxiliary View (vedere auxiliar ă - obţinută prin proiecţie ortogonală de-a lungul normalei
la suprafaţa selectată), Detail View (vedere de detaliu), Broken View (vedere cu ruptur ă),Section View (secţiune) şi Aligned Section View (secţiune rotită).
ØPentru generarea unei vederi prin proiecţie (Projected View):
•= Se selectează o vedere existentă prin efectuarea unui clic de mouse în interiorul
acesteia;
•= Se apasă butonul Projected View din
caseta cu instrumente Drawing, sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert, apoi subarticolul DrawingView şi în final Projection.
•= Pentru stabilirea direcţiei de proiecţie, se deplasează cursorul mouse-ului pe ecran
de o parte sau de alta a vederii selectate. Poziţia vederii proiectate poate fi la
dreapta, la stânga, deasupra sau sub vederea selectată.
•= Când vederea se găseşte în poziţia dorită, se efectuează un clic de mouse pentru
plasarea ei. Noua vedere este aliniată cu vederea părinte, şi implicit poate fi
deplasată numai de-a lungul direcţiei de proiecţie.
•= Pentru afişarea unei săgeţi care să indice direcţia de proiecţie, se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra vederii obţinute prin proiecţie, se apasă butonul din
dreapta şi din meniul cursor se alege opţiunea Properties. In caseta de dialog
Drawing View Properties se activează opţiunea Display view arrow şi apoi se
introduce eticheta dorită (maxim două caractere).
ØPentru generarea unei vederi auxiliare (Auxiliary View):
•= Se selectează muchia de referinţă (se va evita selectarea unei muchii orizontale sau
verticale);
•= Se apasă butonul Auxiliary View din
caseta cu instrumente Drawing, sau dinmeniul bar ă principal se alege articolul de
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 73/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 89
meniu Insert, apoi subarticolul Drawing
View şi în final Auxiliary.
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului în
zona în care se doreşte inserarea vederii şi
apoi se apasă butonul din stânga.
Programul afişează automat o săgeată (sauun set de săgeţi dacă se utilizează
standardul ANSI) care indică direcţia şi
sensul de vizualizare.
•= Pentru înlăturarea săgeţii, se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra vederii
auxiliare sau deasupra numelui acesteia în
arborele de definire a desenului, se apasă
butonul din dreapta şi din meniul cursor se
alege opţiunea Properties. In caseta de dialog Drawing View Properties se
dezactivează opţiunea Display view arrow.
ØPentru generarea unei vederi de detaliu (Detail view):
•= Se activează vederea părinte (nu se poate genera o vedere de detaliu pe baza unei
alte vederi de detaliu, pe baza unei vederi explodate – ansamblu, sau pe baza unei
vederi de tipul Named View ce are atributul Perspective activat);
•= Utilizând instrumentele de desenare (schiţare) se va desena un profil închis în jurulzonei de interes (profilul poate avea orice formă dar este recomandat totuşi să fie
cerc). Dacă se doreşte poziţionarea precisă a profilului în raport cu modelul, acesta
poate fi dimensionat.
•= Se selectează un element al profilului;
•= Se apasă butonul Detail View din casetacu instrumente Drawing, sau din meniul
bar ă principal se alege articolul de meniu Insert, apoi subarticolul Drawing View
şi în final Detail.
•= Când vederea este în poziţia dorită, se efectuează un clic de mouse pentru plasarea
vederii. In mod implicit vederile de detaliu nu sunt aliniate cu alte vederi şi în
consecinţă, pot fi plasate oriunde pe planşă.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 74/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM90
ØPentru generarea unei vederi cu ruptur ă
(Broken View):
•= Se selectează vederea în care se doreşte
introducerea rupturii;
•= Din meniul bar ă principal se alege articolul
de meniu Insert şi apoi Vertical Break (sau Horizontal Break ). In fereastra
vederii apar două linii de ruptur ă.
•= Cu ajutorul mouse-ului (prin tragere), se
poziţionează liniile de ruptur ă în zona
dorită;
•= Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului
şi din meniul cursor se alege opţiunea
Break View.
Dacă se doreşte revenirea la dimensiunile
iniţiale ale vederii, se poziţionează cursorul
mouse-ului în interiorul acesteia, se apasă butonul
din dreapta şi din meniul cursor se alege opţiunea Un-Break View.
ØPentru generarea unei secţiuni (Section View):
•= Se activează vederea părinte (prin dublu clic în interiorul vederii sau prin apăsarea
butonului din dreapta al mouse-ului şi selectarea opţiunii Activate View – înipoteza în care este dezactivată opţiunea Dynamic drawing view activation din
Tools, Options, Drawings);
•= Se desenează traseul de secţionare folosind comanda Centerline sau Line ;
•= Din meniul bar ă principal, se alege articolul de meniu Insert şi apoi Make SectionLine. Săgeţile indică sensul de vizualizare a secţiunii, iar dacă se doreşte
schimbarea acestuia, se efectuează un dublu clic pe un segment al traseului de
secţionare.
•= Cu traseul de secţionare selectat, se apasă
butonul Section View din caseta cu
instrumente Drawing, sau Insert,
Drawing View, Section.
•= Când vederea se găseşte în poziţia dorită, se efectuează un clic de mouse pentru
poziţionarea acesteia. In mod implicit secţiunea este aliniată cu vederea părinte şi
poate fi deplasată doar de-a lungul direcţiei indicată de săgeţi.
Pentru generarea unei secţiuni rotite (Aligned Section View) se procedează în modsimilar. Traseul de secţionare trebuie să conţină două segmente de dreaptă la un unghi
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 75/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM 91
diferit de 90°, iar la generarea vederii se va ţine cont de faptul că segmentul selectat
dictează direcţia de proiecţie.
Când se generează secţiuni în ansambluri, există posibilitatea de a exclude anumite
componente din mulţimea pieselor care vor fi secţionate (cazul tipic al arborilor şi al
nervurilor secţionate longitudinal).
De asemenea, tot când se generează secţiuni în ansambluri, mai există şi
posibilitatea haşur ării automate, cu parametri diferiţi, a pieselor care vin în contact.
Modificarea poziţiei vederilor în cadrul planşei de desenare
Poziţia iniţială a vederilor generate în cadrul unui desen poate fi modificată prin:
deplasarea vederii într-o altă poziţie (mutare), alinierea vederilor şi rotirea acestora.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 76/162
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă Suport de curs
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra TCM92
ØPentru deplasarea unei vederi într-o altă poziţie:
•= Se selectează vederea;
•= Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra cadrului ferestrei (nu pe elementele
de control pentru redimensionare);
•= Prin tragere cu mouse-ul, se deplasează vederea în poziţia dorită.
ØPentru alinierea a două vederi:
•= Se selectează vederea care urmează a fi aliniată;
•= Din meniul bar ă principal, se selectează articolul de meniu Tools, apoi Align
Drawing View şi Horizontal to another view (sau Vertical to another view);
•= Se selectează vederea cu care urmează a fi f ăcută alinierea. Centrele celor două ferestre vor fi aliniate de-a lungul direcţiei de aliniere.
ØPentru rotirea unei vederi din cadrul desenului:
•= Se selectează o muchie a modelului din cadrul vederii;
•=Din meniul bar ă principal, se selectează articolul de meniu Tools, apoi AlignDrawing View, Horizontal Edge (sau Vertical Edge). Vederea va fi rotită până
când muchia selectată devine orizontală sau verticală.
Afişarea muchiilor modelului în cadrul vederilor desen
In cadrul unei vederi desen, muchiile vii ale modelului pot fi afişate în trei moduri:
reprezentarea tuturor muchiilor – reprezentare de tip “cadru de fire” (Wireframe),
muchiile ascunse afişate estompat (Hidden In Gray) şi afişarea modelului f ăr ă muchiile
ascunse (Hidden Lines Removed). Muchiile aparente (zonele de tangenţă ale suprafeţelor)
pot fi afişate în două moduri (cu linie continuă sau cu tip de linie specificat de utilizator)sau pot să nu fie afişate deloc.
ØPentru specificarea modului implicit de afişare a muchiilor în cadrul unei vederi:
•= Din meniul bar ă principal, se selectează articolul de meniu Tools, apoi Options şi
Drawings;
•= In zona Default display for new drawing views a casetei de dialog, se selectează
Wireframe, Hidden in gray sau Hidden lines removed pentru muchiile vii, şi
Tangent edges visible, Tangent edges with font sau Tangent edges removed
pentru muchiile aparente.
•= Se apasă butonul OK al casetei de dialog Options.
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 77/162
Anca Muntean Itu Loredana Brad
Coordonator Conf.dr.ing. Daniela Opruţa
SolidWorks 2000Îndrumător de lucrări de laborator
Editura TODESCO
2001
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 78/162
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin autorilor
Toate drepturile rezervate. Tipărit în România. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocatăîntr-o bază de date fără acordul în prealabil scris al editurii.
All rights reserved. Printed in Romania. No parts of this publication may be
reproduced or distributed in any form or by any means, or stored in a base or retievalsystem, without the prior permission of the publisher.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale aRom$nieiMUNTEANU-ITU ANCA
SolidWorks 2000: ^ndrum@tor delucr@ri de laborator / asist. Ing. AncaMuntean Itu, asist. Ing. Loredana Brad; coord.:prof.dr.ing. Daniela Opru]a –Cluj-Napoca : Todesco, 2002
p.; cm.Bibliogr.
ISBN 973-8198-14-3
I. Brad, LoredanaII. Opru]a, Daniela (coord.)
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 79/162
CUPRINS
Introducere 3Laborator nr. 1 9
Lansarea în execuţie a programului 9Crearea unei piese 9Realizarea schiţei modelului piesei 12Modificarea obiectelor desenate în plan 13Crearea parametrilor dimensionali 15Starea unei schiţe 15Exemplu de creare a unei piese 16Recapitularea comenzilor folosite 27
Laborator nr. 2 29Introducere - Corpuri de rotaţie, comanda SWEEP 29Recapitularea comenzilor folosite 34
Laborator nr. 3 35Introducere- comenzile SHELL, PATTERN şi MIRROR 35Recapitularea comenzilor folosite 40
Laborator nr. 4 41Introducere- Comenzi de asamblare 41
Recapitularea comenzilor folosite 48Laborator nr. 5 49
Introducere- Crearea formelor neconvenţionale –
comanda LOFT
49
Recapitularea comenzilor folosite 54Laborator nr. 6 55
Introducere- Schiţarea tridimensională 55Recapitularea comenzilor folosite 58
Laborator nr. 7 59Introducere - Realizarea unui desen în plan 59
Recapitularea comenzilor folosite 66Laborator nr. 8 67Introducere - Realizarea unui desen în plan –
(continuare)
67
Recapitularea comenzilor folosite 72Laborator nr. 9 73
Introducere – Comenzi de asamblare II 73Recapitularea comenzilor folosite 78
Laborator nr. 10 79Introducere - „Explodarea” asamblării 79
Laborator nr. 11 85Introducere - comanda CIRCULAR PATTERN pentru 85
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 80/162
obţinerea modelelor complicateRecapitularea comenzilor folosite 88
Laborator nr. 12 89Introducere - Utilizarea modulului PhotoWorks 89
Recapitularea comenzilor folosite 96Laborator nr. 13 97Introducere - Utilizarea modulului PhotoWorks -
continuare
97
Recapitularea comenzilor folosite 102Laborator nr. 14 103
Introducere - Utilizarea modulului Animator 103Anexa 107
Obţinerea găurilor speciale 107
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 81/162
INTRODUCERE IN SOLID WORKS
Îndrumătorul de lucrări de laborator pentru utilizarea pachetului de programe SolidWorks este conceput ca o serie de exerciţii pe parcursul cărora sunt prezentate cele mai
importante comenzi ale softului. Se adresează în special studenţilor, care, pe parcursul a paisprezece lucrări de laborator, sub forma unor exemple intuitive, au posibilitatea să se familiarizeze cu crearea pieselor, a desenelor şi a ansamblurilor şi să exerseze modelareacelor mai răspândite caracteristici constructiv-tehnologice utilizate în cadrul sistemelor deautomatizare a proiectării mecanice.
SolidWorks este un pachet de programe de modelare geometrică tridimensională (3D) produs de firma SolidWorks Corporation din Statele Unite şi este destinat în principalautomatizării proiectării mecanice. Lucrează sub mediul Windows şi beneficiază de interfaţagrafică a acestuia.
Conceput pe o arhitectură extrem de simplă, fiabilă şi prietenoasă, SolidWorkscuprinde toate facilităţile majore ale unui pachet de programe pentru proiectarea asistată de
calculator. Dispune de un nucleu geometric propriu, având modulul de desenare integrat.Strategia de modelare are ca punct de pornire proiectarea bazată pe caracteristicile constructiv-tehnologice ale reperelor, continuând cu realizarea ansamblurilor, cotarea funcţională şigenerarea semi-automată a desenelor de execuţie. Principalele caracteristici ale softului sunturmătoarele:• abilitatea de a identifica, modifica şi comunica intenţia de proiectare de-a lungul întregului
proces de construcţie. Acest lucru este posibil datorită modulului de modelare structuratierarhic care înregistrează procesul de construcţie într-un mod transparent şi accesibil
proiectantului, facilitând în orice moment modificarea dimensiunilor, relaţiilor şi ageometriei piesei;
• facilităţile de modelare a ansamblurilor permit stabilirea de suprafeţe de referinţă pentru
montaj, introducerea constrângerilor geometrice ca bază de poziţionare a componentelor,reprezentarea desfăşurată a ansamblului, detectarea zonelor de interferenţă întrecomponente şi modificarea pieselor în context. Ansamblurile pot fi reorganizate pe nivelede subansamble prin utilizarea modului "Feature Manager Tree". De asemenea, suntincluse posibilităţi de identificare şi definire automată a relaţiilor de asamblare şi asuprafeţelor conjugate, precum şi analiza variantelor posibile de asamblare cu ajutorulmodulului "Assembley Configurations";
• generarea rapidă, direct din modelul tridimensional, a documentaţiei 2D formată dinvederi, secţiuni, detalii cote, toleranţe, elemente de text, tabel de componenţă şi liste demateriale. Documentaţia este într-o corespondenţă permanentă cu modelul geometric,astfel încât orice modificare operată în model se reflectă automat în documentaţia 2D.;
•
în domeniul modelării suprafeţelor, poate genera forme complexe;realizează importul şi exportul pentru fişiere de tip IGES, STEP, DXF, VRML, STL. SolidWorks utilizează metoda generării corpurilor solide prin caracteristici, una dintre
cele mai utilizate tehnici de modelare a corpurilor 3D. Se porneşte de la un contur desenat în2D, din care se generează blocul grafic de construcţie de bază. Un bloc grafic de construcţieeste o formă de bază căreia i se aplică caracteristicile constructiv-tehnologice. Blocurile suntde două tipuri: cu geometrie implicită (teşituri, racordări, rotunjiri) şi cu geometrie explicită(elementul de bază fiind forma secţiunii). Blocurile grafice de construcţie cu geometrieexplicită definesc forma de bază a piesei, care se obţine întotdeauna prin adăugare de material.Un astfel de bloc se creează prin extrudarea sau rotirea în jurul unei axe a unei secţiuni. Se potde asemenea crea secţiuni orientate care se utilizează pentru generarea suprafeţelor sau a
corpurilor solide. După realizarea formei de bază a piesei urmează crearea celorlalte blocurigrafice de construcţie, care pot fi de tipul adăugare sau înlăturare de material. Acestea se leagă
3
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 82/162
de forma de bază, după o structură arborescentă. şi apoi se adaugă celelalte elemente deconstrucţie necesare finalizării modelului. Operaţiile principale prin care se realizeazăelementul de bază sunt extrudarea (pentru corpuri prismatice) şi rotaţia unui contur în jurulunei axe (pentru corpuri de revoluţie).
SolidWorks păstrează istoria etapelor de creare a pieselor din elemente, precum şirelaţiile şi regulile cărora li se supun acestea. Datorită acestui fapt, geometria piesei poate fimodificată prin schimbarea valorii dimensiunilor, a caracteristicilor, a primitivelor sau asecţiunilor care au fost utilizate în crearea piesei. Aceasta se realizează pe baza geometrieivariaţionale, prin rezolvarea ecuaţiilor după ce s-au efectuat modificări asupra dimensiunilor sau constrângerilor.
Modelarea bazată pe caracteristici uşurează crearea şi modificarea modelului piesei.Acest tip de modelare apropie procesul de modelare geometrică de procesul tehnologic. Inacest fel, modelarea devine parametrizată, iar proiectantul îşi poate defini, pe lângăcaracteristicile existente, altele noi care se stochează în baza de date comună.
Definirea unei piese
La un nivel simplificat, o piesă este construită dintr-o formă de bază căreia i se aplicăcaracteristicile constructiv-tehnologice.
La un nivel superior, o piesă este o colecţie de date de următorul tip:- topologia-volumul, suprafaţa, muchiile, cotele şi vertecşi;- secvenţa etapelor de construire a piesei (istoria) cuprinzând şi operaţiile aplicate
entităţilor şi relaţiile predecessor-urmaş introduse;- atributele articolului: codul piesei, versiunea, data creării, data modificării;- atributele piesei: culoarea, materialul, lumina, proprietăţile de masă, comentarii.
Pentru fiecare piesă creată se păstrează înregistrările tuturor evenimentelor de modelare care s-au produs pe parcursul construirii ei. Predominant, aceste înregistrări reprezintă o colecţie de eveni-mente de extrudare, tăiere, găurire etc. dar şi informaţii privind orientarea suprafeţelor sau
volumelor, relaţiile predecesor-succesor şi topologia suprafeţelor. Istoricul piesei prezintă ostructură arborescentă formată din noduri şi arce. Nodurile sunt legate prin arce în măsura în careconstrucţia implică operaţii între două piese. Arcele pot uni de asemenea punctele în care piesa afost creată sau montată.
Crearea pieselor
Pentru a se evita confuziile privind terminologia utilizată în modelarea geometrică, ter-menii de creare, construcţie şi modificare, se vor utiliza în continuare cu următoarelesemnificaţii:• crearea reprezintă operaţia de generare, pornind de la nimic, a geometriei piesei în spaţiul
de modelare;• construcţia reprezintă operaţia prin care o entitate este utilizată pentru modificarea altei
entităţi rezultând o singură entitate nouă . De exemplu: alezarea, tăierea, rotunjirea;• modificarea reprezintă operaţia prin care geometria unei entităţi este schimbată esenţial.
De exemplu, o modificare are loc prin schimbarea valorilor dimensiunilor. Schimbareaculorii unui segment de dreaptă nu reprezintă o modificare.
Proiectarea de "jos în sus" este un proces evolutiv cuprinzând crearea, modificarea şiconstrucţia piesei. Se începe cu crearea geometriei wire-frame a piesei, un desen 2D care poatefi format din segmente de dreaptă, puncte, arce, cercuri, dreptunghiuri, curbe spline, etc. Semodifică apoi geometria piesei prin atribuirea de valori reale dimensiunilor, prin modificareaunghiurilor, divizarea, ajustarea , etc. Atunci când conturul (desenul 2D) este consideratcorespunzător se trece la generarea blocului de construcţie, prin aplicarea operaţiilor de
extrudare sau revoluţie, rezultând astfel forma generică a reperului. Aceste procese de creare,
4
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 83/162
modificare şi construcţie pot continua până la transformarea formei de bază într-o piesă cu ogeometrie complexă. In cadrul acestui proces evolutiv nu există restricţii privind un anumit
proces sau o anumită ordine.
Etapele generării modelului
Activitatea de proiectare începe cu generarea modelului geometric al produsului. Pe tot parcursul acestei activităţi trebuie avută în vedere şi posibilitatea fabricării produsuluirespectiv. Se stabileşte în ce măsură piesa respectivă este dependentă sau nu de alte piese încadrul ansamblului. Se poate începe cu proiectarea ansamblului (proiectare de tipul de "sus în
jos") şi apoi extragerea reperelor sau se proiectează piesele (proiectare "de jos în sus") şi apoise asamblează. Înainte de a se începe proiectarea unei piese trebuie luate în considerareurmătoarele:
• caracteristicile funcţionale;• procedeul de fabricaţie;• caracteristicile suprafeţelor - funcţionale sau secundare;•
dacă proiectarea se poate face prin metoda tehnologiei de grup;Crearea geometriei de bază
Dacă piesa face parte dintr-o familie de repere, alegerea formei de bază trebuie să ţinăseama de geometria generală. Forma de bază se generează ca şi contur în planul de lucru. Dacăse alege ca element de bază un bloc de construcţie, acesta se poate genera din conturul 2D prinoperaţia de extrudare, prin revoluţie, prin alunecarea unei generatoare faţă de o curbădirectoare (sweep) sau prin trasarea unui contur pe baza unor secţiuni aflate în planuri diferite(loft).
ConstrucţiaConstrucţia pieselor reprezintă operaţia de creare a unei piese noi din geometria deja
existentă. Se poate construi o piesă individual sau în cadrul unui ansamblu. Construind piesa încadrul unui ansamblu, se poate folosi geometria şi orientările celorlalte instanţe ale planului delucru. Se pot construi piese în contextul unui ansamblu în două feluri:- utilizând modalitatea de schiţare în planul selectat pe una dintre feţele piesei, creând
conturul, apoi aplicând extrudarea sau rotaţia pentru obţinerea unei noi caracteristici a piesei;
- utilizând comenzile de tiupul Fillet, Chamfer, Shell, Draft, Material Side şi Extract pentrua continua constucţia pieselor existente sau a caracteristicilor.
Se stabileşte în continuare ordinea în care se introduc caracteristicile. La început seconstruiesc caracteristicile definitorii pentru forma piesei, cele care o disting de alte piese şicare pot fi derivate din blocul de construcţie de bază. Se stabileşte strategia de construcţieluând în considerare realizarea fiecărei caracteristici : prin adăugare de material, prin înlăturarede material, rotunjire, racordare, teşire, etc.
Dacă o caracteristică apare de mai multe ori, instanţele pot fi generate individual sau se pot obţine în urma unei operaţii de copiere multiplă. Dacă caracteristicile sunt simetrice se poate utiliza operaţia de simetrizare (oglindire) faţă de un plan sau o axă. Caracteristicile cu rolestetic se adaugă la sfârşit.
Strategia generala de modelare a pieselor
Pentru a se stabili cea mai bună metodă de modelare a unei piese, trebuie dezvoltată ostrategie. O strategie eficientă trebuie să ia în considerare utilizarea finală a piesei, modificărilenecesare, tipul proiectului; crearea unei piesei noi, modificarea uneia existente, actualizarea
cataloagelor.
5
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 84/162
Indiferent de tipul proiectului este necesar să se ia în considerare următoarele aspecte:- condiţiile reale la care sunt supuse entităţile proiectului;- feţele sau suprafeţele tehnologice;- parametrii cei mai importanţi.Caracteristicile şi parametrii critici, trebuie modelaţi primii, în aşa fel încât dacă parametriicheie se schimbă, etapele de proiectare să fie automat actualizate.
Modificarea unui corp solid Modificarea geometriei 3D a unei piese complexe proiectate de altcineva este o sarcină
dificilă. Această muncă ar putea fi mult mai uşoară dacă proiectantul ar modela iniţial piesaîntr-o ordine logică, cu anticiparea tipurilor de modificări care se pot produce pe parcurs. Esteimportant să se prevadă de la început domeniul de variaţie pentru fiecare parametru. Dacă se
previzionează modificări ale proiectului pe scară largă este bine ca profilul 2D al piesei să sesupună complet condiţiilor geometrice , reflectându-se astfel intenţiile proiectantului. Un altaspect important este gradul de detaliere al fiecărui contur. Istoria etapelor de creare este maiuşor de descifrat dacă acesta a fost construit detaliat. In caz contrar, tehnologul care preia
proiectul s-ar putea să înţeleagă greşit intenţiile proiectantului. Spre exemplu, o rază mică deracordare s-ar putea să fie ignorată de programele care fac analiza elementului finit. De aceeaeste indicat ca acele caracteristici care sunt utilizate numai de anumite aplicaţii CAM sau CAEsă fie aplicate la sfârşit pentru a putea fi uşor evidenţiate sau şterse.
AsociativitateaPentru menţinerea asociativităţii, fiecărei caracteristici adăugate i se va asocia o relaţie
faţă de piesă. Asociativitatea dintre piesă şi caracteristică se poate defini în mai multe moduri:- direct - se creează caracteristicile prin desenarea 2D pe o faţă a piesei, iar condiţiilegeometrice şi dimensionale se aplică faţă de muchiile acesteia;- indirect - dacă elementul faţă de care se stabileşte relaţia de asociativitate nu se află în acelaşi
plan cu schiţa. În această situaţie se utilizează opţiunea Focus pentru a se proiecta în alt planvertexul faţă de care se stabileşte relaţia d asociativitate;- prin menţinerea asociativităţii. În procesul generării suprafeţelor, se aplică geometriarelaţională, planul de referinţă sau sistemul de coordonate şi se desenează în plan pentru a semenţine asociativitatea;- prin operaţii Booleene. În cazul utilizării caracteristicilor de tipul Cut, Join, Intersect , seutilizează opţiunea Relations On dacă se doreşte modificarea ulterioară a asociativităţii.
Proprietatea de asociativitate se poate pierde atunci când modificările dimensionaledetermină dispariţia unor elemente faţă de care s-au stabilit astfel de relaţii. De exemplu,rotunjirile sunt caracteristici ataşate muchiilor. Dacă se produce o modificare topologică, s-ar
putea ca proiectantul să dorească să rotunjească şi celelalte muchii. În acest caz, în istoria
piesei se introduc etape pe care tehnologul de exemplu s-ar putea să nu le înţeleagă corect.Modul corect de lucru ar consta în selectarea caracteristicii Fillet (rotunjire) şi modificareaulterioară a muchiilor.
O mare parte din problemele care apar prin modificarea ulterioară a geometriei pieselor se pot evita prin introducerea ecuaţiilor care stabilesc în mod inechivoc relaţiile dintredimensiunile caracteristicilor şi ale entităţilor piesei. In aceste caz, pentru introducerea unor modificări, se afişează numai cotele independente, cele dependente schimbându-se automat
Aplicarea caracteristicilor După crearea blocului de construcţie de bază (care de fapt nu este diferit de o altă
caracteristică, dar este construit primul) se adaugă celelalte caracteristici. În cadrul strategiei
de construire a caracteristicilor trebuie avute în vedere următoarele criterii:- construcţia prin utilizarea unui număr minim de paşi;
6
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 85/162
- alegerea celei mai simple metode;- păstrarea unei secvenţe logice de generare a caracteristicilor.
Utilizarea unui număr minim de paşi în generareUtilizarea unui număr mai mic de etape permite crearea eficientă a caracteristicilor şi
uşurează efectuarea modificărilor ulterioare. Structura arborescentă a istoricului piesei păstrează înregistrările tuturor operaţiilor efectuate, chiar şi a celor greşite. Păstrarea unor operaţii de construcţie greşite, asupra cărora s-a revenit ulterior, lungeşte structura şi introduceambiguităţi. De aceea, aceste operaţii trebuiesc şterse din structura arborescentă, pentru camărimea fişierului să fie mai mică şi modificările ulterioare (efectuate poate de către un alt
proiectant) să fie mai uşor de realizat.Câteva indicaţii pot fi utile pentru simplificarea modului de lucru:
- să nu se proiecteze o piesă cuprinsă, cu geometrie complexă. Prin scăderea acesteia din piesacuprinzătoare, piesa rezultată va conţine istoria complexă a ambelor.- nu este indicat ca un proiect al unei piese complexe să fie împărţit în cadrul unei echipe delucru prin simpla secţionare cu un plan. La reconstituirea piesei finale, istoricul piesei va avea
o structură arborescentă enormă şi va fi dificil de modificat ulterior. Este mai bine caîmpărţirea unei piese complexe pentru lucrul în echipă să se facă în acelaşi mod în care se
proiectează un ansamblu: din componente care se leagă între ele prin operaţii de construcţiesau operaţii booleene. Va rezulta astfel o structură arborescentă simplificată şi mai uşor deînţeles.
Dacă o piesă are caracteristici care se repetă este indicat să se utilizeze operaţiile desimetrizare sau de multiplicare a entităţilor după un şablon. Programele de analiza elementuluifinit au tendinţa să caute simetriile şi prelucrează doar un sfert sau o jumătate a modelului. Deasemenea, proiectantul trebuie să aibă în vedere în permanenţă modul în care se va prelucra
piesa. De aceea, dacă caracteristicile tehnologice sunt aplicate unui segment, simetrizareaacestuia, sau considerarea acestuia ca şablon, poate înlocui un bloc întreg de etape care se
repetă.
Strategia de modificare a unei pieseStrategia de modificare a unei piese trebuie să ia în considerare modul în care piesa a
fost creată. Prin utilizarea opţiunii Wireframe se deschide conturul plan selectat, cu aceleaşiatribute pe care le-a avut iniţial. Se pot schimba valorile dimensiunilor, constrângerile, curbelede definiţie sau se pot redefini secţiunile care determină forma caracteristicii. Pentru efectuareamodificărilor, proiectantul trebuie să cunoască modul în este definită asociativitatea. Fiecaretronson al secţiunii are asociată o etichetă cu un număr. Când secţiunea este extrudată, fiecaretronson generează o suprafaţă căreia i se asociază o etichetă cu un număr. Dacă pe parcursulconstrucţiei se ataşează suprafeţei o caracteristică, acesteia i se asociază eticheta cu numărul
suprafeţei , care este asociată secţiunii originale. Din acest motiv dacă secţiunea este ştearsă sauredefinită se pierde proprietatea de asociativitate cu caracteristica dependentă. Caracteristica nudispare, dar nu va mai fi asociată la secţiunea originală. Prin urmare, modificările operate asupra
piesei originale nu afectează caracteristica. Pentru a nu se pierde asociativitatea esterecomandabil să se facă modificări minime asupra formei secţiunii.
Modificarea caracteristicilor se face prin schimbarea valorii parametrilor definiţi în procesul de creare a acestora. Dacă modificările se fac cu uşurinţă pentru caracteristiciledescrise prin Extrude sau Revolve, în cazul celor definite cu Sweep, Loft, sau Mesh of Curvestrebuie să se ia în considerare alte strategii. În primul rând se extrage caracteristica ca şi piesă(cu ajutorul comenzii Extract ) . Pe urmă, se şterge vechea caracteristică şi se aplică operaţii deconstrucţie de tipul: Cut,Join sau Intersect . În al doilea rând, se extrage secţiunea originală
utilizată pentru crearea caracteristicii. Pe urmă, se şterge caracteristica şi se re-crează suprafaţautilizând secţiunile rămase.
7
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 86/162
Proiectarea ansamblelor
În acest domeniu, SolidWorks permite utilizatorilor să definească şi să organizezestructurile ansamblului. Proiectarea ansamblului a devenit un mediu foarte productiv pentru
proiectarea şi desenarea pieselor în context.
Funcţiile principaleFuncţiile principale ale proiectării ansamblelor realizează următoarele:
• generarea structurilor de asamblare într-un mod productiv;• proiectarea în contextul asamblării;• abordarea de sus în jos (de la ansamblu la reper) şi de jos în sus (de la reper la ansamblu) a
proiectării asamblării• intervenţia ingineriei concurente între proiectarea asamblării şi proiectarea pieselor
individuale;•
modalităţi avansate de poziţionare a reperelor în cadrul ansamblului cu sau fărăconstrângeri• poziţionarea dinamică a reperelor în procesul de ansamblare;• prezintă un editor pentru structura ansamblului, care oferă o organizare intuitivă şi
eficientă a structurii în timpul modificării desenelor reperelor;• analiza dinamică a definiţiilor ansamblărilor, inclusiv detectarea coliziunii reperelor şi
funcţii de analiză a ajustajelor;• asigură independenţa structurii asamblării faţă de reprezentarea geometrică a
componentelor;• permite vizualizarea automată a ansamblului descompus în repere şi generarea listei de
materiale conform cerinţelor beneficiarului;• accesul direct la catalogul de repere şi ansamble standard.Pentru utilizarea acestui pachet de programe, utilizatorii au nevoie de cunoştiinţe de bazădespre modul de lucru sub mediul Windows şi despre strategia generală de modelare acorpurilor solide.
8
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 87/162
LABORATOR nr. 2
1. Introducere (Corpuri de rotaţie, comanda SWEEP)Această lucrare de laborator are ca scop studierea comenzilor pentru realizarea
corpurilor de revoluţie şi pentru şi translatarea unei secţiuni date de-a lungul unei curbedirectoare. Pentru aceasta se va realiza exemplul prezentat în figura 2.1.
Etapele necesare construirii modelului 3D sunturmătoarele:
1. Realizarea schiţei modelului;2. Realizarea modelului solid prin
rotirea conturului în jurul unei axede revoluţie,
3. Realizarea schiţei pentru toartacăniţei şi construirea acesteia;
4. Inlăturarea materialului din
interiorul modelului;5. Construirea piciorului căniţei;6. Efectuarea racordărilor estetice .
2. Realizarea schiţei modeluluiSe deschide o nouă schiţă şi prin origine se duce o axă verticală de simetrie. Pentru
aceasta se apasă butonul: sauTOOLS, SKETCH ENTITY; CENTERLINE
.
Se cotează segmentele de dreaptă con-form figurii 2.2. Pentru cotarea unghiuluise face click pe ambele linii între care semăsoară unghiul.Folosind comanda EXTEND se prelun-geşte linia înclinată până când întâlneştelinia orizontală. Comanda mai poate fiapelată din meniul TOOLS, SKETCHTOOLS, EXTEND.
După prelungirea liniei înclinate se va tăia partea rămasă în afară a liniei orizontale fo-losind comanda TRIM .Comanda mai
poate fi apelată din meniul TOOLS,SKETCH TOOLS, TRIM.
In continuare, se desenează un arc prin trei puncte cu raza de 4,5mm şi se face un racordde 10 mm, conform figurii 2.3. Se taie apoi linia dintre cele două capete ale arcului.
Se construieşte un racord între arcul de cerc şi linia oblică de 5mm .
S-a obţinut astfel o schiţă care va fi rotită cu 3600
pentru a se genera corpul de revoluţie.
29
Figura 2.1 Piesa-model pentru lucrarea delaborator nr.2
Figura 2.2 Schiţa modelului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 88/162
SolidWorks – Lucrarea 2
3. Realizarea modelului solid prin rotirea conturului în jurul unei axe de revoluţie
Rotaţia este operaţia prin care se generează corpuri de revoluţie profilate.un contur plan, numit generatoare se roteşte în jurul unei axe de rotaţie denumită directoare,obţinându-se corpul de revoluţie profilat.
Comanda se apelează cu ajutorul meniului INSERT, BOSS/BASE, REVOLVEsau a butonului:
Fereastra de dialog a comenzii este prezentată în figura 2.4.
Conturul care se va roti în jurul axei de rotaţie trebuie fie închis. Dacă schiţa este aşezată la
o anumită distanţă faţă de axa de rotaţie, corpul format va avea în mijloc un cilindru gol.În funcţie de unghiul care va fi înscris în căsuţa Angle, conturul se va roţi în jurul axei şiva genera un corp solid întreg, sau unul din care va lipsi o "felie" (figura 2.5).
Pentru construirea piesei-exemplu, din meniu se selectează pentru tipul rotaţiei(Type) opţiunea One-Direction , semnificând faptul că rotaţia se face numai într-o direc-ţie. Pentru Revolve as trebuie selectată opţiunea Solid Feature, corpul fiind solid, nu cu
pereţi subţiri.Se obţine corpul solid vizualizat în figura 2.6. Din reprezentarea acestuia sub forma
wireframe, prin lucrul în planele 1 şi 2 se va desena toarta căniţei.
30
Figura 2.3 Desenarea arcelor
Figura 2.4 Fereastra de dialog a comenzii Revolve
Figura 2.5 Profil rotit cu 270de grade
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 89/162
SolidWorks – Lucrarea 2
4. Realizarea schiţei pentru toarta căniţei şi construirea acesteiaSe selectează din Organizator Planul 1 (Plane 1). În acest plan, pornind din origine se
realizează o schiţă, ţinându-se seama de dimensiunile date. Se preferă vederea din faţă(figura 2.7)
Se selectează în continuare vederea de josDin Organizator se alege Planul 2 (Plane 2) în care se desenează o
elipsă cu centrul în origine şi cu dimensiunile din figura 2.8.Se realizează acum toarta căniţei prin translatarea elipsei de-a lungul profilului de-
senat în planul 1. Comanda corespunzătoare este SWEEP, care se apelează fie din meniul
INSERT, BOSS/BASE, SWEEP, fie prin apăsarea butonului:Se va deschide următoarea fereastră de dialog:
31
Plane 1
Figura 2.6 Vizualizarea din faţă a modelului Wire-frame
Figura2.8 Desenarea elipsei
Figura 2.7 Schiţa realizată în planul 1
Figura 2.9 Fereastra dedialog a comenzii Sweep
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 90/162
SolidWorks – Lucrarea 2
In fereastra Sweep Section se introduce conturul care va reprezenta generatoarea, iar înfereastra Sweep path se va introduce directoarea. Cele două entităţi se pot introduce şi prinselectarea directă a numelor acestora din arborele de descriere a caracteristicilor. În acest
caz, în Sweep section se va introduce elipsa iar în Sweep path se va introduce profilul pecare se va translata elipsa. Se alege din nou vederea colorată a modelului (Shaded view) şise selectează faţa de sus a căniţei.
5. Inlăturarea materialului din interiorul modeluluiInlăturarea materialului se poaterealiza cu comanda Extrude Cut,
fereastra de dialog fiind prezentată în figura 2.11.Pe faţa selectată (figura 2.10) se deseneazăun cerc cu raza de 66 mm.Se vor seta în fereastra de dialog:Type: Blind
Depth (adâncimea de găurire): 93 mmSe bifează căsuţa de dialog
Draft While Extruding şi se introduce ovaloare a unghiului: Angle: 10deg
Rezultatul va fi o înlăturare de material pe adâncimea stabilită, la o înclinare de 10 grade
faţă de verticală, obţinându-se un trunchi de con cu baza mică în jos. (Figura 2.11.)6 . Construirea piciorului căniţeiPiciorul căniţei se construieşte cu comanda Extrude. Seselectează faţa inferioară a căniţei, în exterior, şi sedesenează pe planul selectat un cerc cu raza de 50mm.Acesta se extrudează pe o înălţime 7mm. (figura 2.12.)
32
Faţa selectată
Figura 2.10 Selectarea feţei pentru comanda de Inlăturare a materialului
Figura 2.11 Fereastra de dialog a comenzii Extrude Cut şi piesa-model rezultată
Figura 2.12 Construirea piciorului căniţei
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 91/162
SolidWorks – Lucrarea 2
7. Construirea racordărilor esteticeRacordările se construiesc cu ajutorul comenzii FILLET , prezentată în cadrul
primului laborator, respectând valorile razelor pentru fiecare muchie în parte. Aceste valori
sunt indicate în figura 2.13 şi calculate astfel încât modelul piesei să fie cât mai apropiat deun model real .
Observaţii:
1) Dacă se doreşte modificarea unei schiţe, aceasta se selectează din Organizator şi seapasă pe butonul din dreapta al mouse-ului. Se va derula un meniu, din care sealege opţiunea Edit Sketch.
2) Modificarea proprietăţilor unui model solid deja construit, se face prin selectarea comenziide modificat şi se apasă pe butonul din dreapta al mouse-ului, apoi se alege Edit Definition
În ambele cazuri, după ce au fost efectuate modificările se apelează comandaREBUILT
Modificarea caracteristicilor se face prin schimbarea valorii parametrilor definiţi în procesul de creare a acestora. Dacă modificările se fac cu uşurinţă pentru caracteristiciledescrise prin Extrude sau Revolve, în cazul celor definite cu Sweep, trebuie să se ia în con-siderare alte strategii. În acest caz se extrage secţiunea originală utilizată pentru creareacaracteristicii, se şterge caracteristica şi se recrează suprafaţa utilizând secţiunile rămase.
Exemplificarea modului de lucru cu Edit Sketch şi Edit Definition se face în figura 2.14.
33
Muchia 1
Raza=6mm
Muchia 2
Raza=4mm
Muchia 3
Raza=3mm Muchia 5
Raza=2mm
Muchia 4
Raza=2mm
Muchia 6
Raza=2mm
DETALIU
Figura 2.13 Construirea racordărilor estetice
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 92/162
SolidWorks – Lucrarea 2
Figura 2.14 Comenzi de modificare a schiţei s-au a proprietăţilor
RECAPITULAREA COMENZILOR FOLOSITE
1. Revolve – roteşte o schiţă în jurul unei axe de simetrie
2. Sweep – generează un obiect prin translatarea unei schiţe de-a lungul unui profil
3. Rebuilt – reface întregul model după efectuarea unor modificări
34
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 93/162
LABORATOR nr. 4
1. Introducere (Comenzi de asamblare)
Această lucrare de laborator introduce comenzile de asamblareSolid Works, sub forma unor exemple intuitive. Se va crea o piesă Lego,prezentată în figura 4.1, care se va asambla cu cea construită în
lucrarea precedentă.
Etapa 1.Se realizează schiţa unui dreptunghi cu dimensiunile de 40mm şi
77,56 m şi se extrudează pe o înălţime de 35mm. Se selectează una
dintre feţe, pe care se schiţează un cerc cu diametrul de 10 mm (figura
4.2.).Conturul se extrudează pe o înălţime de 6 mm , iar obiectul obţinut serotunjeşte la capătul liber cu o rază de 1 mm.
41
77.56
Φ 10
77,56
Figura 4.1 Piesa-exemplu pentru lucrarea nr.4
Figura 4.2 Prima etapă de construcţie a piesei
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 94/162
SolidWorks – Lucrarea 4
Folosind comanda LINEAR PATTERN se multiplică obiectul de
patru ori pe prima direcţie şi de două ori pe cea de-a doua direcţie(figura 4.3.).
Se racordează fiecare muchie a paralelipipedului cu raze de 1 mm.Pe faţa opusă celei pe care s-a lucrat până acum se realizează ocavitate (SHELL), cu grosimea pereţilor de 1,5 mm.
Etapa 2.La fel ca şi la primul cub Lego, în mijloc se va crea un cerc cu
diametrul de 18 mm care se va extruda pe o înălţime de 33,5 mm. Pecilindrul obţinut, se desenează un cerc cu diametrul de 15 mm. Acestase extrudează pe o adâncime de 32 mm cu comanda Extrude-Cut (înlăturare de material). Datorită faptului că acest model are nevoie dedouă astfel de instanţe se va folosi opţiunea LINEAR PATTERN pentru
a crea un al doilea obiect identic, la o distanţă de 37,56 mm (figura4.4.).
42
Fillet
R=1mm
Prima
direcţie
A douadirecţie
Figura 4.3 Multiplicarea liniară a obiectului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 95/162
SolidWorks – Lucrarea 4
Etapa 3.Pe una dintre laturile mici ale piesei, în interior, se realizează
schiţa unui dreptunghi având următoarele dimensiuni: lungimea = 4mm, iar lăţimea = 1 mm. Dreptunghiul se extrudează pe o înălţime de33 mm. La capătul liber se construieşte o rază de racordare de 2 mmiar muchiile laterale libere se racordează cu o rază de 0,5 mm. Folosindcomanda LINEAR PATTERN se multiplică dreptunghiul, de două ori, peo singură direcţie, la o distanţă de 19,39 mm. Construcţia esteprezentată în figura 4.5.
In continuare, folosind un plan paralel cu planul 2 (Plane 2) se
oglindesc obiectele pe cealaltă latură a piesei Lego. Noul plan, planul 4
43
Figura 4.4 Multiplicarea liniară a cilindrului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 96/162
SolidWorks – Lucrarea 4
(Plane 4) se va duce la o distanţă de 40mm de planul 2 (Plane 2). Sevor obţine astfel patru elemente, faţă în faţă două câte două.
Se va proceda la fel şi pentru laturile lungi ale piesei, elementulconstruit multiplicându-se de patru ori cu comanda LINEAR PATTERN.
Pe faţa interioară, la jumătatea distanţei se realizează schiţa unuidreptunghi având dimensiunile: lungimea = 38 mm şi lăţimea = 1mm care apoi se extrudează pe o înălţime de 33,5 mm.
Se schimbă culoarea modelului în galben. Acum cubul Lego vaarăta ca în figura 4.6.
În partea a doua a lucrării se va realiza asamblarea celor douăcuburi Lego. Etapele necesare asamblării sunt:
1. Deschiderea unei foi de lucru de tip Assembly;2. Inserarea în spaţiul foii a elementelor care vor fi asamblate;3. Realizarea asamblării.
2. Deschiderea unei foi de lucru de tip ASSEMBLY
Se deschide un noudocument SolidWorks.Dintre cele trei tipuri dedocumente disponibile se
44
Figura 4.5 Multiplicarea flanşelor pe laturile lungi ale piesei
Figura 4.6 Piesa , cub Lego construită
Figura 4.7 Alegerea unui nou document de tip Assembly
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 97/162
SolidWorks – Lucrarea 4
alege cel de tip Assembly, conform, figurii 4.7. Ca urmare, se vaafişa o foaie de lucru având comenzi diferite faţă de cele dindocumentul de tip Part.Aceste comenzi sunt adaptate lucrului cu repere care trebuie
asamblate.
3. Inserarea în spaţiul de lucru a reperelor care vor fi asamblate În primul rând se deschid documentele de tip Part conţinând
cele două cuburi Lego. Din meniul WINDOW se selectează comandaTILE HORIZONTALY . Se vor obţine astfel trei ferestre, una fiind cea aasamblării iar celelalte două conţinând cele două fişiere deschise,respectiv cele două piese Lego.
Pentru a aduce cele două piese în fereastra asamblării, acestea seprind cu mouse-ul şi se trag pur şi simplu în fereastra asamblării.
Acelaşi lucru poate fi realizat şi prin apelarea meniului INSERT,COMPONENT, FROM FILE urmată de selectarea numelui fişierului carese doreşte a fi inserat.
În cazul utilizării primei variante, după inserarea elementelor înfereastra de lucru de tip Assembly, celelalte două ferestre se închid iar
aceasta se maximizează.Ca urmare a inserării elementelor în foaia de tip Assembly, primul
element introdus va fi fix în timp ce următoarele vor fi mobile. Pentru a
uşura lucrul şi în funcţie de fiecare situaţie particulară, se poate
45
Figura 4.8 Cele trei ferestre cuprinzând zona de asamblare şi piesele Lego
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 98/162
SolidWorks – Lucrarea 4
modifica statutul oricărui element cu condiţia ca cel puţin unul dintreele să fie fix (figura 4.9.).
În acest caz, piesa numită Lego 2 (cea mai mare) a fost introdusăprima în document, prin urmare este fixă. Dacă se doreşte schimbareastatutului acesteia (să devină mobilă) se va selecta opţiunea Float. În
acest caz, piesa numită Lego 1 trebuie să primească statutul de Fixă.Piesa considerată mobilă va putea fi mutată, rotită liber, rotită în jurulunei axe sau asamblată cu piesa fixă. Operaţiile enumerate se pot
realiza prin apelarea comenzilor corespunzătoare de la următoarelebutoane:
Figura 4.10 Explicitarea butoanelor corespunzătoare comenzilor folosite pentruasamblare
46
ascunde/arată reperul selectat schimbă statutul unei
componente: suspendată/readusă*
editarea unui reper
realizează asamblarea reperelor
Realizează automat asamblarea
reperelor după clişee
roteşte reperulRoteşte reperul în jurulunei axe
mută reperul
Figura 4.9 Modificarea statutului elementelor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 99/162
SolidWorks – Lucrarea 4
* suspendarea sau readucerea unui reper se foloseşte în cazul unorasamblări complexe. Dacă nu este necesar lucrul cu unele dintreelemente, acestea sunt suspendate, iar documentul se va încărca multmai repede, având un volum de date mai redus. În forma finală se vor
introduce şi elementele suspendate.4. Realizarea asamblării
Pentru început, se va roti piesa Lego 1 până când va ajungeaproximativ în aceeaşi poziţie ca şi piesa Lego 2. Folosind apoi toatevederile necesare se aduce cubul Lego 1 deasupra cubului Lego 2.
Exemplul de lucru este prezentat în figura 4.11.Pentru realizarea asamblării se va utiliza meniul INSERT, MATE saubutonul:Va apărea fereastra de dialog prezentată în figura 4.12.
• În fereastra Items Selected sevor introduce piesele careurmează să fie asamblate.
• Pentru Mate Types se
selectează tipul de relaţie dintrecele două piese selectate.Relaţiile pot fi:
- de coincidenţă- de paralelism- de tangenţă- de concentricitate- de perpendicularitate
sau se pot afla la o distanţă datăsau un unghi dat.• În fereastra Alignment
Condition se specifică
47
Figura 4.11 Manipularea pieselor în vederea asamblării
Figura 4.12 Fereastra de dialog pentruasamblare
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 100/162
SolidWorks – Lucrarea 4
condiţiile de aliniere, cu alte cuvinte, dacă piesele vor fi aliniate saudoar apropiate.
Se începe asamblarea propriu-zisă, folosindu-se elementele dinfigura 4.13.
1. Muchia 2 şi faţa 5 vor fi coincidente (coincident)2. Faţa 3 şi faţa 4 vor fi coincidente (coincident)3. Faţa 1 şi faţa 2 vor fi coincidente (coincident)
Figura 4.14 Realizarea
asamblării propriu-zise În acest moment
asamblarea este realizatăcorect. Se procedează la fel şi încazul în care trebuieasamblate mai multe repere. Seţine seama de formasuprafeţelor care trebuie
48
1
2 3
Muchia 1
Muchia 2
Faţa 1
Faţa 2
Faţa 3
Faţa 4
Faţa 5
Figura 4.13 Semnificarea elementelor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 101/162
SolidWorks – Lucrarea 4
asamblate şi în funcţie de acest lucru se folosesc opţiunile comenziiMATE.
COMENZI NOI
1. Move – deplasează un reper în foaia de lucru Assembly
2. Rotate – roteşte un reper în foaia de lucru Assembly
3. Mate – realizează etapele de asamblare
49
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 102/162
LABORATOR nr. 5
1. Introducere (Crearea formelor neconvenţionale – comanda
LOFT)Lucrarea de laborator numărul cinci introduce comanda LOFT
care oferă posibilitatea creării unor obiecte de forme mai puţinconvenţionale, dificil de obţinut din elementele geometrice obişnuite.
Comanda creează elemente prin efectuarea unor tranziţii întreprofile. Cu ajutorul acestei comenzi se pot genera următoarele tipuri decaracteristici:• corpuri simple create prin unirea punctelor determinate între plane
(trasaj);• corpuri generate de profile care nu sunt planare;•
corpuri generate prin linii frânte;• corpuri generate de curbe generatoare utilizând profile plane sau ne-planare;
• corpuri generate având ca directoare axa.O astfel de caracteristică generată poate fi corp solid, un bosaj, o
tăiere sau o suprafaţă. Se poate realiza pe baza a două sau a maimultor profile. Numai primul profil şi/sau ultimul pot fi puncte. Pentrucrearea unui corp solid primul şi ultimul profil trebuie să fie feţe createdin profile plane sau suprafeţe.
Pentru învăţarea comenzii se propune desenarea unei sticle,conform modelului prezent în figura 5.1.
Etapele care urmează să fie parcurse pentru realizarea acestui modelsunt următoarele:
1. Stabilirea planelor şi a distanţelor dintre acestea;2. Realizarea schiţelor din fiecare plan;3. Realizarea profilului modelului;4. Retuşarea modelului.
47
Figura 5.1 Piesa-model pentru lucrarea de laborator nr.5
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 103/162
SolidWorks – Lucrarea 5
2. Stabilirea planelor şi a distanţelor dintre acesteaSe creează patru plane paralele cu planul 1 (Plane 1), conform
metodei învăţate în lucrarea anterioară (figura 5.2). Distanţa dintreplanul 1 şi planul 4 este de 65 mm, dintre planul 4 şi planul 5 de 45mm, dintre planul 5 (Plane 5) şi planul 6 (Plane 6) de 30 mm, iardintre planul 6 şi planul 7 este de 20 mm.
3. Realizarea schiţelor din fiecare plan
a) Se selectează planul 1 (Plane 1) şi se realizează o schiţă avândforma şi dimensiunile celei prezentate în figura 5.3., L = 70 mm, l =
16 mm.
50
Figura 5.2 Stabilirea planelor şi a distanţelor dintre acestea
Figura 5.3 Schiţa din planul 1
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 104/162
SolidWorks – Lucrarea 5
Se va desena mai întâi un dreptunghi având intersecţia diagonalelor în origine, iar apoi se vor construi cele două arcuri cu raza r = 130 mm.Cu ajutorul comenzii TRIM se şterg două dintre laturile dreptunghiului şise rotunjesc colţurile cu o rază r = 4 mm.
b) Pentru a putea desena o schiţă într-un alt plan decât planul 1, sedeselectează butonul SKETCH după care se selectează planul încare se doreşte desenarea schiţei. În acest caz, planul 4 (Plane 4). În acest plan se desenează un dreptunghi cu intersecţia diagonalelor în origine şi cu dimensiunile: L = 70 mm şi l = 16 mm. Se rotunjescpe urmă colţurile cu o rază r = 4 mm.
Schiţa din planul 5 (Plane 5) este un dreptunghi cu dimensiunile L =60 mm şi l = 14 mm. Colţurile se rotunjesc cu o rază r = 4 mm.Celedouă schiţe sunt prezentate în figura 5.4Notă: Înainte de începerea schiţei este necesară deselectarea butonuluiSKETCH, pentru că altfel schiţa va fi desenată în ultimul plan selectat.După selectarea planului de lucru se va activa din nou butonulSKETCH.
c) În planul 6 (Plane 6) se va desena o elipsă cu diagonala mare de70 mm şi diagonala mică de 30 mm având intersecţiadiagonalelor în origine.
d) În planul 7 (Plane 7) se va desena o elipsă cu diagonala mare de50 mm şi diagonala mică de 20 mm având intersecţiadiagonalelor în origine. Cele două schiţe sunt prezentate în figura5.5.
51
Schiţa din
planul 4
Schiţa din
planul 5
Figura 5.4 Schiţele realizate în planurile 4 şi 5
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 105/162
SolidWorks – Lucrarea 5
În final, schiţele realizate în cele cinci planuri vor constitui profilele debază, între care se vor trasa curbele generatoare pentru obţinereacorpului final.
4. Realizarea profilului modeluluiPentru realizarea profilului modelului se apelează comanda LOFT.
Aceasta se poate apela din meniul INSERT, BOSS, LOFTsau apăsând butonul:
La apelarea comenzii se va deschide fereastra de dialog, prezentată în figura 5.6, în care, la rubrica Profiles se introduc schiţele (profilele)realizate în fiecare plan. Ordinea de introducere este secvenţială.
În “Preview”, schiţele vor fi unite prin trasarea unei linii portocaliicare va desemna profilul pe care îl va avea viitorul corp solid. Modeluleste prezentat în figura 5.7.
52
Schiţa din planul 6
Schiţa din
planul 7
Figura 5.5 Schiţele realizate în planurile 6 şi 7
Figura 5.6 Meniul comezii LOFT
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 106/162
SolidWorks – Lucrarea 5
După trasarea curbei se poate aplica comanda prin activareatastei “OK”. Modelul este acum format. În această fază se vor ascundetoate planele care au participat la realizarea sa. Corpul solid obţinuteste prezentat în figura 5.8.
53
Figura 5.7 Trasarea curbei care uneşte profilele
Figura 5.8 Generarea corpului solid în urma aplicării comenzii LOFT
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 107/162
SolidWorks – Lucrarea 5
5. Retuşarea modelului În cadrul acestei secţiuni, corpul solid obţinut se va completa cu
umărul şi gâtul sticlei. În acest scop, în partea superioară, pe suprafaţa
elipsei, se va desena o altă elipsă cu diagonala mare de 30 mm şidiagonala mică de 15 mm (figura 5.9).Această schiţă se extrudează pe o înălţime de 20 mm.Pentru elementul nou creat, muchia 1 se racordează cu o rază de 2mm prin aplicarea comenzii Fillet. La fel şi muchia 2. Muchia 3 seteşeşte, cu ajutorul comenzii Chamfer pe o distanţă de 0,5 mm.Selectarea muchiilor este prezentată în figura 5.10.
Se va retuşa în continuare şi partea inferioară a modelului.Muchia 4, selectată în figura 5.11 se va racorda cu o rază de 2 mm.
Pentru finalizarea modelului, se selectează faţa 1 (figura 5.10) şi
se aplică comanda SHELL pentru o grosime a pereţilor de 0,5 mm.
54
Figura 5.9 Elipsa din planul superior
Muchia 1
Muchia 2
Muchia 3
Faţa 1
Figura 5.10 Selectarea elementelor pentru retuşare
Muchia 4
Figura 5.11 Selectarea muchiei inferioare
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 108/162
SolidWorks – Lucrarea 5
Se selectează întregul model şi i se atribuie culoarea dorită.
COMENZI NOI:
1. Loft – creează corpuri solide prin efectuarea unortranziţii între profile.
55
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 109/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr.6
1. Introducere (Schiţarea tridimensională)
Această lucrare de laborator se ocupă în special de modalităţile de schiţare înspaţiul tridimensional, o facilitate importantă a programului SolidWorks. Se prezintă, deasemenea şi comanda SWEEP. Pentru exersarea acestor comenzi se propune realizareadesenului din figura 6.1.
Etapele realizării piesei-model sunt următoarele:1. Desenarea schiţei tridimensionale a tălpii saniei şi dezvoltarea modelului solid
prin folosirea comenzii SWEEP;2. Desenarea şi realizarea picioarelor de sprijin;3. Desenarea plăcii saniei.
2. Desenarea schiţei tridimensionale a tălpii saniei şi dezvoltarea modelului solidÎn scopul obţinerii formei dorite a tălpii saniei se foloseşte comanda 3D SKETCH,
care poate fi apelată fie din meniul INSERT, 3D SKETCH sau prin apelarea butonului:
La început, cursorul va fi însoţit de literele XY, semnificând faptul că planul în care va înce- pe schiţa este planul XOY. Pentru schimbarea acestuia se apasă tasta Tab. Indicaţia curso-rului se va schimba în YZ, respectiv ZX deci schiţa se va extinde în planele YOZ şi ZOX.
55
Figura 6.1 Piesa-model pentru lucrarea de laborator nr.6
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 110/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Într-un plan, în mod asemănător, în funcţie de locul în care se află cursorul, se afişează X,Y sau XY, semnificând direcţia uneia din cele două axe, sau planul format de ele, dar pe odirecţie înclinată faţă de axe.
Comanda 3D SKETCH păstrează unele dintre facilităţile 2D SKETCH, respectiv:
Utilizând comanda 3D SKETCH se desenează schiţa ca din figura 6.3:
Segmentele de 100 mm, 25 mm şi 8 mm sunt realizate în planul XOZ, iar segmentul dedreaptă de 35 mm este realizat în planul YOZ.
56
Point &Line
Centerline Spline
TrimExtendFilletConvert
Figura 6.2 Indicaţiile cursorului la schimbarea planului de lucru
Figura 6.3 Schiţa cadrului piesei-model
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 111/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Se rotunjesc colţurile schiţei ca în figura 6.4:
În planul 3 (Plane 3) se desenează un cerc având centrul în originea sistemului decoordonate şi raza de 1,5 mm. Acest cerc va fi folosit ca şi Sweep Section, în timp ceschiţa tridimensională va fi folosită ca Sweep Path în comanda SWEEP. Astfel se va creatalpa saniei.
Notă: Este indicat ca racordările să se aplice înainte de lansarea comenzii SWEEP.3. Desenarea şi realizarea picioarelor de sprijin
În planul 2 (Plane 2) se desenează o schiţă care va fi denumită Sketch 3 şi care vafi un cerc cu raza de 1,5mm.
57
Shetch 2, un cerccu raza de 1,5mm,în planul 3
Figura 6.4 Indicaţii de rotunjire a colţurilor
R1,5
Figura 6.5 Schiţarea unor cercuri în planul 2
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 112/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
În planul 3 (Plane 3) se desenează o schiţă tridimensională ca cea prezentată înfigura 6.6. Punctul de început al schiţei se ca afla în centrul cercului desenat anterior, iar dimensiunile vor fi cele indicate pe desen.
Se utilizează comanda SWEEP pentru crearea elementelor, considerându-seSweep Section cercul cu raza de 1,5 mm şi Sweep Path schiţa tridimensională. La fel se
procedează şi pentru celălalt suport, dimensiunile fiind aceleaşi. Pentru realizarea celui de-al doilea suport se poate folosi comanda Linear Pattern. O altă variantă ar fi utilizareopţiunii Mirror Feature.
4. Desenarea plăcii saniei
Se va realiza modelul solid al saniei ca un corp compact, nu prin asamblare.În acest scop se va construi un plan (Plane 6) paralel cu planul 2 (Plane 2), la o
distanţă de 26,5 mm de acesta.
58
Figura 6.2 Desenarea plăcii saniei
Figura 6.6 Indicaţii dimensionale pentru schiţa tridimensională
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 113/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
În acest plan se desenează un dreptunghi cu dimensiunile: L = 80 mm şi l = 39mm. Acesta se extrudează pe o înălţime de 1,5 mm, selectându-se opţiunea Both
Directions.
În acest fel, modelul este realizat în întregime, aplicarea culorilor pentru compo-nente rămânând ultima operaţie.
COMENZI NOI:
1. 3D Sketch – realizează schiţe tridimensionale
59
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 114/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr. 7
1. Introducere (Realizarea unui desen în plan)Această lucrare de laborator introduce sub forma unor exemple intuitive, metoda derealizare a unui desen cu trei vederi precum şi setările necesare obţinerii unui formatconform normelor desenului tehnic. Desenul-model este prezentat în figura 7.1.
Etapele realizării desenului:
1. Deschiderea unui format prestabilit şi editarea acestuia;2. Inserarea vederilor standard ale unui model tridimensional;3. Cotarea desenului şi adăugarea altor elemente de definire a acestuia;4. Inserarea vederii izometrice a desenului.
2.Deschiderea unui format prestabilit şi editarea acestuiaLa deschiderea unui nou document SolidWorks sealege din fereastra de dialog opţiunea Drawing.După alegerea formatului de pagină dorit, vaapărea o foaie conţinând un format prestabilit
pentru chenar şi indicator, precum şi un mesaj.
59
Vederea izometrică
a desenului
Cele 3 vederiale desenului
Chenarul şiindicatorul
Figura 7.1. Desenul- model pentru lucrarea de laborator nr.7
Figura 7.2. Alegerea formatului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 115/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Pentru editarea acestui format prestabilit se apasă pe butonul din dreapta al mouse-ului şise alege opţiunea Edit Sheet Format (figura 7.3).
Această opţiune permite:- crearea unui cadru de lucru complet nou prin desenarea chenaru-lui şi a indicatorului în forma dorită;- păstrarea formatul prestabilit;- modificarea formatului prestabilit.Este necesară însă ştergerea mesajului afişat pe ecran la deschide-rea foii de lucru.Notă: Pentru editarea chenarului şi a indicatorului se folosesc
aceleaşi reguli ca şi la schiţelerealizate pentru un model solid.Se pot folosi comenzile de
desenare 2D precum şi celeauxiliare (TRIM, EXTENT,
MIRROR, CHAMFER etc.).
Tot prin apăsarea butonului din dreapta al mouse-ului se va derula o bară de meniuri care permite:• stabilirea modului de vizualizare a foii de lucru - opţiunea VIEW (cu subopţiunile:
Zoom to Fit, Zoom to Area, Zoom In/Out, Zoom to Selection, Rotate View, Pan,View Orientation);
• cotarea, în vederea stabilirii dimensiunii corecte a elementelor inserate - opţiuneaDIMENSION;
• introducerea unor note explicative - opţiunea ANNOTATIONS ;• alinierea elementelor - opţiunea ALIGN;• afişarea unei grile de puncte ajutătoare - opţiunea DISPLAY GRID; • folosirea efectivă a foii de lucru prin inserarea vederilor desenului - opţiunea EDIT
SHEET;• modificarea unor proprietăţi ale formatului - opţiunea PROPERTIES (figura 7.4);
Se introduc:• Name - numele foii de lucru;• Paper size – formatul de pagină dorit;• Scale – scara la care se lucrează;• Sheet Format – formatul foii de lucru.• introducerea unei foi de lucru suplimentare (în
special în cazul asamblărilor) - opţiunea ADDSHEET;
• ştergerea formatului - opţiunea DELETE.
60
Figura 7.3.Opţiuneade editare a formatului
Figura 7.4 Proprietăţile formatului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 116/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Chenarul şi indicatorul se vor realiza conform STAS. În acest caz, chenarul va fi undreptunghi cu dimensiunile: L = 185 mm, l = 287 mm (figura 7.5).
3 . Inserarea vederilor standard ale unui model tridimensionalSe alege opţiunea EDIT SHEET şi se inserează desenul dorit într-un format numit
STANDARD 3 VIEW. Acest lucru se poate realiza fie prin apelarea meniului INSERT,
DRAWING VIEW, STANDARD 3 VIEW, fie prin apăsarea butonului:
În continuare, se deschide documentul care conţine modelul 3D şi se apasă butonuldin stânga al mouse-ului atunci când cursorul se află pe modelul solid. Ca urmare, seinserează automat desenul solidului în cele trei vederi pe foaia de lucru de tip Drawing.
Fiecare vedere poate fi mutată prin selectarea ei. Mutarea este posibilă atunci cândcursorul va lua următoarea formă: . De asemenea, vederile pot fi aliniate prin selecta-rea lor şi apăsarea butonului din dreapta al mouse-ului, apelậndu-se una dintre categoriileopţiunii Align.
Proprietăţile vederilor aşezate în pagină se pot modifica cu ajutorul meniului "DrawingView Properties" (figura 7.6) care se apelează apăsând butonul din dreapta al mouse-ului.
61
Grosimea liniei se poate modifica prin apăsarea butonuluiTipul liniei se poate modifica prin apăsarea butonuluiT
Pentru introducerea textului se apasă butonulP
Figura 7.5 Desenarea indicatorului
Figura 7.6. Meniul de modificare a proprietăţilor vederilor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 117/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Se poate modifica, de exemplu, şi scara de desenare.
4. Cotarea desenului şi adăugarea altor elemente de definire a acestuia
În vederea cotării, se alege din meniul INSERT, opţiunea MODEL ITEMS. Fereastra dedialog care apare (figura 7.7), permite alegerea dintr-o multitudine de opţiuni, a elemente-
lor de cotare şi reprezentare dorite.Astfel, în categoria Annotations pot fiintroduse: filete, adnotări, cote, toleranţe,simboluri pentru rugozitate, suduri etc.În categoria Reference Geometry pot fiintroduse axe, curbe, suprafeţe, plane etc.Pentru ca elementele selectate să apară în
toate cele 3 vederi este necesară activareacăsuţei Import items in all views.Cotarea se realizează semiautomat. Deaceea, dacă sunt necesare modificări, acestease pot realiza după cum urmează:
• Ştergerea unei cote – se realizează prin selectarea acesteia şi apăsarea tasteiDelete;
• Ascunderea unei cote – se face prinapelarea comenzii HIDE / SHOWDIMENSION din meniul VIEW şi
selectarea cotei dorite;• Mutarea unei cote la o altă vedere – se
selectează cota care trebuie mutată, se ţineapăsată tasta Shift şi se duce cota până ladestinaţia dorită,
• Copierea unei cote - se face selectândcota şi ţinând apăsată tasta Ctrl, apoitranslatarea cotei spre destinaţia dorită,
• Centrarea textului afişat pe linia decotă – se apasă butonul din dreapta al mouse-ului pe cota dorită şi se selectează opţiuneaDisplay Options, Center Text,
• Afişarea cotelor pentru cercuri – întrei moduri diferite (conform figurii 7.8):
Pentru a modifica modul în care apar pe desen cotele se selectează cota şi se apasă butonul din dreapta al mouse-ului. Se alege opţiunea Properties care permite:
• Value – modificarea valorii cotei;• Name – modificarea numelui modalităţii de cotare;• Units – modificarea unităţilor de măsură. Pentru aceasta se deselectează căsuţa Use
document’s units şi se selectează unitatea de măsură dorită;• Display precision – se deselectează căsuţa Use document’s precision pentru a se
renunţa la precizia prestabilită şi a se introduce valorile dorite,
62
Figura 7.7 Meniul de inserare
Figura 7.8 Cotarea cercurilor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 118/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
• Arrow style – permite modificarea tipului şi mărimii săgeţilor;• Font – permite modificarea tipului şi mărimii fontului folosit.
Pentru alegerea modalitǎţii de cotare, se apelează meniul TOOLS, DIMENSIONS (figura 7.9).
Implicit, textul de pe linia de cotǎ va apărea între paranteze. Pentru rezolvareaacestei probleme, se selectează textul, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi sedeselectează opţiunea Display Options, Show Parenthesis,
Pentru adăugarea toleranţelor şi a altor elemente de definire, se apelează meniulINSERT, ANNOTATIONS.
Se pot face modificări ale dimensiunilor desenelor, dar acest lucru va afecta şimodelul solid, pentru cǎ, odată cu salvarea modificărilor va trebui salvat şi fişierul careconţine modelul solid.
5. Inserarea vederii izometrice a desenului
Se poate introduce în foaia de lucru şi o vedere (izometrică, frontală, laterală etc.) amodelului solid. Pentru aceasta se selectează opţiunea Named
view din meniul Insert, Drawing View sau seapasă butonul:
După apăsarea acestui buton (figura 7.10) seselectează tipul de afişare a modelului dorit
precum şi una dintre vederile desenului şi se alegelocul unde va fi amplasată aceasta. În cazul de faţă
63
Figura 7.9. Stabilirea modalitǎţii de cotare
Figura 7.10 Meniul pentru introducereaunei vederi a modelului solid
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 119/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
se alege o vedere izometrică a modelului solid. Foaia de lucru cu cele trei vederi aledesenului şi cu imaginea tridimensională a modelului va arăta în felul următor (figura 7.11):
Există posibilitatea obţinerii şi a altor vederi decât cele 3 standard. Cu opţiuneaRelative View se poate alege modul de aşezare a vederii modelului precum şi unghiuldin care este privit acesta. Pentru aceasta se apasă butonul:
Dacă modelul are feţe înclinate se poate obţine o vedere care să fie perpendiculară pe planul feţei. Se selectează muchia înclinată şi se apasă butonulAuxiliary View. (figura 7.12):
64
Figura 7.11. Foaia de lucru cu cele trei vederi ale desenului şi imaginea tridimensionalǎ
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 120/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Dimensiunile modelului solid sunt prezentate în figura 7.13:
65
Figura 7.12 Obţinerea unei vederi perpendiculare pe planul feţei
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 121/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
COMENZI NOI
1. Standard 3 view – inserează într-o foaie de lucru a 3 vederi aparţinând unui model
2. Named view – inserează în foaia de lucru o vedere în spaţiu a modelului
3. Relative view – crează o vedere în funcţie de 2 feţe ale modelului
4. Auxiliary view – crează o vedere din perspectiva unei suprafeţe înclinate
66
Figura 7.13 Modelul solid şi dimensiunile lui
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 122/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr. 8
1.Introducere (Realizarea unui desen în plan – continuare)Crearea formelor neconvenţionale – comanda LOFT Recapitulareacomenzilor folositeLucrarea precedentă a reprezentat o introducerea înregulile de bază ale realizării unui desen cu mai multe vederi în SolidWorks. Această face un pas mai departe, prezentând modalităţiavansate de realizare a desenelor de execuţie.
67
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 123/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Pentru aceasta se va realiza modelul solid din figura 8.1 cu
următoarele dimensiuni:Etapele realizării desenului sunt următoarele:
1. Inserarea în foaia de lucru a celor 3 vederi ale modelului şirealizarea secţiunii;
2. Realizarea unui detaliu;
3. Notarea desenului.
68
Figura8.1. Piesa-model pentru lucrarea de laborator nr.8
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 124/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
2. Inserarea în foaia de lucru a celor 3 vederi ale modelului şirealizarea secţiunii
În primul rând, se deschide o nouă foaie de lucru pentru desen şise şterge textul din mijlocul foii şi indicatorul, păstrându-se doarchenarul paginii. Se inserează modelul, creându-se trei vederi ale sale(figura 8.2). Se stabileşte scara desenului 1:4 şi se aranjează vederileconvenabil.
Pentru realizarea unei secţiuni se construieşte o axă care sădelimiteze suprafaţa care va fi înlăturată (locul pe unde se va facesecţionarea). Se selectează vederea care trebuie secţionată şi se duce oaxă pe toată lungimea ei (figura 8.3). Axa se desenează cuinstrumentul Centerline din meniul Sketch.
Cu axa selectată se apasă butonul Section View
Pentru a se muta secţiunea încealaltă parte se apasă de douăori consecutiv (dublu click ) peaxă, iar secţiunea se va lua şi seva poziţiona în locul dorit.
Se va şterge una dintre vederileiniţiale pentru a fi înlocuită de
secţiunea nou creată, apoi se vacota desenul.
69
Figura 8.2. Crearea celor trei vederi ale reperului
Figura 8.3. Selectarea vederii şi trasarea axei
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 125/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Pentru a se alinia secţiunea cu cea de-a treia vedere se selecteazăcele două, iar apoi se apelează meniul TOOLS, ALIGN DRAWINGVIEW, HORIZONTAL TO ANOTHER VIEW (figura 8.4).
3. Realizarea unui detaliuPentru a se crea un detaliu sefolosesc din nou elementele comenziiSketch. Se încadrează aria care sedoreşte a fi mărită cu un cerc saudreptunghi. Cu elementul Circle(cerc) încă selectat se apeleazămeniul INSERT, DRAWINGVIEW, DETAIL sau se apasă butonul:
Prin deplasarea cursorului pe foaiade lucru se afişeazǎ o imagine adetaliului. Detaliul se aşează înplanul foii de lucru în poziţia doritǎ,prin apăsarea butonului mouse-ului.Detaliul poate fi mutat spre o altădestinaţie, la fel ca şi celelaltevederi, însǎ acesta nu depinde nici
pe orizontală nici pe verticală de o altă vedere, deci poate fi mişcat liber(figura 8.5).
70
Figura 8.4. Meniul Tools, utilizat pentrualinierea secţiunii
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 126/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
În varianta finală, desenul va arăta ca în figura 8.6:
71
Figura 8.5. Construirea unui detaliu
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 127/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
4. Notarea desenului Pentru adǎugarea pe desen a notaţiilor referitoare la calitatea
suprafeţelor şi la abaterile geometrice admise, se apeleazǎ meniulINSERT, ANNOTATION, DATUM FEATURE / GEOMETRICTOLERANCE / SURFACE FINISH SYMBOL. Aceste simboluri pot fiapelate şi prin apăsarea urmǎtoarelor butoane (figura 8.7):
În continuare se lucreazǎ în felul urmǎtor: pentru inserarea pe
desen a unei toleranţe geometrice se apasă butonul corespunzǎtor,
72
Figura 8.6. Desenul în variantǎ finalǎ
Rugozitatea suprafeţei
Toleranţe geometrice
Notaţii
Figura 8.7. Meniul pentru introducerea notaţiilor
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 128/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
după care se completează rubricile ca şi în exemplul de mai jos (Figura8.8). Prin apăsarea butonului GCS se deschide o fereastră de dialogcare permite alegerea simbolului tipului de toleranţă geometrică ales.
Pentru inserarea rugozităţii, după apăsarea butonului se alegetipul de simbol (Symbol) dorit precum şi valoarea rugozităţii (figura
8.9).
73
Figura 8.9. Introducerea simbolurilor corespunzǎtoare calitǎţii suprafeţelor
Figura 8.8. Introducerea simbolurilor pentru toleranţele geometrice
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 129/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
În cazul în care este necesarǎ inserarea unei note de specificare asuprafeţei vizate se procedează la apăsarea butonului aferent şispecificarea denumirii simbolului (figura 8.9).
COMENZI NOI:
1. Section view – creează un plan de secţionare printr-ovedere a unui desen
2.Detail view
- realizează un detaliu al unei vederi
74
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 130/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr. 9
1. Introducere (Comenzi de asamblare II)Această lucrare de laborator are ca scop studierea modalităţilor
prin care se realizează asamblările prin metoda de proiectare "de jos însus". In cadrul acestei metode piesele componente se construiesc caentităţi individuale, urmând ca în cadrul ansamblului să se stabileascărelaţiile corespunzătoare dintre acestea.
Modelul propus pentru exerciţiu este o menghină formată dinzece
elemente componente diferite, prezentată în figura 9.1.Fiecare componentă a asamblării va fi colorată diferit pentru a se
face o diferenţiere clară a acestora şi pentru a se sublinia forma fiecăruielement în parte.Elementele componente ale asamblării sunt următoarele:
1. corpul menghinei (1 bucată),2. corp alunecător (1 bucată),3. tijă de ghidare (1 bucată),4. şurub cu cap înecat (4 bucăţi),5. tăbliţă de presare (2 bucăţi),6. inel de strângere (1 bucată),7. tijă mâner (1 bucată),8. nit (2 bucăţi)9. bilă mâner (2 bucăţi),10. colier (1 bucată).
73
Figura 9.1 Ansamblul model care se va realiza în cadrul lucrării de laborator nr.9
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 131/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Pentru realizarea asamblării se vor folosi diferite moduri de alăturarea acomponentelor:
• coincident• concentric• paralel• tangent.Piesele componente împreună cu dimensiunile fiecăreia sunt prezentate în continuare:
1) Corpul menghinei
2) Tijă de ghidare
A. CORP ALUNECĂTOR3.
74
Figura 9.2 Desenul cotat al corpului menghinei
Figura 9.3 Desenul cotat al tijei de ghidare
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 132/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
4. ŞURUB CU CAP ÎNECAT3) Corp alunecător
4) Şurub cu cap înecat
75
Figura 9.4 Desenul cotat al corpului alunecător
Figura 9.5 Desenul cotat al şurubului cu cap înecat
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 133/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
5) Tăbliţă de presare6) Inel de strângere
7) Tijă mâner
8) Nit
9) Bilă mâner
76
Figura 9.6 Desenul cotat al tăbliţei de presare
Figura 9.7 Desenul cotat al inelului de strângere
Figura 9.8 Desenul cotat al tijei mâner
Figura 9.9 Desenul cotat al nitului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 134/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
10) Colier
2. AsamblareaAsamblarea menghinei se poate realiza în două modalităţi:
1. Se realizează separat asamblarea corpului menghinei cu corpulalunecător şi se inserează într-o foaie de tip Assembly. În continuarese vor utiliza ca subansamble în asamblarea finală;2. Se realizează asamblarea prin adăugarea pe rând a fiecăreipiese componente în parte şi aşezarea ei la locul potrivit. Nu are
importanţă ordinea în care sunt introduse elementele în asamblareatât timp cât alăturarea lor nu prezintă nereguli.Pe lângă modalitate obişnuită de a alătura două elemente mai
există şi un mic ajutor din partea programului SolidWorks numitSMART MATES. Această facilitate permite alăturarea a două elementefolosind soluţiile oferite de program. În cazul în care soluţiiledate corespund intenţiilor de asamblare, acestea pot fivalidate. Opţiunea Smart Mates poate fi apelată de la butonul
Pentru a exemplifica folosirea acestei facilităţi se vor asambla tijamâner cu tija de ghidare.
77
Figura 9.10 Desenul cotat al bilei mâner
Figura 9.11 Desenul cotat al colierului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 135/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Se inserează aceste două elemente într-o foaie de tip assembly.Se activează butonul SmartMates după care se selectează printr-undublu click faţa, marginea sau muchia care va fi alăturată celuilaltelement. În cazul de faţă suprafaţa este cilindrică. Se prinde elementulde asamblat şi se trage în zona unde trebuie aşezat. Programul va oferimai multe variante din care se alege cea convenabilă. În momentul în
care calculatorul găseşte o
variantă posibilă se va schimba modul de afişare al cursorului. La dubluclick, cursorul va fi de forma unei agrafe de birou iar la găsirea uneisoluţii posibile acesta se schimbă.Dintre aceste două variante, varianta aleasă şi totodată cea corectăeste varianta 2.
Modul de asamblare a elementelor menghinei este prezentat înimaginile următoare:
78
Varianta 1 Varianta 2
Figura 9.12 Variante de asamblare
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 136/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
COMENZI NOI
1. SmartMates – oferă soluţii posibile de asamblare
79
Etapa III – finalizarea
asamblării
Etapa I – asamblarea corpuluialunecător
Etapa II – asamblarea braţului de
strângere
Figura 9.13 Etapele asamblării
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 137/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr. 10
1. Introducere („Explodarea” asamblării)
Programul SolidWorks permite pe lângă alăturarea mai multor piese în vederearealizării unei asamblări complexe şi aşa zisa explodare a acestora, adică detaşarea fiecărei
piese în parte în scopul de a sugera modalitatea de asamblare a lor. Pentru crearea uneiasamblări care să reprezinte o menghină se folosesc următoarele piese (Fig. 10.1.):
Dar pentru a putea ilustra modul de asamblare a acestor piese se va crea asamblarea dupăcare se va exploda, adică fiecare piesă va fi detaşată de la locul ei şi va fi plasată astfelîncât să sugereze modul şi locul de amplasare a acesteia. Având asamblarea deja formatăse va apela din meniul INSERT, opţiunea EXPLODED VIEW. Aceasta ne va permiterealizarea “exploziei” asamblării. Se va deschide o fereastră de dialog:
În această primă fază programul dă posibilitatea realizării unei “explozii” automate, adică piesele vor fi detaşate de asamblare după o singură direcţie, cea aleasă de computer. Încazul unor asamblări simple care acceptă soluţia calculatorului acest prim pas rezolvă
problema. Pentru situaţii mai complicate, ca cea a menghinei, soluţia oferită de calculator este nesatisfăcătoare (Fig. 10.3.).
79
Nit
Corpmenghină
Corpalunecăto
r
Tijă deghidare
Şurub cu capînecat
Tăbliţă de presare
Inel destrângere
Tijămâner
Bilă mâner
Colier
Figura 10.2. Fereastra de dialog “Assembly Exploder
Figura 10.1 Piesele care formează asamblarea „Menghină”
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 138/162
SolidWorks – Lucrări de laborator Pentru obţinerea unei “explozii” potrivite asamblării menghinei se va apăsa butonul New aflat înfereastra de dialog Assembly Exploder. Această fereastră se va mări şi va permite controlareafiecărui element în parte.
• În căsuţa Direction to explode along se selectează muchia verticală a plăcuţei de presa-re. Dar deoarece direcţia aleasă de calculator este în jos, se selectează Reverse
direction.• În căsuţa Components to explode se selectează plăcuţa de presare (1) şi cele două
şuruburi cu cap înecat (2) şi (3).• Distanţa pe care se deplasează elementele selectate (Distance) se stabileşte la 150mm
După stabilirea acestor condiţii se validează opţiunile prin apăsarea butonului
Acest pas va fi marcat în căsuţa Explode steps ca şi Step 1 (pasul 1). Mai sunt disponibilealte câteva butoane care permit modificarea “exploziei” în funcţie de necesităţi.
80
Pasul anterior
(previous step)
Pasul următor (next step)
Anulează ultima comandă(undo)
Şterge comanda
(delete)
3
2
1
Figura 10.4. Pasul 1 ( Step 1 )
Figura 10.3. Soluţia oferită de calculator în
cazul utilizării comenzii “Autoexplode”
Figura 10.5.
Butoane grafice
care permit modificarea
“exploziei”
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 139/162
SolidWorks – Lucrări de laborator Pentru următorul pas se apelează din nou la comanda New
81
Figura 10.6. Pasul 2 ( Step 2 )
Figura 10.7. Pasul 3 ( Step 3 )
Figura 10.8. Pasul 4 ( Step 4 )
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 140/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
• Pasul 6 (Step 6) este reprezentat de deplasarea celor două şuruburi cu cap înecat (1) şi
(2) pe aceeaşi direcţie de deplasare ca şi tăbliţa de presare, pe o distanţă de 50 mm
• Pasul 7 (Step 7) este reprezentat de deplasarea ansamblului format din: colier,
inel de strângere,
tijă de ghidare, tijă mâner,
2 bile mâner,
2 nituri.
Aceste elemente se deplasează spre dreapta pe o distanţă de 250 mm, după care prin paşiiurmători, elementele vor fi despărţite.• Pasul 8 (Step 8) – colierul va fi deplasat pe o distanţă de 100mm pe direcţie
orizontală, în sens invers pasului 7.• Pasul 9 (Step 9) – inelul de strângere se va deplasa în acelaşi sens şi în aceeaşi direcţie
cu colierul dar pe o distanţă de 50mm.
Pasul 10 (Step 10)
82
1
2
Figura 10.9. Pasul 5 ( Step 5 )
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 141/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
• Pasul 11 (Step 11) – nitul (2) va fi deplasat pe aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens ca şi în pasul precedent dar pe o distanţă de 50mm.
• Pasul 12 (Step 12) – tija mâner se va deplasa în acelaşi sens şi aceeaşi direcţie ca şi în paşii precedenţi pe o distanţă de 100mm.
• Pasul 13 (Step 13) – nitul (1) va fi deplasat în acelaşi sens dar pe direcţie opusă pasului precedent pe o distanţă de 100mm.
• Pasul 14 (Step 14) – bila mâner (1) va fi deplasată în acelaşi sens şi aceeaşi direcţie caşi în pasul precedent, pe o distanţă de 50mm.
83
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 142/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
84
Figura 10.11. Imaginea finală a asamblării „explodate”
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 143/162
SolidWorks Lucrări de laborator
LABORATOR nr. 13
1. Introducere (Utilizarea modulului PhotoWorks – continuare)
Această lucrare va combina elementele se desenare SolidWorks cu elementelePhotoWorks pentru a crea o asamblare de elemente realizate prin folosirea comenzilor studiate anterior precum şi studiere unor comenzi noi.
Se vor construi 3 elemente, un platou – realizat din sticlă termorezistentă de culoare roşie,
cu un grad mai scăzut de transparenţă dar cu o bună reflexivitate, un capac – realizat dinsticlă termorezistentă de culoare albă, cu un grad ridicat de transparenţă şi o bucată de
caşcaval care va fi pusă în interiorul vasului format de cele două elemente anterioare.
2. Realizarea platoului
Muchiei 1 i se imprimă o rotunjire cu o rază r = 3 mm, iar pentru faţa 1 se aplicăcomanda SHELL cu grosimea pereţilor de 2 mm. (Fig. 13.2.)
Se va realiza acum o decupare în peretele exterior al platoului pentru a permite
asamblarea cu capacul.
97
Muchia 1
Faţa 1
Figura 13.1 Modelul care se va realiza în
cadrul lucrării delaborator nr.13
Figura 13.2 Schiţa platoului
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 144/162
Muchia 2
SolidWorks Lucrări de laborator Se selectează faţa 2 a platoului şi se apasă butonul Convert entities. Va apărea o
linie continuă de culoare neagră care marchează clar marginea platoului.
Se selectează din nou faţa 2 şi se dă comandaoffset. Deoarece iniţial calculatorul a plasatcurba multiplicată în exteriorul modelului se vaactiva căsuţa Reverse. Distanţa pentru offset estede 1 mm. (Fig. 13.3., Fig. 13.4.)
Se selectează acum partea exterioară a feţei 2 şi se taie (Extruded Cut) pe o distanţă de2mm. (Fig. 13.5.)
Muchia 2 se teşeşete pe odistanţă de 0,5 mm
98
Faţa 2
OFFSET
Figura 13.3 Fereastra de dialog “Offset Entities”
Figura 13.4 Modul de operare al comenzii “Offset”
Figura 13.5 Rezultatul obţinut prin aplicareacomenzii “Offset”
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 145/162
SolidWorks Lucrări de laborator
3. Realizarea capacului
Se aplică şi capacului comanda SHELL dar cu o grosime a pereţilor de 1mm. (Fig.13.6.)
Se duce un plan paralel cu planul bazei la o distanţă de 14 mm În acest plan, înmijlocul capacului se desenează un hexagon . Hexagonul se extrudează pe o distanţă de 2mm. (Fig. 13.7.)
Laturile feţei superioare ale elementului generat de hexagon se teşesc pe o distanţăde 0,5 mm.
Muchiile generate prin intersecţia corpului hexagonal cu corpul capacului seracordează cu o rază r = 0,5 mm.
Pe faţa hexagonală se desenează un dreptunghi (care va servi drept mâner alcapacului) cu amplasarea şi dimensiunile din Fig. 13.8.Dreptunghiul se extrudează pe o lungime de 6 mm.
Muchiile 1, 2 şi celelalte muchii corespondente se rotunjesc cu o rază de 1 mm.Muchiile 3 şi 4 se rotunjesc cu o rază de 1 mm.
Muchiile 5, 6 şi celelalte muchii ale hexagonului se rotunjesc cu o rază de 0,3 mm.(Fig. 13.9.)
99
Figura 13.6 Etapele de construcţie ale capacului
Figura 13.7. Schiţa hexagonului Figura 13.8. Schiţa mânerului
Rotunjire
cur = 10mm
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 146/162
Muchiile
3 şi 4
Muchiile
1 şi 2
Muchiile
5 şi 6
SolidWorks Lucrări de laborator Rezultatul obţinut se vede din Fig. 13.10.
4. R ealizarea caşcavaluluiSe desenează o schiţă ca cea din figura 13.11.
Schiţa se extrudează pe o distanţă de 80mm. Se selectează faţa 1 şi se realizează peea găurile specifice caşcavalului. (Fig. 13.12.)
Pentru realizarea găurilor se duce o axă de simetrie şi se desenează pe ea unsemicerc. Capetele semicercului se află pe axa de simetrie şi se unesc cu o linie. Pentru arealiza scobirea, se foloseşte comanda REVOLVED CUT din meniul INSERT, CUT,
REVOLVE sau se apasă butonul
În acelaşi mod se realizează mai multe găuri de diametre diferite pe toate feţele bucăţii de caşcaval. Se pot construi găuri chiar şi pe margine astfel încât să fie “muşcată”doar o mică părticică din modelul solid.
100
Faţa 1
Figura 13.9. Cosmetizareamânerului capacului
Figura 13.10. Capacul în formă finală
Figura 13.11. Schiţa caşcavalului şi modelul obţinut prin extrudare
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 147/162
SolidWorks Lucrări de laborator
După ce modelul caşcavalului este definitivat se va folosi comanda SCALE din
meniul INSERT, FEATURE sau se va apăsa butonul pentru a se aduce modelulla dimensiunea dorită. (Fig. 13.13.)
Motivul pentru care s-a realizat un obiect la dimensiuni mult exagerate este acelacă este mai uşor de modelat. Găurile caşcavalului sunt mult mai uşor de realizat la unmodel de dimensiunile celui de faţă decât în cazul unui model de dimensiuni reduse ca şicel necesar în asamblare.
La apăsarea butonului SCALE se deschide o fereastră de dialog în care se cer specificate tipul (Type) scalării şi factorul de scalare.
În cazul de faţă scalarea se va face în 3 etape1. primul factor de scalare = 0,5
101
Figura 13.12. Folosirea comenzii “Revolved Cut” pentru crearea gâurilor din caşcaval. Fereastra dedialog “Revolve Feature”
Figura 13.13. Fereastra de dialog “Scale”
Axa desimetrie
Schiţaviitoareigăuri
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 148/162
SolidWorks Lucrări de laborator 2. al doilea factor de scalare = 0,53. al treilea factor de scalare = 0,4
Astfel s-a obţinut modelul perfect pentru a fi introdus în asamblare
5. A samblarea
Se deschide o foaie de tip Assembly, se inserează cele trei piese realizate şi seasamblează astfel încât platoul şi capacul să se potrivească iar bucata de caşcaval să se afle
pe platou sun capac.
6. C rearea decorului
• se găseşte o poziţie convenabilă a asamblării astfel încât să se prezinte cât maiavantajos în cadru,
• se alege materialul pentru platou (Stock Procedural 2 / Glass: Transparent / Red
Glass),• se alege materialul pentru capac (Stock Procedural 2 / Glass: Transparent / Heat
Resistant Glass). Se ajustează transparenţa, reflexivitatea, etc.,• se alege materialul pentru caşcaval (deoarece nu există în bibliotecă un astfel de
material se va alege unul cât mai aproape de realitate - Plastic Textures / Smooth /
Smooth Red),• se alege scena (Stock Backgrounds / Scaled Image / Bump).• Se dă comanda RENDER .
COMENZI NOI
1. Convert entities – creează una sau mai multe curbe prin proiectarea pe planul uneischiţe a unor muchii, feţe, contururi, etc.
2. Revolved cut – creează un gol într-un model solid prin rotirea unei schiţe în jurul uneiaxe de simetrie
3. Scale – măreşte sau micşorează o entitate cu ajutorul unui factor descalare
102
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 149/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
LABORATOR nr.14
1. Introducere (Utilizarea modulului Animator)
Această lucrarea se va ocupa de animarea desenelor realizate cu SolidWorks.Posibilităţile oferite de program pentru animarea asamblărilor realizate cu acest programsunt:
• Rotirea asamblării,• Explodarea animată a asamblării,• Realizarea animată a asamblării.
Pe lângă posibilitatea animării asamblărilor există şi posibilitatea înregistrăriiacestor animaţii ca şi fişiere cu extensia .avi.
Posibilităţile oferite de SolidWorks pentru animarea asamblărilor sunt: folosireaAnimation Wizard –ului care permite realizarea rapidă a unei animaţii constând în
rotirea, explodarea sau asamblarea, fără a putea însă interveni decât la durata animaţiei şimomentul începerii acesteia şi crearea pas cu pas a animaţiei.Se va lua ca exemplu pentru realizarea animaţiei asamblarea menghinei.
2. R ealizarea animaţiei cu ajutorul Animation Wizard-ului
Bara de elemente pentru Animator cuprinde o serie de butoane folosite pentrucrearea, înregistrarea, şi vizualizarea animaţiei realizate. (Fig. 14.1.a, b)
103
Animation Wizard
“Vrăjitor” carecreează animaţia
Editează un pasal animaţiei
Creează un pas înanimaţie
Simulează mişcareaaferentă unui pas
Opreşteimaginea
Afişeazăcadrul următor
Vizualizareaanimaţiei
Afişeazăcadrul anterior
Afişează ultimul pas al animaţiei
Afişează primul pas al animaţiei
Prezintă animaţiacontinuu.
Figura 14.1.a Bara de elemente pentru animaţie
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 150/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Pentru crearea unei animaţii cu ajutorul Animation Wizard se apelează din meniulAnimation comanda ANIMATION WIZARD sau se apasă butonul aferent.Se deschide o fereastră de dialog care permite, în mai multe etape consecutive, creareaanimaţiei. (Fig.14. 2, Fig. 14.3, Fig.14.4)
Această primă etapă permitealegerea tipului de animaţiedorit, respectiv:
Rotirea
ExplodareaAsamblarea
Figura 14.2. Primul pas în utilizarea Wizard-ului
Ce-a de-a doua etapă se potalege:
Direcţia de rotaţie Numărul de rotaţiiSensul de rotaţie
Figura 14.3. Al doilea pas în utilizarea Wizard-ului
104
Deschide facilitateade capturare
Închide facilitateade capturare
Înregistreazăanimaţia
Figura 14.1.b Bara de elemente pentru animaţie
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 151/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
În cea de-a treia etapă sestabilesc:
Durataanimaţiei
Momentulînceperii animaţiei
Figura 14.4. Al treileaa pas în utilizarea Wizard-ului
Se poate stabili, de asemenea, dacă animaţia va fi vizionatăsau înregistrată
După parcurgerea acestor etape, se apasă butonul Finish iar animaţia va putea fi găsită în AnimationManager.
Fereastra reprezentată în figura 14.5 este AnimationManager şi se poate deschide de la butonul specific din partea de
jos a ferestrei. Fiecare din elementele care intră în componenţaasamblării şi deci a animaţiei este reprezentat aici.
La o animaţie reprezentând explodarea unei asamblări creatăcu Animation Wizard NU vor apărea semnele grafice care să arateanimaţia la fiecare elemente în parte ci doar la viewpoint, deoareceanimaţia în cazul Wizard-ului se face global pentru toate elementeleasamblării.
În cazul alegerii acestei variante trebuie să se ştie că durataspecificată pentru animaţie este durata totală a mişcării elementelor.
Figura 14.5. Fereastra „Animation Manager”
3. R ealizarea animaţiei pas cu pas
În cazul acestei variante posibilităţile sunt mult mai mari. Se poate mişca fiecare element în parte pe durata dorită şi decalateunele de altele. Unui element i se pot aplica chiar mai multemişcări. (Fig. 14.7.)
În cazul animaţiei pas cu pas se parcurg mai multe etape:• Realizarea unei animaţii cu ajutorul Animation Wizard-ului,
105
Figura 14.7. Structura ferestrei „Animation Manager” pentru
animarea fiecărui element al asamblării
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 152/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
• În fereastra Animation Manager se selectează fiecare element în parte şi se apasă pe butonul din dreapta al mouse-ului. Va apărea un meniu din care se alege Create Path(Fig. 14.6.)
Prin folosirea butonului fiecare element selectat se va muta în poziţia dorită dupăcare se apăsa butonul Add Path Point. Se va stabili apoi momentul în care elementulrespectiv îşi va începe mişcarea (Start time). Dacă se doreşte modificarea unui pas se
alege opţiunea Edit Path. Dacă se selectează din AnimationManager unul din paşii creaţişi se apasă butonul din dreapta al mouse-ului se poate alege opţiunea Traverse Path careva simula traseul şi mişcarea elementului sau se poate alege opţiunea Delete Path care vaduce la eliminarea din schemă a pasului respectiv.
În cazul unei asamblări la care se doreşte realizarea unei animaţii cât mai detaliatese va începe stabilirea timpului de început al mişcării la 10 secunde şi se va mări timpul cucâte 10 secunde sau mai mult (în funcţie de preferinţe) pentru fiecare element care va fideplasat de la locul iniţial.
După verificarea tuturor detaliilor în ceea ce priveşte timpul şi modul de mişcare aelementelor asamblării se poate vedea rezultatul animaţiei prin comanda Play (vizualizareaanimaţiei). Toate celelalte comenzi, de întrerupere a filmului, de vizualizarea a ultimului
sau primului cadru, a celui anterior sau următor pot fi folosite pentru corectarea unor eventuale erori sau pentru simple stop cadru pe unele secvenţe.
Comanda Loop (continuu) permite rularea continuă a filmului de animaţie până laoprirea voită a acestuia.
Înregistrarea animaţiei se va face într-un fişier cu extensia .avi şi va putea fi văzută pe orice calculator care are un sistem Windows indiferent de existenţa sau nu a programului SolidWorks pe acel calculator.
106
Figura 14.6. Fereastra de dialog „Create Path”
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 153/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
ANEXA
OBŢINEREA GĂURILOR SPECIALE
În cazul unor construcţii care necesită asamblări demontabile, îngeometria subansamblelor apar găuri (orificii) de forme şi dimensiunistandardizate. Pentru uşurarea construcţiilor acestor găuri programulSolidWorks are incorporat un desfăşurător (wizard) care permitealegerea explicită a unor caracteristici ale găurii alese, a dimensiunilorşi modului de obţinere ale acesteia.
Pentru apelarea acestui desfăşurător se apelează meniul INSERT,FEATURE, HOLE, WIZARD sau se apasă butonul
La apelarea comenzii se deschide o fereastră care cuprinde maimulte secţiuni, fiecare dintre acestea definind un alt tip de gaurăprecum şi modul de obţinere a acesteia.
1. Prima secţiune se referă la găurile adâncite pentru şuruburi cucap înecat (counterbore)Secţiunea cuprinde o zonă unde pot fi păstrate găurile definiteanterior precum şi o reprezentare a acestora.
Sub această zonă se află zona cuprinzând proprietăţile găurii şiparametrii care o definesc:
107
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 154/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Proprietatea Parametrul 1 Parametrul2
Descrierea găurii Descriere tipului de gaurăStandardizarea Alegerea tipului de standardizare(ANSI inch, ISO,
etc.) Tipul şurubului Cheese head – şurub cu cap cilindric
Hex bolt – şurub cu cap hexagonalHex cap screw – şurub cu cap hexagonal filetatpână sub capHex machine screw –şurub de păsuire cu caphexagonal
Pan –şurub cu cap cilindric înfundatSocket head cap –şurub cu cap cilindric culocaş hexagonal
Dimensiunea Se alege dimensiunea şurubului (exemplu: M5,M10, etc.)
Adâncimea totală agăurii şi/sau condiţiilepe capătul acesteia
Blind – gaură înfundată
Through all – gaură detrecere
Up to next – găurire până
la intersecţia cu un altelement
Up to vertex – găurirepână la intersecţia cu unvertex
Up to surface – găurirepână la intersecţia cu osuprafaţă selectată
Offset from surface –
găurire până la o distanţădată faţă de suprafaţaselectată
Elementele selectate 12,00
Precizia de execuţie agăurii
108
Precise
Uzuale
Semiprecise
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 155/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Unghiul la vârf În cazul găurilor înfundate
Diametrul şiadâncimea locaşuluipentru capul şurubului
Jocul la capul şurubului
Diametrul exterior şiunghiul teşirii pt. ogaură teşită în parteasuperioarăDiametrul şi unghiulteşirii sub capul
şurubului pentru găuristrăpunse.Diametrul exterior şiunghiul teşiturii lagăurile străpunse
2. Găuri adâncite, cu teşitură, pentru şurub cu cap înecat şisemiînecat (countersink)
Proprietatea Parametrul 1 Parametrul2Descrierea găurii Descriere tipului de gaurăStandardizarea Alegerea tipului de standardizare
Tipul şurubului Countersink flat head – şurub cu cap înecatCountersink raised head– şurub cu cap semiînecatSocket countersink flat head – şurub cu cap înecatcu locaş
Dimensiunea Se alege dimensiunea şurubului (exemplu: M5, M10,etc.)
Adâncimea totală agăurii şi/saucondiţiile pe capătulacesteia
Blind – gaură înfundată
Through all – gaură detrecere
Up to next – găurire până laintersecţia cu un alt elementUp to vertex – găurire pânăla intersecţia cu un vertex
Up to surface – găurire pânăla intersecţia cu o suprafaţăselectatăOffset from surface –găurire până la o distanţă datăfaţă de suprafaţa selectată
Elementele
selectate
10,00
109
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 156/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Precizia de execuţiea găurii
Unghiul la vârf
Diametrul şiadâncimealocaşului pentrucapul şurubului
Jocul la capulşurubului
Diametrul exteriorşi unghiul teşituriila găurilestrăpunse
3Găurile cilindrice filetate (Hole)
Proprietatea Parametrul 1 Parametrul
2Descrierea găurii Descriere tipului de gaurăStandardizarea Alegerea tipului de standardizare
Tipul şurubului Drill sizes – diametrul burghiuluiScrew clearances – şurub cu jocTap drills – burghiu pentru găuri de filetat
Dimensiunea Se alege dimensiunea şurubului (exemplu: M5,0,M10,5, etc.)
110
Precise
Uzuale
Semiprecise
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 157/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Adâncimea totalăa găurii şi/saucondiţiile pe
capătul acesteia
Blind – gaură înfundată
Through all – gaură de trecere
Up to next – găurire până laintersecţia cu un alt element
Up to vertex – găurire până laintersecţia cu un vertex
Up to surface – găurire până laintersecţia cu o suprafaţă selectată
Offset from surface – găurire pânăla o distanţă dată faţă de suprafaţaselectată
Elementeleselectate 10,00
Precizia deexecuţie a găurii
Unghiul la vârf
Diametrul
exterior şiunghiul teşirii pt.o gaură teşită înparteasuperioarăDiametrulexterior şiunghiul teşituriila găurilestrăpunse
4. Găuri filetate (Tap)
Proprietatea
Parametrul 1
Parametrul2
Descrierea găurii Descriere tipului de gaură
111
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 158/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Standardizarea Alegerea tipului de standardizare
Tipul şurubuluiTapped hole – gaură filetatăTapped hole (bottoming) – gaură filetată înfundată
Dimensiunea Se alege dimensiunea şurubului (exemplu:M5x0,8, etc.)
Adâncimea totală agăurii şi/sau condiţiilepe capătul acesteia
Blind – gaură înfundată
Through all – gaură detrecereUp to next – găurire până laintersecţia cu un alt elementUp to vertex – găurire pânăla intersecţia cu un vertexUp to surface – găurire până
la intersecţia cu o suprafaţăselectată
Offset from surface –găurire până la o distanţă datăfaţă de suprafaţa selectată
Elementele selectate 10,00Diametrul şi unghiulde cepuire
Tipul şi adâncimeafiletului
Adăugarea filetului
În cazul activării opţiuniide adăugare a filetuluiadâncimea de găurire şicondiţiile de capăt alegăurii devin celeprezentate aici
Diametrul exterior şiunghiul teşirii pt. ogaură teşită în parteasuperioarăDiametrul exteriorşi unghiul teşituriila găurile străpunse
5. Găurile cepuite pentru conducte (Pipe Tap)
112
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 159/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
Proprietatea Parametrul 1 Parametrul2
Descrierea găurii Descriere tipului de gaură
Standardizarea Alegerea tipului de standardizare Tipul şurubului Tapered pipe tap – Găuri cepuite pentru conducteDimensiunea Se alege dimensiunea şurubului (1/4, 1, 2, etc.)Adâncimea totală deburghiere şi/saucondiţiile pe capătulacesteia
Blind – gaură înfundată
Through all – gaură de trecere
Up to next – găurire până laintersecţia cu un alt element
Up to vertex – găurire până laintersecţia cu un vertexUp to surface – găurire până laintersecţia cu o suprafaţăselectatăOffset from surface – găurirepână la o distanţă dată faţă desuprafaţa selectată
Elementele selectate 0,00Diametrul de cepuire şiunghiul la vârf
Adâncimea filetului
Adăugarea filetului
În cazul activării opţiunii deadăugare a filetuluiadâncimea de găurire şicondiţiile de capăt alegăurii devin celeprezentate aici
Diametrul exterior şiunghiul teşirii pt. ogaură teşită în parteasuperioarăDiametrul exterior şiunghiul teşiturii lagăurile străpunse
Ce-a de-a şasea secţiune Legacy este de fapt o prezentare atipului de gaură aleasă precum şi a caracteristicilor alese. Este deasemenea prezentată o imagine a găurii cu toate cotele notate pedesen. În această secţiune pot fi făcute modificările dorite
113
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 160/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
114
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 161/162
SolidWorks – Lucrări de laborator
115
5/17/2018 Curs Si Lab Solid Works - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-si-lab-solid-works 162/162
Bibliografie
[1] 1995-2000 SolidWorks Corporation - SolidWorks® 2000 – Getting
Started ;
[2] 1995-2000 SolidWorks Corporation - SolidWorks Animator
Tutorial;
[3] *** - SolidWorks Interactive Tour CD;
[4] Herbert W. Yankee – Engineering Graphics – PWS Publishers
Boston, 1985;
[5] *** - Organe de maşini – Elemente de fixare şi asamblare.
Arcuri, inele (Colecţie STAS) – Editura Tehnică1984;
[6] Florea Cornelia, ş.a. – Îndrumător de lucrări – desen tehnic
industrial – Lito IPCN, 1989,
[7] Sheryl A. Sorby – Solid Modeling with I-DEAS – Michigan
Technological University