Curs Stivuitorist Modificat Si Completat

8/16/2019 Curs Stivuitorist Modificat Si Completat

1/129

CURS STIVUITORIST


2/129

INTRODUCERE

Stivuitoristul, este o persoana instruita si autorizata de catre ISCIR sa manevrezstivuitoare, indiferent de tipul si destinatia acestora.

Meseria de stivuitorist presupune respectarea prevederilor prescriptiilor tehnice ISCIR vigoare, a normelor de sanatate si securitate in munca, precum si a normelor ce reglementeazdomeniul situatiilor de urgenta si protectia mediului inconjurator.

Activitatea stivuitoristului depinde de foarte multi factori cum sunt: tipul stivuitorului, marfmanipulata, profesionalismul in activitate, gradul de optimizare al procesului de transporcalitatea si eficienta transportului, gradul de securitate realizat pentru vehicul si pentru marftransportata,etc.

Autorizatia din partea ISCIR este obligatorie pentru personalul de deservire stivuitoarelor.

Autorizatia se elibereaza individual persoanelor care, prin promovarea eamenelor dautorizare, in urma absolvirii cursurilor de calificare si fac dovada indeplinirii conditiilospecificate in !rescriptiile tehnice !" CR #$ %&&', privind capabilitatea teoretica si practica de

eercita activitatea de deservire a stivuitoarelor.

Autorizatia ISCIR este actul (documentul) legal care confirma competenta profesionalainsusirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice adecvate necesare manevrastivuitoarelor in conditii de securitate si care dovedeste acceptul (permisiunea) ISCIR cposesorul sa presteze activitatile de manevrare a stivuitoarelor.


3/129

CAPITOLUL INOTIUNI GENERALE

1.1. ISCIR – prezentare generaa

In conformitate cuLegea nr. !"#$%%& pri'in( )un*tionarea in *on(itii (e siguranta a instaatiior supresiune, instaatiior (e ri(i*at si a aparateor *onsu-atoare (e *o-+usti+i,

Art. "(*) Inspe*tia (e Stat pentru Controu Cazaneor, Re*ipienteor su+ Presiune s

Instaatiior (e Ri(i*at, (enu-ita in *ontinuare ISCIR, este organul de specialitate administratiei centrale, cu personalitate juridica, responsabil in numele statului pentrasigurarea masurilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiilor si echipamenteloprevazute in domeniul sau de reglementare, denumite in continuare instalatii+echipamente.

(%) ISCIR eercita urmatoarele functii:a) de autoritate in domeniul instalatiilor+echipamentelor, care asigura controlul respectaprevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune instalatiilor+echipamentelor, precum si urmarirea si controlul regimului de autorizare verificarea tehnica a instalatiilor+echipamentelorb) de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu caracter normativ pentrdomeniul sau de activitate.

(-) ISCIR functioneaza in subordinea Ministerului conomiei, Comertului si Mediului dafaceri si este finantata integral din venituri proprii, potrivit legii.

(/) ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministruluconomiei, Comertului si Mediului de afaceri, iar modul de organizare si functionare a ISCIR sstabileste prin hotarare a 0uvernului.

In conformitate cuotararea nr. 1/"% (in $0 (e*e-+rie $%%1 pri'in( organizarea i )un*2ionarea Inspe*2ie(e Stat pentru Controu Cazaneor, Re*ipienteor su+Presiune i Instaa2iior (e Ri(i*at

A*t (e +az3 1ot2r3rea 0uvernului nr. *-/&+%&&*A*te -o(i)i*atoare 1ot2r3rea 0uvernului nr. *#%+%&&4, 1ot2r3rea 0uvernului nr. '%&+%&&1ot2r3rea 0uvernului nr. *//&+%&&', 1ot2r3rea 0uvernului nr. **-'+%&*&.

Art. 1

(*) Inspe*2ia (e Stat pentru Controu Cazaneor, Re*ipienteor su+ Presiune Instaa2iior (e Ri(i*at, (enu-it3 4n *ontinuare ISCIR, este organul de specialitate aadministra5iei publice centrale cu personalitate juridic2, a c2rui activitate principal2 esasigurarea, 6n numele statului, a m2surilor de func5ionare 6n condi5ii desiguran52 a instala5iilor 7echipamentelor prev2zute 6n aneele nr. % 7i - la 8egea nr. 9/+%& privind func5ionarea 6condi5ii de siguran52 a instala5iilor sub presiune, instala5iilor de ridicat 7i aparatelor consumatoare de combustibil, cu modific2rile 7i complet2rile ulterioare, denumite 6

ti i t l 5ii i hi t


4/129

1.$. 5un*tiiArt. $!entru realizarea obiectului de activitate, 6n domeniul s2u de competen52, ISCIR eerciturm2toarele func5ii:a) de autoritate, prin care asigur2 controlul respect2rii prevederilor reglement2rilor 6n domeniu a regimului de autorizare 7i verificare tehnic2b) de reglementare, prin care asigur2 elaborarea actelor cu caracter normativc) d

reprezentare, prin care asigur2 cooperarea 7i schimbul de informa5ii, pe plan intern 7i etern 6ndomeniul s2u de activitate, potrivit legisla5iei 6n vigoare.

1./. Atri+utii prin*ipae

Art. /(*) n realizarea obiectului s2u de activitate, ISCIR are urm2toarele atribu5ii principale:a) elaboreaz2 strategii 7i programe de dezvoltare privind activitatea ISCIRb) elaboreaz2, actualizeaz2 7i supune aprob2rii, 6n conformitate cu prevederile legii, prescriptehnice ce privesc condi5iile 7i cerin5ele tehnice referitoare la instala5ii 7i echipamente 7i+sau lactivit25i de construire,montare+demontare, instalare, punere 6n func5iune, eploatare, utilizaresudare 7i control nedistructiv, desupraveghere 7i verificare tehnic2 6n utilizare, de revizie, drepara5ii 7i 6ntre5inere instala5ii 7i echipamente,dup2 caz;*6 autorizeaz2, 6n conformitate cu cerin5ele tehnice 7i 6n condi5iile stabilite 6n prescrip5iiltehnice 7i de 8egea nr. 9/+%& privind privind func5ionarea 6n condi5ii de siguran52 a instala5iilosub presiune, instala5iilor de ridicat 7i a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modific2ril7i complet2rile ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizeaz2, pentru instala5ii echipamente, verific2ri tehnice in vederea autoriz2rii func5ion2rii si verific2ri tehnice 6n utilizareactivit25i de construire, montare, instalare, punere 6n func5iune, supraveghere tehnic2, lucr2ri drevizie, repara5ii 7i de 6ntre5inere pentru instala5iile+echipamentele din domeniul nuclear se vorespecta 7i dispozi5iile 8egii nr. ***+*''9 privind desf27urarea 6n siguran52, reglementare

autorizarea 7i controlul activit25ilor nucleare, republicat2;7*86 efectueaz2 verific2ri tehnice 6n vederea autoriz2rii 7i verific2ri tehnice 6n utilizare instala5iile 7i echipamentele din anea nr.- la 8egea nr.9/+%&, cu modific2rile 7i complet2rilulterioare ;7(6 autorizeaz2, 6n conformitate cu cerin5ele tehnice 7i 6n condi5iile stabilite 6n prescrip5iitehnice, func5ionarea instala5iilor 7i echipamentelor prev2zute 6n anea nr.*; e) autorizeaz2, 6n conformitate cu cerin5ele tehnice 7i 6n condi5iile stabilite 6n prescrip5iitehnice, persoanelefizice care practic2 ocupa5iile prev2zute 6n anea nr. *


5/129

o) organizeaz2 7i deruleaz2 campanii de informare 6n scopul 6mbun2t25irii siguran5ei 6func5ionare ainstala5iilor 7i echipamentelorp) avizeaz2, potrivit legii, furnizorii de formare profesional2 care organizeaz2 programe dformare profesional2 pentru ocupa5iile prev2zute 6n anea nr. *ficial al Rom3niei, !artea I?) particip2 la elaborarea de standarde 6n domeniul s2u de activitate

r) particip2 la elaborarea 7i validarea standardelor ocupa5ionale relevante 6n domeniul dactivitate al ISCIRs) elaboreaz2 7i supune aprob2rii, prin ordin al ministrului economiei, listtarifelor aplicate pentru activit25ile prestate de c2tre ISCIR ordinul ministrului economiei spublic2 6n Monitorul >ficial al Rom3niei, !artea It) editeaz2 7i public2 materiale specifice domeniului, 6n scopul realiz2rii siguran5ei 6n func5ionar7i al prevenirii accidentelor 7i avariiloru) colaboreaz2 cu institu5ii similare 7i cu organisme din alte 52ri, stabile7te 7i poate 6ncheia cacestea, 6ncondi5iile legii, conven5ii 7i protocoale de recunoa7tere reciproc2, reprezininteresele Rom3niei 6n organiza5ii 7i institu5ii interna5ionale, 6n domeniul s2u de activitate, 6calitate de membru observator sau de membru cu drepturi deplinev) realizeaz2 activit25i de cercetare$dezvoltare 6n domeniul s2u de activitate

@) coordoneaz2 7i deruleaz2 programe cu finan5are intern2 7i+sau interna5ional2.(%) ISCIR 6ndepline7te orice alte atribu5ii stabilite 6n responsabilitatea sa potrivit legisla5iei 6vigoare.


6/129

CAPITOLUL IITER9ENI, DE5INITII SI A:REVIERI

accident $ evenimentul fortuit, care 6ntrerupe func5ionarea normal2 a unei ma7ini de ridicaprovoc3nd avarii 7i+sau afect3nd via5a sau s2n2tatea oamenilor sau mediul.admiterea funcţ ionării $ acordul emis de c2tre RS"I al unui de5in2tor+utilizator pentru

instala5ie+echipament, 6n cazurile prev2zute 6n prescrip5ia tehnic2 aplicabil2, 6nscopul atest2rii faptului c2 aceea+acel instala5ie+echipament 6ndepline7te toate condi5iile cerin5ele pentru a fi utilizat2+utilizat 6n condi5ii de siguran52ampatament B distan5a 6ntre aele osiilor stivuitoruluiapărătoare a postului de conducere B protec5ie complet2 sau par5ial2 6n jurul postului dconducere, 6n principal c3nd acesta este la etremitate sau ridicabil, cu scopul de a protejmanevrantul frontal 7i+sau lateral 6mpotriva contactelor cu obstacole fie sau cu alte vehicule.apărătoare de protecţie a manevrantului B suprastructur2 fiat2 pe c2rucior deasupra capulmanevrantului pentru a$l proteja de c2derea obiectelor manipulate sau provenite din stival2turate.apropiere lentă B deplasare cu vitez2 foarte redus2 cu scopul ca, la eecutarea anumito

opera5iuni de manipulare (de eemplu la stivuire), sarcina s2 poat2 fi precis pozi5ionat2.autorizare $ activitatea de evaluare 7i atestare, efectuat2 de c2tre ISCIR, a competen5ei capabilit25ii a unei persoane fizice+juridice de a desf27ura o activitate specificautorizarea funcţ ionării $ acordul emis de ISCIR 6n scopul atest2rii faptului c2 o ma7in2 dridicat 6ndepline7te toate condi5iile 7i cerin5ele pentru a fi utilizat2 6n condi5ii de siguran52blocare de securitate B dispozitiv destinat s2 imobilizeze stivuitorul, fiind comandat printr$cheie de contact sau printr$un alt mijloc pe care manevrantul 6l activeaz2 la p2r2sirec2ruciorului.caroserie B panouri de protec5ie sau de acoperire fiate la eteriorul stivuitorului.catarg B montant fi pe care culiseaz2 placa portechipament sau unul sau mai mul5i montanmobili.

catarg cvadruplu B catarg care cuprinde un montant fi 7i trei montan5i mobili.catarg dublu (telescopic simplu) B catarg care cuprinde un montant fi 7i un montant mobil.catarg netelescopic (simplu) B catarg care cuprinde un montant fi.catarg telescopic B catarg care cuprinde un montant fi 7i unul sau mai mul5i montan5i mobili.catarg triplu B catarg care cuprinde un montant fi 7i doi montan5i mobili.cerinţă $ orice obliga5ie, interdic5ie, condi5ie sau limitare impus2 prestatorilor ori beneficiarilor dservicii, care este prev2zut2 6n actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorit25ilocompetente ori care rezult2 din jurispruden52, practici administrative, norme ale ordineloprofesionale sau norme colective ale asocia5iilor profesionale ori ale altor organizaprofesionale, adoptate 6n eercitarea competen5ei lor de autoreglementare clauzecontractelor colective de munc2 negociate de partenerii sociali nu sunt, 6n sine, considerat

cerin5e.cilindru de ridicare B cilindru care ridic2, fie prin intermediul lan5urilor cu mufle, fie direct placportechipament (sau o platform2 portsarcin2) sau montantul (montan5ii) mobil (i).cilindru de ridicare simplu B cilindru cu un singur piston, destinat ridic2rii sarcinii.cilindru de ridicare telescopic B cilindru care cuprinde mai multe pistoane concentrice, ce sridic2 succesiv.component ă de securitate $ component2 care este introdus2 pe pia52 de produc2tor sareprezentantul s2u autorizat, pentru a 6ndeplini o func5ie de securitate atunci c3nd este utilizat7i a c2rei defectare sau func5ionare necorespunz2toare pericliteaz2 siguran5a 6n func5ionare ma7inii de ridicat.contragreutate B mas2 fiat2 6n partea din spate a 7asiului 7i destinat2 echilibr2rii sarcinii.curăţitor de şină $ component2 de securitate destinat2 6ndep2rt2rii de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s$ar putea g2si pe aceasta.


7/129

declaraţ ie de conformitate $ procedura prin care produc2torul sau reprezentantul s2autorizat declar2 c2 ma7ina de ridicat introdus2 pe pia52 respect2 toate cerin5ele esen5iale ds2n2tate 7i securitate aplicabile acesteia.depunere în rafturi B manipulare care const2 6n ridicarea unei sarcini 7i depunerea ei 6compartimentul unui raft.destivuire B manipulare care const2 6n preluarea 7i cobor3rea unei sarcini din partesuperioar2 a unei stive.

deţinător $ persoan2 fizic2 sau juridic2 ce de5ine cu orice titlu o ma7in2 de ridicat 6n eploataredispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii $ component2 sau echipament nefiat ma7ina de ridicat 7i care se afl2 6ntre ma7in2 7i sarcin2, sau pe sarcin2, 6n scopul prinderacesteia.dispozitiv de reţinere a fluidului din cilindri B component2 de securitate destinat2 re5inefluidului 6n cilindri la sc2derea brusc2 a presiunii.documentaţie tehnică $ totalitatea documentelor 7i instruc5iunilor elaborate conformprevederilor prescrip5iilor tehnice, de c2tre produc2tor, pentru construirea, montarea, instalareapunerea 6n func5iune, repararea, 6ntre5inerea 7i revizia ma7inilor de ridicat sau, respectitotalitatea documentelor 6ntocmite de c2tre persoanele juridice+fizice autorizate pentrefectuarea acestor activit25i 6n vederea realiz2rii sarcinilor specifice ce le revin.

ecartament Bdistan5a dintre centrele ro5ilor de rulare situate pe aceeasi osie ale unui stivuitor.electrostivuitor B stivuitor autopropulsat a c2rui ac5ionare este electric2.expert ISCI $ persoan2 fizic2 autorizat2 de c2tre ISCIR, pe baza evalu2rii capabilit25ii competen5ei sale, 6n scopul realiz2rii de sarcini specifice.expertiză tehnică $ investiga5ia+eaminarea cu caracter tehnic a unei+unui ma7ini+echipamentfr!nă B dispozitiv destinat reducerii vitezei 7i+sau 6mpiedic2rii mi7c2rii mecanismelostivuitorului.gabaritul stivuitorului B spa5iul determinat de condi5iile func5ion2rii 6n siguran52 a stivuitorul 6n vecin2tatea unor construc5ii, ale c2rui limite pot fi dep27ite numai de dispozitivul dmanipulare a sarcinii 6n timpul eecut2rii opera5iilor de manipulare.inspector de specialitate din cadrul ISCI $ persoan2 fizic2 angajat2 6n cadrul ISCIR, car

efectueaz2 verific2ri tehnice 7i alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescrip5tehnice.introducerea pe piaţă $ ac5iunea de a face disponibil2 pentru prima dat2, contra cost sagratuit, o ma7in2 de ridicat 6n vederea distribuirii 7i+sau utiliz2rii.înălţimea de ridicare B distan5a pe vertical2 de la nivelul planului pe care este a7ezat stivuitorp3n2 la dispozitivul de manipulare a sarcinii, c3nd acesta se afl2 6n pozi5ia de lucru superioar2.încercări dinamice B 6ncercarea unui stivuitor prin eecutarea mi7c2rilor de lucru cu o sarcincare dep27e7te cu D capacitatea de ridicare a stivuitorului.încercări statice B 6ncercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la dispozitivul dmanipulare a sarcinii care dep27e7te cu ED capacitatea de ridicare a stivuitorului.înclinare maximă a pantei B unghi maim al pantei, eprimat 6n procente, care poate fi urcatcu o vitez2 de transport constant2 de c2tre stivuitorul ne6nc2rcat.întreruptor de securitate (scaun sau pedală) B 6ntreruptor dispus astfel 6nc3t s2 6ntrerupcurentul motorului de trac5iune (7i eventual s2 aplice fr3na) 6n momentul 6n care manevrant 6nceteaz2 s2 ac5ioneze acest 6ntreruptor la stivuitoarele cu manevrant purtat, 6ntreruptor poatfi 7i scaunul sau o pedal2, iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona.întreţ inere $ totalitatea opera5iunilor prin care se asigur2 men5inerea unei ma7ini de ridicat 6parametrii de func5ionare 6n condi5ii de siguran52.limitator de sarcină B component2 de securitate destinat2 s2 6ntrerup2 automat ac5ionaremecanismului de ridicare 6n cazul dep27irii sarcinii nominale, permi53nd ac5ionaremecanismului 6n sensul cobor3rii sarcinii.

limitator de sf!rşit de cursă B component2 de securitate destinat2 s2 6ntrerup2 automac5ionarea mecanismelor stivuitorului c3nd p2r5ile sale 6n mi7care dep27esc pozi5iile limit2 dlucru stabilite, permi53nd ac5ionarea mecanismelor 6n sens invers celui 6n care s$a limita


8/129

limitator de viteză B component2 de securitate care la dep27irea unei viteze stabilitac5ioneaz2 parac2z2toarele 7i comand2 oprirea cabinei.mecanism de deplasare al stivuitorului B mecanism ac5ionat 7i utilizat pentru deplasarestivuitorului.mecanism de ridicare B mecanism ac5ionat 7i utilizat pentru ridicarea 7i cobor3rea sarcinii.moment de răsturnare produs de sarcină B produsul dintre distan5a de la aa de ridicare sarcinii la aa de r2sturnare 7i sarcina corespunz2toare.

montare $ activitatea de 6mbinare a componentelor unei ma7ini de ridicat conformdocumenta5iei tehnice, 6n vederea func5ion2rii acesteia.motostivuitor B stivuitor autopropulsat ac5ionat de motor cu ardere intern2.operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor $ persoanfizic2 autorizat2 de ISCIR pentru supravegherea 7i verificarea tehnic2 a ma7inilor de ridicacare se supun prevederilor prescrip5iilor tehnice.opritor B component2 de securitate destinat2 limit2rii deplas2rii peste pozi5iile limit2 de lucrstabilite. paracăzător B component2 de securitate destinat2 s2 opreasc2 7i s2 men5in2 oprit2 pe glisiercabina 6n cazul dep27irii vitezei stabilite. persoană expusă B orice persoan2 care se g2se7te integral sau par5ial 6n zona periculoas2.

persoană "uridică $ orice entitate constituit2 potrivit legii na5ionale precum 7i cele constituite 6temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dac2 acestea sunconsiderate sau nu ca av3nd personalitate juridic2.

personal tehnic de specialitate $ persoan2 angajat2 a persoanei juridice 7i desemnat2 prdecizie intern2, atestat2 de c2tre ISCIR 7i nominalizat2 6n autoriza5ia eliberat2 de c2tre ISCIR.

piesă de reazem $ component2 de securitate destinat2 evit2rii 7ocurilor provenite din spargereaccidental2 a ro5ilor de rulare sau a ruperii aelor acestora, precum 7i 6mpotriva deraierii. pivotare (a catargului sau a unui echipament) B rotire 6n jurul unei ae verticale a 6ntregulansamblu ridic2tor sau numai a organului portsarcin2, put3ndu$se astfel trece de la o pozi5lateral2 de lucru la o pozi5ie frontal2 7i invers. placă portfurcă (sau portechipament) B organ culisant pe montantul fi, 6n cazul catargul

netelescopic, sau pe ultimul montant mobil, 6n cazul catargului telescopic, care sus5inelementele purt2toare de sarcin2. preluare din rafturi B manipulare care const2 6n preluarea unei sarcini din compartimentul unraft 7i cobor3rea ei. prescripţ ie tehnică $ norma tehnic2 elaborat2 de c2tre ISCIR 7i aprobat2 prin ordin ministrului de resort, publicat 6n Monitorul >ficial al Rom3niei, !artea I, care con5ine, pentrdomenii clar definite, condi5ii 7i cerin5e tehnice referitoare la instala5ii+echipamente 7i la activit2specifice domeniului de activitate, ce se realizeaz2 6n leg2tur2 cu acestea, 6n vedereintroducerii pe pia52, punerii 6n func5iune 7i utiliz2rii instala5iilor+echipamentelor respective 6condi5ii de siguran52 6n func5ionare. producător $ persoan2 fizic2 sau juridic2 responsabil2 pentru proiectarea 7i+sau realizarea unema7ini de ridicat, 6n scopul introducerii pe pia52 7i+sau al punerii 6n func5iune 6n numele s2uprecum 7i orice persoan2 fizic2 sau juridic2, care construie7te, monteaz2, instaleaz2ambaleaz2 sau eticheteaz2 o ma7in2 de ridicat 6n vederea introducerii pe pia52 7i+sau punerii 6func5iune sub nume propriu. punere în funcţ iune $ ac5iunea care are loc 6n momentul primei utiliz2ri a unei ma7ini dridicat.raza minimă de vira" B raza cercului circumscris p2r5ii eterioare a ro5ii din fa52 a stivuitoruluc3nd ro5ile sunt bracate la maimum.regim de autorizare şi verificare tehnică $ totalitatea condi5iilor, cerin5elor, eamin2rilo 6ncerc2rilor 7i+sau evalu2rilor la care este supus2, cu caracter obligatoriu, o ma7in2 de ridica

pe parcursul realiz2rii 7i utiliz2rii, precum 7i deciziile luate 6n leg2tur2 cu aceasta, 6n scopul de se asigura func5ionarea 6n condi5ii de siguran52, conform prescrip5iilor tehnice.registru $ orice eviden52 sau baz2 de date administrat2 de o autoritate competent2, 6n form


9/129

reparare $ ansamblu de lucr2ri 7i opera5iuni ce se eecut2 prin 6nl2turareneconformit25ilor+defec5iunilor constatate la o ma7in2 de ridicat, 6n scopul aducerii acesteia lparametrii ini5iali sau la al5i parametri care asigur2 func5ionarea 6n condi5ii de siguran52 acesteia, conform prescrip5iei tehnice.repunerea în funcţiune $ ac5iunea care are loc 6n momentul primei utiliz2ri a unei ma7ini dridicat, ulterior repar2rii, efectu2rii unei revizii 7i+sau efectu2rii unei interven5ii de 6ntre5inere acesteia, precum 7i ulterior mont2rii ma7inii de ridicat pe un alt amplasament, modific2

configura5iei sau mont2rii altor elemente purt2toare de sarcin2, dup2 caz, conform prescrip5itehnice.revizie $ activitatea, de regul2 planificat2, ce const2 6n ansamblul opera5iilor ce se eecutasupra unei ma7ini de ridicat 6n scopul regl2rii sau 6nlocuirii pieselor 7i aparatelor 6nglobate 6aceasta, conform prescrip5iei tehnice.ridicare (cobor!re) sarcină B deplasarea unei sarcini pe vertical2.sarcina de încercare B valoarea sarcinii la care este 6ncercat un stivuitor.sarcina dinamică B sarcina care ia na7tere 6n timpul acceler2rii sau deceler2rii sarcinnominale, par5iale etc.sarcină nominală $ sarcina maim2 pentru care a fost proiectat2 7i construit2 ma7ina dridicat.

sarcina statică B sarcina nominal2, par5ial2 etc. 6n stare de repaos.spătar vertical al sarcinii B ecran vertical, montat 6n general la placa portfurc2, pentru preveni c2derea 6nspre manevrant a sarcinii transportate.stabilitatea dinamică B rezisten5a la r2sturnare a stivuitorului aflat 6n mi7care, sub ac5iunefor5elor create de mi7carea respectiv2: deplasare rectilinie sau 6n curb2, fr3nare, deplasarsarcin2.stabilitatea statică Brezisten5a la r2sturnare a unui stivuitor care nu eecut2 nici o mi7caresingura for52 care ac5ioneaz2 fiind sarcina.stivuire B manipulare care const2 6n ridicarea unei sarcini 7i depunerea ei pe o stiv2 formatdin sarcini asem2n2toare.stivuitor $ ma7in2 de ridicat destinat2 ridic2rii, deplas2rii 7i stivuirii sarcinilor.stivuitor B ma7in2 de ridicat autopropulsata care este destinata incarcarii, descarcardeplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si greutati apreciabile.stivuitorist B persoana instruita si autorizata de catre ISCIR, care manevreaza stivuitoarindiferent de tipul si destinatia acestora.suprasarcină B sarcina care dep27e7te sarcina nominal2.şasiu B structur2 metalic2 pe care sunt montate diversele organe ale stivuitorului, respectansamblul propulsor, mecanismul de ridicare etc.tampon B component2 de securitate destinat2 amortiz2rii 7ocurilor la lovire.translator stivuitor B instala5ie stivuitoare, cu coloan2 vertical2, care se deplaseaz2 6n culoardintre rafturi.utilizator $ persoan2 fizic2 sau juridic2 ce are 6n folosin52 o ma7in2 de ridicat.verificare tehnică $ totalitatea verific2rilor 7i+sau 6ncerc2rilor ce se realizeaz2, 6n bazdocumenta5iei tehnice aplicabile unei ma7ini de ridicat 7i prevederilor prezentei prescriptehnice, 6n scopul evalu2rii m2surii 6n care ma7ina de ridicat satisface cerin5ele de func5ionar 6n condi5ii de siguran52.viteza de deplasare B viteza de deplasare 6n regim stabilizat a unui stivuitor.viteza de ridicare (cobor!re) a sarcinii B viteza de deplasare pe vertical2 6n regim stabilizat sarcinii de lucru.zonă periculoasă B orice zon2 din interiorul 7i+sau din apropierea unui stivuitor, 6n carprezen5a unei persoane epuse constituie un risc pentru s2n2tatea sau securitatea sa.


10/129

ISCI $ Inspec5ia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub !resiune 7i Instala5iilode RidicatS# $ !ersonal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucr2rilorS$%I $ >perator responsabil cu supravegherea 7i verificarea tehnic2 a instala5iilor%S $ !ersonal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura&'% $ !ersonal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documenta5iei tehnic

preliminare de montare+reparare&'% $ !ersonal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documenta5iei tehnice dverific2ri tehnice 6n utilizare pentru investiga5ii+eamin2ri cu caracter tehnic.


11/129

CONSTRUCTIA SI 5UNCTIONAREA STIVUITOARELOR

/.1. Casi)i*area sti'uitoareor

Stivuitor B masina de ridicat autopropulsata care este destinata incarcarii, descarcardeplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si greutati apreciabile.

Sunt definite ca stivuitoare urmatoarele masini de ridicat:

; Sti'uitoare autopropusate< ;Ee*trosti'uitoare ;9otosti'uitoare ;Sti'uitoare pietonae

; Transatoare sti'uitoareEe*trosti'uitor B stivuitor autopropulsat a c2rui ac5ionare este electric2.

9otosti'uitor B stivuitor autopropulsat ac5ionat de motor cu ardere intern2.Sti'uitor pietona $ electrostivuitor comandat de stivuitorist pedestru

Transator sti'uitor B instala5ie stivuitoare, cu coloan2 vertical2, care se deplaseaz2 6n culoardintre rafturi.

Sti'uitor autopropusat – ee*trosti'uitor


12/129

Sti'uitor autopropusat – -otosti'uitor =-otor Diese6

Sti'uitor autopropusat – -otosti'uitor =-otor GPL6


13/129

Sti'uitor autopropusat ;Sti'uitor pietona

Transator sti'uitor

A t ti i d i i d idi t it i ti it ; i fl t b i id t


14/129

port;)ur*i, )ur*i, a*ti'itatea (e sti'uire, ele fiind practic foarte diferite, cel putin din punct dvedere constructiv.

Avand in vedere diversitatea stivuitoarelor, acestea pot fi clasificate dupa mai multe critercum ar fi:

$dupa modul de propulsie: *u -otor ter-i* (motostivuitoare) $ cu motor Giesel

$ cu motor pe benzina $ cu motor cu gaz lichefiat 0!8

*u -otor ee*tri* (electrostivuitoare)

$dupa marca: 9ITSU:ISI, CATERPILLAR, LINDE, :AL>ANCAR, >AL9AR,DAE?OO, STILL, et*.

$dupa model: MI"SHIS1I: 5D1@N, 5G1@N, 5:1!N, et*.CA"R!I88AR: DP1@>, EP1@>RT, et*.8IJG: $@T, R1", R1!,E1%T, et*.

A8KAJCAR: DV 10B$.//.$%, EV !&0.//.1%, et*. S"I88: R!% – 1!, R0%;/@, 591";V, et*.

$dupa capacitatea de ridicare: 1 t 1,@t 1,!t $t $,@t /t /,$ t) /,@ t) ",@ t) et*.

$dupa destinatie: *u (estinatie o+isnuita *u (estinatie spe*iaa =n1%t6 portuare, pentru *ontainere, et*.

Sti'uitor pentru *ontainere


15/129

Sti'uitor pentru *ontainere

$dupa inaltimea de ridicare: $&%% --, //%% --, /@%% --, @%%% --, et*.

$dupa tipul mecanismului de ridicare: *u *atarg *u +rat tees*opi*

Sti'uitor *u *atarg


16/129

Sti'uitor *u +rat tees*opi*

$dupa tipul catargului: si-pu, (u+u, tripu, *'a(rupu.

$dupa numarul rotilor: in patru pun*te $ cu patru rotiin trei pun*te B cu trei roti $ cu roata simpla

$ cu roata dubla (in tandem)

Sti'uitoare in trei pun*te

$dupa tipul anvelopelor: supereasti*e =SE6, pneu-ati*e =L6, *au*iu* =V6, poiuretan=PE6, tra*totan =T6, et*.


17/129

$dupa numarul rotilor directoare: *u (oua roti (ire*toare, *u patru roti (ire*toare.

$dupa modul de calare: )ara *aare, *u *aare.

$dupa tipul furcilor: )ur*i )rontae, )ur*i aterae, )ur*i *u -anipuare triateraa.

Sti'uitor *u )ur*i aterae

Sti'uitor *u )ur*i *u -anipuare triateraa

$dupa dotarea sau nu cu dispozitiv: *u (ispoziti' $ incorporat,

$ neincorporat

)ara (ispoziti'


18/129

Sti'uitoare *u (ispoziti'

$dupa compleitate: -asina (e ri(i*at si-pa (stivuitor simplu) -asina (e ri(i*at (e tip spe*ia (masina de ridicat ce poate fi:incarcator frontal, macara, nacela sau stivuitor in functie de dispozitivul de manipulare a sarcincu care este dotata cand este dotata cu placa port*furci si furci+ instalatia este stivuitor )

$dupa pozitia stivuitoristului: *u sti'uitorist purtat ; asezat =pe s*aun6 ; in pi*ioare =)ara s*aun6 *u sti'uitorist pieton =pe(estru6

Sti'uitor *u sti'uitorist purtat ; in pi*ioare =)ara s*aun6


19/129

Sti'uitor *u sti'uitorist pieton =pe(estru6

"ranslatoarele stivuitoare pot fi clasificate, de eemplu, in functie de:

$dupa numarul de paleti manipulati: *u un paet *u (oi paeti

$dupa adancimea de stivuire: *u a(an*i-e si-pa (e sti'uire*u a(an*i-e (u+a (e sti'uire

ista desigur si alte criterii de clasificare.

/.$. Constru*tia si (es*rierea tipurior (e sti'uitoare*ara*teristi*i teni*e prin*ipae

Parti *o-ponente

!rincipalele parti *o-ponente ale unui stivuitor sunt:

Sasiu $ structur2 metalic2 pe care sunt montate diversele organe ale stivuitorului, respectansamblul propulsor, mecanismul de directie, mecanismul de ridicare, etc.

9e*anis-u (e (epasare $ mecanism ac5ionat 7i utilizat pentru deplasarea stivuitorului cazul translatorului stivuitor deplasarea este echivalenta cu translatia in lungul culoarului dintrrafturi. Mecanismul de deplasare este compus din: pentru stivuitoare autopropulsate$motor de actionare$sistemul de transmisie$punte motoare + punti motoare (//)$punte directoare + punti directoare$roti de rulare

pentru translatoare stivuitoaret + t d ti


20/129

$roti motoare (conducatoare)$roti conduse "ranslatorul stivuitor se deplaseaza pe *aea (e ruare amplasata pe pardoseala si esghidat de grin(a (e gi(are situata deasupra translatorului.

9e*anis-u (e (ire*tie $ un ansamblu de p3rghii 7i piese care prin intermediul volanulutimonei permite direc5ionarea stivuitorului, av3nd rolul s2 asigure conducerea u7oar2 7i rapid2 acestuia 6n linie dreapt2 sau 6n viraje, precum 7i sa men5in2 controlul asupra direc5iei de mers stabilitatea sa 6n toate condi5iile de eploatare nu se intalneste la translatorul stivuitor.

9e*anis-u (e ri(i*are ; *o+orare B mecanism ac5ionat 7i utilizat pentru ridicarea cobor3rea sarcinii

!entru stivuitoare autopropulsate mecanismul include *atargu (simplu, dublu, triplcvadruplu) sau +ratu

!entru translatoare stivuitoare deplasarea este echivalenta cu translatia sus$jos caruciorului intre rafturi.

9e*anis-u (e +as*uare =in*inare6 B mecanism ac5ionat 7i utilizat pentru inclinare

spre in fata sau spre in spate a dispozitivului de manipulare a sarcinii nu se intalneste ltranslatorul stivuitor.

Dispoziti'u (e -anipuare a sar*inii B dispozitiv cu furci destinat apucarii, prindesarcinii in vederea ridicarii$coborarii, translatarii$rotirii si stivuirii$destivuirii acesteia.

Contragreutatea B mas2 fiat2 6n partea din spate a 7asiului 7i destinat2 echilibr2sarcinii.

Siste-u (e )ranare ste compus din:

pentru stivuitoare autopropulsate )rana (e ser'i*iu B de obicei hidraulica cu discuri )rana (e par*are B de obicei mecanica cu sabotipentru translatoare stivuitoare (ispoziti'ee (e )ranare destinate reducerii vitezei 7i+sau 6mpiedic2rii mi7c2mecanismelor translatorului stivuitor de obicei frane electromagnetice, aiale incluse motoarele electrice.

Instaatia i(raui*a B asigura functionarea mecanismelor de ridicare$coborare, dbasculare, de directie precum si a dispozitivului de manipulare a sarcinii si a sistemului dfranare (frana de serviciu). ste compusa din:

; *ir*uitu prin*ipa (e )orta (ridicare$coborare, basculare) ; *ir*uitu se*un(ar (pentru actionarea diverselor dispozitive hidraulice)

Instaatia ee*tri*a B asigura comanda functionarii si functionarea stivuitorului precum si instalatiilor de iluminat si de semnalizare. ste compusa din: ; *ir*uitu (e )orta ; *ir*uitu (e *o-an(a ; *ir*uitu (e iu-inat ; *ir*uitu (e se-naizare

Co-ponente (e se*uritate # (ispoziti'e (e prote*tie si (e siguranta B componente cgaranteaza functionarea stivuitorului in conditii de siguranta pe toat2 perioada de utilizar

prev2zut2 6n documenta5ia tehnic2 a acestuia.

Si t ( ( i t


21/129

Cara*teristi*i teni*e prin*ipae

Cara*teristi*ie teni*e (e +aza ae unui sti'uitor, sunt<

;*apa*itatea # sar*ina no-inaa a sti'uitoruui =n6 B sarcina pentru care a fost proiectat construit stivuitorul

;*entru (e sar*ina no-inaa =*6 B distanta maima pe orizontala de la fata frontala a furcilosau fata frontala a atasamentului pana la centrul de greutate al incarcaturii corespunzatoarsarcinii nominale

;4n32i-ea (e ri(i*are =/6 B distan5a pe vertical2 de la nivelul planului pe care este a7ezstivuitorul p3n2 la dispozitivul de manipulare a sarcinii, c3nd acesta se afl2 6n pozi5ia de lucrsuperioar2

Mai pot fi adaugate: pentru stivuitoarele cu brat

;raza -aFi-a (e a*tiune B distan5a maima pe orizontal2 6ntre aa verticala a platformstivuitorului 7i aa vertical2 a dispozitivului de manipulare a sarcinii c3nd stivuitorul estamplasat pe o suprafa52 orizontal2.

pentru translatoarele stivuitoare;ungi-ea *uoaruui (intre ra)turi B lungimea cursei de translatie pe orizontala, intre rafturi, translatorului stivuitor

Per)or-ante spe*i)i*e sti'uitoareor<

;'iteze (e *on(us *u # )ara sar*ina

;'iteze (e ri(i*are *u # )ara sar*ina

;'iteze (e *o+orare *u # )ara sar*ina

;)orta (e tra*tiune in *arig

;ra-pa -aFi-a (e ur*are

;panta -ini-a a )ranei (e par*are

;*onsu- (e *o-+usti+i<

$consum specific$consum mediu orar ;'iteze (e transatie (pentru translatoare stivuitoare)

/./. 9ar*area si i(enti)i*area sti'uitoareor

Liecare stivuitor trebuie s2 aib2 afi7ate lizibil 7i inteligibil, astfel 6nc3t s2 nu poat2 fi 7terseurm2toarele date de identificare:

$numele fabricantului 7i adresa lui$marcajul de conformitate 7i anul de fabrica5ie$indicarea seriei sau a tipului$parametrii de func5ionare.


22/129

!lacutele de fabricatie vor contine urmatoarele date: $ numele fabricantului 7i adresa lui $ tipul+modelul stivuitorului $ seria de fabricatie si anul de fabrica5ie + numarul de identificare $ parametrii de func5ionare: sarcina nominala, centrul de greutate al sarcinii, inaltimea deridicare $ felul actionarii+propulsia

$ masa stivuitorului $ tipul si dimensiunile anvelopelor $ marca, tipul,modelul si principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului (daca este cazul

$ marcajul de conformitate, etc.

/.". Sta+iitatea sti'uitoareor (iagra-a (e sar*ina

Stivuitorul 7i subansamblurile sale trebuie s2 fie proiectate 7i eecutate astfel 6nc3t, 6condi5iile de func5ionare prev2zute, stabilitatea s2 fie c3t mai mare 6nc3t s2 permit2 utilizarea sf2r2 risc de r2sturnare, de c2dere sau deplasare intempestiv2.

Sta+iitatea (ina-i*a B rezistenta la rasturnare a unui stivuitor aflat in miscare, suactiunea fortelor create de miscarea respectiva: miscarea rectilinie sau in curba, accelerarefranare, deplasare sarcina.

Sta+iitatea stati*a $ rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu eecuta nicimiscare, singura forta care actioneaza fiind sarcina.


23/129

Modelul clasic de stivuitor cu contragreutate este conceput pe principiul fizic al parghie

(parghia de gradul I). chilibrul de forte se realizeaza intre cele doua greutati: greutatea sarcin

(incarcaturii) Gsar*ina si greutatea stivuitorului Gsti'uitor , iar rolul punctului de sprijin il joacpuntea din fata a stivuitorului. Hn factor important in relatia echilibrului de forte il constitupozitiile centrelor de greutate ale incarcaturii si stivuitorului.

In consecinta, capacitatea stivuitorului este functie de pozitiile centrelor de greutate aincarcaturii si stivuitorului si deci de stabilitatea acestuia

!unctul din interiorul unui obiect care poate fi privit ca punctul in care este concentrat


24/129

C0 va coincide cu centrul sau geometric. Gaca obiectul nu este uniform, C0 se poate afla chiasi in afara obiectului.

Cand stivuitorul preia o incarcatura, ansamblul stivuitor$sarcina va avea un nou C0numit C0 combinat.

Stabilitatea unui stivuitor este determinata de pozitia C0 propriu, sau daca stivuitorul estincarcat, de pozitia C0 combinat. Stivuitorul are parti in miscare si ca urmare, C0 combinat nva fi fi.

C0 combinat se va deplasa in fata sau in spate dupa cum catargul este basculat in fatsau in spate.

C0 combinat se va deplasa in sus sau in jos dupa cum furcile sunt ridicate sau coborate Stabilitatea unui stivuitor incarcat depinde de urmatorii factori: $forma, volumul, masa si pozitia incarcaturii $inaltimea la care este ridicata incarcatura $amploarea bascularii catargului in fata sau in spate

$fortele dinamice care apar cand stivuitorul este accelerat sau este franat, sau canacesta vireaza $starea si inclinarea suprafetelor pe care lucreaza stivuitorul $presiunea in pneuri.


25/129

Acesti factori pot fi mai importanti in situatia in care stivuitorul este fara sarcina. Astfel, ustivuitor gol, cu furcile ridicate se poate rasturna in lateral mai usor decat un stivuitor incarcacu furcile coborate aproape de sol si cu catargul retras spre spate.

!entru ca un stivuitor sa fie stabil (sa nu se rastoarne frontal sau lateral) trebuie ccentrul sau de greutate sa se afle in permanenta in interiorul bazei de stabilitate, o suprafata dforma triunghiulara determinata de pozitiile rotilor din fata si de mijlocul puntii din spate. GacC0 se deplaseaza in fata aei puntii din fata, stivuitorul se va rasturna frontal, iar daca C0 sva deplasa in afara liniei de pe oricare latura a bazei de stabilitate, stivuitorul se va rasturnlateral.


26/129

Capacitatea efectiva de ridicare a unui stivuitor este determinata de urmatorii factori: ;*apa*itatea no-inaa a sti'uitoruui =n6 B marime specifica stivuitorului

sarcina+capacitatea nominal2 $ sarcina pentru care a fost proiectat 7i construit stivuitorul. ;*entru (e sar*ina no-inaa =*6 B marime specifica stivuitoruluicentrul de sarcina nominala $ distanta maima pe orizontala de la fata frontala a furcilor sau fatfrontala a atasamentului pana la centrul de greutate al incarcaturii corespunzatoare sarcinnominale

;raportu -asa in*ar*atura;*entru (e greutate a in*ar*aturii $ specific incarcaturii ;*entru (e sar*ina B marime specifica incarcaturiicentrul de sarcina $ distanta maima pe orizontala de la fata frontala a furcilor sau fata frontala atasamentului pana la centrul de greutate al incarcaturii.

Gaca *entru (e sar*ina H *entru (e sar*ina no-inaa =*6, capacitatea efectiva dridicare a unui stivuitor capacitatea nominal2 Gaca *entru (e sar*ina *entru (e sar*ina no-inaa =*6, capacitatea efectiva dridicare a unui stivuitor N capacitatea nominal2, conform (iagra-ei (e sar*ina. ;(iagra-a (e sar*ina B diagrama specifica fiecarui stivuitor, ce indica sarcina ce poateridicata de catre stivuitor in functie de raportul dintre cele trei marimi fizice: masa sarcinii dridicat, centrul de sarcina si inaltimea de ridicat.

Un sti'uitor nu tre+uie )oosit (a*a a*esta nu are pa*uta *u Diagra-(e sar*ina si (a*a pe pa*uta (e i(enti)i*are nu este in(i*ata *apa*itateno-inaa a a*estuia.


27/129

CAPITOLUL IV

CO9PONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

".1. Co-ponente (e se*uritate – prezentare

Co-ponente (e se*uritate B componente ce garanteaza functionarea stivuitorului conditii de siguranta pe toat2 perioada de utilizare prev2zut2 6n documenta5ia tehnic2 acestuia.

Componentele de securitate ce se folosesc, dup2 caz, la stivuitoare sunt urm2toarele:

$8imitatoare de sf3r7it de curs2$ntreruptoare de sf3r7it de curs2 (de avarie)$8imitatoare de sarcin2

$8imitatoare de vitez2$Gispozitive de re5inere a fluidului din cilindri$!arac2z2toare$"ampoane 7i opritoare$!iese de reazem 7i cur25itoare de 7in2$Contacte electrice de siguran52

".$. De)inirea si (es*rierea *o-ponenteor (e se*uritate

Li-itator (e s)rit (e *urs3 B componenta de securitate destinata s2 6ntrerup2 automaac5ionarea mecanismelor stivuitorului c3nd p2r5ile sale 6n mi7care dep27esc pozi5iile limit2 dlucru stabilite, permi53nd ac5ionarea mecanismelor 6n sens invers celui 6n care s$a limitami7carea respectiv2.

Jntreruptor (e s)rit (e *urs3 =(e a'arie6 $ componenta de securitate destinata sdeclanseze oprierea de urgenta c3nd p2r5ile 6n mi7care dep27esc pozi5iile etreme de lucstabilite actioneaza la defectarea limitatorului de cursa.

Li-itator (e sar*in3 B componenta de securitate destinata s2 6ntrerup2 automac5ionarea mecanismului de ridicare 6n cazul dep27irii sarcinii nominale, permi53nd ac5ionaremecanismului 6n sensul cobor3rii sarcinii.

Li-itator (e 'itez3 B component2 de securitate care la dep27irea unei viteze stabilitac5ioneaz2 parac2z2toarele 7i comand2 oprirea cabinei.

Gispozitiv de oprire progresiva B component2 de securitate cu rol de limitator de viteza careduce progresiv viteza de deplasare odata cu apropierea organelor+partilor in miscare dlimitele etreme ale curselor.

Cu rol de limitator de viteza la coborare, in cazul actionarilor hidraulice, se folosesc supaphidraulice (drossele), care regleaza debitul de ulei la coborarea sarcinii, permitandu$se astfereglarea vitezei de coborare in limitale prescrise (ma. -&m+min).

Dispoziti' (e re2inere a )ui(uui (in *iin(ri B component2 de securitate destinare5inerii fluidului 6n cilindri la sc2derea brusc2 a presiunii.


28/129

Ta-pon B component2 de securitate destinat2 amortiz2rii 7ocurilor la lovire.

Opritor B component2 de securitate destinat2 limit2rii deplas2rii peste pozi5iile limit2 dlucru stabilite.

Piesa (e reaze- $ component2 de securitate destinat2 evit2rii 7ocurilor provenite dspargerea accidental2 a ro5ilor de rulare sau a ruperii aelor acestora, precum 7i 6mpotrivderaierii.

Cur32itor (e in3 $ component2 de securitate destinat2 6ndep2rt2rii de pe calea de rulare

obstacolelor sau obiectelor care s$ar putea g2si pe aceasta.

Conta*t ee*tri* (e siguran23 $ component2 de securitate destinat2 sa intrerupa automain situatii de urgenta, total sau partial, miscarile si comenzile instalatiei.

!e langa componentele de securitate, stivuitoarele mai sunt dotate cu o serie d(ispoziti'e (e prote*tie si (e siguranta, cum ar fi:

Intreruptor (e se*uritate =s*aun sau pe(a36 B 6ntreruptor dispus astfel 6nc3t s2 6ntrerupcurentul motorului de trac5iune (7i eventual s2 aplice fr3na) 6n momentul 6n care manevrant 6nceteaz2 s2 ac5ioneze acest 6ntreruptor la stivuitoarele cu manevrant purtat, 6ntreruptor poatfi 7i scaunul sau o pedal2, iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona.

Conta*t (e siguranta usa *a+ina B 6ntreruptor dispus astfel 6nc3t s2 6ntrerup2 alimentareinstalatiei in situatia in care usa este deschisa sau nu este inchisa corespunzator se intalnestin cazul translatoarelor stivuitoare.

:o*are (e se*uritate B dispozitiv destinat s2 imobilizeze stivuitorul, fiind comand

printr$o cheie de contact sau printr$un alt mijloc pe care manevrantul 6l activeaz2 la p2r2sirec2ruciorului.

:uton oprire (e urgenta B dispozitiv ce debranseaza in situatii de urgenta toate miscarilesi comenzile instalatiei cu eceptia indicatorilor de siguranta.

Diagra-a (e sar*ina B tablita zincografiata ce indica sarcina ce poate fi ridicata de catrstivuitor in functie de raportul dintre cele trei marimi fizice: masa sarcinii de ridicat, centrul dsarcina si inaltimea de ridicat asigura impotriva supraincarcarii precum si impotriva pierdestabilitatii stivuitorului.

Sp3tar 'erti*a a sar*inii B ecran vertical, montat 6n general la placa portfurc2, pentrupreveni c2derea 6nspre manevrant a sarcinii transportate.

Siguranta +ratuui (e )ur*a B element ce asigura impotriva deplasarii furcii in timpmanevrarii sarcinii.

Panou (e prote*tie B element ce asigura impotriva atingerii accidentale a partiloinstalatiei aflate sub tensiune se intalneste in cazul translatoarelor stivuitoare.

Gar( (e prote*tie *u usa (e a**es a *ori(oru (e u*ru B element ce asigura impotrivaccesului persoanelor neautorizate in zona de lucru a translatorului stivuitor.

Dispoziti'e (e se-naizare si a'ertizare


29/129

prev2zut cu mijloace de semnalizare (cadrane, 8G$uri etc.) 7i indica5ii a c2ror cunoa7tere estnecesar2 pentru func5ionarea 6n securitate. Ge la locul s2u de comand2 stivuitoristul trebuie sperceap2 semnalele indicatoarelor sus men5ionate si sa se poat2 asigura de absen5persoanelor epuse 6n zonele periculoase. >rice punere 6n func5iune trebuie s2 fie precedat2 dun semnal de avertizare sonor 7i+sau vizual. Stivuitorul trebuie s2 fie prev2zut cu mijloace de semnalizare$avertizare pentru a garant

s2n2tatea 7i securitatea persoanelor epuse.


30/129

CAPITOLUL VDISPOKITIVE DE 5RANARE

@.1. Dispoziti'e (e )ranare

– (es*riere, ro, tipuri eFistente, -o( (e )un*2ionare, regare i 'eri)i*are –

Dispoziti' (e )rnare )rn3 B dispozitiv destinat reducerii vitezei 7i+sau 6mpiedic2mi7c2rii mecanismelor stivuitorului.

>rice stivuitor este prev2zut cu dispozitive de franare care s2 permit2 reducerea vitezei saoprirea complet2 6n condi5ii de securitate a acestuia, precum si a tuturor elementelor mobile alstivuitorului sau a unei p2r5i dintre acestea.

!entru translatoarele stivuitoare, dispozitivele de franare sunt frane electromagneticeaiale incluse in motoarele electrice de actionare ale mecanismelor respective.

!entru stivuitoarele autopropulsate, sistemul de franare este compus din: )rana (e ser'i*iu B de obicei hidraulica cu discuri

)rana (e par*are B de obicei mecanica cu saboti

Gispozitivul de franare este compus din:$mecanismul de franare$transmisia$elementul de comanda.

Mecanismul de franare serveste la producerea fortelor de franare ce se opun miscarii sau

tendintei de miscare a stivuitorului. "ransmisia dispozitivul de franare este compusa din ansamblul de elemente cuprinse intreelementul de comanda si frana propriu$zisa si care sunt legate in mod functional. lementul de comanda este piesa actionata direct de catre stivuitorist pentru a furnizatransmisiei energia necesara franarii sau pentru a o controla.

Gispozitivele de franare sunt alcatuite din unul sau mai multe organe mobile (rotitoaremontate pe un arbore al mecanismului si unul sau mai multe organe fie ce se solidarizeaza cscheletul mecanismului. Cand organele fie sunt apasate pe cele rotitoare apare o forta dfrecare, deci un moment rezistent pe arbore sub actiunea caruia se face oprirea sau limitarevitezei. !rin acest proces de frecare energia mecanica este transformata in caldura.

Gispozitivele de franare se clasifica dupa utilizare, particularitatile constructive si locul dedispunere a mecanismului de franare, sursa de energie utilizata pentru actionarea franelor sidupa tipul si particularitatile transmisiei.

Gupa utilizare, dispozitivele de franare se clasifica in:$dispozitiv de franare principal$dispozitiv de franare de siguranta$dispozitiv de franare de stationare$dispozitiv de franare auiliar

Gupa particularitatile constructive ale mecanismului de franare, dispozitivele de franare s

clasifica in functie de forma geometrica a pieselor rotitoare si fie a franei propriu$zise.


31/129

$frane cu tambur$frane cu disc$frane combinate. Gupa forma pieselor fie, franele pot fi:$cu saboti$cu placheti$cu banda

$cu discuri$combinate. Gupa locul de dispunere a mecanismului de franare se deosebesc:$frane pe roti$frane pe transmisie. In primul caz momentul de franare actioneaza direct asupra butucului rotii, iar in al doilecaz actioneaza asupra unui arbore al transmisiei.

Gupa tipul transmisiei se deosebesc:$frane cu transmisie mecanica$frane cu transmisie hidraulica$frane cu transmisie pneumatica

$frane cu transmisie electrica$frane cu transmisie combinata$frane cu transmisie cu servomecanism. Gupa numarul de circuite prin care efortul eercitat de sursa de energie se transmitmecanismului de franare se deopsebesc:$frane cu un singur circuit$frane cu mai multe circuite. In cazul transmisiei cu un singur circuit, o defectiune aparuta intr$un punct al acestescoate din functiune mecanismul de franare. Gispozitivele de franare cu circuite multiple sporesc sensibil fiabilitatea acestora securitatea eploatarii.

Gupa modul cum se realizeaza franarea:$frane normal deschise, la care prin comanda se realizeaza franarea$frane normal inchise, la care prin comanda se realizeaza deschiderea franei. Gupa rolul functional:$frane de oprire$frane de reglare.

TIPURI DE 5RANE ; EE9PLE

5rana *u sa+oti

Lrana cu saboti poate fi:$cu un sabot$cu doi saboti.


32/129


33/129

5rana *u +an(a

Lrana cu banda poate fi:$cu simplu efect$cu dublu efect.

Lrana cu banda se utilizeaza pentru instalatii de ridicat pentru sarcini mici.


34/129

5rana *u (is*uri sau *u *on

Lrana cu discuri sau cu con poate fi:$cu un singur disc$cu mai multe discuri$cu con. Lrana cu discuri sau cu con are caracteristic deplasarea elementelor de franare in directaiala. Aceste tipuri de frana au o constructie compacta si de dimensiuni reduse, fiind in prezenutilizate la electromotoarele cu frana inclusa si la electropalane.

5ranee (e *onstru*tie spe*iae sunt rar intalnite si de aceea doar le vom mentiona:

;frane cu clicheti$frane centrifugale$frane actionate continuu sau cu intermitenta de sarcina.


35/129

CAPITOLUL VI

CA:LURI SI LANTURI

!.1. Ter-eni si (e)initii

Cablu de otel B ansamblu format din mai multe sarme (cablu simplu) sau mai multe toroan(cablu compus), infasurate elicoidal, sprijinite pe o inima centrala, in unul sau mai multe stratusuprapuse si utilizate pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii dridicat

clisa B piesa plata care serveste la cuplarea a doua piese alaturate prin suruburi, nitursudura, etc.

lemente de legare a sarcinii B dispozitive auiliare ale instalatiilor de ridicat, formate dcabluri, lanturi, funii si benzi, prin intermediul carora se face suspendarea sarcinii de organul dprindere

Inima cablului B partea centrala a oricarui cablu in jurul careia se infasoara sarmele satoroanele componente ale cablului. Inima cablului poate fi metalica, din fire sintetice, vegetaleminerale, tuburi, conducte electrice, etc.

#ant B ansamblu compus din mai multe zale sau eclise si bolturi, cuplat cu accesorii inferioarsi superioare, utilizat pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii dridicat

Sarcina nominala B sarcina pentru care a fost construita instalatia, precum si cablul, lantufunia, banda, carligul sau alte elemente de legare

%oron B element component al cablului, constituit dintr$un ansamblu de mai multe sarminfasurate elicoidal si sprijinite pe o inima centrala in unul sau mai multe straturi suprapuse

,tilizator B persoana care foloseste o instalatie de ridicat, precum si cablul, lantul, funiabanda, carligul sau alte elemente de legare

-a B fiecare din ochiurile unui lant.

!.$. Constru*tie, -ateriae, *asi)i*are, a'antaMe, (eza'antaMe

Ca+urie si anturie fac parte din categoria organelor fleibile de tractiune. >rganelfleibile de tractiune au rolul de a asigura legatura dintre organele de prindere a sarcinii organele de actionare.


36/129

Ca+urie (e ote sunt folosite ca organe fleibile de tractiune la majoritatea instalatiilor dridicat. Aceasta se datoreaza multiplelor avantaje pe care le prezinta in comparatie cu celelalttipuri de organe fleibile. Constructia unui cablu din otel se realizeaza in principiu prin cablare, operatie tehnologiccare consta in rasucirea in forma de elice a sarmelor din care este alcatuit cablul. !rin cablare se formeaza:$cabluri simple, la care in jurul unei sarme centrale sunt infasurate celelalte sarme

$cabluri duble, la care in jurul unei inimi se infasoara sase cabluri simple, denumite toroaneInima cablului dublu se realizeaza din fibre vegetale (canepa), din fibre minerale (azbest) sadin sarme de otel. In functie de modul si de locul de folosire a cablului de otel se alege naturinimii de cablu utilizata$cabluri triple, la care in jurul unei inimi realizate in acelasi mod ca la cablurile duble seinfasoara sase cabluri duble.

Sensul de cablare a toroanelor in jurul inimii poate fi la dreapta, realizandu$se o cablare Ola stanga, realizandu$se o cablare S, si mita OS sau SO, in care sensul de cablare a unui toroeste invers celui de cablare a toroanelor alaturate.

!entru instalatiile de ridicat, cele mai folosite sunt cablurile duble de constructie moderna,nimite cabluri compuse. 8a cablurile duble normale, contactul intre sarmele a doua straturialaturate se face prin puncte, intrucat sarmele au acelasi diametru si numarul lor difera de la unstrat la altul in functie de diametrul stratului. Acest dezavantaj se inlatura prin folosirea unuicablu compus la care se realizeaza un contact liniar intre sarmele a doua straturi alaturate,intrucat au acelasi numar de sarme. Acest lucru se realizeaza prin variatia diametrului sarmeloin diferitele straturi.

>rganele instalatiilor de ridicat care ghideaza cablurile de otel sunt rotile de cablu si tobepentru cablu.


37/129


38/129

Lanturie su(ate se utilizeaza ca organe fleibile de tractiune pentru instalatii de ridicat mic Lolosirea lanturilor se impune in cazul instalatiilor de ridicat ce lucreaza in medii cu actiuncoroziva, intrucat, datorita sectiunii mari a zalei lantului, nu eista pericolul sectionarii din cauzefectului de coroziune. Ca organe fleibile de tractiune, la instalatiile de ridicat se folosesc urmatoarele tipuri dlanturi sudate:

$lanturi calibrate cu zale scurte

$lanturi necalibrate cu zale scurte.

8anturile calibrate sunt folosite pentru actionarea rotilor de lant cu locasuri. Gatoriteecutiei precise a lantului, distantele dintre zale sunt egale, zalele pot intra in locasurilechidistante de pe roata de lant, asigurandu$se o functionare corecta.

8anturile necalibrate se folosesc atunci cand organul de actionare este o toba prevazuta suprafata cu un sant elicoidal, pentru a se asigura infasurarea echidistanta a lantului. In acescaz, pentru o buna functionare, nu mai este necesara o respectare a distantei dintre zale.

Gatorita constructiei lor, lanturile sudate au o mare fleibilitate in orice directie. Instalatiide ridicat care folosesc lanturi sudate ca organe fleibile de tractiune pot fi realizate cu gabarredus, intrucat se folosesc tobe sau roti de lant cu diametre mici, datorita fleibilitatii lanturilo Avantajul folosirii lanturilor sudate la o instalatie de ridicat consta in faptul ca asigura constructie simpla, de dimensiuni reduse.

Lanturie *u e*ise si +oturi =Gae6 se intrebuinteaza ca organe fleibile de tractiune

instalatiile de ridicat cu actionare manuala sau la instalatiile de ridicat folosite in lucrarihidrotehnice pentru ridicat sarcini sub apa.

In ca l sti itoarelor lant rile c eclise si bolt ri s nt tili ate la transmiterea miscarii


39/129

8anturile cu eclise si bolturi sunt alcatuite din placutele *, numite eclise, asamblate intre el

prin bolturile %.le pot fi:

$lanturi cu eclise si bolturi cu zale scurte$lanturi cu eclise si bolturi cu zale lungi. Rotile de actionare pentru lanturile cu eclise si bolturi au periferia de forma specialprevazuta cu dinti pentru realizarea angrenarii.

8anturile cu eclise si bolturi nu se folosesc la instalatiile de ridicat ce lucreaza in aer libesau in medii cu praf, intrucat praful ce patrunde in articulatiile lantului produce o uzura rapida.

Gupa numarul de randuri de eclise, lanturile cu eclise si bolturi pot fi:$simple, avand doua randuri de eclise$duble, avand trei randuri de eclise$triple, avand patru randuri de eclise.

!./. Veri)i*area in eFpoatare si s*oaterea (in uz a *a+urior si anturior

n timpul eploat2rii cablurile 7i lan5urile se vor verifica periodic, conform prevederilor dtabelul urmator.

Jr.crt.

Lelul verific2rii !eriodicitatea verific2rii !ersonalul care eecut2 verificarea

* erificareaaspectului 7i fi2riicapetelor

a) Oilnic, la 6nceputulfiec2rui schimb

!ersonalul care manevreaz2 instala5ii deridicat.

b) Cel pu5in odat2 ladou2 s2pt2m3ni

Peful echipei de 6ntre5inere a instala5iei deridicat.

% erificareaam2nun5it2 a st2riitehnice

a) > dat2 pe lun2 Peful echipei care r2spunde de 6ntre5inerea instala5iei de ridicat sau 6nlocuitorul acestuia.

b) 8a verificareatehnic2 oficial2 a

Inspectorul ISCIR sau responsabilul cusupravegherea 7i verificarea tehnic2 a


40/129

nainte de verificare cablurile 7i lan5urile se cur252 prin sp2lare cu petrol astfel ceventualele defecte s2 poat2 fi observate u7or. Se interzice cur25area prin ardere.

>bserva5iile rezultate 6n urma verific2rilor se 6nscriu, dup2 caz, 6n:$registrul de eviden52 a supravegherii instala5iei (cazurile *a, *b, %a din tabel)$cartea instala5iei de ridicat B partea de eploatare (cazul %b din tabel).

!entru verificarea gradului de uzur2, cablurile 7i lan5urile se eamineaz2 6n timp ce s

6nf27oar2 cu vitez2 redus2 pe tambur, roat2 de fric5iune, molet2, roat2 cu alveole sau rol2, dupcaz.8a verificarea cablurilor se va urm2ri dac2 eist2 urm2toarele defecte:

$deterior2ri (striviri, ruperi de toroane, aplatis2ri etc.) sau 6nnod2ri$s3rme rupte, plesnite sau 6ncruci7ate $uzuri (provenite din eploatarea normal2, din ruginire, din corodare etc.).

8a verificarea lan5urilor se va urm2ri dac2 eist2 urm2toarele defecte:$deterior2ri (6ndoiri, turtiri, fisuri etc.)$alungiri$uzuri (provenite din eploatarea normal2, din ruginire, din corodare etc.).

S*oaterea (in uz a *a+urior Hn cablu se scoate din func5iune conform criteriilor prev2zute 6n standardele 6n vigoare. 8scoaterea din func5iune a unui cablu se vor avea 6n vedere cel pu5in urm2toarele criterii:$unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.)$prezint2 deform2ri cum ar fi: deformare elicoidal2, deformare 6n colivie, etrudare a toroanelosau firelor, cre7tere sau diminuare local2 a diametrului cablului, aplatisare, ochiuri sau buclstr3nse, fr3ngeri$prezint2 rupturi ale firelor 6n dreptul fi2rilor de cap2t$se diminueaz2 elasticitatea constatat2 6n cadrul eamin2rilor periodice sau prin analizspecializate$prezint2 coroziune eterioar2, interioar2 sau apar pete de rugin2$prezint2 deteriorare vizibil2 la eterior, produs2 prin c2ldur2 sau prin fenomen electrimanifestat2 prin culori de recoacere$s$a produs ie7irea capetelor de s3rm2 din 6mpletire sau ruperea 7i desfacerea matis2rii pe usfert din lungimea ei$s$a produs ie7irea s3rmelor din inelele presate (6n cazul cablurilor de legare presate), ruperesau deformarea acestor inele.

Jum2rul de s3rme rupte se stabile7te pe por5iunea cea mai uzat2 a cablului.

S*oaterea (in uz a anturior Hn lan5 cu zale se scoate din func5iune conform criteriilor prev2zute 6n standardele 6vigoare. 8a scoaterea din func5iune a unui lan5 cu zale se va avea 6n vedere cel pu5in urm2torucriteriu:$zalele sunt 6ndoite, turtite, alungite sau fisurate.

Hn lan5 cu eclise 7i bol5uri (lan5 0alle) se scoate din func5iune conform criteriilor prev2zut 6n standardele 6n vigoare. 8a scoaterea din func5iune a unui lan5 cu eclise 7i bol5uri se vor ave 6n vedere cel pu5in urm2toarele criterii:$eclisele prezint2 6ndoiri, lovituri sau fisur2ri$s$a rupt una din eclise.

Alungirile precum 7i uzura lan5urilor se vor determina pe por5iunea cea mai solicitat2.


41/129

CAPITOLUL VII

DISPOKITIVE DE 9ANEVRARE A SARCINILOR

0.1. Constru*tia si (es*rierea (ispoziti'eor (e -ane'rare a sar*inior

'ispozitiv de manevrare a sarcinii $ dispozitiv (c3rlig, graif2r, electromagnet, furc2 sa

altele) pentru apucarea, prinderea sau manipularea sarcinii. In cazul stivuitoarelor, dispozitivul de manevrare a sarcinii este pa*a port;)ur*i *u )ur*i. Cele mai simple dispozitive sunt cele cu placile port$furci fie (nedeplasabile fata de catargsi cu furcile deplasabile manual stanga$dreapta.

In functie de destinatie, stivuitoarele pot fi dotate cu dispozitive mai complee de manevrara sarcinilor, ceea ce presupune marirea numarului de perechi de furci si a posibilitatii de

prinde, apuca sarcini de forme si marimi diferite, precum si compleitatea miscarilor ce pot realizate. Astfel, in functie de compleitate, putem evidentia urmatoarele tipuri de dispozitive: Gupa numarul de perechi de furci:$cu furci simple$cu furci duble$cu furci triple$cu furci cvadruple Gupa posibilitatea de a prinde, apuca sarcini de forme si marimi diferite:$cu furci normale$cu furci tip Fclame;$cu furci speciale (la stivuitoarele pentru containere) sau$cu furci fara dispozitive suplimentare$cu dispozitive suplimentare montate pe placa port$furci$cu dispozitive suplimentare montate pe furci Gupa miscarile efectuate:$cu translatie stanga$dreapta furci$cu translatie stanga$dreapta placa port$furci$cu translatie stanga$dreapta placa port$furci si furci$cu translatie fata$spate placa port$furci (furci impingatoare)

$cu rotire furci in plan orizontal$cu rotire furci in plan vertical$cu miscari combinate.

Gupa modul de actionare:$cu actionare hidraulica$cu actionare mecanica (intalnita la translatoarele stivuitoare)$cu actionare manuala (deplasarea furcilor).

Gupa modul de incorporare (atasare):$incorporate $ incluse in componenta stivuitorului de catre producator + proiectant$neincorporate $ incluse in componenta stivuitorului de catre utilizator pot fi demontatstivuitoarele revenind la stadiul de Fstivuitor standard;


42/129

.


43/129


44/129

!rin incorporarea sau anearea unui dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii constructia standard a unui stivuitor, se introduce practic un termen nou in relatia echilibrului dforte ce determina stabilitatea stivuitorului.

Acest termen este produsul dintre greutatea dispozitivului si distanta de la centrul dgreutate al dispozitivului la puntea din fata a stivuitorului (punctul de sprijin).

In consecinta, prezenta dispozitivului modifica stabilitatea stivuitorului si deci capacitateefectiva de ridicare a acestuia.

In situatia in care dispozitivul este incorporat, proiectantul determina capacitatea efectivde ridicare a stivuitorului, tinand cont de efectul produs de prezenta dispozitivului.Se poate defini in aceasta situatie o noua notiune, *apa*itatea no-inaa i-itata (

ri(i*are, numita pe scurt, *apa*itatea # sar*ina i-itata sau *apa*itatea # sar*inre*a*uata sau *apa*itatea # sar*ina rezi(uaa.

Capa*itatea no-inaa i-itata (e ri(i*are reprezinta capacitatea nominala de ridicare unui stivuitor prevazut cu dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii.

Ge reamintit faptul ca notiunea de capacitate nominala se refera la stivuitorul standard.Se disting doua cazuri:

$stivuitor standard stivuitor fara dispozitiv suplimentar Sarcina nominala difera de sarcina limitata. In documentatia tehnica a stivuitorului, precu

si pe placuta de identificare sunt indicate atat sarcina nominala cat si sarcina limitata.$stivuitor standard stivuitor cu dispozitiv suplimentar (dispozitiv incorporat) Sarcina limitata este egala cu sarcina nominala. In documentatia tehnica a stivuitoruluprecum si pe placuta tehnica este indicata sarcina nominala. Htilizatorul poate atasa un dispozitiv la stivuitor sau poate inlocui dispozitivul eistent caltul, numai cu acordul proiectantului, care va recalcula sarcina nominala determinand sarcinnominala limitata. In aceasta situatie, sarcina nominala difera de sarcina limitata si consecinta, vor fi indicate in documentatia tehnica si pe placuta de identificare a stivuitorului.


45/129

CAPITOLUL VIIIAUTORIKAREA STIVUITORISTILOR

&.1. Pre'e(eri generae

PT CR&;$%%B – Coe*tia ISCIRAUTORIKAREA PERSONALULUI DE DESERVIRE A INSTALAIILOR#ECIPA9ENTELORI ACCEPTAREA PERSONALULUI AUILIAR DE DESERVIRE

stabile7te cerin5ele 7i condi5iile aplicabile 6n vederea autoriz2rii personalului de deservire 7i accept2rii personalul auiliar de deservire 6n scopul asigur2rii condi5iilor de eploatare 6siguran52 a instala5iilor+echipamentelor.

Sti'uitorist persona (e (eser'ireSti'uitorist ; persoan2 instruit2 7i autorizat2 care manevreaz2 stivuitoare, indiferent de tipul destina5ia acestora.

Stivuitoristul este eaminat 6n vederea autoriz2rii de c2tre ISCIR dup2 absolvirea unuiprogram de formare profesional2 fac ecep5ie cet25enii unui stat membru al Hniuniiuropene sau stat semnatar al Acordului privind Spa5iul conomic uropean care au absolvit 6n statul membru de origine un program de formare profesional2 echivalent cu cel prev2zut 6nprezenta prescrip5ie tehnic2. !rogramele de formare profesional2 6n vederea autoriz2rii personalului se organizeaz2 defurnizori de formare profesional2 aviza5i 7i autoriza5i.

&.$. Organizarea eFa-enuui 4n 'e(erea autoriz3rii amenul 6n vederea autoriz2rii personalului de deservire (stivuitoristilor) se organizeaz2de furnizorul de formare profesional2 care are obliga5ia s2 asigure condi5iile necesare pentrubuna desf27urare a acestuia. Se admit la eamenul 6n vederea autoriz2rii persoanele care 6ndeplinesc urm2toarelecondi5ii: $ au 6mplinit v3rsta minim2 de *# ani

$ de5in fi7a de aptitudini de medicina muncii cu men5iunea FApt pentru prestarea ocupa5ieide stivuitorist; sau un document echivalent emis de autoritatea competent2 6n domeniu dintr$un stat membru al Hniunii uropene sau stat semnatar al Acordului privind Spa5iul conomic

uropean$ au absolvit un program de formare profesional2 organizat de un furnizor de formareprofesional2 autorizat 6n condi5iile legii sau echivalent cu cel solicitat, conform prevederilor prezentei prescrip5ii tehnice, organizat de o entitate competent2 dintr$un stat membru alHniunii uropene sau stat semnatar al Acordului privind Spa5iul conomic uropean$ au absolvit cursuri universitare tehnice de lung2 sau scurt2 durat2.

&./. Sus2inerea eFa-enuui 4n 'e(erea autoriz3rii

Comisia de eaminare 6n vederea autoriz2rii este constituit2 din:

$ inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR 6n calitate de pre7edinte al comisiei$ formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesional2

t t l f i l i d f f i l2 i 2 t i t l i i i


46/129

Comisia de eaminare admite participarea la eamenul 6n vederea autoriz2rii a candida5ilocare fac dovada absolvirii programului de formare profesional2 (catalogul cu rezultatele eamenul de absolvire a programului de formare profesional2 sau certificatul dabsolvire+calificare). amenul 6n vederea autoriz2rii const2 dintr$o prob2 teoretic2 7i o prob2 practic2 ce au cscop verificarea 6nsu7irii cuno7tin5elor prev2zute 6n programa analitic2 a programului de formarprofesional2 7i a dob3ndirii deprinderilor practice necesare pentru deservire

instala5iei+echipamentului pentru care se solicit2 autorizarea. Candidatul care ob5ine minim not9 (7ase) este declarat Fadmis; la proba teoretic2 7i sus5ine proba practic2.Rezultatele eamenului se consemneaz2 de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR

6ntr$un proces$verbal, conform modelului din anea -, !" CR#$%&&'.Candidatul care nu ob5ine nota minim2 9 (7ase) la una din probe este declarat Frespins;.Candidatul absent sau declarat Frespins; se poate prezenta la o nou2 eaminare 6n vedere

autoriz2rii, 6n condi5iile prev2zute la art. **.8ucr2rile scrise la proba teoretic2 se ata7eaz2 la procesul$verbal de autorizare.

Gosarele candidatilor se returneaz2 furnizorului de formare profesional2, cu ecep5ifotografiei, pentru arhivare, conform prevederilor legale 6n vigoare.

&.". Ei+erarea autoriza2iei

!e baza rezultatelor din procesul$verbal 6ncheiat, ISCIR elibereaz2 candida5ilor care apromovat eamenul o autoriza5ie tip, conform modelului din anea /, 6nso5it2 de talonul pentrvize anuale, conform modelului din anea 4. alabilitatea autoriza5iei se confirm2 anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de c2troperatorul RS"I al de5in2torului+utilizatorului.

alabilitatea talonului pentru vize anuale este de / ani.8ipsa vizei anuale la zi pe talonul care 6nso5e7te autoriza5ia atrage suspendarea dreptului d

eercitare a activit25ii pentru care a fost autorizat. n cazul pierderii+deterior2rii autoriza5iei 7i+sau a talonului pentru vize anuale, pentreliberarea unui duplicat, solicitantul depune la ISCIR emitent2 a autoriza5iei urm2toareldocumente: $ cererea pentru eliberarea duplicatului

$ copia actului de identitate$ o fotografie color m2rimea Q

$ copia certificatului de absolvire+calificare a programului de formare profesional2 sau adeverin5ei de participare la ultimul stagiul de instruire periodic2 efectuat conform art. 44declara5ia pe propria r2spundere privind pierderea+deteriorarea autoriza5iei 7i+sau talonului.

ISCIR emitent2 elibereaz2 duplicatul 6n termen de -& de zile de la depunerea documentelor

&.@. Con(i2ii pri'in( )or-area pro)esiona3 a sti'uitoritior

!ersoana fizic2 autorizat2 de c2tre ISCIR pentru a deservi stivuitoare (cu ecep5ia celor cac5ionare manual2) conform prevederilor prescrip5iei tehnice R *, este denumit2 sti'uitorist7 Se admit la eamenul de autorizare ca Fstivuitorist; persoanele fizice care au urmat un cursde perfec5ionare+specializare, conform programei analitice prezentate la art. /4, !" CR#$%&&'. !artea teoretica 49 ore !artea prectica // ore


47/129

&.!. Preungirea 'aa+iitatii autorizatiior

!ersonalul de deservire autorizat (stivuitoristul) trebuie instruit periodic 7i eaminat 6nvederea prelungirii valabilit25ii autoriza5iei.

Instruirea i eFa-inarea anua3 4n perioa(a (e 'aa+iitate a taonuui n perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit 7i eaminaanual, pentru verificarea cuno7tin5elor profesionale. Instruirile se desf27oar2 sub 6ndrumarea operatorului RS"I care are obliga5ia de a 6ntocmprocesul$verbal de instruire. aminarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului+utilizatorului din carface parte 6n mod obligatoriu 7i operatorul RS"I. aminarea const2 dintr$o prob2 teoretic2 7i o prob2 practic2. !entru a fi declaratadmis persoana eaminat2 trebuie s2 promoveze at3t proba teoretic2 c3t 7i proba practic2.

Rezultatele eamin2rii se consemneaz2 de c2tre operatorul RS"I 6ntr$un proces$verba

conform modelului din anea 9, !" CR#$%&&'.Confirmarea valabilit25ii autoriza5iei se face prin semnarea 7i aplicarea 7tampilei proprii d

c2tre operatorul RS"I, 6n rubrica viz2 anual2 din talonul care 6nso5e7te autoriza5ia.

Organizarea stagiuui (e instruire a eFpirareaperioa(ei (e 'aa+iitate a taonuui

8a epirarea perioadei de valabilitate a talonului+autoriza5iei, pentru ob5inerea unui nou talo

6n vederea prelungirii valabilit25ii autoriza5iei, personalul de deservire trebuie s2 urmeze ustagiu de instruire.

Stagiul de instruire se organizeaz2 de persoane juridice avizate. Avizarea persoanelor juridice se face de c2tre ISCIR.

!rograma analitic2 a stagiului de instruire de # ore, este prezentata in !" CR#$%&&', art. 4#

!entru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator urm2toaredocumente:

a) cererea de participare la stagiul de instruire

b) copia autoriza5iei 7i a talonului pentru vize anuale care urmeaz2 a fi 6nlocuit.

8a sf3r7itul stagiului de instruire, organizatorul elibereaz2 participan5ilor urm2toarele: a) documentul care s2 ateste participarea la stagiul de instruire b) talonul pentru vize anuale, pe baza unui proces$verbal.

n situa5ia 6n care la stagiul de instruire nu particip2 toate persoanele inscrise, taloanelr2mase trebuie returnate la ISCIR 6mpreun2 cu copia procesului$verbal men5ionat .

Copia procesului$verbal 6ntocmit se transmite la ISCIR 6n maim 4 zile dup2 finalizarestagiului. "aloanele nereturnate devin nule de drept.

alabilitatea talonului eliberat este de / ani. ISCIR poate efectua verific2ri privind modul de desf27urare a stagiului de instruire.


48/129

Posesoru autoriza2iei are o+iga2ia s3 *unoas*3 i s3 api*e 4nto*-apre'e(erie pres*rip2iior teni*e i ae instru*2iunior spe*i)i*e re)eritoare (eser'irea instaa2iior#e*ipa-enteor.Autoriza2ia este persona3, se p3streaz3 4n ti-pu ser'i*iuui asuprposesoruui 4n +un3 stare i se prezint3 a *ererea inspe*toruui (spe*iaitate (in *a(ru ISCIR i a persoaneor 4-puterni*ite a(e2in3toruui#utiizatoruui instaa2iei#e*ipa-entuui.Posesoru autoriza2iei nu poate (eser'i (e*t instaa2ii#e*ipa-ente (e tipu*eor 4ns*rise 4n autoriza2ie.Este interzis3 (eser'irea instaa2iior#e*ipa-enteor (a*3 a*estea nu sunautorizate s3 )un*2ioneze, eF*eptn( *azurie 4n *are se eFe*ut3 'eri)i*3ri

4n*er*3ri 4n 'e(erea punerii 4n )un*2iune.

Operatoru RSVTI poate propune retragerea autoriza2iei (e *3tre e-itentua*esteia atun*i *n( posesoru a s3'rit a+ateri gra'e *are peri*iteazsiguran2a 4n )un*2ionare a instaa2iei#e*ipa-entuui i se*uritatepersoaneor.Autoriza2ia poate )i suspen(at3 sau retras3 (e *3tre inspe*toru (spe*iaitate (in *a(ru ISCIR, 4n *on(i2iie Legii nr. !"#$%%&, *u -o(i)i*3rie *o-pet3rie uterioare, pri'in( siguran2a 4n )un*2ionare instaa2iior#e*ipa-enteor.


49/129

CAPITOLUL IO:LIGATIILE STIVUITORISTULUI

ndatoririle stivuitori7tilor rezult2 din prevederile prescrip5iei tehnice !" R*$%&*&, ainstruc5iunilor de eploatare, precum 7i din instruc5iunile interne ale unit25ii de5in2toare.

Stivuitoristul are urm2toarele obliga5ii 7i responsabilit25i:a) s2 asigure eploatarea stivuitorului 6n conformitate cu instruc5iunile produc2toruluib) s2 cunoasc2 stivuitorul pe care lucreaz2 7i condi5iile tehnice privind utilizarea acestuia

pe care s2 le aplice 6ntocmaic) s2 nu ac5ioneze nici un mecanism at3t timp c3t eist2 persoane pe stivuitor 6n cazul 6

care acest lucru nu poate fi evitat ca de eemplu la unele lucr2ri de reparare, 6ntre5inere revizie, manevrele se eecut2 sub directa supraveghere a unei persoane desemnate 6n acesscop

d) s2 ia 6n primire 7i s2 predea stivuitorul prin consemnare 6n registrul de supravegheredac2 stivuitorul prezint2 defecte care pericliteaz2 siguran5a 6n func5ionare, stivuitoristul opre7te din func5iune 7i anun52 7eful punctului de lucru sau 7eful ierarhic

e) s2 participe la lucr2rile de reparare, 6ntre5inere 7i revizie, precum 7i la toate verific2ritehnice care se efectueaz2 la stivuitorul pe care 6l manevreaz2f) s2 interzic2 accesul persoanelor str2ine pe stivuitorg) s2 consemneze 6n registrul de supraveghere a stivuitorului toate observa5iile privin

deficien5ele 6n func5ionare ale acestuiah) s2 nu ac5ioneze stivuitorul at3ta timp c3t 6n zona periculoas2 nu sunt 6ndeplinite condi5ii

de siguran52.

B.1. Responsa+iitatie sti'uitoristuui 4nainte (e 4n*eperea u*ruui$s2 controleze starea tehnic2 a utilajului 7i func5ionarea componentelor de securitate

$s2 controleze func5ionarea mecanismelor 7i a componentelor de securitate (mai pu5supapa de siguran52, supapa de blocare, limitatorul de sarcin2, limitatorul de vitezparac2z2toarele, dup2 caz) $6n cazul 6n care stivuitoristul constat2 o defec5iune, nu trebuie s2 pun2 6n func5iunstivuitorul 7i anun52 7eful ierarhic sau 7eful punctului de lucru de care apar5ine 6n scopul lu2m2surilor necesare dup2 remedierea defec5iunii se face o nou2 verificare a stivuitorului dc2tre stivuitorist.

B.$. Responsa+iitatie sti'uitoristuui 4n ti-pu u*ruui $s2 circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat2 la %4&$-&& mm de sol 7i cu catarg 6nclinat spre spate

$s2 circule cu sarcina ridicat2 numai l3ng2 stiv2 $s2 nu efectueze porniri, fr3n2ri 7i opriri bru7te pentru a evita pericolul de r2sturnare $s2 urm2reasc2 tot timpul configura5ia traseului 7i obstacolele de pe acesta pentru evitarepierderii de 6nc2rc2tur2 7i producerii de avarii 7i accidente $s2 transporte m2rfuri cu volum mare, care 6i limiteaz2 vizibilitatea, numai dirijat de persoan2 desemnat2 $s2 coboare imediat sarcina 6n cazul manifest2rii tendin5ei de pierdere a stabilit2stivuitorului $s2 circule cu vitez2 redus2 p3n2 la limita evit2rii producerii oric2ror avarii sau accidente $s2 nu circule cu stivuitorul pe l3ng2 utilaje, ma7ini 7i stive la o distan52 mai mic2 de 4&mm, 6n locuri aglomerate 7i treceri 6nguste unde nu se asigur2 gabaritele de trecer

corespunz2toare, pe drumuri neamenajate 7i insuficient luminate


50/129

$s2 nu permit2 stationarea persoanelor sub sarcin2 sau la o distan52 mai mic2 de %4&& mde stivuitor, 6n timpul func5ion2rii acestuia

$6n cazul in care stivuitoristul constat2 o defec5iune, opreste lucrul si anunta seful ierarhnemijlocit sau seful punctului de lucru de care apartine in scopul luarii masurilor necesare dupremedierea defec5iunii se face o nou2 verificare a stivuitorului de c2tre stivuitorist $s2 transporte substan5e toice, caustice, eplozive 7i altele asemenea numai conformreglement2rilor 6n vigoare 7i instruc5iunilor de ambalare 7i transport specifice acestora $s2 efectueze toate manevrele, cu sau f2r2 sarcin2, cu vitez2 redus2 7i f2r2 7ocuri. $s2 circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.

B./. Responsa+iitatie sti'uitoristuui (up3 ter-inarea u*ruui

$s2 descarce sarcina de pe furci $s2 deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos $s2 aduc2 6n pozi5ia de;&; (de oprire) toate dispozitivele de comand2 $s2 trag2 fr3na parcare (frana de m3n2)

$s2 evite parcarea stivuitorului 6n pant2 sau rampa dac2 nu este posibil, stivuitorul sasigura corespunz2tor (calare, pene etc.) $s2 pun2 catargul 6n pozi5ie vertical2 $s2 coboare furcile pe sol. $sa asigure eliminarea posibilit25ilor ca o persoan2 neautorizat2 s2 efectueze manevre cstivuitorul.

CAPITOLUL


51/129

9ANEVRAREA SI EPLOATAREA STIVUITOARELOR

1%.1. 9ane're per-ise si interzise, *auzee (eranMa-enteor

Nor-e (e eFpoatare

ploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie s2 se fac2 6n conformitate cu prevederiprescrip5iei tehnice !" R*$%&*&, cu normele specifice de protec5ia muncii, instruc5iunile deploatare specifice stivuitorului respectiv 7i instruc5iunile interne elaborate de unitatede5in2toare.

ste interzis2 func5ionarea stivuitoarelor 6n cazul 6n care componentele de securitate nsunt 6n stare perfect2 de func5ionare sau nu 6ndeplinesc condi5iile tehnice prev2zute 6documenta5ia tehnic2.

ste interzis2 folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dec3t sarcinmaim2 admis2. Stivuitoarele la care sarcina este limitat2 prin condi5ii de form2 sau de gabarinu pot func5iona dac2 nu sunt 6ndeplinite condi5iile respective.

!entru evitarea pierderii de 6nc2rc2tur2 7i producerea de avarii 7i accidente, stivuitoristtrebuie s2 urm2reasc2 tot timpul configura5ia traseului 7i obstacolele de pe acesta

8a ridicarea 7i transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oigen, dioid de carboacetilen2 etc.) sau a recipientelor care con5in clor, acid sulfuric 7i similare se vor lua m2suspeciale de protec5ia muncii. "oate manevrele se vor eecuta sub supravegherea direct2 a uncadru tehnic care r2spunde de acest transport.

n vederea evit2rii producerii de accidente din cauza organiz2rii necorespunz2toare locurilor de munc2, unit25ile de5in2toare de stivuitoare vor 6ntocmi instruc5iuni interne deploatare, pe baza specificului locurilor de munc2, 6n care se vor preciza: 6n2l5imea maim2

stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozit2robligativitatea amenaj2rii 7i 6ntre5inerii corespunz2toare a c2ilor de acces 7i a pardoselasigurarea de gabarite corespunz2toare pentru c2ile de transport 7i 6n general toate prevederinecesare pentru asigurarea condi5iilor de protec5ie a muncii.

In cazul in care utilajul se defecteaza avand sarcina ridicata, inainte de remedieredefectiunilor conducatorul trebuie sa ia masuri de inlaturare a persoanelor din zona periculoasa

8a stivuitoarele cu comand2 hidraulic2, lichidul de lucru utilizat trebuie s2$7i p2streze toatpropriet25ile 6n intervalul de temperatur2 cuprins 6ntre $%&C 7i T/&C, s2 nu fie periculos dipunct de vedere eploziv, s2 nu fie toic 7i s2 nu duc2 la coroziunea echipamentului.

ste interzis a se eecuta ungerea, cur25irea, 6ntre5inerea sau repararea stivuitoarelor 6timpul func5ion2rii lor.

8a stivuitoarele care manipuleaz2 obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organede manipulare trebuie s2 fie echipate cu un sp2tar vertical care s2 6mpiedice o eventualc2dere a sarcinii sau a unei p2r5i din sarcin2 peste stivuitorist, atunci c3nd catargul este 6nclinala maimum spre spate.

Stivuitoarele trebuie s2 fie prev2zute cu dispozitiv de blocare 6mpotriva folosirii de c2trpersoane neautorizate.

Stivuitoristul nu trebuie s2 p2r2seasc2 instala5ia atunci c3nd aceasta are sarcina ridicat2.

Se va evita parcarea stivuitorului autopropulsat 6n pant2 dac2 nu este posibil, acesta va fiasigurat corespunz2tor (prin calare, pene etc.)


52/129

C2ile de circula5ie cu 6nclinare mai mare de - se vor marca.

8a translatoare stivuitoare trebuie s2 fie respectate urm2toarele spa5ii de siguran52:- spa5iul de siguran52 superior, p3n2 la elementele cele mai de jos ale plafonului, s

fie de cel pu5in U4 mm- spa5iul de siguran52 inferior, p3n2 la podea, s2 fie de cel pu5in 4& mm- spa5iul de siguran52 pe orizontal2, fa52 de rafturi, s2 fie cel pu5in 4& mm.

9ane're per-ise

$este permisa efectuarea manevrelor, cu sau f2r2 sarcin2, numai cu vitez2 redus2 7i f2r7ocuri prin actionarea lenta si progresiva a elementelor de comanda a miscarilor $este permisa circulatia cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat2 la %4&$-&& mm de sol 7i ccatargul 6nclinat spre spate $este permisa circulatia stivuitorului cu furcile ridicate numai l3ng2 stiv2 $stivuitoristul trebuie s2 urm2reasc2 tot timpul configura5ia traseului 7i obstacolele de p

acesta $la transportul de m2rfuri de dimensiuni mari care limiteaz2 vizibilitatea stivuitoristulumanevrarea este permis2 numai prin dirijarea sa de c2tre un 6nso5itor $viteza de circula5ie a stivuitoarelor trebuie s2 fie redus2 p3n2 la limita evit2rii produceoric2ror accidente sau avarii $6n cazul manifest2rii tendin5ei de pierdere a stabilit25ii (ro5ile din spate se desprind de psol) sarcina trebuie s2 fie cobor3t2 imediat $este permisa circula5ia stivuitoarelor pe l3ng2 utilaje 7i instala5ii, stive de materiale, numla o distan52 mai mare de &,4m $este permis transportul cu stivuitorul a substan5elor toice, caustice, eplozive etc. num

dac2 acestea sunt ambalate conform instruc5iunilor de ambalare 7i transport specifice, pe carstivuitori7tii sunt obliga5i s2 le cunoasc2 7i s2 le respecte $este permisa ridicarea sarcinilor numai cu respectarea diagramei de sarcina a stivuitorului $la sfarsitul lucrului, este permisa parasirea stivuitorului numai daca:$sarcina a fost descarcata de pe furci$stivuitorul a fost parcat la locul stabilit pentru repaos$furcile au fost coborate pe sol si catargul adus 6n pozi5ie vertical2$toate dispozitivele de comand2 au fost puse 6n pozi5ia de;&; (de oprire)$fr3na de m3n2 a fost trasa

$cheia de contact a fost scoasa si depusa la locul stabilit si amenajat in acest scop

9ane're interzise

Sunt interzise -ane'ree *are pun in peri*o 'iata oa-enior, integritatea instaatiei, *onstru*tiei sau a -ateriaeor transportate, *u- sunt<

$este interzisa manevrarea stivuitoarelor de catre persoane neautorizate ISCIRstivuitoristul trebuie sa aiba asupra sa autorizatia ISCIR, vizata la zi

osesorul autorizaţiei nu poate deservi dec!t instalaţii de tipul celor înscrise îautorizaţie.


53/129

$este interzisa manevrarea stivuitoarelor, fara echipament de protectie adecvat $este interzisa manevrarea stivuitoarelor, in stare de oboseala sau sub influenta bauturiloalcoolice ste interzisă deservirea instalaţiilor dacă acestea nu sunt autorizate să funcţioneze

except!nd cazurile în care se execută verificări şi încercări în ve

Documents

Curs Stivuitorist Modificat Si Completat