41
Cursul VII “Riscurile finanţării internaţionale” Conf Conf . Cristian PĂUN . Cristian PĂUN Email: Email: cpaun @ase.ro URL: URL: http://www.finint.ase.ro http://www.finint.ase.ro Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

g

Citation preview

Page 1: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Cursul VII“Riscurile finanţării internaţionale”

ConfConf. Cristian PĂUN. Cristian PĂUN

Email: Email: [email protected]

URL: URL: http://www.finint.ase.rohttp://www.finint.ase.ro

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Page 2: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Incertitudine, certitudine şi risc în finanţarea internaţională

2

Incertitudine

Risc

Certit.

Decidenţii au toate informaţiile cu privire la

producerea unor evenimente viitoare care ar

putea afecta decizia lor

Decidenţi nu au nici o informaţie cu privire la producerea unor evenimente viitoare care ar putea afecta

decizia lor.

Page 3: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscuri identificate / Riscuri asumate

3

  Riscuri identificate

Riscuri neidentificat

e

Riscuri neasumate involuntar

Riscuri neasumate voluntar

Riscuri asumate voluntar

Page 4: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul în finanţarea internaţională

4

Riscuri de mediu(macro - risks)

RM

Riscuri de proiect (micro-risks)

Riscuri de companie (micro-

risks)

RF

RP

Lipsa de control asupra unor evenimente viitoare

Informaţii imperfecte

Timp limitat pentru luarea unor decizii

Surse de risc în finanţarea

internaţională

Page 5: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

I. Riscul de ţară

5

• Este un concept nou introdus pentru prima dată de M. Friedman în 1975 când Citibank a împrumutat un guvern dintr-o altă ţară ce a refuzat ulterior să ramburseze datoria contractată;

• A fost iniţial corelat cu capacitatea şi voinţa unui guvern de a-şi rambursa datoria externă;

• Acest concept este utilizat astăzi în mai multe domenii:

• Finanţarea internaţională (datoria publică şi privată)

• Investiţiile străine directe;

• Investiţiile de portofoliu (evaluarea acţiunilor şi obligaţiunilor)

• Ajustarea la risc a proiectelor / afacerilor.

• În prezent se face o distincţie între riscul de ţară asociat ISD şi cel asociat creditelor externe.

Page 6: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul de ţară – Risc investiţional sau risc de creditare ?

Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale 6

Credit internaţional

Investiţii străine

Indicatorii Diferă Diferă

Metodologia Similară Similară

Orizontul de timp

1 - 3 ani 1-5 ani

Utilitatea Costul capitalului

Rentabilitatea aşteptată

Management Înainte Înainte / După

Page 7: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Rolul analizei de risc de ţară

7

-     Localizarea precisă a creditului sau a afacerii (harta de risc); -     Luarea deciziei de a te implica sau nu pe pieţele internaţionale (“go / no go decision”); -     Pentru a stabili gradul de implicare pe o piaţă externă; -     Dezvoltarea unor strategii pe o piaţă externă (ex. strategiile concurenţiale); -     Adaptarea ulterioară a creditului sau investiţiei la modificările de mediu.

Page 8: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Factorii de risc de ţară (indicatorii)

8

Riscul de ţară din perspectiva creditorului

Current account balance, external debt, BP deficit, economic structure, economic development, the level of export concentration, the import dependency, the convertibility of national currency, GDP, international reserves, inflation, internal capital accumulation, political stability, corruption, credibility and independence of Central Bank, government orientation etc.Educational level of labor force, wages, internal market dimension, internal competition, infrastructure, country accessibility, market accessibility, interest rate, investment facilities, property and transfer regulations, taxation.

Riscul de ţară din perspectiva

investitorului

Page 9: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Formele de materializare a riscului de ţară

9

Credit internaţional Afaceri internaţionale

Întârzierea rambursărilor;Probleme cu plata serviciului DE; Repudierea datoriei externeRenegocierea datoriei externeReeşalonarea datoriei externe;Moratoriul DE;Probleme temporare cu rambursarea datoriei externe datorate unor dezechilibre în BPE, dezechilibre pe piaţa internă; 

ConfiscareaNaţionalizareaExproprierea;Indigenizarea;Limitarea sau restricţionarea repatrierii capitalului străinLimitarea sau restricţionarea transferului de dividende;Distrugerea parţială sau totală a obiectivului de investiţii;Pierderi de profit.

 

Page 10: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Managementul riscului de ţară din perspectiva investitorilor străini

10

B B Înainte de realizarea investiţieiÎnainte de realizarea investiţiei::

·     - obţinerea de informaţii suplimentare

·    -  evitarea ţărilor cu risc ridicat

· -     poliţele de asigurare a riscului de ţară (ex COFACE)

·-      negocierea cadrului de derulare a afacerii

·  -    adaptarea proiectului la nivelul de risc

·    -  diversificarea geografică a portofoliului de investiţii

A A După realizarea investiţieiDupă realizarea investiţiei::

·  -    monitorizarea permanentă a nivelului de risc de ţară;

·   -   adaptarea ulterioară a proiectului la nivelul de risc;

· -     promovarea de bune relaţii cu parteneri / statul gazdă;

·     - dezinvestirea, maximizarea profitului.

Page 11: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Managementul riscului de ţară din perspectiva creditorilor

11

Înainte de acordarea credituluiÎnainte de acordarea creditului::•Dobândă variabilă în loc de dobândă fixă;•Ajustarea dobânzii la nivelul de risc de ţară al debitorului;• Impunerea de restricţii la utilizarea fondurilor;•Acordarea de consultanţă financiară debitorului;•Ajustarea scadenţei creditului la nivelul de risc;• Impunerea unor condiţii de acordarea a creditului;•Asigurarea creditului (ex: export credit insurance);•Participarea directă la proiectele finaţate (ex: E.B.R.D. or

I.M.F. credits);•Solicitarea unor măsuri de ajustare care trebuie aplicate de

către cel care se împrumută (ex: structural credits) •Colaterale şi alte garanţii.După acordarea credituluiDupă acordarea creditului::•debt - by - debt swap;•debt - by - equity swap;• reeşalonarea;• renegocierea.

Page 12: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Profilul ţărilor din Europa Centrală şi de Est

CountryRating (S&P)

Rating (Moody)

SpreadCost of Debt

Bulgaria BB B1 4.50% 9.50%Croatia BBB- Baa3 1.40% 6.40%Czech Republic A- A1 0.80% 5.80%Hungary A- A1 0.80% 5.80%Poland BBB+ A2 0.90% 5.90%Romania B+ B1 4.50% 9.50%Russia BB- Ba3 4.00% 9.00%Slovak Republic BBB- A3 0.95% 5.95%Slovenia A Aa3 0.60% 5.60%Ukraine B B2 5.50% 10.50%

Source: S&P, Moody's

Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale 12

Page 13: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Metodologia de analiză a riscului de ţară

13

1. Selectarea grupului de ţări;

2. Selectarea setului de indicatori (calitativi şi

cantitativi)

3. Gruparea indicatorilor;

4. Ponderarea indicatorilor

5. Selectarea surselor de informaţii

6. Colectarea datelor

7. Stabilirea listelor de control

8. Acordarea punctelor sau notelor

9. Calcularea indicatorului de risc de ţară

10. Harta de risc

11. Utilizarea indicatorului de risc de ţară în decizie.

Page 14: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Diferite modele de risc de ţară

14

Micro modele

Macro – modele

Număr mare de

ţări

Număr mic de ţări

Modele Delphi (BERI; PRS)

Modele econometrice

Modele financiare (Euromoney)

Modele bancare

Modele “In House”(DOW CHEMICAL)

Page 15: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Modelul de risc de ţară al “Institutional Investor”Produsul: ratinguri pentru riscul de credit;

Informaţii: indicatori calitativi;

Sursa de informaţii: informaţii furnizate de băncile internaţionale;

Indicatorii: mediul economic (10p), external debt service (10p), international reserves / current account balance (10p), fiscal policy (10p), political environment, capital market accessibility (10p), commercial balance (10p), international portfolio investment (10p), FDI’s (10p);

Semnificaţia: credit rating măsurat pe o scală de la 0 la 90.

Metodologia: un indicator scalar calculat prin însumarea punctelor obţinute de fiecare ţară pentru indicatorii menţionaţi mai sus.

15

Page 16: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Modelul de risc de ţară al lui “Standard & Poor’s”Products: sovereign risk, international bond rating (public or

private

Information: qualitative and quantitative information;

Source of information: published source, internal source;

Indicators (sovereign risk):

- political environment (stability, government changing, political system flexibility, political support, political parties orientation)

- social environment (life standard, income distribution, labor conditions, relations with neighbor countries, social conflicts)

- economic environment (international investment position, GDP, exports, economic structure, natural resources, currency regimes, taxation level;

Significance: ordinal indicator by risk classes (using letters such as BB-)

Methodology: weighted indicator.16

Page 17: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Modelul de risc de ţară al lui - “Political Risk Services - PRS”

17

Products: country risk

Information: qualitative and quantitative information;;

Information: qualitative and quantitative information;

Indicators: economic evolution (6%), political parties (5%), external conflicts (5%), corruption (3%), invimplicarea of the religion in politic (3%), involvement of the army in politic (3%), racial or nationalist tensions (3%), terrorism (3%), civil wars (3%), historical evolution of the external debt (5%), transfer control (5%), expropriations (5%), inflation (5%), country’s financial leverage (5%), international liquidity (5%), current account (8%), FX market (5%).

Significance: scale indicator expressed by a number

Methodology: weighted average indicator using different weights for indicators groups: political (50%), financial (25%) and economical indicators (25%).

Page 18: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Modelul de risc de ţară al lui “The Economist”Products: country risk

Information: qualitative and qualitative indicators;

Source of information: experts (political indicators), internal sources published sources (economic indicators);

Indicators: GDP growth, inflation, external debt, exports, neighbor countries, government, army’s involvement in politics, corruption, ethnical conflicts, internal conflicts.

Significance: scale indicator

Methodology: weighted indicator using different points: economic (33 p), social (17 p) and politic (50 p).

18

Page 19: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

19

Riscul valutarRiscul valutar = Pierdere potenţială cauzată de evoluţia

nefavorabilă a cursului de schimb

Formele de bază ale riscului valutarFormele de bază ale riscului valutar: :

A. Riscul valutar tranzacţional: pierdere potenţială survenită

în cazul unei tranzacţii simple denominată într-o altă

monedă (de exemplu export, import sau credit extern);

B. Riscul valutar de translaţie: pierdere potenţială cauzată

de modificarea cursului de schimb ce apare la translatarea

bilanţurilor filialelor în bilanţul companiei mamă.

C. Riscul valutar economic: pierdere potenţială de flux de

numerar net cauzată de evoluţia cursului de schimb.

Page 20: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul valutar de tranzacţie

0

0TR

s initial cursul la anuitati

s initial cursul la anuitati - variabilcursul la anuitati

Ecredit

20

• Foarte uşor de estimat;

• Gradul de expunere se poate măsura prin raportarea randamentului curent în condiţiile unui curs fix la randamentul curent în condiţiile unui curs estimat:

Exemplu: Se dă un credit în valoare de 100.000 USD, pe 4 ani, perioadă de graţie 2 ani, rambursare în anuităţi constante, dobândă de 10% p.a., curs iniţial de 2.9 RON / USD, depreciere estimată de 2% p.a.

Page 21: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

21

• Mult mai dificil de estimat decât riscul de tranzacţie

• Este un risc specific companiilor multinaţionale cu filiale Specific for MNC’s with many subsidiaries that requires periodically a consolidation for the balance sheets of this subsidiaries into mother company one;

• Translatarea activelor şi pasivelor se face folosind una din metodele de mai jos:

• Metoda ratei curente;

• Metoda “current / non – current”;

• Metoda monetară;

• Metoda temporală (pentru stocuri se foloseşte cursul de schimb estimat).

Page 22: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul de translaţie

Balance US GER (Euro) UK Jap

Assets 500 700 1000 1500

Fixed Assets 200 300 450 700

Current Assets 300 400 550 800

Liabilities 500 700 1000 1500

Stocks 150 200 350 800

Short Term debt 250 275 300 300

Long Term Debt 100 225 350 400

22

Example:

Rata istorică: 1 USD= 2 Euro= 3 Pounds= 4 Yen

Rata curentă: 1 USD= 3 Euro= 6 Pounds= 8 Yen

Page 23: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul economic

23

• Cea mai complexă formă a riscului valutar

• Analiza sa are la bază fluxul de numerar viitor generat

de o afacere

• Gradul de expunere la acest risc se măsoară prin

variabilitatea fluxurilor de numerar generată de

variabilitatea cursului de schimb;

Page 24: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul economicCash flow calculation An I An II An IIIInflows

Sales from exports 1540000 1670000 1890000Investments 100000

Credits 200000Outflows

Current Expenditures 300000 350000 310000Wages 110000 120000 100000

Comercial Expenditures 340000 320000 310000Administrative expenditures 50000 50000 50000

Financial Expenditures 45000 45000 45000Amortization 40000 60000 80000

Cash Flow 955000 725000 995000Taxes 238750 181250 248750

Net Cash Flow 756250 603750 826250

24

Page 25: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

III. Riscul de dobândă

25

Riscul de dobândă = pierdere potenţială generată de

evoluţia nefavorabilă a ratelor de dobândă.

• Este un risc ce îl poate afecta atât pe debitor cât şi

pe creditor;

• Poate afecta atât creditele cu dobândă fixă dar mai

ales pe cele cu dobândă variabilă;

• Analiza acestui risc se bazează pe următorii

indicatori:

• Maturitatea;

• Sensibilitatea;

• Durata.

Page 26: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Riscul de dobândă - exemplu

Indicator Credit Euro - bonds

Maturity 3,7 years 3,66 years

Sensitivity 1,09 1,14

Duration - -

- Duration 2,85 years 3 years

- Discounted duration 2,66 years 2,81 years

26

Page 27: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

IV. Riscul de neplată

27

Riscul de neplată = pierdere potenţială cauzată de incapacitatea de plată a debitorului;

•Este un risc cu precădere al creditorului

• Analiza acestui risc se bazează pe raţiile financiare:

• Raţiile de lichiditate

• Raţiile privind profitabilitatea activităţii firmei

• Raţiile privind structura financiară a companiei

• Raţiile privind rentabilitatea companiei

• Raţiile privind capitalul propriu (acţionariatul)

Page 28: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Bilanţul unei companii

28

DENUMIREA INDICATORULUI  

   

A ACTIVE IMOBILIZATE  

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1

II. IMOBILIZARI CORPORALE 2

III. IMOBILIZARI FINANCIARE 3

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 1 la 3) 4

B. ACTIVE CIRCULANTE  

I. STOCURI 5

II. CREANTE 6

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 8

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 5 la 8) 9

C. CHELTUIELI IN AVANS 10

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPENCTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 9+10-11-18) 12

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 4+12-17) 13

Page 29: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Bilanţul unei companii - continuare

29

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 14 144279 237693H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 15 171085 260270I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18) 16 0 0 - suventii pentru investitii 17 0 0 - venituri inregistrate in avans 18 0 0J. CAPITAL SI REZERVE      I.CAPITAL 19 2000 2000 - capital subscris nevarsat 20 0 0 - capital subscris varsat 21 2000 2000 - patrimoniul regiei 22 0 0II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0III. REZERVE DIN REEVALUARE - sold C 24 0 0 - sold D 25 0 0IV. REZERVE 26 400 400V. REZULTATUL REPORTAT - sold C 27 0 549582 - sold D 28 0 0VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR - Sold C 29 549983 461412 - Sold D 30 0 0

Repartizarea profitului 31 400 0CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 19+23+24+25-26+27-28+29-30-31) 32 551983 1013394

Patrimoniul public 33 0 0CAPITALURI - TOTAL (rd. 32+33) 34 551983 1013394

Page 30: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Contul de profit şi pierdere al unei companii

Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale 30

Denumirea indicatorului1. Cifra de afaceri netă

Producţie vândutăVenituri din vânzare mărfuri

Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA net2. Variaţie de stoc

Sold CSold D

3. Producţia imobilizată4. Alte venituri din exploatareVENITURI DIN EXPLOATARE5.a. Cheltuielile cu materile prime şi materiale consumabile5.b. Alte cheltuieli materiale5.c. Alte cheltuieli din afară cu energia şi apa5.d. Cheltuieli privind mărfurile6. Cheltuielile cu personalula) Salariib) Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială

7.a. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporalea.1. Cheltuieli a.2. Venituri7.b. Ajustarea valorii activelor circulanteb.1. Cheltuielib.2. Venituri

Page 31: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.

31

8. Alte cheltuieli de exploatare

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte similare

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate

8.4. Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile de leasing

9. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Cheltuieli

Venituri

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

PROFIT

PIERDERE

Page 32: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.

Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale 32

10. Venituri din interese de participare

- din care în cadrul grupului

11. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate

- din care în cadrul grupului

12. Venituri din dobânzi

- din care în cadrul grupului

13. Alte venituri financiare

VENITURI FINANCIARE

14. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante

Cheltuieli

Venituri

15. Cheltuieli privind dobânzile

- din care în cadrul grupului

16. Alte cheltuieli financiare

CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTATUL FINANCIAR

PROFIT

PIERDERE

Page 33: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.

33

REZULTATUL CURENT    

PROFIT 729804 540101

PIERDERE    

VENITURI EXTRAORDINARE 0 0

CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0

REZULTATUL EXTRAORDINAR    

PROFIT 0 0

PIERDERE    

VENITURI TOTALE 5242833 6446175

CHELTUIELI TOTALE 4513029 5906074

REZULTATUL BRUT    

PROFIT 729804 540101

PIERDERE    

IMPOZITUL PE PROFIT 179821 78689

Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus 0 0

REZULTATUL NET al exerciţiului financiar    

PROFIT 549983 461412

PIERDERE    

Page 34: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

Analiza financiară a unei companii pe baza CPP şi Bilanţ

34

I.Echilibrul financiar al companieiII.Soldurile intermediare de gestiuneIII.Raţiile financiare

Page 35: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

I. Echilibrul financiar al companiei

35

Denumire indicator Formula Interpretare

Situatia neta Situatia neta = Active totale – Datorii totale

Este egal cu averea actionarilorCrestere arata ca activele au avut o dinamica mai mare decat datoriile totale.

Fondul de rulment FR = Capital propriu + DTL – Active fixe

In managementul modern se tinde spre un FR cat mai aprope de 0Variatia trebuie redusa. Negativ ar putea reflecta probleme in functie modul de finantare al acestui deficit (ex: finantare stocuri prin credite bancare)FR>0

Nevoia de fond de rulment net

NFR = Creante + Stocuri + Chelt. in avans – DTS –

Venituri in avans

In managementul modern se tinde spre NFR cat mai aproape de 0Pentru NFR mai mare ca 0 inseamna ca stocurile si creantele s-au finantat prin capitalul propriu sau datorii pe termen lungNFR>0NFR<FR

Trezoreria neta TN = Conturi la banca + Investitii pe TS

Cresterea trezoreriei prea mult fara motiv nu e ok

Page 36: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

II. Soldurile intermediare de gestiune

36

Cifra de afaceri Cresterea e okUrmeaza o analiza pe structura

Valoarea adaugata (toate) O crestere e okProducţia exercitiului O crestere e okExcedentul brut din

exploatareEBE = Valoarea adaugata + Alte venituri din exploatare -

Chelt. Pers – Alte chelt de exploatare

O crestere e ok

Profitul din exploatare PExploatare = EBE – Amortizari si provizioane

pentru deprecierea imobil – Ajustari privind provizioanele

pentru riscuri si cheltuieli

O crestere e ok

Profitul curent PCurent = Venituri din exploatare – Cheltuieli din

exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli

financiare

O crestere e ok

Page 37: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

II. Soldurile intermediare de gestiune – cont.

37

Profitul net PNet = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozit pe

profit – Alte cheltuieli cu impozitele

O crestere e ok

EBIT Rezultatul net + Cheltuieli cu dobanzile + Impozitul pe profit

E bine cat mai mare. Evolutia EBIT trebuie comentata si prin prisma evolutiei amortizariiDaca EBIT a scazut mult nu e rau daca e scazuta din cauza amortizarii

EBITDA EBIT + Amortizari si provizioane pentru deprecierea

activelor fixe

E bine cat mai mareExprima potentialul afacerii

Page 38: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

III. Ratele financiare

38

1. Rate de lichiditate

Rata curenta RC = (A circulante + Ch. In avans) / (DTS + Venituri in

avans)

Interpretarea se face in functie de dinamica componentelor activelor circulanteDaca lichiditatea curenta e mare din cauza stocurilor e nasol

Rata rapida RR = (Active circulante + Ch. In avans – Stocuri)/(DTS +

Venituri in avans)

Crestere e ok insa atentie la cash din banca

FRN raportat la CA De recomandat o scadere, catre 0 e ideal

2. Rate de profitabilitate

Marja bruta de profit Valoarea adaugata totala / Cifra de afaceri neta

E bine sa crească

Marja bruta de profit / Productia vanduta

Valoare adaugata productie / Productie vanduta

E bine sa creasca

Marja bruta de profit / Marfuri vandute

Valoarea adaugata productie / Marfa vanduta

E bine sa creasca.O valoare prea mare poate sa inhibe productia

Marja de profit operational

EBIT / Cifra de afaceri neta E bine sa creasca

Marja de profit net Profit net / Cifra de afaceri neta E bine sa creasca

Page 39: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

III. Ratele financiare - cont

39

3. Rate privind eficientaRotatia stocurilor Costuri bunuri vandute /

StocuriCat mai mare

Rotatia activelor totale Cifra de afaceri neta / Active totale

Cat mai mare

Rotatia activelor fixe Cifra de afaceri neta / Active imobilizate

Tendinta pozitivaDe comparat cu concurenta

4. Rate privind indatorareaIndatorare totala (DTS + DTL)/Capitaluri proprii Efectul de levier trebuie stabilit de actionari.

Raportat la sectorIndatorare la termen DTL / Capital propriu Mai mare decat indatorarea totala ca dinamica

Reflecta echilibru pe termen lung al firmeiRata de indatorare (DTS + DTL) / Active totale Efect de levier la total pasive si trebuie stabilit

de actionariRaportat la sector

Rata de indatorare pe termen lung

DTL / Active totale In functie de sector

Solvabilitatea Active totale / (DTS + DTL) este inversul ratei de indatorare

Efect de levier interpretabil, de comparat cu sectorul

Rata de acoperire a dobanzilor

EBIT / Cheltuieli privind dobanzile

E bine sa fie cat mai mare (atentie insa la interpretare)

Rata de acoperire a cheltuielilor financiare fixe

(EBIT + Leasing )/ (Dobanzi + Leasing)

E bine sa fie cat mai mare

Page 40: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

III. Ratele financiare - cont

40

5. Rentabilitate

Rentabilitatea economica EBIT / (Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli

in avans) = EBIT / Active totale

E bine sa fie cat mai mare

ROA Profit net / Total active Cat mai mare

ROE Profit net / Capitaluri proprii Cat mai mare

Rentabilitatea CA Profit net / CA Cat mai mare

Rentabilitatea generala Profit net / Cheltuieli totale Cat mai mare

Page 41: Curs_7_Riscurile in Finantarea Internat

41

INDICATOR FORMULA POOR ACCEPTABLE INTERMEDIATE GOOD VERY GOOD

Current liquidityCurrent assets

Cl< 0,7 1p 0,7≤Cl<1 4p 1≤Cl<1,3 7p1,3≤Cl<1,

69p 1,6<Cl

10pCurrent liabilities

Debts service ratio

Gross profit + depreciation 0,00 –

0,491p

0,50 – 0,99

4p1,00 – 1,49

7p1,50 – 1,99

9p 2,00 – … 10pInstalment + due

interest

SolvencyOwn capital*100

S<9 1p 9≤S<14 4p 14≤S<20 7p 20≤S<26 9p 26<S10pTotal liabilities

ProfitabilityNet profit*100 Negative

value0p Up to 5% 5p Over 5%

10pTurnover

Speed of turnoverStocks*n

DISTRIBUTION COMMERCE AND SERVICESOver 181

days 2p

151 – 180 days

6p121 – 150

days10p

91 – 120 days

13pUp to 90

days15p

TurnoverINDUSTRY AND AGRICULTURE

Over 281 days

2p241 – 280

days6p

181 – 240 days

10p121 – 180

days13p

Up to 120 days

15p

Clients period collection

Receivables*n

DISTRIBUTION COMMERCE AND SERVICESOver 181

days1p

151 – 180 days

4p121 – 150

days7p

91 – 120 days

9pUp to 90

days10p

Turnover INDUSTRY AND AGRICULTUREOver 281

days1p

241 – 280 days

4p181 – 240

days7p

121 – 180 days

9pUp to 120

days10p

Profitability ratioOperating profit*100 1 – 4,9% 3p Between 5 – 9,9% 7p More or equal with 10%

10p

Turnover

Trend of turnover

Turnover 1-Turnover 0

Decreasing

0

Decreasing in

comparison with

last 6 months

3 Constant 7 Increasing 10Turnover 0