Psihodiagnosticul personalității

METODA OBSERVAȚIEI

Observația – definiții, caracteristici, scopuri

Delimitări

• Reprezintă o metodă de bază, o modalitate de studiu, care stă la baza oricărui tip de experiment.

• Este cea mai veche metodă de cercetare din psihologie, utilizată atât în studiile de tip cantitativ, cât şi în cele de tip calitativ.

• BRAINSTER şi colab. (1995) definesc observaţia ca fiind un act de urmărire şi descriere sistematică; a comportamentului şi evenimentelor studiate ce au loc în mediul social natural.

Observația în cadrul experimentului de laborator

• În cadrul observaţiei are loc constatarea şi notarea fidelă a fenomenelor, aşa cum se desfăşoară ele în realitate.

• În cadrul experimentului de laborator, observaţia este subordonată scopurilor acestuia şi va urmări obţinerea unor date suplimentare care să ne ajute la explicarea modificărilor survenite în variabila dependentă.

Scopurile observației

A vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, acţiuni, norme şi valori

A descrie contactul şi persoanele observate pentru a permite înţelegerea a ceea ce se întâmplă acolo

A contextualiza, social şi istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect înţelese

Scopurile observației

A integra, a vedea viaţa socială ca un proces de evenimente interconectate

A evita utilizarea prematură a teoriei şi conceptelor înainte ca fenomenul respectiv să fie cu adevărat înţeles

A oferi un design de cercetare flexibil care să permită o investigare deschisă spre aspectele neaşteptate şi neprevăzute

Observația...

• Are un caracter flexibil

• Gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare până la o situaţie liberă de orice tentă de urmărire sistematică

• Se poate focaliza pe aspecte şi dimensiuni specifice, înguste sau poate avea un caracter general

Modalități privind conştientizarea prezenţei observatorului de către

subiectul (subiecţii)

Observator

Factori care pot afecta relația dintre Vs

• Variația redusă a scorurilor pentru anumite populații

- Reduce marimea corelatiei

Exemplu: relatia dintre inteligenta si creativitate investigata pe un lot de studenti (admisi pe baza de examen la facultate)

- Scorurile la inteligenta variaza mai putin pentru acest lot decat pentru populatia generala

Analiza datelor

• Testarea statistică a corelației (r)Corelație pozitivă - V1 scor ridicat V2 Scor ridicat

Exemplu:

Motivația în muncă – performanța în muncă

r = .50

Corelația negativă – V1 scor ridicat V2 scor scăzut

Exemplu:

Motivația în muncă – numărul de zile de concediu medical

r = -.38

Analiza datelor

• Testarea statistică a diferentei (t)Diferenta dintre scorurile obtinute de doua grupuri pe

aceeasi variabila

Folosim aceasta tehnica atunci cand una din variabilele investigate nu poate fi masurata pe scala numerica

Exemplu: - Un cercetator vrea sa afle daca persoanele care au mai

multi prieteni sunt mai sanatoase

V1 – numarul de prieteni, V2 – starea de sanatate

V3 – persoane internate/neinternate in spital

Analiza datelor

• Testarea statistică a predicției• Dacă r este ridicat, atunci cunoscând scorurile la V1

putem prezice, ulterior, scorurile la V2 – procedura statistică: regresia

Exemplu:

Analiza datelor

• Limite- nu permite stabilirea unei relații cauzale- lipsa unei relatii de asociere intre doua

variabile

Interpretarea datelor• Interpretarea: “ Copiii care stau în ultimele bănci

primesc note mai mici comparativ cu cei care stau în primele bănci.”

1. Formularea interpretării implică generalizarea rezultatului (toți copiii...întotdeauna primesc note mai mici)?

2. Folosirea timpului prezent afectează interpretarea?3. Este posibil ca unpărinte acre citește acest rezultat

să infereze o relație de cauzalitate?

Interpretarea datelor• Interpretarea corectă a rezultatelor: “Cercetătorii au

descoperit că acei copii care stăteau în ultimele bănci primeau mai frecvent note mai mici comparativ cu cei care stăteau în primele bănci.”