Institutia domniei ca institutie centrala la romani 1. Definirea
domniei ca institutie centrala 2. Voievodatele Moldovei si Tarii
Romanesti, au fost conduse de catre voievozi, care si-au luat si
titulatura de domni Domnia reprezinta in societatea feudala, o
istitutie centrala ce concentreaza in mainile sale: a) puterea
legislativa b) puterea executiva c) puterea judecatoreasca Forma de
guvernamant si organizarea mecanismului statal: a) regimul domnesc
b) regimul nobiliar (boieresc) a) el isi selecta dregatorii, dadea
porunci si acte domnesti, convoca adunarile obscesti. b) sec
XVI-XVII apare regimul boieresc. Regimul nobilian impune la
conducere domnul, din randurile lor. Caracterul electiv ia locul
sistemului ereditar. Concurenta dintre partidele boieresti este
benefica pentru viata politica, dar in acelasi timp, duce la
ascutirea luptei de clasa pentru intaietate si conducere, preluarea
puterii. 3. Domnia istitutie centrala a vechiului drept cutumiar
Nicolae Balcescu spunea despre dreptul cutumiar ca reprezinta cea
mai veche Constitutie si contica penala, criminala, in dreptul
romanesc. Domnia, ca institutie centrala, avea ca obiective
interesul national, solidaritatea si unitatea nationala in fata
pericolului extern, iar in plan intern, cunoasterea realitatilor
autohtone, progresul economic si social politic, pe timpul domniei
sale. Un exemplu il constituie Nea Goe Basarab catre fiul sau
Teodosie, care in lucrarea sa, arata la inceputul sec XVI, ce rol
are statul, ce rol are domnitorul in evolutia institutiilor
statale, care este interesul obscensc al domnitorului pentru
fericirea natiei. 4. Caracteristicile domniei: a) este absolutiste,
dar nu despotica b) domnia este personala, indivisibila si
netransmisibila pe perioada domniei sau a conducerii c) raporturile
de vasalitate a tarii romanesti dupa inlocuirea lui Vlad Tepes, cu
Radu cel Frumos, in tara romaneasca, si a lui pentru musat, in
Moldova, ne arata ca, in politica interna, Moldova si Tara
Romaneasca erau moderne si autonome, iar in politica externa,
deciziile apartineau Imperiului Otoman. 5. Succesiunea la
domnie
a) pe cale ereditara, succesiunea se facea pe linie barbateasca.
Dreptul de mostenire la tron il aveau fii, din casatorie sau din
afara casatoriei, si fratii domnitorului. Cerintele sistemului
ereditar sunt cumulative cu cele ale stistemului electiv. b)
Sistemul electiv alterneaza cu sistemul ereditar, prin alegerea si
imounerea de catre partidele boieresti, asa cum s-a intamplat cu
Petru Rares la a doua domnie. Aceste cerinte de alegere a
domnitorului erau urmatoarele: sa fii ortodox sa provina dintr-o
familie domnitoare sau sa fie ales in caz de sistem electiv.
Cronicarii Grigore Ureghe, Miron Costin, si Ion, in
letopiseturile lor, precizau ca domnitorul trebuia sa fie stapan de
Erau exclusi de la scaunul domnesc cei cu defecte fizice. Cu toate
acestea intalnim si exceptii ca: Iuga Ologu, Petru Schiopu, Ioan
Voda cel Cumplit. Titulatura domnitorilor acredita ideea originii
divine, de aici si alaturarea particulei io, cel sfant sau cel
sacru. 6. Ajunsurile si neajunsurile sistemului ereditar electiv.
Pregateste preluarea puterii fara lupte interne pentru scaunul
domnesc. De regula, domnitorul era urmat de fiul cel mare, ceea ce
punea capat unor razvratiri sau lute pentru preluarea puterii.
Sistemul electiv duce la lupte interne, nemultumiri si razvratiri
pentru impunerea unui domnitor fata de alt domnitor. De regula,
inscaunarea se facea in prezenta Metropolitului si al multimii
adunate. Ungerea cu mir a domnitorului ii conferea un caracter
divin domniei, iar populatia lua loc la cunostinta de inscaunarea
noului domnitor. 7. Asocierea la domnie Marii voievozi, in ultimii
ani de domnie si-au asociat fii, Mircea pe Mihail, pentru ai
pregati in vederea preluarii puterii domnesti. Acest fapt usura
trecerea de la un domnitor la altul sau tranzitia si pregatea
conditiile pentru a impiedica eventualele razvratiri. 8. Regenta si
locotenenta domneasca Eremia voda, cand domnii erau minori, mamele
acestora exercitau prerogativele sau atributele domnului. Admanul
arbore, pe timpul lui Ioan Voda, exercita si el atributii domnesti.
Aceste perioade de locotenenta sau regenta, de regula, duc la
certuri si nemultumiri privind exercitarea puterii. 1. Functia
legiuitoare 2. functia executiva 3. functia judecatoreasca Functia
legiuitoare. Domnitorul emitea acte sau porunci care tineau loc de
lege, actele purteau denumirea de hrisov, pitac, opis, titula
domneasca. De regula, poruncile si actele domnesti aveau la baza
dreptul cutumiar. Alaturi de dreptul cutumiar, incepand din sec
XVI, domnitorii au asimilat si norme de drept bizantin. Puterea
executiva. Domnitorul era comandantul ostiri. Incheia tratate
internationale, putea declara razboi sau pace. Numea soli, dispunea
de capacitatea statului ca de camara proprie, se condunda visteria
statului, cu visteria domnitorului. Avea dreptul de a bate moneda.
Vladislad intai a batut primele monede domnesti.
Puterea judecatoreasca. Pe timpul vietii sale, hotararile
judecatoresti alea domnitorului nu puteau fi schimbate, ele tineau
loc de lege. Domnitorul putea judeca pricini civile sau penale, in
orice faza a procesului. Dupa hotararea domneasca, pe timpul vietii
sale, hotararea nu mai putea fi schimbata. Un rol important in
activitatea judec l-au mai avad sfatul domnesc si titulatura de In
concluzie, istitutia domniei este cea mai importanta institutie in
societatea feudala, deoarece conduce si organizeaza principalele
activitati economice, social-politice, judecatoresti. Incepand cu
anul 1711, in Moldova, si 1716, Tara Romaneasca, timp de un secol,
domnitorii au fost adusi din cartierul fanar de la Constantinopol.
Cei mai renumiti fanarioti: Racovita, Sutu, Ghica s.a. Pe timpul
regimului fanariot, domnitorii erau numiti pe 5 ani. Cel mai
longeviv este Constantin Mavrocordat, timp de 30 de ani a condus
cele 2 tari. Tributul pescheschio aracio erau. Transilvania
Voievodatul Transilvaniei difera ca organizare politica fata de
cele 2 tari, la importanta de guvernare a romanilor si maghiarilor.
Sec XIII-XIV se caracterizeaza prin alternanta formei de
guvernamant. Voievodul era numit de curtea regala maghiara, iar
acesta isi alegea un vice-voievod. Cand conducea un principe,
acesta era ales de diata transilvana, dieta din care facea parte
doar cele 3 bravuri. Erau exclusi de la viata politica romanii.
Curtea de la Viena numea guvernator de origine Germana sau
austrtiaca, precum si comandantul ostirii, de aceeasi origine. Fata
de curtea de la Viena, sa platea un ipozit pe timp de pace de
112500 de florii si 400 000 de florini pe razboi. Organizarea
politica este impusa de Curtea Imperiala de la Viena. Excluderea
romanilor de la viata politica, este o trasatura, ceea ce a creat
nemulturmiri, rascoale, culminand in .. Viata religioasa in
Transilvania recunoastea religia Catolica, Luterana, Reformata si
Protestanta. Acest impact asupra populatiei, timp de secole, a avut
consecinte nefaste, atat in dezvoltarea social-economica, cat si a
instit politice djn societatea feudala. Excluderea prin lege a
natiunii romane de la viata politica si de la decizii, a dus la
marginalizarea romanilor, desi ca numar reprezentau peste 60% din
populatie.
