Istoriografie

Incadrarea intr-o alta epoca a istoriografiei se raporteaza in mare masura la contextual social-politic

Legatura dintre istoriografie si viata politica este evidenta.

Din antichitate si pana azi toate miscarile au avut o ideologie.

Legatura istoriografiei cu filozofia operele istorice trebuiau incadrate intr-un context social.

Evolutia filozofiei influenteaza cursul istoriei.

Istoriografia a fost un gen literar.

- Istoriografie antica

- Istoriografie moderna

Istoriografia sociologiei Sthal a fost fondatorul sociologie istorice.

Etnografia se ocupa cu traditia unui popor.

Periodizarea istoriografiei generale:

- Sociologie primitiva

- Sociologie agricola

- Sociologie industriala

- Sociologie informationala

Inceputurile manifestarilor istoriografice

Inceputurile sunt plasate in Grecia Antica

Interesul pentru ceea ce s-a intamplat in trecut a fost reflectat multa vreme de scrieri istorice si de

legende si mituri.

Legendele si miturile pornesc de la un fapt real, dar viziunea populara le-a modificat treptat.

Cronologia este una incerta.

Legendele au atribuit unei personalitati istorice fapte ale altor personalitati.

In antichitate, chiar si in Evul Mediu omu n-a sesizat diferenta dintre adevar si mit.

Cunostiintele despre trecut aveau un rol social, constituiau un mijloc de informatie, educatie.

Cunoasterea trecutului era necesara pentru a legitima o situatie social politica.

Importanta cunoasterii trecutului a sporit odata cu stratificarea societatii.

Analele reprezinta o simpla consemnare a unor fapte importante. Odata cu trecerea timpului s-au

amplificat. Primii autori nu si-au mentionat numele.

Cele dintai anale au fost redactate in Egipt - dupa unele conceptii chiar din vremea primei dinastii.

Cea mai veche inscriptie se numeste Piatra de la Palermo, din perioada dinastiei a V-a.

Au fost pastrate diverse anale ale mai multor domnii. Cele mai importante ale lui: Tutmos al III-lea si

Ramses II (1321 i.Hr. Lupta cu Hittitii)

In Mesopotamia scrieri asemanatoare cu cele din Egipt, reflecta aceeasi tendinta teocratica (pune

evenimentele pe seama zeilor).

Din timpul regelui Assurhanipal au ramas in limba babilonian analele domniei sale.

Perioada elenista (sinteza a culturii grecetii si orientale) avem cateva scrieri: scriere de

matematicianul, astronom Rorssos- lucrare sa in limba greaca.

Hitiii localizati in Turcia, indo-europeni. Are un tribunal. Au ramas diferite documente

prezentate antecedente faptului istoric si se cauta justificarile. Ei sunt purtatorii civilizatie fierului.

Fenicienii au avut preocupari pentru istoriografie. Scrierile nu s-au pastrat avem doar

marturiile. Pentru prima data cand o ideologie ii da omului voie sa aleaga, beneficaza de liberulul

arbitru. Monoteism presupune unitate politica.

Istoriografia greac i elenistic

Istoriografia n propriul sens al cuvntului este un produs al civilizaiei greceti

n Grecia democraiei sclavagiste predomin statele ceti specifice organizarii lor, aceasta

permiand adunarea unui numar mare de oameni in viata publica.

Hotrrile se luau dup intense dezbateri n piaa public: Agora

Istoriografia greac nu era practicat de funcionari ci de intelectualii liberi. Se dezvolta filozofia .

Hesiod cu lucrarea Munci i zile, Tegonia

Originea zeilor incepe cu facerea lumii:

- Epoca de aur

- Epoca de argint si Bronz au constituit un declin continu, conform lui

Herodot, omenirea s-ar afla in epoca de fier.

A spus c istoria oamenilor cunoate mai multe etape

Hecateu: istoric, om politic: cel care a spus pentru prima data - Egiptul este un dar al Nilului.

Hellanicos din Milileni a ncercat pentru prima s stabileasc o cronologie dup astreologie. A

scris istoria Atenei, a scris despre popoarele straine perii si sciii.

n Atena e impune democraia sclavagist ca form de organizare superioar

Herodot i Tucitide : principalii reprezentani n istoriografie

Tucitide: Rzboiul peloponesiac; a fost i participant activ la acest rzboi, s-a exilat n Tracia.

In perioada elenismului istoricii au folosit opere mai vechi.

Oliviu a trait in Grecia si in Roma, lucrarea Istorii. A spus ca cel mai important este sa se

gaseasca cauzele evenimentelor. Mai spunea ca exista 3 forme de guvernamant care se subimpart:

Bune si rele.

1. Monarhia form bun de guvernamant daca monarhul este sfatuit.

2. Aristocratia o serie de oameni alesi care dovedesc anumite calitati. Tinde sa se transforme in oligarhie.

3. Democratia regim prin care cetatenii liberi puteau participa la viata politica. Ea tinde sa se

transforme in tirania multimii.

A luat exemplul cettilor greceti, majoritatea erau in decandenta si astfel a tras concluzia ca

organismele sociale au la fel ca si organismele vii 3 perioade: Crestere, Dezvoltare si Declin.

Se dezvolta potrivit ordinii naturii.

Diodor din Sicilia: Biblioteca istoric. Povestete despre conflictul Dromihete i Lisimah.

Strabon: Studii istorice i studii geografice

Flavius Josephus: O istorie a evreilor n limba greac

Plutarh: Viei paralele (46 de biografii ale unor personaje eline i romane). A urmrit o

apropiere ntre greci i romani.

Diocassius: Istoria roman (a fcut referiri la Dacia).

Istoriografia latina

Literatura cult a aprut sub influena greac in sec III i.Hr

Marcus Porcius Gatus pentru el istoria avea un caracter educativ.

Istoricii urmtori au inceput sa scrie dup el in limba latin.

Cicero- operele lui sunt de oratorie. Spunea c oratoria trebuia s cunoasc trecutul. El spunea c

istoria are cateva legi. Mai spunea c istoricul trebuie s scrie doar adevrul i fr ur.

Caius iulius caesar comentarii despre razboiul galic si despre rzboiul civil (49-48 i.Hr).

Titus Livius a scris pe vremea lui Augustus. Colaboratorul lui Augustus a fost Maecenas in

favoarea extinderii propagandei. Opera De la intemeierea cetii consemneaz evenimente de la

intemeierea Romei pn la sec IX d.Hr. Spunea c istoricul este un indrumtor al virtuii ceteneti.

A considerat c istoria trebuie s pun la indeman exemple. S-a ocupat de spiritul moralizator si

educativ.

Dup Titus Livius moravurile determin unitatea statului.

Tullius Cornelius Tacitus ultimul mare istoric al Antichitii. A vrut s continue opera lui

Tacitus. Principala sa oper Istorii, descrie reedina hunilor.

Istoriografia latin se remarc prin patriotismul su.

Oprele istoricilor latini folosesc mult metodic.

n renatere, umanitii s-au inspirat din opera lui Titus Livius.

Istoriografia Medieval

Perioada cnd s-au format statele si uniunile europene aproape aa cum le cunoatem astzi.

Istoriografia medieval = istoriografie cretin. Monoteismul presupune unitate politic. In Evul Mediu a

fost important credina.

Mesianismul cretin a superior religilor cretine.

Istoria pagana in afara credintei lui Dumnezeu. Crestinismul a fost un stimulent mare pentru istorie.

Noua religie, Crestinismul, supus unor atacuri ale paganilor.

Istoria chemat s aduc argumente in scrierea cretinismului. Crestinismul este o conceptie idealista

asupra istoriei. Istoricii crestini au incetat s mai caute cauze umane.

Patristica este opera scris de asa numitii prini ai cretinismului.

Eusebiu din Cezareea a inceput istoria de la crearea lumii si pn in 325.

Istoria eclesiastic are scopul s sprijine lucrurile de la Hristos pn in 235.

In sec. VIII ereziile dogmatice i-au sfarit

Opera lui Eusebiu din Cezareea a influenat operele ce au urmat.

Sf. Augustin provine dintr-o familie cu tat pagan si mam cretin. Tema cunoscut a lui Augustin este

Despre cetatea lui Dumnezeu.

In 410 vizigoii ocup si jefuiesc Roma, iar vina pic asupra cretinilor.

Biblia era si ea considerata un izvor istoric mai ales pentru istoria Orientului.

Sf. Augusti a impartit istoria in mai multe feluri. Cel care a impartit pentru prima data istoria in 2: inainte

si dupa Hristos.

Istoria Umanitatii are 6 etape cele 6 zile are creatiei.

Apoi apare conceptul ca exista 2 feluri de oameni, 2 feluri de cetati i 2 feluri de societi.

De Ex. Cetatea diavolului si cetatea lui Dumnezeu.

Cetatea diavolului era guvernata de egoism.

Cetatea lui Dumnezeu se dezvolt cu cetatea terestr, atrage noi oameni.

Paului Orosus a continuat opera lui Augustin. Spunea c istoria a fost plin de nenorociri. Providena ii

spune pe oamenii la incercri. Mai spune c romanii i merit sacrificiile si de aceea Dumenezu i-a

chemat pe barbari.

Istoria ecleziastic a trecut de la conceptia antic la medieval i la nivel politic.

De o larg rspndire s-a bucrat o profeie a Sf. Daniel. La inceput teoria-era legat de nevoile Bisercii.

In primele secole ale epocii teoria a fost abandonat, in lucrrile cronicarilor, resimt c

prbuirea Imperiului de Apus, inseamn prabusirea tuturor si care va duce la sfritul lumii.

In Sec XI a aparut ideea de restitutio imperi romanorum (Otto cel Mare)

In sec XII a aparut ideea de translatio imperiu (Otto de Freysing)

O alta concepie aparuta a fost momentul nasterii lui Isus Hristos.

De la creatie lumii pana la nasterea lui Isus se estimeaz ca trecuser 3000 de ani.

Toma D Aquino spunea sa se termine cu discuiile referitoare la sfarsitul lumii pentru ca nimeni

nu poate sa stie sau nici macar sa profeeasca sfarsitul lumii.

Periodizarea istorie in 3 epoci se considera a fi un progres fata de epoca precedenta. In esen sustine

progresul omenirii.

Istoria din Epoca Medievala s-a ocupat de vietiile sfiintilor.

Translationes se refera la istoricul mutarii moastelor.

Analele si cronicile au prezentat faptele locale.

Cronicarii medievali

Cronicarii s-au bazat pe scrieri mari vechi.

Ei considerau ca diavolul inspira actiuni considerate anti-sociale.

Foloseau opere mai vechi precum ale lui Caesar, Titus Livius, Cassiodorus.

Grigore din Tours a scris carti de istorie cum ar fi Istoria eceleziastica a Frantei. A oferit informatii

despre curtea regal.

Isidor din Sevillia a intocmit o enciclopedie de compilatie. Are 2 cronici: Cronica Mare si Cronica Mica.

Acestea sunt copiate dup Eusebiu i Horosius. O alta opera din istoria gotilor, vandalilor si suedilor, este

dominat de patriotism al Spaniei Laudae Spania.

Beda cel Venerabil din Nordul Angliei a scris dou lucrari despre cronologie De temporibus si De

temporum ratione. Spunea c facerea lumii a avut loc cu 5000 i.Hr. Principala lucrare este Istoria

ecleziastic a poporului englez (Historia ecleziastica gentis Anglorum).

Paul Diacounl a scris o istorie roman. Opera se numenste Istoria longobarzilor

Longobardul Luitprand a trait pe timpul lui Otto cel Mare. A avut posibiliatea de a calatorii pana la

Constantinopol. Lucrarile sale vorbesc despre Otto I si despre Imperiul Bizantin.

Renasterea Carolingian nu a avut modificro in istoriografia medievala.

In sec. XI interesul pentru istori a devenit puternic.

In lupta dintre Imperiu si Papalitate ambele tabere au cautat argumente in istorie. Au fost introduse

culegeri de anale istorice.

Dupa 1200 polemica a determinat aparitia unor erezi istorice. Aceasta perioada este cunoascuta si ca

perioada cruciadelor, europenii au venit cu un alt mod de gandire. Au inceput sa judece evenimentele

intr-un cadru mai larg. Aceste noi manifestari au fost mai puternice in Anglia si Franta.

Otto de Fraising a incercat sa ofere o viziune larga asupra lumii. A plecat de la ideile lui Sf.

Augustin. A redactat o lucrare despre facerea lumii pana in 1034. A apelat la patristic.

Legatura dintre istoriografie si unele regiuni a devenit tot mai vizibila. Pe la sfarsitul sec. XIII

Simon de Keza cu lucrarea despre faptele hunilor si ale ungurilor.

Autorii laici au inceput sa fie tot mai numerosi mai ales in Nordul Italiei la Milano, Genova si Pisa.

La inceput erau scrise de clerici si reflectau mai ales lupta oraselor impotriva dusmanilor din afar. Au

prezentat si luptele interne din oras.

In Sec XIII instoriografia european a decazut, dar au existat cateva opere mai importante. S-a

accentuat procentul de laicizare. Interesul pentru istorie a crescut odata cu dezvoltarea oraselor. Treptat

s-a renunat la latin in favoare limbilor europene.

In sec XIV XV a decazut si mai mult istorigrafia scrisa de oamenii bisericii.

Polonezul J. Blugosz a scris o istorie a Polonie. Are un mare merit, a acordat importanta vietii culturale,

s-a gandit la consecintele evenimentelor si multe altele.

Chronicum Pictum scrisa de Kalti Mark, este o cronica care povesteste si despre Carol Robert

de Anjou, lupta de la Posada.

La Florena existau 2 partide: Guelfii si Glibelinii. Dintre istoriografi, cel mai importat a fost

Giovani Villani pentru ca explica dezvoltarea Florenei. Cea de a 2-a lucrare importanta a lui G. Villani

reprezinta trecerea de la istoriografia medievala la cea modern.

Inceputurile istoriografiei moderne

Sec. XV este secolul apariiei istioriografiei moderne. Aparitia noilor orientari a fost determinata de

procesul modernizarii in general.

In jurul anilor 1500 Europe de Vest cunoaste importana inoirii in toate domeniile. Cea mai importanta

inoire aparitia burgheziei. Burghezia avea un alt mod de viata si a impus un nou tip de raporturi socile.

Burghezia a inlaturat economia inchisa si a inlocuit-o cu economia de schimb, astfel oferind o viziune

mai larga. Ca sa ajunga la conducere, burchezia trebuia sa inlature clasa nobiliara, ii trebuia argumente

ideologice. In Ideologie locul important il avea istoria. Importanta istoriei a sporit odata cu procesul de

formare a natiunilor.

Pretutindeni istoria a aratat prin ce se deosebeste o natiune de alta prin raportarea la trecut.

Marile descoperiri grografice, cunoasterea in spatiu e legata de cunoasterea in timp.

Omul considerat ca fiind masura tuturor lucrurilor, este preocupat de viata terestra si nu

religioasa.

Scrierile antice erau in acord cu laicizarea cultului, ofereau modele din afara bisericii.

Istoriografia in perioada culturii moderne trebuia s serveasca si interesul de stat. Principalul istoric al

Romei Titus Livius a devenit modelul istoriografiei umaniste. Leaganul istoriografiei umaniste este in

Italia.

Primii umanisti au fost Petrarca si Bocaccio. Petrarca a scris o lucrare despre Liber de viris

illustribus. Opera sa a fost continuata de Bocaccio care a scris o lucrare despre vietiile femeilor celebre

De claris mulieribus si Viata lui Dante.

In sec. XV s-a stabilit o legatura intre istorie si aspiratiile politice.

Leonardo Brunii a scris o istorie a Florenei.

Machiavelli si Cuicciardini

Niccolo Machiavelli a fost nevoit sa se retraga din viata politica. Prin scrierile sale a incercat sa

introduca unele influente. A scris tratatul despre arta razboiului. O scriere remarcabila Istoriile

Florentine. Pentru Machiavelli istoria trebuia cunoscut doar pt. Utilitatea practic. A constatat c intre

evenimentele exist logic. Se pot stabili si anumite legi sociale.

Machiavelli a trait intr-o perioada cand in Europa aparusera statele, iar Italia era impartita.

Spunea ca vina este a Papei si armata de mercenari. Idealul la care vroia sa ajung Italia era o Italie

Republican. Considera ca importanta ar fi introducerea tiraniei. Considera ca principal ar fi sa se

indeparteze de la principiile morale. Opera sa Principele, in care gasim ca politicul primeaza in fata

istoricului. Principalul defect a lui afost atitudinea fata de critici. Gandirea politica a imprimat un caracter

politic operei sale. Prin activitatea sa a marcat un mement remarcabil in istoriografia modern. Scrierile

sale atat cele istorice cat si sistemul sau politic au facut ca istoriografia moderna sa faca o etapa noua.

Guicciardini Francesco a fost un mare proprietar funciar. Opera sa este o justificare a actiunilor

sale politice. A folosit acte oficiale si diplomatice. A scris despre istoria Florentinei si istoria Florenei.

Istoria Italiei ia adus faim. A fost primul care s-a ocupat de istoria Italiei in intregime. A

considerat c nu exista legi.

Machiavelli si Guicciardi au contribuit cel mai mult la raspandirea istoriografiei.

Umanismul s-a rapandit si in restul teritoriului. Scrierile umaniste erau superioare celor

medievale. Umanisti comunicau intre ei, limba latina usurandu-le aceasta comunicare.

Un merit i-a revenit istoriografiei franceze. In timpul renasterii in Franta s-a incercat o imbinare

a patriotismul si umanismului.

Jean Bodin i-a depasit pe ceilalti umanisti in conceptia sa. Opera sa Metoda pentru o

cunoastere mai letinicioasa a istorie. A considerat ca evolutia lumii poate fi cunoscuta pentru ca e

guvernat de egi. A cosiderat ca istoria poate avea trei sesuri:

- Istoria umana are omul ca obiect de studiu

- Istoria Naturala are lumea fizica ca obiect de studiu

- Istoria divina

Istoria naturala si cea divina nu se modifica. Istoria umana se modifica tot timpul. Ea are si anumite legi.

Una din aceste legi este legea progresului.

Jean Bodin asociaza actiunile epocii cu atentate descrise in Biblie. Epoca in care traise el este

superioara societatii . A cautat sa gaseasca si cauzle omenirii, care sunt fizice si politice. El a impartit

popoarele in: septentrionare, intermediare si meridionale.

Teoria climatului prezinta faptul ca clima determin starea de lucruri intr-o comunitate. Cauzele

politice adopate de J.Bodin sunt ca statul e necesar evolutiei sociale, luandu-se dupa scrieri mai vechi. A

impartit formle de guvernamant in monarhie, aristocratie si democratie.

Nicolae Olahus - din Transilvania in jurul anlui 1700 in randul umanistilor au fost incadrati

Grigore Cantacuzino, Dimitri Cantemir, Miron Costin. Acestia au sustinut continuitatea latinitii.

Grigore Ureche descrie starea lucrurilor in timpul lui Stefan ce Mare. Patriotismul este o

caracteristica a renasterii in Romania. Istoricii perioade renasterii au inceput sa foloseasca un limbaj

popular, dar nu si-au propus sa faca istorie propriu-zis. N-au folosit spiritul critic.

Istoriografia european in sec. luminilor (sec. XVIII)

In sec XVIII s-au adus progrese in toate domeniile. Industria si agricultura s-au dezvoltat. Ca o

consecina a acestora nivelul de trai a crescut considerabil. Pe plan plotic se afirm burghezia. Ea avea

nevoie de domeniul stiintei si credea in acesta. A acordat importan stiintei.

Luminarea tuturor categoriilor sociale a fost cosiderabi, de aceea acest secol se numete

secolul luminilor. Istoriografia luminista s-a desfasurat in Franta. Pana in sec XVIII teologia era o

conceptie globala. Principala arma de lupta in Franta a devenit filozofia. Iluministi spuneau ca la baza

societatii sa fie concepii noi.

Voltaire o bun parte din activitate lui a fost corcetare trecutului. Opera sa Istoria lui Carol al

XII-lea in care adorda importanta personalitatii regelui. Eseu asupra moravurilor si spiritului ratiunii

are dreppt caracteristic intregul glob.

O istoria asupra Rusiei

A ajuns la concluzia c trei factori influeneaz istoria guvernul, religia si clima. A facut

deosebirea intre oameni importanti si eroi. Concepia istorica a lui Voltaire este o conceptie idealista. A

folosit spiritul timpului si cel al geniului. A adus o contributie la grija pentru documentaie, a introdus

capitole noi despre economie, civilizatie. Critica istorica a folosit-o in mod exagerat.

Montesquieu apartine nobililor, desi aristocrat, a adoptat poziiile burgheziei. Are 2 lucrari

importante: Consideratii asupra romanilor si caderii lor si Despre spiritul legilor. El credea ca

oamenii sunt in permanenta aceiasi, au acelesi pasiuni si defecte, dar ocaziile sunt diferite. Credea ca

prabusirea Imperiului Roman a fost datorita moravurilor. Cea mai ilustr idee este Teoria climatului.

Montesquieu si-a propus s studieze legile care sunt raporturi necesare care deriva din natur.

J.J. Rousseau facea parte din mica burghezie. Opera sa a fost Discurs asupra stiintelor si

artelor. A contribuit la purificarea si statului, sustinand ca acesta era prea corupt, face acest lucru prin

Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii intre oameni si Contractul social.

Originea inegalitii intre oameni se datoreaz proprietatii private. El consider ca au existat trei

trepte in istoria omenirii:

- salbaticul liber, dar nefericit

- primele societati umane omul cel mai fericit

- Apare proprietate privata sursa tuturor relelor

El considera ca progresul neaga aparitia proprietatii private

Rousseau consider ca acest contract se poate incheia doar intre persoane egale. Avea scopul de

a asigura fiecaruia in parte protectie. Omul isi de independenta si isi castiga libertatea pune Rousseau.

El credea ca guvernarea ideala ar fi democratia. Dar cu toate astea sustinea ca orice guvernare

tinde sa degenereze. Credea ca dezvoltarea toatala a personalitatii umane ar trebui sa se realizeze

inauntrul contractului cu societate.

Alaturi de ratiune pune si sentimentele. El este precursorul romantismului.

In spatiul romanesc domina ideile rationaliste, care s-au raspandit in Transilvania si poarta numele de

Scoala Ardeleana. Reprezentantii au fost Gheorghe incai, Petru Maior si Samuil Micu. Acestia si-au

propus sa contribuie la raspandirea national. Au exagerat punand mare accent pe romanitate.

Istoriografia europeana in prima jumatate a secolului al XIX-lea

Prima jumatate a sec XIX a fost marcat de multe schimbari. Cel mai important rol in aceasta privinta i-a

revenit revolutiei franceze.

In Franta revolutia era privita ca o ruptura in evolutia societatii. Evenimentele declasate in 1789

au constituit o experienta de o exceptionala valore. In istoriografia s-au raspandit ideile liberarle

reflectau interesele progresiste ale burgheziei. Burghezia s-a pronuntat pentru liberalizare. Acest secol a

fost intitulat si Secolul Nationalitatilor.

Miscarile revolutionare au culminat cu 1848. Singurele instituii viabile s-au format contient de-

a lungul istoriei. Institutiile care au functionat bine in trecut, trebuie modificare, nu inlocuite cu altele

noi. N-ar trebui sa modifice evolutia organica a poporului. Ceva durabil se face doar pastrand

nationalismul. Istoria nationala a fost considerata ca fiind singura demn de atenie.

Interesul asupra Evului Mediu a inceput odata cu Romantisumul. Acesta se cracterizeaza prin

cultivarea elementului observator al lumii in complexitatea ei. S-a accentuat subiectivitatea. Istoriografia

s-a modificat prin schimbarea formei expunerii si continutului.

Romanticii au introdus o culoare locala. Au insistat asupra rolului religiei. Viata culturala o vad

doar ca o reflectarea a spiritului poporului.

Jules Michelet a fost cel mai important romantic. Originea lui era franceza. A fost autorul unui

manual de istorie moderna, s-a preocupat de istoria roman, mai ales pentru perioada republicii. S-a

orientat spre istoria Frantei, a facut o prezentare a lui Ludovic in opera sa. A scris chiar si o istoria a

revolutiei din 1848 din ara Romneasc. O vreme a fost directorul seciei de istorie a arhivelor

naionale din Frana.

n acelai timp n spaiul german, rzboaiele de eliberare de sub Napoleon au constituit un

puternic catalizator pentru cunoaterea trecutului. Germanii considerau c omul nu are dreptul s

intervin n dezvoltarea istoriei; trebuie evitate tulburrile i reformele. Istoriografia german a avut

parte de exagerri. Filosofia i-a pus amprenta asupra scrierilor istorice

Cel mai important istoric german din acea perioad este Leopold von Ranke cu operele: Istoria popoarelor germane, Istoria papilor n sec. XVI-XVII, Istoria Franei n sec. XVI-XVII, Istoria Angliei n sec. XVII. El dorea s scrie o istorie universal. S-a inspirat din rapoartele ambasadorilor veneieni din sec. XVI-XVII. A spus c toat istoria lumii se datoreaz popoarelor germanice i romane

Unele din aceste idei au fost preluate de Mihail Koglniceanu i A.D.Xenopol, cei mai importani

n aceast perioad: Nicolae Blcescu i M. Koglniceanu. Au scris foarte mult despre revoluia de la 1848. Istoricii romni din acea perioad militau

pentru independen i pentru unire. Apre revista Magazin istoric pentru Dacia, revist istoric Majoritatea istoricilor ai vremii au fost i participani direci n revoluii. Istoriografia in a 2-a jumatate a sec XIX. Istoriografia german a artat rolul Prusiei in statul german. T. Mommsen a considerat c cel mai important cadru este statul puternic Auguste Comte a folosit pt prima data termenul de sociologie. Dup parerea sa omenirea a

strbtut 3 etape: statul teologic, statul metafizic, statul tiinific. Hipollyte Taine a impartit tiintele in 2 grupe. Fustel de Coulange a scris Cetatea Antic

Istoriografia romaneasca Reprezentanti au fost A.L. Ilariu, Ghe. Bariiu, B.P. Hadeu Mihail Koglniceanu a publicat 2 edii a unei culegei intitulata cronicele Romaniei. B.P. Hadeu a publicat Arhiva istorica a Romaniei Un savant din Bucovina, Hurmuzaki a efectuat cercetari in arhivele straine si a copiat, tradus si

ingrijit publicarea primelor volume din colectia intitulata Colecia lui Hurmuzaki. Aceasta colectie cuprinde surse externe, documentele sunt cu referire la istoria medie si moderna (documente de la revolutia din 1848), tratate si convenii ale arii Romneti.

Are loc la Iasi si Bucuresti consituirea unei arhive a statului. A.D. Xenopol cu opera sa de baza Istoria Romanilor din Dacia Traian; Teoria istoriei. Principile

fundamentale ale istoriei care a aparut in Paris. Majoritatea istoricilor s-au bazat pe construcii speculative. Xenopol s-a bazat pe teoria

cunoaterii istoriei. A scris aceste lucrari pentru c a considerat c au existat abordari nestiintifice ale istoriei. In stiintele naturii fenomenele se repeta, in timp cele sociale succed. Faptele ce se produc in aceleasi conditii sunt fapte de repetitie. Daca o conditie se modifica atunci fenomenul nu se repeta, ci succede celuilalt. Xenopol imparte stiintele in teoretice (de repetitie) si de legi (de succesiune). El a inventat cuvantul seria, care pentru el inseamna ca un fel de lege. El spune ca sunt si legi generale in societate. El spune ca daca istoria este o stiinta trebuie sa existe o ordine, o serie. Pe vremea lui a fost exarcerbat conservatorismul. Teoriile carora istoriile n-au caracter stiintific au fost respinse.

La sfarsitul sec XIX s-au afirmat tendinte conservatoare. Au aparut metode riguroase de cercetare s-au acumulat numeroase cunostiinte. Spatiul cercetat s-a extins. In timp studiul s-a extins datorita arheologiei.

Perioada contemporana (pentru zilele noastre) S-au perfectionat metodele de lucru. In plan general societatea a evoluat intr-un ritm accelerat.

Istoricii au trebuit sa tina pas cu evolutia. De asemenea in societate progresul accelerat a determinat si numeroase intrebari la care trebuia sa raspunda istoricul.

Multe state s-au unificat au izbucnit razboaie mondiale, doua la numar, si multe alte razboaie locale, s-au pus capat dominatiei directe, au aparut statle noi.

In sec XX au dominat regimurile comuniste. Trebuiau analizare cauzele acestor fenomene. Toate aceste transformari au impulsionat cercetarea si decoperirea trecutului. Istoricii s-au preocupat de aceste probleme. Pe langa istorici au aparut si alti specialisti care au participat la dezvoltarea acestor probleme: economici, politologi, sociologi.

Dezvoltarea istoriei a impulsionat si dezvoltarea altor stiinte. Au aparut microfirmele, sistemul de comunicatie a sport gradul de informare, xeroxurile etc. In sec XX a sporit si nr catedrelor de istorie din Universitatii.