Şcoal ă ACREDITATĂ Ordinul nr.5414/ 23.09.2008 de c ătreMinisterul Educa ţiei, Cercet ării şi Tineretului

Craiova, 2016ISSN 2501-7675

Craiova, 2016ISSN 2501-7675

BOLTA VIE ŢII – SĂNĂTATE ŞI

CREDINŢĂEditată de Şcoala

Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul Iosif”

Craiova

Coordonatori:Ec.prof.Wojcicki Monica

Prof.socio-umane Voinea Daniela

RedactorEc. Fugaru laura

TehnoredactorEliza Morcov

Colaboratori:

Prof.dr. Daneţ Adelheit

As.med.Racoceanu Mirela

As.med.Stoiculescu Daniela

Dr. Purcaru Emil

Elevi ai Şcolii „Sfântul Iosif”

MOTO :Calitatea „nu este niciodată un accident, ea

este întotdeauna rezultatul efortului inteligent”.

John RUSKIN

Pr.RATAN IONEL , fondatorul şcolii

Ec.prof.Wojcicki Monica , manager

Scurt istoric al celor 25 de ani de existentă ……………………....... pag. 1

Cadrele didactice care au activat si activează în scoală ……………. pag. 4

Elevii si absoventii Scolii Sanitare Sf. Iosif au legături de rudenie …..

pag. 5

Extras din Legea Educatiei Nationale Nr. 1/2011 ……………....... pag. 6

Prof Danet Adelheit, ec. prof. Wojcicki Monica – Proiecte

europene ... pag. 8

Prof. Daniela Voinea – Sociologia medicală, subramură

importantă a sociologiei …………………………………….… pag. 15

Ștefan Cornelia Elena – Politici sociale de sănătate …………….. pag. 20

Oprisi Laurentiu Gabriel , clasa IB – Grupurile sociale …….…… pag. 22

Băltăretu Mădălina, clasa IB – Asigurările sociale de sănătate ….. pag. 26

Milos Laura Roxana, clasa IB – Ancheta sociologică …………… pag. 27

Oferta scolară 2016-2017 ……………………………………... pag. 29

Craiova, 2016ISSN 2501-7675

Craiova, 2016ISSN 2501-7675

Scurt istoric al celor

25 de ani de existenta

În urmă cu 25 ani un grup de medici, asistente medicale, farmaciste şicâteva eleve, alături de preotul Râtan Ionel, au pus bazele unei şcoli cuprofil medical, din dorinţa de a oferi cursantelor o meserie nobilă şi dea le insufla spiritul creştin prin care să-l descopere pe Cristos prezent înfiecare bolnav la căpătâiul căruia se vor afla.

Primul document de înfiin ţare al şcolii:„

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂBucureşti, 26.08.1991 BUCUREŞTI Nr.976

Către,

Decanatul Romano-Catolic CRAIOVA

Având în vedere cererea Dumneavoastră , a Asociaţiei MedicilorCatolici din municipiul Craiova şi acordul favorabil al DirecţieiSanitare, considerând lipsa de asistente medicale din decanat,hotărâm deschiderea în municipiul Craiova, Calea Brestei nr.1, a uneifiliale a Şcolii Sanitare Postliceale „Sfântul Iosif” din Bucureşti.

Prea Cucernicul Pr.decan RATAN IONEL este însărcinat cuorganizarea acestei filiale şi a examenelor de admitere care vor avealoc pentru anul şcolar 1991-1992, în perioada 9 – 13 septembriea.c...

ARHIEPISCOP-MITROPOLIT , DIRECTOR,

IOAN ROBU Pr. Isidor Mărtincă „

ISSN 2501-7675 1

În septembrie 1991 are loc deschiderea oficială a şcolii în cadrulDecanatului Romano-Catolic Craiova, ca filiala a Şcolii Postliceale Sanitare “Sfântul Iosif” din Bucureşti.

În septembrie 1992 şcoala devine independentă şi trece subpatronajul Filialei Medicilor Catolici Craiova, cu sediul înstr.Unirii, nr.2.

Între anii 1991 – 2007, primul sediu, a fost în clădirea din str.Unirii,2 .

În august 1994 , prima promoţie, 36 de asistenţi medicaligeneralişti. Până în prezent sunt aproximativ 1300 de

absovenţi.

Din septembrie 1995 au început lucrările de renovare aprimului local al şcolii, finanţate prin proiecte europene şi cu sprijinulCaritas Graz, familiei Neubauer din Graz, Kirche in Not din

Viena, Renovabis München, Caritas Bucureşti, Forumul

Democrat German Craiova.

În anul 1999 şcoala obţine AUTORIZAŢIA DE ÎNCREDERE dinpartea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Din anul 2003 şcoala derulează proiecte europene de tipLeonardo da Vinci, constând în stagii de pregătire practică înAustria la Graz şi Viena si in Germania la Munchen. Au fost aprobateşi derulate 10 proiecte, 60 de elevi au participat la astfel deacţiuni.

Din anul 2007 , sediul este în clădirea din str.Mihai Viteazul,10,

Craiova.

În anul 2008 şcoala obţine ACREDITAREA din partea MinisteruluiEducaţiei,Cercetării şi Tineretului.

În august 2009 , prima promoţie de absolvente care susţineexamenul de absolvire organizat de Şcoala Postliceală

“Sfântul Iosif”, drept câştigat în urma obţinerii acreditării.

2

În decembrie 2010, Agentia Natională pentru ProgrameComunitare din Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale -Leonardo da Vinci- conferă şcolii Diploma de Excelenţă pentrucalitatea proiectelor implementate.In August 2013, cea de a 20 a promotie de asistenti medicaligeneralisti care a pornit, in aceasta nobila meserie, de pe bancilescolii noastre.In Septembrie 2013 Scoala obtine personalitate juridica.In Septembrie 2014 s-au implinit 20 ani de cand primii absolventiparaseau bancile scolii. In prezent sunt oameni adulti, angajati ininstitutii medicale din tara si strainatate.In anul scolar 2015-2016, Scoala Postliceala Teologico-Sanitara"Sfantul Iosif" aniverseaza 25 de ani de la infiintare (1991- 1992 ….. 2015 -2016).

Sunt medici primari, medici specialişti, medici stagiari, asistenţimedicali, profesori gard didactic I, profesori universitari , doctoriîn ştiinţe.

Dr.Grubneag Valerian

Dr.Binder Ioan

ISSN 2501-7675 3

Dr.Ciobănescu

Radu

As.med. Vrabie Graziela

Dr.BurdescuConstantin

As.med. Gorner Olga

Dr.Costea Gheorghe

Prof. Pătraşcu Ion

Dr. Antonie Antonie ; Dr. Avrămoiu Ioan ; Dr. Beneduc Ionuţ, As.med.Bitu Maria ; As.med.Camen Sorina ; Dr.Cernătescu Maria ;Prof.Chiliman Maria ; Dr.Chircu Elena ; Dr.Cîrstea Claudia,Dr.Constantin Mihaela ; Dr.Constantin Rodica ; As. med. DămureanuAndreea ; Prof.dr. Daneţ Adelheit ; Prof. Constantinescu Mantegazza ;Prof. Daneţ Raluca ; Dr. Dinu Daniela ; Dr.Dumitraşcu Felicia ; Prof.Emandi Maria ; Dr.Emandi Mihaela ; Dr.Gheorghiţă Mircea ; Dr.Dragomirescu Carmen Laura; As.med. Goga Liliana ; As.med. GoleaMaria ; Prof.dr. Iacob Marin ; Dr. Iacob Tudora Simona ; As.med.IuţalimFlorica ;As.med.Lefteroglu Eleonora ; Dr. Lungănoiu Nechifor ; Dr. MândrescuDorin ; Dr. Marcu Iulia Rachela ; Dr. Margine Gerda ; Dr.MarinescuEcaterina ;Dr. Marinescu Ecaterina ; Prof. Mehedinţeanu Raia ;Dr.Mitran Cătălin ; Dr.Mixich Francisc ; Dr. Neamţiu Daniela Camelia ;Dr. Nistor Ion ; Prof. Novac Corneliu Ion Ghiocel ; Dr.Pătraşcu Virgil ;Dr.Pătruţoiu Lidia ; Dr. Pătruţoiu Ramona ; Dr. Pavel Laurentiu Dr. PavelOana ; Dr. Popescu Hagen Mara ; As.med. Popescu Tana ; Dr. PurcaruEmil ; As.med. Racoceanu Mirela ; Dr. Slujitoru Anca ; As.med.Stoiculescu Daniela ; Ing. Voinea Gabriel ; Ing. Zglimbea Ionut ; Dr.Tîştea Daniela ;Prof.Tatomir Ana Lavinia; Dr.Tudorică Valerica ; Farm. Tudosie Amelia ;As.med. Ţuicu Ana ; Prof. Ududoi Camelia Dr.Zlătescu Lidia. Dr.Vlădescu Viorica ; Prof. Voinea Daniela.

Elevii si ABSOLVENŢII

4

Şcolii Sanitare “Sfântul Iosif au legături de rudenie

1. Gavăţ Rodica şi Gavăţ Georgeta, au absolvit şcoala în anul 1994, gradul de rudenie : surori;2. Stăvaru Marilena-Luci (1996) şi Stăvaru Fevica (2004) , cumnate; Barbu Andreea (2009) , nepoată;3. Aprodu Angela (1997) şi Aprodu Cornel (2011) , soţi;4. Ivaşcu Constanţa (1997), Ivaşcu Monica (2005), Ivascu Bogdan (2007), Mitroi Stelu Nicu (2010) , mamă, fiică, fiu, ginere.5. Rupa Mariana (1997), Rupa Cristina (2004) , surori,6. Gorun Angelica (1996), Gorun Mihaela (1996) , surori,7. Giuroiu Felicia Julieta (2002), Buzatu Constantin Georgel (2010) , veri,8. Coliţă Elena (2003) , Tuţă Raluca (2003), cumnate,9. Udrea Oana (2003) , Stanciu Mirela (2004) , cumnate,10. Colici Simona Florina (2004), Colici Elena (2004), surori,11. Mitrica Mariuca Mihaela (2004), Mitrica Constanta (2005), surori,12. Predoaica Valentina (2001), Predoaica Ionut Cosmin (2005) , frati,13. Mechenici Oana (2005), Pisică Irina Daniela (2006), cumnate,14. Pătruţ Ionela Olimpia (2004), Pătruţ Aurelia Ştefania (2007), surori,15. Ivaşcu Mirela (2005) , Toilă Ileana (2010), surori,16. Spiridon Ionela (2006), Spiridon Nicoleta Denisa (2006), surori,17. Mazilu Anişoara Cosmina(2009), Mazilu Adriana Cristina(2010), surori,18. Blejdea Luminiţa (2010), Blejdea Ramona (2012) , surori,19. Fir Lorena (2010), Fir Elisa Mihaela (2011), surori,20. Găleşanu Mirela (2010), Ştefănescu Anda (2010), surori,21. Boeru Simona (1998), Boeru Mioriţa (1998), cumnate.22. Ion Gabriel (2015) , Ion Fanuta (2016), soti23. Vidu Dumitru-Ani (2013) şi Vidu Adela-Maria (an.iii 2015/2016) – fraţi24. Pârcălabu-Hau Cătălin-Ionuţ (2015) şi Pîrcălabu Andreea-Stefania (anii-2015/2016) – verişori25. Matei Oana-Maria şi Matei Teodora-Cristiana – an ii-2015/2016 – surori

ISSN 2501-7675 5

26. Hulă Ana-Maria (2010) şi Hulă Loredana-Elena (2013) – surori27. Iustulin Lenuţa (2011) şi Furiş Olguţa-Nicoleta (2015) – cumnate28. Cîtu Iuliana-Mihaela şi Cîtu Violeta-Mirela (2013) – surori29. Carp Mihaela şi Ilie Marian – anii – 2015/2016 – soţi30. Baicon Mirel-Costinel şi Baicon Romina-Stefania – anii – 2015/2016 -fraţi

EXTRAS DIN LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE , NR.1/2011

SECŢIUNEA a 11-a, Învăţământul postlicealArt.44.-(1) Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise înRegistrul naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Învăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este parţialsubvenţionat de stat.

(3) Învăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional şi tehnic şieste integral subvenţionat de stat.

(4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.

(5) Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificăriişi de numărul de credite pentru educaţie şi formare profesională.

(6) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cuprevederile prezentei legi, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelorlocale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice,prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şistimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal, înparteneriat public-privat.

(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre aGuvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţatintegral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, deinspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generalestabilite de M.E.C.T.S., pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, princonsultarea factorilor interesaţi.

(9) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin.(8), absolvenţii deliceu cu sau fără diplomă de bacalaureat.

6

(10) Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postlicealpot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în bazadeciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelullicenţă.

SECŢIUNEA a 17-a

Învăţământul particular şi confesional

Art.60.-(1) Învăţământul particular şi confesional se organizează conformprincipiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şiformele, conform legislaţiei în vigoare.

(2)Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să leîndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional suntidentice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.

(3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise,autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, avânddrept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.

(4) Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodicăa unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate decătre Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, conformlegislaţiei în vigoare.

(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesionalacreditate sunt sprijinite de stat, condiţiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(6) Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional încondiţiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia.

(7) Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe baza căruia îşi desfăşoară activitatea

ISSN 2501-7675 7

unitatea respectivă.

PROIECTE EUROPENE

PROF.DR. DANET ADELHEIT EC.PROF.WOJCICKI MONICA

Cuvantul autorilorIn scoala , oricare ar fi aceea, dar in special in scoala noastra, exista mai multesfere de activitate: activitatile teoretice se impletesc cu cele practice; cele deorganizare se impletesc cu cele de conducere; activitatile extracurriculare au si eleo importanta in bunul mers al scolii, fiind aducatoare de plusvaloare in pregatireaprofesionala.In aceasta sefra, a activitatilor extracurriculare, vom plasa lucrarea de fata si vomincerca sa prezentam o frantura a muncii celor implicati si rezultatele acesteia.Timp de cinsprezece ani stagiile de pregatire practica efectuate in strainatate degrupri de elevi si absolventi ai Scolii Sanitare “Sfantul Iosif’, s-au incadrat inpreocuparile principale ale conducerii scolii, ale conducerii Filialei MedicilorCatolici si a Forumului Democrat al Germanilor din Craiova.La finalul acestei perioade putem spune ca munca celor implicati , a noastra in modspecial, nu a fost zadarnica. Am adus, atat cat am putut, un suflu nou, o deschiderecare Europa si catre piata muncii europene, orientand elevii si absolventii scolii sprecivilizatie, progres si stiinta.Astazi, ne despartim de Programul European Leonardo da Vinci si spunemacestuia “multumim!” pentru toate lucrurile bune invatate, pentru experienta deneuitat a fiecaruia, pentru beneficiile obtinute, pentru eforturile celor implicati inderularea programului, pentru rabdarea de a ne invata pe toti ce inseamna muncain echipa, convietuirea in grup perioade indelungate si integrarea in colective noi demunca.

CAP.I. PREZENTARE GENERALA

Denumirea: ŞCOALA POSTLICEAL Ă TEOLOGICO - SANITAR Ă „SFÂNTUL IOSIF”.Adresa: str. Săvineşti, nr.1, Craiova, Dolj

8

Localizarea geografică : Clădirea este situată în str.Săvineşti, nr.1, în zona centrală a MunicipiuluiCraiova, la 70 metri de Primăria Craiova, între blocurile de locuinţe A3 şi B1, din str.Romul, nr.A2 şiRomul şi nr.5.

Viziunea : „ Şcoala se va dezvolta şi se va menţine ca o unitate de învăţământ de referinţă din zonă,prin calitatea serviciilor educaţionale și a rezultatelor învăţării; prin eforturile depuse in vedereainternaționalizării activității în ansamblul său”.

Deviza şcolii: „Competenţă, eficienţă, internaţíonalizare”Misiunea şcolii: „Să aplice programul educaţional sanitar care are la bază nevoile societăţii stabilite în funcţie deevoluţia stării de sănătate, a economiei naţionale, nivelului ştiinţific şi tehnic.”„Să pregătească elevi capabili să ajute indivizii, familiile şi grupurile sociale să-şi realizezepotenţialul fizic, mental şi social, să facă toate acestea în contextul plin de provocări ale mediului încare trăiesc şi muncesc.”

Ținte strategice :1. Asigurarea calităţii educaţiei centrată preponderent pe rezultatele învăţării.2. Învăţarea centrată pe elev şi instruirea diferenţiată pentru elevii cu nevoi speciale.3. Extinderea şi aprofundarea parteneriatului cu instituțiile medicale, din tară și străinătate,

interesate în pregătirea forţei de muncă specifice.4. Inserţia socio-profesională a absolvenţilor şi monitorizarea acesteia.5. Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei.

Școala Postliceală Teologico-Sanitară “Sfântul Iosif” este înfiin țată în septembrie1991, de preotul decan Ratan Ionel, alături de un grup de medici, asistenți medicaliși profesori din Craiova. Prin înființarea școlii, fondatorul a dorit să răspundă cereriide personal medical cu calități profesionale și morale superioare, capabil să acordeîngrijiri competente persoanelor suferinde, în vârstă sau cu nevoi speciale, capabil săse integreze pe piața muncii interne și internaționale. Necesitatea aparitiei uneiasemenea școli a izvorât din lipsa, la nivelul anului 1990, a asistenților medicali înzona de Sud-Vest a țării.In fiecare an, în ziua de 19 martie se sărbătorește ziua Școlii "Sfantul Iosif". In anul2016 s-au împlinit 25 de ani de la înfiin țare.De-a lungul anilor, școala a obținut toate avizele necesare funcționarii, din parteaMinisterelor Educatiei și Sănătații, respectând toate cerințele impuse de LegeaInvățământului din România. In luna septembrie a anului 2008, școala obtine acreditarea pentru nivelul deînvățământ « postliceal », domeniul « sănătate și asistență pedagogică », calificareaprofesională « asistent medical generalist », cursuri de zi, durata de trei ani, decătre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului , prin Ordinul nr.5414/ 23.09.2008.In școală există o Planificare Strategica a Dezvoltarii Institu ționale , în raport cunecesitatile individuale si cu obiectivele organizationale.In structura anului scolar perioadele de teorie alterneaza cu cele de instruire practicasi se desfasoara, pe baza programei scolare nationale, aprobata si revizuita deMinisterul Educatiei Nationale. Orele de teorie . Se desfasoara in localul scolii, situat in centrul orasului Craiova.Acesta are sali de curs, cabinet de Anatomie/Biochimie, Sala de demonstratiipractice, laborator de informatica, biblioteca, un cabinet medical/psihologic, toatedotate corespunzator. In scoala se pune un accent deosebit pe cursurile extrascolarede predarea/invatare a limbilor straine (germana, engleza).

ISSN 2501-7675 9

Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii își propune , ridicarea niveluluiștiintific al orelor de teorie, prin utilizarea materialelor provenite din perioadelemobilităților, ca produse ale acestora (manuale, referate, cărți, suporturi de curs,reviste, lucrari de absolvire, C.D-uri). Totodata, se dorește creșterea numărului de cursuri extracurriculare, atît despecialitate medicală, cât și de limbă străină, cu predare la nivel european, pe bazamanualelor editate în Uniunea Europeană.Organizarea periodică a manifestărilor științifice ( seminarii, simpozioane, cercuripedagogice, acțiuni de diseminare a rezultatelor proiectelor europene).Stagiile practice. Se desfasoara in spitalele din Craiova si judetul Dolj, subindrumarea instructorilor delegati de scoala si a personalului medical din sectiileunitatilor sanitare respective.Din anul 2003, până în anul 2013, scoala a asigurat elevilor și absolvențiilor, stagiide pregătire practică și în instituții medicale de renume din țări europene (Germaniași Austria).Pentru perioada 2016 - 2021 , conducerea școlii își propune intensificareaeforturilor cu scopul de a obține fonduri europene, prin programul Erasmus+,necesare derulării a cel puțin o mobilitate în fiecare an școlar. Creșterea calitățiicompetențelor, cunoștințelor și abilităților în ceea ce privește aplicarea noilor tehnicide îngrijire însușite în timpul mobilităților europene. De asemenea, se doreștemărirea numărului de elevi și absolvenți potențiali participanți și cooptarea unor noiparteneri europeni; creșterea numărului de lucrări de absolvire având teme parcurseîn timpul mobilităților.Certificatele de Absolvire. Eliberate de școală, sunt recunoscute atat în țară cât șiîn străinătate, nefiind necesară echivalarea lor. Pentru unii absolvenți, certificatele deabsolvire sunt însoțite și de Documentele de Mobilitate Europas, obținute în timpulmobilităților pe care le-au urmat.Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii iși propune mărirea numărului deabsolvenți, prin mărirea numărului de clase de elevi, implicit mărirea numărului deposesori atât de Certificate de absolvire, cât și de Documente de Mobilitate Europas.Resurse umane. a. Elevii școlii. În primul an școlar, 1991 – 1992 au fost înscrise 36 de eleve, absolvente de liceu. În anii școlari următori, numărul elevilor înscriși a cresut, astfel că în anul scolar 2015– 2016 sunt inscrisi 125 de elevi, repartizati in trei ani de studiu, calificarea "Asistentmedical generalist".Elevii sunt adul ți, absolven ți de liceu , unii au familii proprii și chiar locuri de muncăîn unități medicale.Mulți dintre elevii Școlii „Sfântul Iosif” sunt absolvenți și ai altor instituții de învățământ(școli postliceale, învățământ universitar). cest lucru determină creșterea seriozitățiiși responsabilității în abordarea calității de elev a unei școli medicale. Motivele pentru care aceștia optează a fi elevi ai Școlii Sfântul Iosif sunt multiple,amintim doar câteva : dorința de a deveni asistent medical;bunul renume al școlii;flexibilitatea programului de studiu teoretic; cadre didactice bine pregătite,comunicative în relațiile inter-umane; cursuri intensive, gratuite, de limbi straine;preocuparea conducerii școlii pentru integrarea absolvenților pe piata muncii interneși internaționale.Pentru perioada 2016 – 2021 , conducereea școlii, prin planul managerial, ișipropune , adaptarea planului de școlarizare mărind progresiv numărul de clase și,implicit numărul de elevi.

10

b. Absolven ții școlii. Prima promoție de absolvenți a fost in august 1994, 36 deeleve, repartizate în instituții medicale din Craiova și județul Dolj.Din anul 1994 pana in august 2015 numarul absolvenților este de aproximativ 1150.Dintre aceștia aproximativ 60% sunt încadrați în țară și aproximativ 40% înstrăinătate.Se observă, în ultimii 3 – 4 ani , o creștere a cererii de asistenți medicali pe piațamuncii europene, ceea ce determină ca procentul absolvenților angajați în țărileeuropene să depășească procentul celor angajați în țară. Astfel, 20 % din absolvenți promoțiilor 2010 – 2015 sunt angajați în țările vorbitoarede limbă germană (Austria, Germania, Elveția), 30 % sunt angajați în tărilevorbitoare de limbă engleză (Anglia, Irlanda,etc), 10 % în țări vorbitoare de alte limbi(Italia, Spania, Franța, Belgia).Pentru a veni în sprijinul absolvenților care se orientează către piața muncii dinEuropa, conducerea școlii își propune ca în perioada 2016 – 2021 să accesezefonduri europene, prin Programul Erasmus+ și să ofere absolvenților din promoțiileurmătoare posibilitatea participării la mobilități în instituții medicale din Europa.c. Cadrele didactice ale școlii. Corpul cadrelor didactice este format din 18persoane, cateva dintre acestea activeaza in scoala inca de la infiintare.La catedra sunt: - medici specialisti in Medicina Interna, Chirurgie, Anatomie, Neurologie,Epidemiologie si Boli infectioase, Boli de Nutritie, Dermatologie, majoritatea cu titlulde „Doctor in stiinte medicale” sau doctoranzi; - profesori, specialisti in Biochimie, Biofizica, Pedagogie, Psihologie, Limbi straine, cutitul de „Doctor in stiinte”, grade didactice I si II.- asistenti medicali, cu grad profesional „asistent medical principal”, lucreaza inspitale, in toate ramurile medicale: Urgente, Chirurgie, Neurologie, Ginecologie,Pediatrie, Urologie, Psihiatrie, ORL, Oftalmologie, Dermatologie, Medicina Interna,Terapie Intensiva, etc.Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii își propune cooptarea de noicadre didactice bine pregătite, care să completeze actualul corp profesoral.Baza materiala. Scoala isi desfasoara activitatea teoretica intr-un local, proprietateprivata, pentru folosirea caruia scoala plateste lunar chirie si cuprinde trei sali declasa, cabinet de Anatomie/Biochimie, sala de demonstratii practice, un laborator deinformatica, cabinet medical/psihologic, biblioteca, cancelarie, secretariatul sicontabilitatea scolii. Pentru pregatirea teoretica, baza materiala corespunde nevoilor de formareprofesionala a asistentilor medicali.Pentru pregatirea practica din scoala, baza materiala nu este suficienta si niciadaptata la cerintele actuale de formare profesionala a asistentilor medicali dinEuropa. Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii iși propune procurarea demateriale didactice pentru demonstrațiile practice la nivel european.Totuși, baza materială modernizată nu poate ține pasul cu noile apariții în domeniulmedical, care se folosec în instituțiile medicale din străinătate. Din acest motiv, estenecesar ca elevii și absolvenții sa parcurga stagii de pregatire profesionala instrainatate. Cerintele angajarii pe piata muncii a asistentilor medicali proveniti dinRomania, impun acest lucru.Resurse financiare. Şcoala Postliceală Sanitară „Sfântul Iosif” realizează venituri din taxa şcolarăîncasată de la elevi pe bază de contract-cadru pentru şcolarizarea prin învăţământ postliceal cu taxăpentru pregătirea prin şcoala postliceală, curs de zi, în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/ianuarie2011.

ISSN 2501-7675 11

Cuantumul anual al taxei de şcolarizare se stabileşte la un nivel accesibil şi elevilor/familiilor cuposibilităţi financiare modeste. Bugetul realizat anual urmăreşte asigurarea fondurilor necesare pentrudesfăşurarea activităţii în bune condiţii.În bugetul de venituri și cheltuieli al școlii nu sunt prevăzute cheltuieli pentru realizarea de mobilitățieuropene, acest lucru ar însemna creșterea semnificativă a taxelor școlare.

În perioada 2016 – 2021, conducerea scolii își propune accesare fondurilor europene necesarederularii de mobilități pentru elevi și absolvenți.

Contracte de parteneriat. Pentru imbunatatirea procesului de invatamant, scoala a incheiat cu diferite institutii din țară cum ar fi : Biblioteca Judeteana "Alexandru si Aristia Aman", Biblioteca Germana a Universitatii din Craiova, cu S.C. Artigum SRL, cu scoli similare din Craiova, Judetul Dolj si din tara. Din anul 2003, școala a avut contracte de parteneriat cu institu ții medicale din Austria și Germania, pe baza cărora s-au derulat proiectele de mobilitate europeana LdV.Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii, își propune menținereapartenerilor cu care are încheiate deja contracte de parteneriat, dar și atragerea altorparteneri noi, care să răspundă nevoilor de dezvoltare instituțională a școlii.Interna ționalizarea europeana a școlii. Conducerea scolii acorda importantadezvoltarii relatiilor de colaborare cu parteneri din tarile europene si, de asemeneainternationalizarii scolii si a activitatii acesteia. Din anul 2003 pana in prezent s- auderulat 11 proiecte de tip Leonardo da Vincii , astfel:1.“Formare profesională dupa standarde europene pentru elevii Scolii Sanitare“Sfantul Iosif”; RO/2003/PL1255/E; 7 elevi; grant : 13400 Euro; Spitalul Universitardin Graz- Austria2.„Orientare catre Vest. Insusirea noilor teorii de ingrijire a bolnavilor”;RO/2004/PL93217/E; 5 elevi; grant : 9360 Euro; Spitalul Universitar din Graz-Austria3.„Dobandirea noilor metode europene de ingrijire a bolnavilor in geriatrie si medicinapaliativa”, RO/2005/PL95100/E; 5 elevi; grant : 9200 Euro; Spitalul de Geriatrie Graz– Austria;4.„Aplicarea tehnicilor moderne de ingrijire si a prelucrarii electronice a datelor inginecologie”; RO/2006/PL97138/E, 5 elevi, grant : 7555 Euro, Spitalul de Ginecologiedin Viena – Austria;5.„Tehnici de ingrijire pre - si post operatorii; LLP-LdV/IVT/2008/RO/031; 5 elevi;grant 11190 euro, Spitalul Universitar-Clinica de Chirurgie Graz-Austria.6.„Concepte si tehnici de ingrijire a pacientilor cu afectiuni neurologice”, LLP-LdV/IVT/2009/RO/110; 5 elevi; 15400 euro; Spitalul de Neurologie Sigmund Freuddin Graz Austria.7.„Concepte si tehnici de ingrijire a pacientilor cu afectiuni neurologice”; LLP-LdV/IVT/2010/RO/083; 5 elevi; 16690 Euro; Spitalul de Neurologie Sigmund Freuddin Graz Austria. Cu certificat institutional LLP-LdV/CERC/2009/004.8.„Aplicarea sistemelor moderne de ingrijire”; LLP-LdV/IVT/2010/RO/082; 5 elevi;16690 Euro; Spitalul Universitar din Viena.9.„Formare profesionala in aplicarea tehnicilor de ingrijire a persoanelor cu nevoispeciale”; LLP-LdV/PLM/2011/RO/078, 6 absolventi; 31452 Euro; Spitalul deGeriatrie Graz – Austria.10.„Nursing in Neurochirurgie/Neurologie-aplicat de viitoarele asistente medicale”;LLP-LdV/IVT/2013/RO/215; 5 elevi, 15380 Euro; Spitalul Universitar din Munchen-Germania;

12

11. „Perfectionarea profesionala in aplicarea conceptelor de ingrijire a pacientilor cuafectiuni neurologice”; LLP-LdV/PLM//2013/RO/190; 6 absolventi, grant 19908 Euro;Spitalul de Neurologie Sigmund Freud din Graz Austria.

Statistic. In cei 9 ani școlari in care s-au realizat 11 proiecte , au participat direct 60de elevi/absolventi ; ceea ce reprezinta un procent de 6% din totalulelevilor/absolventilor .

Incununarea eforturilor: - Obținerea Certificatului institutional pentru proiecte de Mobilitate Leonardo da Vinci, nr. LLP-LdV/CERT/2009/004.- Diploma de Excelenta din 13.12.2010 acordată de ANPCDEFP București pentru calitatea implementării în România a politicilor VET europene și naționale.- Au fost editate doua lucr ări : „ Scoala Postliceala Teologico-Sanitara „Sfantul Iosif , la ceas aniversar , 20 ani de existenta, 10 ani de proiecte europene” Editura SITECH, Craiova, 2012. ISBN 978-606-11-2154-0, Autori : prof. dr. Adelheit Danet si ec.prof. Monica Wojcicki si „Compendium – Proiecte europene 2000 – 2014” , Autori: prof.dr. Danet Adelheit si ec.prof.Monica Wojcicki.- La aceste lucrari se adauga articole cu privire la desfasurarea proiectelor europene publicate in Revista scolii : „Sanatate si Credinta – Bolta vietii”, editata bianual.Pentru perioada 2016 – 2021 , conducerea școlii își propune , creșterea numărului de proiecte, a numărului de elevi/absolvenți participanți, astfel încât la sfârșitul perioadei procentul de elevi/absolvenți participanți la proiecte să ajungă la 10-15%.

In februarie 2016, Scoala Sfantul Iosif a depus o no ua candidatura incadrul Programului Erasmus+, cu titlul : «Formare profesionala de calitate prin aplicarea no ilor concept terapeutice side reabilitare in domeniul Neurologiei ».

Aceasta propunere are la baza studiul nevoilor de formare a elevilor scolii si anecesarului fortei de munca din tara si din strainatate. Candidatura a fost aprobata spre finantare , obtinand un punctaj de 92,50 puncte(prima medie pe judetul Dolj, a doua medie pe tara).

Proiectul are ca scop sprijinirea grupului tinta in perfectionarea competentelorprofesionale si dezvoltarea abilitatilor in plan personal, lingvistic si intercultural.

Grupul tinta este format din opt participanti care va desfasura un stagiu practic lapartenerul extern Steiermärkische Krankenanstaltengesellschaft m.b.H.-LKH GrazSüd-West- Clinica de Neurologie, Graz, Austria, in perioada martie - aprilie 2017.

Obiectivul general al proiectului prevede imbunatatirea si modernizarea sistemului deeducatie si formarea viitorilor asistenti medicali, capabili sa se integreze si sa facafata cerintelor pietei muncii interne si internationale.

Obiectivele specifice urmarite, prin proiectul de educatie si formare profesionala,sunt:- sprijinirea participantilor in dobandirea de rezultate ale invatarii (cunostinte,aptitudini si competente) pentru dezvoltarea personala, implicarea activa in societatesi angajarea pe piata municii europene.

ISSN 2501-7675 13

- consolidarea competentelor lingvistice ale participantilor si a multuralismului- cresterea capacitatii, atractivitatii si dimensiunea internationala a partenerilor dinproiect,- consolidarea tranzitiei intre formarea profesionala si ocuparea unui loc pe piatamuncii europene. - sprijinirea procesului de modernizare a sistemelor de educatie si formareprofesionala.- asigurarea recunoasterii competentelor dobandite in cursul perioadei de stagiu dinstrainatate.

Relevanta proiectului rezulta din importanta pe care societateao acorda calitatii educatiei si existentei pe piata muncii acadrelor medicale cu inalta calificare profesionala.Activitatile organizatiei de trimitere sunt : depunereacandidaturii, informarea, selectia si pregatirea participantilor;incheierea contractelor cu participantii si cu partenerii externi;desemnarea monitorului; organizarea transportului; verifcareaincheierii asigurarilor; gestionarea grantului; raportarea finala;eliberarea si semnarea documentelor Europass; validarearezultatelor invatarii, urmarirea impactului prin diseminare siexploatare; asigurarea durabilitatii proiectului.Activitatile organizatiei de primire sunt : semnarea contractelor

cu organizatia de trimitere si cu participantii; numirea tutorului; organizarea mobilitatii;evaluarea participantilor; semnarea documentelor Europass; In cele 28 de zile, din care 20 zile lucratoare , 6 ore/zi, total 120 ore, participantii sevor efectua activitati cu temele:- Utilizarea aparaturii si materialelor moderne, conform regulilor Clinicii deNeurologie, tinand cont de semnele si simptomele specifice bolilor neurologice. - Elaborarea planului de ingrijire (nursing); aplicarea interventiilor proprii si delegatesi evaluarea rezultatelor ingrijirilor aplicate. - Insusirea si aplicarea noilor concepte de ingrijire : Bobath, Perfetti, Affolter siTomatis. - Efectuarea tehnicilor de transfer, mobilizare, pozitionare terapeutica, stimularebazala, tehnici de reabilitare. - Administrariea, in mod sigur si corect, a medicamentelor si a alimentatiei;efectuarea igienei corporale a pacientilor imobilizati; masurarea si inregistrareafunctiilor vitale. In afara programului de lucru, participantii vor lua parte la evenimente culturale sisociale.Derularea proiectului va determina imbunatatirea performantelor de invatare, aperspectivelor in cariera, a spiritului de initiativa, a competentelor lingvistice , laparticiparea mai activa in societate si sensibilizarea interculturala.Rezultatele proiectului si cele obtinute de participanti vor constitui beneficii pe termenlung si vor fi difuzate pe scara larga.Activitatile realizate prin acest proiect au ca scop sa genereze un impact cat maimare asupra participantilor, organizatiilor participante si a altor grupuri tinta.Actiunile de evaluare vor fi efectuate , pe baza unei strategii si a rapoartelor deevaluare , de catre persoanele desemnate si vor consta in analizarea gradului derealizare a obiectivelor propuse, al gradului de satisfacere a partilor implicate,calitatea activitatilor desfasurate, beneficiile obtinute.

14

Validarea competentelor participantilor va fi facuta prin eliberarea Documentelor deMobilitate Europass.Diseminarea se va face continuu, incepand cu prima idee de proiect, se va prelungidincolo de durata de viata a acestuia si va asigura durabilitatea proiectului.

ISSN 2501-7675 15

Sociologia medicala, subramur ă important ă asociologiei.

Prof. Daniela VoineaAparitia sociologiei medicale se bazeaza atat pe pluridimensionalitatea

fenomenului „sanatate“, cat si pe ambitia sociologiei care se dreste, in conformitatecu dezioderatele enuntate de intemeietorii sai, o stiinta a „bunastarii“ si a „libertatii“umane.

Sociologia medicala a debutat practic odata cu publicarea lucrarii „Le suicide.Etude de sociologie“ (1897) a lui Durkheim, in care el distinge doua tipuri desolidaritate: mecanica si organica.

Solidaritatea mecanica este, ca forma de integrare sociala caracteristicasocietatilor primitive, definite de o minima diviziune a muncii, omogenitate a rolurilorsociale, experiente de viata comuna si o constiinta colectiva puternica.

Solidaritatea organica este specifica societat 828i86i ii moderne industriale cuo diviziune a muncii sociale complexa, care presupune prin specializare siinterdependenta intre indivizi. Membrii societatii sunt diferiti, fiecare avand propriapersonalitate, iar constiinta colectiva restrangandu-se in favoarea celei individuale.Fiecare parte a sistemului are propria miscare, diviziunea complexa a munciiasigurand armonia si coeziunea ansamblului. Indivizii coopereaza pentru realizareaunor scopuri pe care nu le pot atinge singuri, datorita diferentelor de rol si ainterdependentei impuse de diferentelor de status.

Dezagregarea relatiilor sociale – anomia - are consecinte negative pentrusocietate, dar si pentru persoane, acestea putand fi iminse catre comiterea sucidului.Folosind date statistice, demografice din surse autorizate, Durkheim contraziceteoriile potrivit carora rata suicidului este influentata de factori geografici, climatici,biologici, rasiali sau psihologici. El a sustinut ca suicidul este un fapt social obiectiv sipoate fi explicat numai prin factori sociali. Analizand fenomenul sinuciderii (fenomenmedical si social) Durkheim a demonstrat ca acesta variaza in functie de un alt faptsocial, integrarea si coeziunea sociala, aparand astfel cerinta metodologica de aexplica un fapt social tot prin factori de natura sociala.

Primele teorii de sociologie medicala au aparut in anii ’50 fiind elaborate decercetatori celebri precum Parsons, Merton sau Kendall. Ei au abordat dinperspectiva sociologica aspecte ale institutiilor de ingrijire a sanatatii, ale rolurilorprofesionale, organizarea institutiilor de invatamant medical, au definit conceptele deboala si sanatate si au precizat si principalele drepturi asi obligatii ale statusurilor sirolurilor de pacient si medic.

Sociologia medicala are drept obiect de studiu fundamentele sociale alesanatatii si imbolnavirii, interdependenta dintre factorii sociali si starea de sanatatesau de boala a populatiei, precum si incidenta starii de sanatate sau de boala asupravietii sociale a indivizilor si a grupurilor umane.

Sociologia medicinei – studiaza factori precum structura organizatorica,relatiile dintre roluri, sistemul de valori, ritualurile si functiile medicinei ca un sistem deconduite (R. Strauss, 1955)

Sociologia in medicina – integreaza conceptele, principiile si cercetarilesociologice in medicina, inclusiv educatia sociologica a studentilor medicinisti, studiul

16

comportamentului sanitar si al epidemiologiei sociale, studiul proceselor dedezvoltare ale unei boli sau ale factorilor care influenteaza atitudinea pacientilor fatade boala (R. Strauss, 1972)

Sociologia sanatatii – studiul particular al aspectelor economico-sociale alesanatatii, ale locului sitemului sanitar in societate si raporturile dintre diferitele politicisanitare (Steudler, 1972)

Toate aceste definitii sunt complementare, vizeaza aspecte particulare alesistemelor de sanatate si se circumscriu sociologiei medicale.

Intre obiectivele sociologiei medicale se numara:

• distribuirea bolilor in societate, in functie de sistemul social, mediul familial,religie, sex, clase sociale, profesie.

• factorii sociali si culturali legati de natura si gravitatea boli

• tipul de tratament adoptat

• elementele sociale care intervin in procesul therapeutic

• etiologia sociala si ecologia boli

• comportamentele sociale ale terapiei si readaptarii

• medicina ca institutie sociala

• sociologia invatamantului social

• studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si boli

• relatiile medicale si sociale in grupurile mici

• bazele economice ale serviciilor medicale

• influenta industriilor medicale asupra starii de sanatate a populatiei

• conexiunea dintre structura sociala si boala

• influenta factorilor economico-sociali asupra starii de sanatate si raspunsulsocietatii la sanatate si imbolnavire.

Aceste obiective interfereaza cu cele ale epidemiologiei si sanatatii publice, darexita diferente remarcabile in ceea ce priveste metodele si tehnicile utilizate defoecare disciplina in parte, precum si directiile si obiectivele cercetarii.

Factorii medicali si sociali ai dezvoltarii sociologiei medicale

Sociologia medicala se va dezvolta in special in SUA, unde cercetarea organizatiilormedicale a reprezentat o prioritate pentru sociologie. Ulterior, dupa anii ’70, si in tarileeuropene se va dezvolta acest sector stiintific. Intre factorii care au influentat evolutiasociologiei medicale se numara:

• evolutia practicii medicale

• transformarea institutiilor de ingrijire a sanatatii

• cresterea pretului sanatatii si introducerea sistemelor de asigurare a sanatatii

• organizarea studiilor de medicina

• modificarea tabloului morbiditatii

• implicarea guvernamentala sporita in domeniul sanatatii si aparitia surselor definantare pentru cercetarea sociologica a sistemelor sanitare.

ISSN 2501-7675 17

Obiectivele sociologiei medicale

Obiectivul medical

Sociologia medicala informeaza asupra proceselor sociale care interfereazacu echilibrul fizic sau mental al indivizilor, aducandu-si aportul la realizarea studiilorde epidemiologie sociala, la studiul conceptiilor despre sanatate, si alcomportamentului sanitar, in organizarea activitatii sanitaresi elaborarea politiciisanitare.

Obiectivul economic

Sociologia medicala efectueaza cercetari asupra costurilor ingrijirii medicale,consumul de medicamente, cheltuielile individuale si de la buget referitoare lasanatate, oferind cunostinte utile asupra comportamentelor sociale care influenteazaproducerea si consumul prestatiei sanitare.

Obiectivul sociologic

Analizand problemele de sanatate, sociologia medicala vizeaza cunoastereasocietatii, domeniul medical reflectand in mod specific comportamentul individual si algrupurilor sociale. Studiind raportul sanatate – boala – societate, sociologia medicalaincearca sa dezvaluie acest loc particular al vietii sociale.

Problematica sociologiei medicale

Intre temele dominante ale sociologiei medicale se numara:

• conceptele socicologice de sanatate si boala

• schimbarea sociala si dimanica timpurilor de morbiditate

• cauze sociale ale imbolnavirilor

• comportamentul bolnavului in spital si in societate

• relatiile dintre medic si pacient

• spitalul si pacientii

• moartea si starea de muribund

• comunicarea in practica medicala

• inegalitatea accesului la serviciile sanitare

• etnicitate, sanatate, asistenta medicala

• familia si imbolnavirea

• femeile ca paciente si asistente ale bolnavilor

• persoanele in varsta si sanatatea

• medicina si controlul social

• devianta, etichetare si stigmat social

• sistemul sanitar national in perspectiva internationala (comparativa)

• profesiile medicale si rolul lor in domeniul apararii si promovarii sanatatiipublice

• masurarea starii de sanatate

• evaluarea asistentei medicale.

18

Metode si tehnici de cercetare in sociologia medica la

Metoda este ansamblul de procese si tehnici folosite in activitatea de cercetarestiintifica. In sociologie metoda se refera la ansamblul procedeelor si tehnicilor deculegere si prelucrare ale datelor empirice, in vederea confirmarii sau infirmarii unorteorii sau ipoteze stiintifice.

Metodologia se refera la procesul de cercetare, la perspectiva teoretica adoptata inprocesul cunoasterii realitatii de catre cercetator. In sociologie, inclusiv in sociologiamedicala, sunt utilizate trei perspective metodologice complementare:

• perspectiva pozitivista (studiaza cauzele fenomenelor socio-medicale)

• perspectiva fenomenologica sau interpretativa (dezvaluie sensul actelor socio-medicale)

• perspectiva critica (studiaza structurile sociale opresive, inegalitatile sociale sirolul lor in dinamica vietii socio-medicale).

Metoda de cercetare sociologica include urmatoarele elemente:

• enunturile teoretice fundamentale admise ca referinte pentru structurapatradigmatica a unei teorii ce se transforma in principii metodologice deabordare a realitatii sociale.

• metodele si tehnicile de culegere a datelor empirice (observatia, experimentul,ancheta, studiul de caz, experimentul clinic, trialurile clinice).

• tehnicile si procedurile de prelucrare a datelor empirice, de ordonare,sistematizare si corelare a acestora, pentru dezvaluirea semnificatiilor lorteoretice.

• procedeele de analiza, interpretare si constructie sau reconstructie teoretica,pe baza setului de date empirice, in vederea elaborarii de descrieri, tipologii,explicatii si predictii teoretice.

Cercetarea sociologica include urmatoarele etape:

• alegerea problemei, a temei de cercetare in functie de teoriile sociologicerelevante si de experienta de cercetare in domeniu

• studiul bibliografiei, pentru a afla ce alte cercetari s-au mai intreprins indomeniul temei alese, delimitarea clara a obiectivelor cercetarii

• operationalizarea conceptelor, care presupune definirea conceptelor din punctde vedere teoretic

• meditatia asupra diferitelor aspecte ale conceptului si descompunerea sa indimensiuni ce acopera sensul conceptului investigat

• elaborarea indicatorilor fiecarei dimensiuni

• selectarea unuia sau mai multor indicatori pentru fiecare dimensiune

• elaborarea de intrebari adecvate pentru a culege cu ajutorul lor informatiipertinente despre fiecare indicator

• stabilirea ipotezelor de lucru

• alegerea metodelor si tehnicilor de investigatie cele mai adecvate:

• observatia propriu-zisa, care poate fi exterioara sau coparticipanta,cerectartorul implicandu-se in viata grupului cercetat

ISSN 2501-7675 19

• interviul, realizat direct sau prin telefon pe baza unui ghid de interviu

• ancheta, folosind chestionarul drept instrument de cercetare, care poate fidirecta sau indirecta (cu autocompletare)

• analiza documentelor sau analiza secundara a datelor inregistrate in biografii,documente scrise personale sau institutionale, statistici oficiale, etc.

• experimentul social care presupune analiza relatiilor dintre variabilaindependenta si cea dependenta in grupul experimental comparat cu grupulde control, mai des intalnit in psihologie si psihologia sociala

• analiza de continut pentru desprinderea continutului tematic dominant prezentin materiale scrise.

• constructia instrumentelor de cercetare (chestionarul si interviul) care trebuiesa indeplineasca doua cerinte majore:

- fidelitatea reprezinta capacitatea de a reproduce in mod consistent anumiteinsusiri constante ale mediului studiat. Un instrument de masurare aplicat inmod repetat la acelasi obiiect va da aceleasi rezultate de fiecare data.

- validitatea desemneaza capacitatea instrumentului de masurare de adezvalui ceea ce urmareste sa obtina prin cercetare, precizia cu care dateleempirice masoara dimensiunile conceptului cercetat.

Fiabilitatea anchetelor depinde de fiabilitatea instrumentului de cercetare(chestionarul), respectandu-se in acest sens urmatoarele norme:

• intrebarile sa nu fie prea generale si imprecise

• sa se foloseasca un limbaj accesibil pentru subiecti, sa se elibereze deprejudecatile operatorului

• intrebarile sa fie lipsite de ambiguitati

• cuvintele vagi, care atrag raspunsuri vagi, trebuie evitate

• evitarea intrebarilor care sugereaza raspunsul utilizarea unor intrebariocolitoare in cazul problemelor delicate, personale, intime

• evitarea intrebarilor ipotetice care dau si raspunsuri ipotetice

• formularea atenta a intrebarilor referitoare la probleme si situatiipersonale,stigmatizante

• evitarea intrebarilor ce afecteaza drepturile civile ale persoanei anchetate

• sporirea atentiei la intrebarile bazate pe memorie

• delimitarea universului de studiu si a esantionului, esantionul reprezentativconstituind o colectie de cazuri din populatia investigata, care din punct devedere statistic este tipica pentru populatia respectiva.

• organizarea activitatii practice de cercetare, planificandu-se desfasurarea intimp a studiului, procurarea si distribuirea mijloacelor materiale si stabilireasarcinilor fiecarui membru al echipei de cercetare.

• initierea si realizarea studiului pilot, o modalitate de testare a validitatii sifidelitatii instrumentelor de culegere a datelor, familiarizarea operatorilor siobtinerea de sugestii pentru prelucrarea datelor. Poate include doua etape:studiul pre-pilot, in care se testeaza doar proiectul de chestionar sau interviu si

20

studiul pilot complet, in care se verifica toate fazele cercetarii, pe un grup maimic decat esantionul proiectat.

• culegerea datelor se realizeaza de catre cercetator cu ajutorul metodelor,tehnicilor si instrumentelor de cercetar eaplicate populatiei selectate inesantion, reprezentand o masurare a unor variabile empirice stabilite prinprocesul de operationalizare a conceptelor. Pentru ca procesul de cercetaresa fie eficient, datele trebuie sa fie fiabile si valide, masurarea fiabilapresupunand precizie si lipsa de distorsionare sistematica

Politici sociale de sanatate

STEFAN CORNELIA ELENAClasa: I B

Politici Sociale Instrumentele de lucru sunt reprezentate de conspectarea siteurilor oficiale alerespectivelor partide, observatia libera si diferite surse neprecizate exact din mass-media romaneasca, ce reflecteaza viatza politica. La Bibliografie vom gasii surselepe care le-am folosit pentru realixarea acestui referat.

In Romania post-revolutionara au aparut o multime de partide politice care s-auincadrat intr-un variat spectru politic, cu diverse orientari, care nu de putine orireflectau interesele creatorilor lor.In timp s-a produs o decantare a acestor partidepolitice, multe din ele disparand pur si simplu, altele comasand unele cu altele saufiind absorbite de partide mult mai puternice.

Sistemul politic

In sens structural, sistemul politic face parte din sistemul politic si constituieun ansamblu organizat cu elemente ce interactioneaza si depend reciproc unele dealtele. Se comporta ca unintreg cu proprietati si functii propri si permite abordareaproblematicii politice de sine statator, ca ceva autonom guvernat delegi specifice.In stiinta politica, tratarea sistematica a politicului s-a intensificat dupa al doilearazboi mondial prin lucrarile lui David Easton: "Sistemul politic"(1953); "O analizasistematica a vietii politice"(1965); "Sisteme ale stiintei politice"(1968); si contributiideosebite ale lui J. W. Lapierre, cuprinse in lucrarea "Analiza sistemelorpolitice"(1973). In al doilea rand, nu exista un sistem coerent de servicii sociale care sa seadreseze tuturor problemelor importante cu care se confrunta populatia. Existasituatii personale extrem de grave care sunt prea putin acoperite sau sunt tratatemarginal: persoane fara adapost, femei si copii victime ale violentei si abuzurilor,

ISSN 2501-7675 21

copii abuzati in familie, persoane varstnice care nu se pot descurca singure,delnicventi minori, consumatori de droguri si lista ar putea continua.

Protectia sociala si nevoia de asistenta sociala

Asistenta sociala este cunoscuta din vremuri stravechi. Iata cateva exemple:in anul 1750 I.C.in cetatea Babilonului, regele Hamurabi elaboreaza un cod cu oserie de prevederi legale. Ideea era ca oamenii sa se ajute unii pe altii in vreme derestriste (inundatii, secete, calamitati naturale, etc.).Sistemul de protectie a cetatenilor reprezinta ansamblul beneficiilor sociale alcatuitdin beneficiile universaliste si sistemul de securitate sociala. Protectia sociala maipoate fi apreciata ca ansamblu de actiuni, decizii si masuri inteprinse in societatepentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimenteconsiderate ca riscuri sociale asupra conditilor de viata ale populatiei constituie unadintre definirile agreate de specialistii in stiinte sociale.In stabilirea nivelului de trai conform standardelor oraganismelor internationale(ONU, UNESCO, OEM) exista anumiti parametri si anume : conditiile materiale detrai (ocuparea fortei de munca, venituri, conditii de munca, locuinta, imbracaminteetc) si conditiile sociale (sanatatea, educatia, cultura etc) Protejarea populatiei unei tari de inflatie, mentinerea unui anumit pret laprodusele de baza prin acordarea de subventii de catre stat, asigurarea unui venitminim familial, masuri de reducere a criminalitatii, a impactului calamitatilor naturale,araspandirii unor boli, programe nationale de lupta impotriva coruptiei sau planurinationale a ocuparea fortei de munca, de lupta impotriva saraciei- sunt tot atateaexemple de realizare a protectiei sociale la nivelul intregii societati.

Unul dintre obiectivele protectiei sociale are in vedere reintegrarea in viatanormala a persoanelor care au benefiaciat de asistenta prin: activarea resurselorproprii lor, identificarea modalitatilor optime de a face fata problemelor, promovareaunor solutii de a reduce timpul marcat de situatia de risc.

Asistenta sociala functioneaza dupa un alt principiu decat asigurarile :bazandu-se doar pe fonduri provenite din bugetul statului sau din donatii alevoluntarilor si ale institutiilor internationale, asistenta nu presupune nici o contributiefinanciara anterioara a persoanei asistata. Ajutorarea persoanelor aflate in situatiiproblematice are la baza principiul solidaritatii si presupune evaluarea trebuintelorasistatului. Nevoii sociale cu o etiologie economica i se poate raspunde prin interventii incare beneficiile sociale acopera necesarul dorit pentru un standard minim de viata.Serviciile din domeniul asistentei sociale sunt specifice pentru nevoile provocate deincapacitati personale sau dependenta. Cand intre asistenta sociala si schimbare sociala nu se stabileste o relatiestransa, se pot ivi probleme serioase dinspre utilizatori, dinspre cei care ofera sprijin,dinspre practicieni, dinspre manageri si organizatiile furnizoare de servicii sociale. Asistentii socialiau o mare responsabilitate : aceea de a reinventa practica, ei nu aude aplicat solutii ci se implica in rezolvarea de probleme, adica in cautarea de solutiinoi adaptate fiecarei situatii. Activitatea asistentiala are doua dimensiuni principale : dimensiuneaeconomica (vizeaza alocarea unor resurse materilae si financiare persoanelor carepentru o perioada limitata de timp nu pot duce o viata auto-suficienta, ex :copiiiorfani, batranii fara sustinere familiala si fara pensii), si dimensiunea propriu-zis

22

sociala si psiho-sociala care vizeaza procesele de integrare si reintegrare sociala insens larg, ex : protectia persoanelor victime ale abuzului fizic, sexual si psihic, inasistenta dependentilor de droguri si alcool etc).

ISSN 2501-7675 23

Grupurile sociale (structuri, functii si procese la nivelul grupuluimunca)OPRISI LAURENTIU-GABRIELCLASA I B

1. Abordarea sociologica a structurii grupale

Caracterul eminamente colectiv al vietii sociale, în totalitatea componentelor si diversitatiisale îsi gasesc expresia în structura grupala a societatii. Aceasta structura grupala a fost, estesi va fi o permanenta a vietii sociale ca rezultat al existentei, actiunii si interactiunii umane.Primele referiri la grup le întâlnim înca din antichitate. Hesiod face primele referiri la relatiilegrupele atunci când vorbeste de relatiile de vecinatate dintre oameni. Aristotel a evidentiat un altplan al structurilor grupale si anume cel dat de rolul rudeniei în raporturile sociale si umane.Lucretius a abordat relatiile dintre oameni din perspectiva de grup.

În epoca moderna problematica grupului este abordata frecvent, mai ales în literatura,pictura, teatru, muzica. Acest fapt duce la concluzia ca arta, în general, a devansat stiinta înstudiul teoretic al grupului. Analize speciale asupra grupului întâlnim în spatiul european pentruprima data în scrierile lui Emile Durkheim si Georg Simmel.

Emile Durkheim, în lucrarea sa intitulata "Diviziunea muncii sociale", a cercetat procese sifenomene la nivelul grupurilor mici. A sustinut ca nasterea grupurilor este determinata de"solidaritatea organica" specifica activitatii umane. În cadrul grupurilor apar relatii care trebuieinstitutionalizate pentru a înlatura conflictele intragrupale ce pot sa apara. Relatiile se clasificaîn relatii informale (bazate pe solidaritatea organica) si relatii formale (constituite în principal deregulile organizarii sociale). Potrivit conceptiei sale, în organizarea grupurilor, un rol esential îljoaca diviziunea muncii mai ales în distribuirea de roluri.

Georg Simmel a analizat procesul de constituire a grupurilor în raport de anumite conditii sicriterii si a ajuns la concluzia ca oamenii nu pot exista decât grupa& 939e42j #355;i. A evidentiatdeosebirile dintre grupul mic si grupul mare, dintre relatia în diada si triada.

Sociologia ca stiinta a structurii grupale a societatii îsi propune analiza si clasificarea formelorsi tipurilor de colectivitati, identificarea trasaturilor si configuratiilor stabilite, realativ permanenteale acestora, tinând cont de enorma lor diversitate si perpetua lor evolutie. Teoria si cercetareaempirica asupra grupului s-a dezvoltat în ritm foarte înalt în S.U.A., secolul al XX-leaconsemnând suprematia absoluta a scolii americane în domeniul psihosociologiei grupului mic.Cauzele care explica avansul american în acest domeniu al vietii sociale sunt urmatoarele: oteoretizare excesiva a cercetarii sociologice europene de la începutul secolului XX siparticularitatile modului american de organizare si administrare a vietii sociale si publice.Societatea americana a fost si este continuu preocupata de democratie, ceea ce înseamna, înprincipal, asigurarea libertatii individuale. Democratia nu se poate înfaptui de unul singur ci înrelatii cu altii. Aceasta perspectiva de întelegere a democratiei a determinat focalizareaeforturilor pe individ, pentru a-i asigura posibilitati neîngradite de afirmare, situatie ce adescatusat energiile creatoare ale acestuia. Dezvoltarea industriala a influentat comportamentuluman si social deoarece organizarea muncii cerea în mod necesar activitatile în echipa, deci îngrupuri de munca. S-a ivit problema punerii de acord între principiile democratice si cerinteleactivitatii de tip industrial. Îmbinarea cerintelor democratiei, de respect pentru individ, pentrudrepturile si libertatile sale cu exigentele impuse de activitatea industriala, a însemnat, în fond,realizarea unui echilibru optim între trebuintele individuale si nevoia de eficienta, reabilitate si

24

calitate a muncii. Patronii au înteles, în primul rând din ratiuni economice, necesitateaoptimizarii conditiei sociale, materiale si psihologice ale lucratorului. De aceea au cerutcercetarii sociale o investigare psihologica si sociala a aspiratiilor, optiunilor si interesuluilucratorului.

2. Notiunea de grup socialSociologia opereaza cu doua acceptiuni ale termenului de grup social - una generica si

foarte larga, aplicabila tuturor formelor de grupare umana si alta specifica si mai riguroasaaplicabila numai grupurilor umane. În aceasta ordine de idei, în literatura sociologica seîntâlnesc mai multe întelesuri ale termenului de "grup", astfel:

- considerarea grupului ca reprezentând orice colectie fizica de oameni ce presupunedoar o apropiere fizica (de exemplu: publicul la un spectacol; calatorii din mijloacele detransport; numarul cumparatorilor dintr-un magazin);

- un alt sens considera ca grupul este un numar de oameni care au anumite caracteristicicomune (exemplu: gruparea sociala, categoria sociala, colectivitatile sociale)

- grupul considerat ca un numar de persoane care au în comun anumite modele deorganizare, au constiinta apartenentei la grup si a interactiunii.

Având în vedere diversitatea gruparilor umane, se considera de catre sociologi caesential pentru definirea grupului social este nu apropierea fizica si constiinta unei interactiuni,care poate fi prezenta chiar atunci când nu exista interactiune personala între indivizi. Existamai multe definitii asupra conceptului de grup social, unele dintre ele fiind legate de anumiteorientari teoretice. În general notiunea de grup social desemneaza diferite ansambluri de indiviziconstituite în anumite contexte situationale si de timp între care exista unul sau mai multe tipuride interactiune.

Definim grupul social ca fiind un ansamblu de mai multe persoane aflate în relatie deinteractiune si dependenta reciproca, mijlocita de o activitate comuna si care dezvolta norme sivalori comune pentru componentii grupului.

Conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca un numar de persoane pentru a constitui ungrup social:

- existenta unui numar mai sau mai mare de persoane ce constituie membrii grupului;

- existenta unei interactiuni între membrii grupului, care nu este obligatoriu de a fi o relatiedirecta; interactiunea poate avea loc si printr-un document scris sau al unei comunicari verbale;

- perceperea calitatii de membru, o anumita constiinta de sine, adica persoanele din grup sase vada ele însele ca membri ai acestuia; nu orice reuniune de persoane formeaza un grup( deexemplu calatorii din statia de metrou); uneori calitatea este atribuita, chiar si atunci cândindivizii însisi nu exprima calitatea de membru al unui grup (de exemplu grupurile etnice,religioase, rasiale);

- existenta unei structuri specifice de statusuri si roluri si a unui anumit nivel de organizare; oierarhie interna, efectiv existenta, chiar daca incomplet constientizata;

- existenta unui set de norme si scopuri împartasite de membrii grupului; caracteristic esteca normelor si regulile de comportament sunt acceptate si sustinute de membrii lor;

- existenta unor actiuni comune în care sunt implicati, într-un fel sau altul toti membriigrupului;

- existenta si manifestarea unor forme de control si presiune a grupului ca întreg asupramembrilor sai, durabilitate în timp;

ISSN 2501-7675 25

- una dintre cauzele pentru care oamenii se reunesc în grupuri este un scop a carui realizareeste posibila doar având conditia de membru a acelui grup.

- interdependenta de destin, adica implicarea tuturor persoanelor ce alcatuiesc grupul laevenimentele care îi afecteaza.

3. Clasificarea grupurilor Grupul primar - este un grup format dintr-un numar mic de membri, aflati într-o relatie

directa, coeziva si de lunga durata.

- fiecare membru se simte angajat în viata si activitatea grupului, îi percepe pe ceilalti camembri de familie sau prieteni.

- grupul reprezinta pentru membri acestuia un scop si nu un mijloc în vederea realizarii unorscopuri.

În cadrul acestui grup individul traieste sentimentul propriei identitati direct si totodata îsiafirma specificitatea pe care ceilalti membri o accepta ca atare.

Tipuri de grupuri primare:

- familie

- grupul de joc al copiilor

- grupul de vecinatate

- comunitatea de batrâni.

Functiile grupului primar:

Functia de socializare reprezinta o functie fundamentala a grupului primar.

Grupurile primare au rol esential în socializare. Primele procese de socializare copilul leînvata în familie. În cadrul familial copilul achizitioneaza normele si valorile prin intermediulcarora descifreaza mecanismele vietii sociale. Grupurile primare sunt punti între individ sisocietate pentru ca ele transmit si ofera modele culturale ale societatii dupa care individul îsiorganizeaza propria viata. Orice individ de formeaza ca om între-un grup primar, de aceeagrupurile primare sunt fundamentale pentru individ si societate. În cadrul acestora oameniiexperimenteaza prietenia, iubirea, securitatea si sensul global al existentei.

Prin intermediul acestei functii grupurile primare se manifesta ca puternice instrumentede control asupra comportamentului individului. Comportamentul individului trebuie sa seconformeze normelor grupului. În acest sens grupul impune individului un comportament caresa se conformeze atât la valorile si normele sale interne cât si la cerintele societatii.

Grupul secundar

Dezvoltarea generala a societatii, îndeosebi în epoca actuala, este marcata de o tendintaaccelerata de trecere spre o societate bazata, în principal, pe grupuri secundare, în carerelatiile sunt impersonale, contractuale, specializate, orientate spre obiective si interese.

Rezulta ca grupul secundar este acel grup format din doua sau mai multe persoaneimplicate într-o relatie impersonala si care au un scop practic specific. În grupul secundaroamenii coopereaza pentru atingerea unui tel, iar relatiile interumane se stabilesc pe baza unorregulamente pe care, fie ca le accepta sau nu, trebuie sa le respecte. În acest tip de grup,oamenii se reunesc dincolo de diferentele ce-i marcheaza pentru ca nu au alta cale deînfaptuire a intereselor lor. În cadrul grupurilor secundare individul fiinteaza ca realitate sociala.Grupul primar actioneaza pentru insul concret, în timp ce grupul secundar activeaza individulprin status-urile sale. De pilda în grupul primar poti fi prieten ceea ce este o conditie suficientaîn timp ce în grupul secundar apartenenta este dictata în special de status-ul social, de

26

profesiune, de cultura, religie etc. Grupurile secundare au un rol esential în afirmarea sociala siprofesionala a individului.

Grupul de referinta

Conceptul si teoria aferenta au fost elaborate de Robert Merton, care l-a definit ca fiind unnumar de oameni care interactioneaza unii cu altii, în conformitate cu modelele stabilite anterior.Asadar grupul de referinta reprezinta o unitate sociala utilizata pentru evaluarea, compararea simodelarea atitudinilor, trairilor si actiunilor individului. Grupul de referinta poate fi grupul din careface parte individul sau unul exterior lui. Grupul de referinta este baza din care individul vedelumina.

Functiile grupului de referinta:

Functia normativa - prin intermediul acestei functii grupul de referinta influenteaza directcriteriile si standardele individului. Individul în tendinta sa fireasca, pentru o pozitie mai bunaîntru-un grup, în societate, adera la valorile si normele grupului de referinta. Aceasta se face prinadaptarea stilului de viata, atitudinilor politice, preferintelor muzicale, alimentatiei specificegrupului de referinta.

Functia comparativa - conform acestei functii individul face o evaluarea propriei activitatisi comportament prin comparatie cu standardele grupului de referinta. În acest fel, oameniijudeca viata, comportamentul, valorile proprii precum sanatatea, inteligenta, nivelul de trai,pozitia sociala etc. Uneori individul constientizeaza ca exista o diferenta între ceea ce reprezintagrupul de apartenenta si ceea ce crede el ca ar putea fi, prin comparare cu grupul de referinta. Înaceste situatii apare sentimentul de deprimare relativa care contribuie la alienarea sociala.

Functia asociativa - are în vedere posibilitatea preluarii status-ului membrilor grupului dereferinta de catre o persoana din afara lui. În îndeplinirea acestei functii se porneste de la tezaconform careia un grup poate influenta comportamentul unui individ din afara sa.

Grupurile informale apar fie în cadrul grupurilor formale (echipa de munca, clasa deelevi, grupa de studenti), fie în afara acestora, independent de grupurile formale.

Asigurările sociale de sanatateBaltaretu Madalina, clasa I B

Politicile sociale sunt politici comunitare ce au ca principala sarcina relansareastrategiilor sociale si imbunatatirea nivelului de trai a populatiei dintr-o comunitate

Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele protejeaza practic toatapopulatia tarii si anume atât salariatii, cât si pensionarii, somerii, dar si persoanelecare nu sunt salariate, dar au obligatia sa îsi asigure sanatatea potrivit prevederilorlegii nr. 145/1997. Datorita faptului ca asigurarile sociale de sanatate functioneaza înregim obligatoriu, consecinta imediata este aceea ca plata contributiei de asigurarisociale de sanatate este obligatorie, atât pentru persoanele fizice, cât si pentru celejuridice, în cuantumurile si la termenele prevazute.În afara asigurarilor sociale desanatate care functioneaza în regim obligatoriu, pot functiona si alte forme deasigurari de sanatate care acopera riscuri individuale, în diferite situatii speciale. Deasemenea, se pot organiza si societati private de asigurari de sanatate. Acesteasigurari nu sunt obligatorii. Este de mentionat ca reforma sistemului sanitar din taranoastra cuprinde majoritatea componentelor acestuia, iar asigurarile sociale de

ISSN 2501-7675 27

sanatate obligatorii, adecvate economiei de piata si practicilor din UniuneaEuropeana, joaca un rol deosebit.

Principiile asigurarilor sociale de sanatate

Acestea sunt idei de maxima generalitate, care exprima ceea ce este esentialsi hotarâtor în sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Caracteristica asigurarilorsociale de sanatate este ca principiile acestora sunt formulate direct în articolele dinlegea nr. 145/1997. Astfel, potrivit articolului 1 alin. 2, asigurarile sociale de sanatatefunctioneaza pe principiul solidaritatii si subsidiaritatii în colectarea si utilizareafondurilor. Potrivit principiului solidaritatii sociale, toti cetatenii, indiferent de veniturilede care dispun au dreptul la o protectie adecvata. Prestatiile susceptibile de a fiacordate populatiei sunt definite prin lege si este de la sine înteles, ca vor trebuigasite fondurile necesare pentru a le asigura finantarea si de a raspunde conditiilorimpuse de executarea prestatiilor.

Principiul solidaritatii în baza caruia functioneaza asigurarile sociale de sanatate dintara noastra îsi are sorgintea în sistemul larg raspândit în lume si anume înasigurarile sociale prin transferuri în flux, numite si redistributive. Acestea s-auorganizat prin analogie cu sistemul general de impozite: platesti pe masura ce câstigi(pay as you earn -PAYE). Asigurarile redistributive se bazeaza pe solidaritatea întregeneratii, dar si între persoanele din cadrul aceleiasi generatii. În mod concret,generatia activa sustine prin contributii prestatiile beneficiarilor actuali, urmând ca siea, la rândul ei, sa fie sustinuta de generatia activa viitoare (ce îi succede). Aceastamodalitate de organizare a asigurarilor sociale prezinta avantajul ca este deosebit deflexibila, se adapteaza usor la nevoile care apar. Principalul dezavantaj al acestui sistem apare în cazul dezechilibrelor dintregeneratii, când un numar mai restrâns de activi trebuie sa sustina un numar sporit depopulatie inactiva. De asemenea, articolul l alin. 2 din legea nr. 145/1997 consacraun alt principiu si anume principiul alegerii libere de catre asigurati a medicului, aunitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. În conformitate cu prevederile art.15 din lege, asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acordeserviciile medicale primare. Prin consacrarea acestui principiu, se doreste sa serealizeze îmbunatatiri concrete în calitatea îngrijirilor medicale, activitate ce consta înlibera alegere a practicianului sau stabilimentului. Un alt principiu al asigurarilor sociale de sanatate, este reglementat de articolul3 alin. l din legea nr. 145/1997, care consta în faptul ca asiguratii si membrii lor defamilie au dreptul la servicii medicale în mod nediscriminatoriu. Potrivit acestuiprincipiu asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, fara a setine cont de criterii politice, etnice, confesionale, de vârsta, sex si de stare materiala.

Ancheta sociologicăMilo ş Laura RoxanaClasa: IBIn cercetarea sociologica concreta ancheta este cea mai cunoscuta si cea mai raspanditametoda. Spre deosebire de alte metode preluate din stiintele naturii - cum sunt, de pilda,observatia, experimentul etc. - si adaptate posibilitatilor de investigatie in domeniile proprii

28

diferitelor stiinte sociale, ancheta apare si se dezvolta in legatura cu evolutia stiintelor socialesi umane.Ancheta este una dintre cele mai complexe metode de investigatie sociologica, atat decomplexa incat uneori este identificata, in mod nepermis, cu cercetarea sociologica insasi.Complexitatea ei este data de ansamblul instrumentelor (chestionare, ghiduri de interviu,planuri de ancheta), a tehnicilor (de codificare, scalare, analiza, prelucrare etc.), pe care lefoloseste si de faptul ca adeseori utilizeaza, in mod complementar, alte metode si tehnici decercetare (observatia, analiza documentara etc.).Desi face parte dintre metodele mai vechi folosite in cercetarea sociala, importanta anchetei acrescut considerabil abia din deceniile 3-4 ale secolului nostru, in stransa legatura cuintroducerea tehnicilor de analiza cantitativa in stiintele sociale. Aparitia masinilor de calcul, aprocedeelor de prelucrare si analiza statistica si perfectionarea tehnicilor de esantionareprobabilistica au transformat ancheta dintr-o metoda traditionala putin folosita intr-o metodamoderna, situata pe primul loc in cercetarea sociologica.Extensiunea larga a anchetelor sociologice in investigatia sociala trebuie explicata siin legatura cu rolul opiniei publice in reglarea vietii sociale. Ancheta constituie unadintre modalitatile de cunoastere stiintifica a opiniilor, atitudinilor, aspiratiiloroamenilor si, totodata, un mijloc de influentare. Se poate spune fara a gresi casondajele de opinie fac parte din practica vietii societatii moderne. Populatia esteconsultata prin intermediul sondajelor asupra unei game foarte largi de problemeeconomice si sociale - activitatea comerciala, satisfactiile in raport cu mass-media,utilizarea timpului liber, atitudinile electorale etc. Dupa unii autori, un indicator alnivelului de civilizatie al unei tari l-ar constitui si gradul de familiarizare al cetatenilorsai cu chestionarele de ancheta. Este semnificativa, in acest sens, apreciereaautorului francez J. Antoine, care afirma ca „ancheta prin sondaj a intrat adanc indeprinderile societatii noastre moderne. Ea intereseaza nu doar cateva categoriisocioprofesionale, ci, in general, «omul modern» al secolului XX.Specificitatea si complexitatea anchetei sociologice sunt determinate in acelasi timpde obiectul sau de cercetare foarte larg, in care intra: a) opiniile, atitudinile,comportamentele oamenilor; b) aspiratii, trebuinte, motivatii care stau la bazaactiunilor, conduitelor, atitudinilor; c) cunostinte, marturii ale oamenilor despre fapte,fenomene, evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercetatorului;d) caracteristici demografice - structuri familiale, structuri de varsta, structurisocioprofesionale etc.; e) caracteristici ale mediului social si modului de viata aloamenilor - ocupatii, venituri, conditii de locuit, servicii sociale si, in general, factoriisocial-economici care influenteaza viata si activitatea lor. Primele trei categorii defapte sociale constituie prin excelenta obiect al anchetelor sociologice, asupra lorneexistand documentatii cu caracter statistic. Asupra ultimelor doua categorii defapte sociale informatiile statistice existente (recensaminte, anuare etc.) suntadeseori prea generale si nu satisfac cerintele unei cercetari stiintifice.In mod precumpanitor, prin ancheta se studiaza opiniile oamenilor (ideile, parerile,atitudinile si motivatiile lor) motiv pentru care adeseori i se mai spune si ancheta deopinie. Ancheta este si ramane o metoda de baza a sociologiei, subordonand ogama larga de fapte, fenomene sociale, care pot fi investigate cu ajutorul ei. '' Nuexista - spune I. Dragan - latura sau domeniu al vietii sociale in raport cu careoamenii sa nu-si formuleze pareri si nu exista atitudini sau conduite - de la celeeconomice pana la cele etice, politice, religioase - in care factorul opinie sa nuintervina ca element activ'' (Ion Dragan, 1968).Desi in ansamblul mijloacelor de investigatie sociologica ancheta este clasificataprintre metodele descriptive, datele obtinute cu ajutorul ei pot servi unor teluri

ISSN 2501-7675 29

multiple. Astfel, prin ancheta se obtin informatii cu privire la fenomenele studiate; eaajuta la descrierea, clasificarea, ttipologizarea faptelor sociale, permite verificareaunor ipoteze si ofera date care permit explicatii cauzale, teoretice. Studiile bazate peanchete pot oferi concluzii, constatari care sa permita elaborarea unor programe demasuri de perfectionare a activitatii sociale intr-un domeniu sau altul.Ca siexperimentul, ancheta este o metoda activa de cercetare. Aplicarea ei inseamnaimplicit ''actiune sociala'', proces de influentare, instruire, educare a subiectilorinvestigati.Caracterul activ al anchetei consta in aceea ca, prin continutul intrebarilor sale, eaatrage atentia subiectilor investigati asupra problemelor supuse cercetarii. Cu acestprilej, fapte necunoscute sau putin cunoscute pot deveni pe deplin cunoscute;importanta acordata lor in cadrul anchetei poate fi revelatoare asupra faptelor caatare pentru cei anchetati. Opinii, idei, pareri latente, difuze in constiinta subiectilor,pot deveni, ca urmare a anchetei, clare, constiente, manifeste. Intrebarile care sepun intr-o ancheta reclama raspunsuri care implica totodata opinii, atitudini, judecatide valoare cu privire la fapte, fenomene economice, sociale, politice etc. In acestsens, orice ancheta reprezinta nu numai investigatie, cunoastere stiintifica, ci, inacelasi timp, si ''actiune sociala'', proces de influentare, instruire a celor investigati side valorizare a propriilor lor idei, opinii.Valoarea anchetei sociologice consta in faptul ca permite culegerea unei marivarietati de informatii intr-un timp relativ scurt si face posibila prelucrarea acestora cuajutorul calculatorului. Pe de alta parte, este de retinut, ca un avantaj, aria mare deaplicabilitate pe populatii numeroase, reprezentative din punct de vedere statistic.Chestionarele standardizate pot fi aplicate folosind colaboratori locali in calitate deoperatori de ancheta, dupa o instruire prealabila. Prin aceasta se reduc si costurilemateriale ale cercetarii care, de regula, sunt destul de mari.

30

OFERTA SCOLARA 2016 – 2017

ŞCOALA POSTLICEAL ĂSANITARĂ

„SFÂNTUL IOSIF”ACREDITATĂ 2008

Str. Săvineşti , nr.1, în CENTRUL orasului Craiova,

lângă Primărie, zona parcarea subterană

tel.fax : 0251-411227, 0756-078543, sfiosif@rdslink.ro , www.sf-iosif.ro ,

pag Facebook

ASISTENT MEDICAL GENERALISTBază material ă NOUĂ

Curs gratuit de Limba German ă, stagii de practic ă şi locuri demunc ă în Germania

Perioada de şcolarizare 3 ani.Perioada de înscriere : 04 mai 2016 – 30 septembrie 2016

Diploma de Bacalaureat NU este obligatorieActe necesare înscrierii: Adeverin ţa de absolvire a liceului şi Foaia

Matricol ă,C.I., Certificat de na ştere, Certificat de c ăsătorie (dac ă este cazul),

Adeverin ţa medical ă : “clinic s ănătos”, 2 fotografii 3/4. Taxa de înscriere 100 ron.

Taxa de școalrizare: 2100 ron/an şcolar 2016-2017, plata in 3 ratesau lunar la cerere.

ISSN 2501-7675 31