158
fo-*^fr; Colecfie coordonatd de Mecpelnrua MAnculrscu-Colocse

Cuvinte Care Elibereaza-roman Psihanaliza

Embed Size (px)

DESCRIPTION

roman

Citation preview

  • fo-*^fr;Colecfie coordonatd de

    Mecpelnrua MAnculrscu-Colocse

  • in colecfia Romane Psy au apirut:David Czuchlewski, Ospiciul muzelorMarc L6vy, In altd aialdPascal Bruckner, P alatul chelfhneliiEmmanuel Carrdre, Ora de schiPetra Hammesfahr, Taina liniptitului domn GenardyLuke Rhinehart, Omul zarPat Barker, Dincolo de limitdIon Vianu, ParamneziiMark Haddon, O intfrmplare ciudatd cu un cffine Ia miezul nopliiH6ldne Duffau, kaumaThierry Bizot, P aradisul derizoriuLeslie Kaplan, P sihanalistulMarc Levy, $i dacd e adeudrat...Emmanuel CarrEre, AdaersanilOlivier Rolin, Ultimul port|ean-Pierre Gatt6gno, Analizd mortaldMarguerite Duras, DurereaPascal Bruckner, Cdpcdunii anonimiPascal Bruckner, Luni defierePascal Bruckner, Holii de frumuseleG6rard Haddad, Ndscut a doua oard, din tatd psihnnalist

    Marie Cardinal

    Cuvinte care elibereazeRomanul unei psihanalize

    Tiaducere din limba francezd deNina Ivanciu

    TRCI

  • Editori:SLVIU DRAGOMIR

    VASILE DEM. ZAMFIRESCU

    Director editorial:MAGDALENA MARCULESCU COJOCEA

    Coperta colectiei gi ilustra{ia: tFABER STUDIO (Silvia Olteanu gi Dinu Dumbrivician)

    Dtp:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiCARDINAL, MARIE

    Cuvinte care elibereazi / Marie Cardinal ; trad. : NinaIvanciu. Ed. a 2-a, rev. - Bucuregti : Editura Trei, 2006

    ISBN 973-707-I00-X ; (I3) 978-973-707-t00-2I. Ivanciu, Nina (trad.)

    821. I 33. I -3 l= I 35. I

    Aceastd carte a fost tradusd dupl Marie Cardinal, Les Mors pouR LEDIRE, Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1975

    O Editions Grasset & Fasquelle, 1975@ Gulliver, Getty Images, pentru foto coperti

    @ Editura Trei, 2006C.P. 27 -0490, Bucuregti

    Tel./Fax: 14 021 300 60 90e-mail: offi ce @ edituratrei.ro

    www.edituratrei.ro

    ISBN ( I 0): 97 3-7 07 -1O0-XISBN ( I 3): 97 8-97 3-7 07 -100-2

    Doctorului care m-a ajutat sd md nasc.

  • trddufa infundatd era prost pietruiti, plindde hArtoape gi de ridicdturi, mdrginitd de tro-tuare inguste parfial distruse. Se vAra aido-

    ma unui deget crdpat printre casele cu unu-doud etaj^e,proprietate particulari, inghesuite unele intr-altele. Incapdt, se proptea in doud garduri acoperite cu o vegeta-fie sdrdcdcioasi.

    Ferestrele nu dHdeau la iveali nici o urmd de intimi-tate, nici o urmd de mipcare. Te-ai fi crezut in provinciepi totupi te aflai in plin Paris, in arondismentul XIV Aicinu exista mizerie, nici belgug, era traiul micii burgheziice-pi ascunde prefioasele economii pe sub lezarde, pedupd obloane ptirbe, prin jgheaburi de streapind rugini-te pi ziduri ddripinate, cu tencuiala cogcovitd. Porlileerau insd solide, iar ferestrele de la parter protejate degratii rezistente.

    Aceastd spdrturi tihnitd in orag trebuie cd data devreo cincizeci de ariii cdci pdstra urme de modern stylefir construcfiile heteroclite ale caselor. Cine locuia in ele?Socotind dupd unele vitralii, dupd unele ciocane pentrubdtut in poartd, dupi unele vestigii ornamentale, s-ar

  • 8 Marie Cardinalzice cl.aici stiteau pensionari ai artelor incheindu-;i ca-riera in spatele acestor fafade, pictorapi betrani, bdtrAnecAntdrefe, fogti virtuogi ai scenei.

    Vreme de papte ani, de trei ori pe sdptdm6nd, am strd-betut shedufa pAnd in capdt, pAnd la gardul din stAnga.$tiu cum cade ploaia aici, cum se feresc de frig locatarii.$tiu cum, vara, se instaleazd un mod de viafd aProaPerustic, cu ghivece de mugcate pi cu pisici adormite la soa-re. $tiu cum arati funddtura in timpul zilei gi in timpulnopfii. E pustie pAnd pi atunci cAnd un pieton se grdbeg-te spre vreuna din porfi ori un pofer i9i scoate mapina dingaraj.

    Nu-mi mai pot aminti ce ord era cAnd am trecut pri-ma oard pragul casei. Am remarcat mdcar plantele dingrddinild nemaiingrijite? Oi fi simfit pietrigul de pe cal-darAmul ingust? Am numdrat oare cele papte trepte miciale peronului? M-oi fi uitat la zidul din piatrd de moa-rd pe cAnd agteptam sd se deschidi uga de la intrare?

    Nu cred.L-am vdzuttr schimb pe omuleful brunet care-mi in-

    tindea mAna. Am vdzut cd era foarte sublire, foarte co-rect imbrdcat pi foarte distant. I-am vdzut ochii negri, denepdtruns, ca o sticld matd. M-am suPus cAnd mi-a spussd aptept intr-o i:rcdpere pe care mi-a ardtat-o dAnd la oparte o draperie. Era o sufragerie stil Henri II, al cdreimobilier

    -

    masd, scaune, bufet, servant[ -

    ocuPaaproape tot spafiul, impunAndu-i nou-venitei ce eramlemndria lui sculptatd, reprezentAnd gnomi pi iederd, co-Ionapele in formi de spirald, tdvile de aramd pi vasele deporlelan chinezepti. Aceasti urAfenie n-avea importan-!i. Pentru mine importantd era liniptea. Am agteptat,IapAndd, incordatd, pAnd ce am auzit zgomotul unei ugiduble ce se deschidea in dreapta draperiei, apoi papi pi

    Cuvinte care elibereazd 9atingerea ugoard a draperiei

    -

    Patii a doud Persoane -,dupd aceea, upa de la intrare deschizAndu-se, o voce care

    mormdia: ,,La revedere, doctore",rici un rdspuns gi upainchizAndu-se. Iardpi papi ugori inspre prima upi, incivreo cAteva secunde, parchetul trosnea pe sub covor,semn ci uga rdmdsese deschisi, mipcdri incomprehensi-bile. Draperia a fost in sfArpit dati la o parte, iar omule-ful m-a invitat i-n cabinetul lui.

    Iatd-md acurn agezatdPe un scaun, in fafa unui birou.El e afundat intr-un fotoliu negru lAngi birou, astfel cdsunt nevoit5 sd stau piezig ca sd-l privesc. Pe peretele dinfala mea se afla o bibliotecd i:rfesati cu cdrp, in care seincastreazd o canapea maro cu un sul de cipdtdi 9i o per-nifi. Medicul apteaptd ir:r mod vedit se-i vorbesc.

    -

    Doctore, sunt bolnavd de multi vreme. Am fugitdintr-o clinicd pentru a veni sd vd vdd. Nu mai pot trdi.

    imi face semn din privire cd md asculti cu atenfie, citrebuie sd continui.

    Fiind abetute, retrasd, in propriu-mi univers, cum sdg6sesc aceie cuvinte care ar trece dinspre mine spre el?Cum sd rcalizez acea punte care ar uni clocotul 9i cal-mul, clarul gi obscurul, care ar pigi dincolo de canal, defluviul umflat cu materii in descompunere, dincolo decrudul guvoi de spaimd, ce ne despirfea, pe doctor demine, pe ceilalfi de mine?

    $tiam sd povestesc. istorii, anecdote. Dar povesteace-pi f[cuse sdlag in mine, ,,CEVA-uI", acea coloand a fi-infei mele, inchisd ermetic, plind cu intuneric mipcdtor,cum sd vorbesc despre lucrul dsta? Era dens, consistent,parcurs totodati de'spasme, de gAfAieli 9i de migcdri len-le, aidoma celor diristrdfundurile marine. Ochii nu-mimai erau ferestre. Degi deschigi, ptiam totupi ci-i inchi-sesem, cd erau doar doud bucdfi de globi oculari.

  • 10 Marie Cardinal

    Mi-era ruFine de ce se petrecea inliuntrul meu, de ha-osul acela, de acea rdvdgeald, de acea agitafie, gi nimeninu trebuia sd priveascd intr-acolo, nimeni nu trebuia sdgtie, nici mdcir doctorul. Mi-era rugine de nebunie. innipirea ci orice formd de viafd era preferabild nebuniei.Navigam neincetat in ape extrem de primejdioase, plinede curenfi, de cascade, epave, vArtejuri gi cu toate asteaera musai sd md prefac a luneca pe un lac, incetipot Pre-cum o lebndd. Ca sH md ascund gi mai gi, imi astupamtoate iepirile: ochii, nasul, urechile, gura, vaginul, anu-sul, porii pielii, vezica. Pentru a obtura mai bine acesteorificii, corpul imi furniza din abundenld materialeleadecvate, unele ingropAndu-se intr-atAt cd nu mai puteautrece, alcdtuiau un bloc compact, in vreme ce altele sescurgeau neintrerupt, interzicAnd astfel origice intrare.

    -

    lmi putefi vorbi de tratamentele pe care le-afi ur-mat? De specialigtii pe care i-a1i consultat?

    -

    Da.Despre asta puteam vorbi. Puteam enurnera medicii

    gi medicamentele. Puteam vorbi despre sAnge, de pre-zenla lui blAndd pi cdldufd irtre coapse de peste trei ani,despre cele doud chiuretaje ce-mi fuseseri ficute spre a-iopri piroirea.

    Aceastd curgere, cu diferenlele ei de regim, imi erafamiliard. Anomalia aceasta era securizantd, ftrtrucAt sevedea, se putea mdsura, analiza. imi pldcea s-o trans-form in punctul central gi cauzd a bolii mele. intr-ade-vdr, cum sd nu md inspdimAnte aceste pierderi constan-te? Ce femeie n-ar fi innebunitd vHzAnd cd i se scurgeenergia in felul dsta? Cum sH nu md epuizeze continuasupraveghere a acestei surse intime, jenante, bdtdtoarela ochi, ruginoase? Cum sd nu explic prin acest sAngefaptul cd nu mai puteam trdi cu ceilalgi? Pitasem atA-

    Cuvinte care elibereazd 11tea fotolii, atAtea scaune, atAtea divane, atAtea canape-le, atAtea covoare, atAtea pafuri! Ldsasem atAtea bdlfi,bdlti;e, picdturi gi picHturele fur atAtea saloane, sufrage-rii, anticamere, culoare, piscine, autobuze gi alte locuri!Nu mai puteam iepi.

    Cum sd nu vorbesc de bucuria din acele zile cAnd s6n-gele pdrea cd se oprepte, se mai ardta doar prin dAre deculoare cafeniu inchis, apoi ocru, apoi gdlbui. In zileleacelea nu eram bolnavd, puteam sd md migc, sd vid, sdies din mine. SAngele se ducea in fine sd se ghemuiascdin sEculeful lui molcu! gi dormita acolo timp de doud-zeci pi trei de zile, ca inainte. Cu aceastd speranfd, mdstrdduiam sd fac cdt mai pufrne eforturi. Md deplasamcu mare bdgare de seami: si nu iau copiii frn brafe, sd nucar copurile de la piafd, sd nu stau prea mult in picioarenng? mapina de gdtit, sh nu sp5l rufe, sd nu spdl geamu-rile. Incet, calm, pentru ca sAngele sd dispard, sd punicapdt mAnjelilor. Md intindeam cu ceva de tricotat, su-praveghindu-mi totodatd cei trei copilapi. Pe ascuns,printr-o mipcare a brafului, pe care obipnuinla mi-o fd-cuse foarte iute pi indemdnatici, imi supravegheam inpermanenfd starea. $tiam s-o fac in orice pozilie, fdrd cacineva sd-gi dea seama. DupH imprejurdri, mAna mi sestrecura prin fafd, printre firele de pdr aspre pi crefe p6nice dddea peste locul cald, moale pi umed al sexului, apoise retrdgea numaidecdt. Sau trecea lesne peste valea din-tre fese gi coapsd pi se afunda, dintr-o datd, in orificiulrotund gi addnc, dupd care se indepirta prompt. Nu m!uitam imediat la vdrful degetelor. imi rezervam o sur-prizd.. $i dac[ n-ar fi nimic? Uneori era ceva atAt de ne-lnsemnat i:rcAt trebuia sd-mi zgdrrtbine de tot, cu unghiade la degetul mare, pielea de pe degetul aritdtor pi depe cel mijlociu ca sd iasd la iveald o prelingere de-abia

  • 1? Marie Cardinal

    colorate. Atunci mi nipidea un fel de fericire: ,,Daci' numai fac nici cea mai mici migcare, o sd inceteze cu toful"'RdmAneam incremenitd, parcd adormiti, sperAnd dinrXsputeri sX redevin normald, si fiu ca celelalte: refdceamla nesfArpit acele socoteli in care femeile erau experte:,,Dacd ciclul mi se termind astdzi, urmitorul va fi". SEvedem, luna asta are treizeci sau treizeci 9i unu deziLe...?" Cufundati in calcule, in bucurie, in vise. PAndce md fXcea sd tresar mdngAierea energici pi precisd, foar-te ascunsd, foarte blande, a unui cheag Pe care sdngeleil aducea cu sine. Lavd consistentd 9i grnbiti ce coboaridin crater, ndpddepte cavitifile, se prdvilepte, caldd. $iinima care tncepea iardgi si-mi bati, 9i angoasa care-mirevenea/ pi speranla care se ducea, in vreme ce eu aler-gam spre baie. SAngele avusese de-acum vreme sd mi seprelingd pe genunchi ori chiar pe picioare mai jos, ?. Pi-curi de un frumos ropu aprins. AtAfia ani de zile trdili ir-tr-o vepnicd apteptare, cu obsesia acesfui sAnge!

    Md vdzuseri nu gtiu cAfi ginecologi. $tiam, aproaPela precizie, cum sd-mi agez fesele pe marginea mesei deconsultalie, dupi ce-mi ridicasem picioarele desfdcutepe scdrilele inalte. Viscerele deschise gi oferite cdlduriil6mpii, privirii doctorului, degetelor cu minupi de cau-ciuc subfiri, frumoaselor gi infricogdtoarelor instrumen-te de olel. inchideam ochii ori fixam cu obstinafie tava-nul, in vreme ce in punctul central dinliuntrul meuaveau loc perchezifii experte, explordri indiscrete, atin-geri savante. Violatd.

    Toate astea jusfficau -

    imi pdrea -

    propriu-mi dez-echilibru, il fdceau acceptabil, mai pulin suspect. Nu du-ceai la azil o femeie pentru cX sAngera pi pentru cd asta oingrozea. AtAta vreme cAt ag vorbi numai despre sAnge,ar fi numai el vdzut, nu s-u vedea ceea ce el mascheazd.

    Cuvinte care elibereazd 13Md aflam deci acolo, a;ezatd lAngd medic, ir:r liniptea

    acelei case baroce, de pe o strdduld infundati, in capit,tdcutd, supusi pi drdgufi, aFa curn ar fi trebuit si fie sAn-gele in cavitatea pAntecului meu. Nu gtiam ci acest locpi acest om aveau si devind punctul de pornire a tot inviala mea.

    Md compldceam fir a povesti despre vizita, cu cAtevasdptdmAni ir urmd, la un renumit profesor in ginecolo-gie.

    Specialistul, imbrdcat i:r alb, bluzd scurtd pi pantaloni,stil american, ipi vdrAse mAna dreaptd inlduntrul meu,9icu stAnga imi apdsa pe pAntec, intr-o parte, tr cealalti, lamijloc, impingAndu-mi intestinele in jos, inspre loculunde palpau degetele-i inmdnugate. Cam ire genul uneigospodine ce se pregdtegte sd-pi goleascd puiul dintr-osinguri mipcare. Mi agteptam ca viscerele sd-nceapd sdemitd zgomote slabe ca mersul prin mocirld, ,,plici", ,,fle-ogc-pleosc" , ,,pleosc". Thvanul era alb, ca gi minciuna. Deun alb imens pentru ca in el sd se piard[ vaginele difor-me gi uzate, de un alb profund ca sd inghiti infameieimagini ale imaginagiei mele.

    Dupd minufioasa examinare, profesorul s-a ridicat,pi-a scos mdnupa pi, in vreme ce eu md aflam tot acolope masd, cu picioarele depdrtate, a declarat: ,,Deocam-datd nu avefi decAt un uter fibromatos. Vd sfdtuiesc lIrsdsd-l scoatefi cAt mai repede. Daci nu, o sd avefi proble-me serioase, gi inci mai cur6nd decAt credefi. Sd fixim odatd pentru operafie. O sd vedefi, dupd aceea, totul va fibine. Si nu amAndm, vd operez sdptdm6na viitoare. Sdvedem, ce zi preferafi? Luni sau rnarfT?" Am spus,,marf". Mi-a indicat ce aveam de fdcut fur vederea exa-menelor preoperatorii pi ca sd fiu primiti in clinicd. I-ampldtit, i-am spus mulfumesc Ai am plecat.

  • I-

    14 Marie Cardinal

    Aveam aproape treizeci de ani. Nu vbiam si mi sescoati acel siculef pi cele doud mici sfere. Nu mai voiamca sAngele sd curgd pe acolo, insd voiam sd-mi pdstrezacest pachet in pAntec. ,,Ceva-ul" mi se agita in caP, seagita. Am coborAt la iufeal[ scara de marmori cu colo-nade, covoare, ciubucuri plate de arami, cu oglinzi pepaliere. M-am trezit in stradd, pe trotuarul lat, cenupiu,al frumoaselor cartiere. Am luat-o la fugi, am dat ndva-ld in metrou, unde acel ceva lXuntric m-a cotropit, afun-d6ndu-gi taman atunci rdddcinile in uteru-mi fibroma-tos. Fibromatos! Ce cuvAnt! Cavernd ndpdditd de algesanghinolente. Cavitate monstruos de umflatd. Broascdinfesatd de pustule. Caracatif6.

    Pentru bolnavii mintali, cuvintele, aidoma obiecteloq,triiesc la fel ca oamenii ori ca animalele' Palpitd, disparsau se amplificd. A trece printre cuvinte e ca pi cum aimerge prin mulfime. RimAn chipuri, siluete ce se gtergrepede din memorie sau, uneori, se ffig bine acolo, nuptii de ce. Pentru mine,la acea vreme, un cuv6nt, seParatde masa celorlalte cuvinte, prindea viald', devenea un lu-cru important, devenea poate chiar cel mai important lu-cru, sdldgluia inlduntrul meu, md drinuia, nu md mai lisa,reapdrea in timpul nopfii gi md agtepta la trezire.

    Deschideam binigor ochii, iepeam din somnul apdsd-tor, chimic, pistos Pe care mi-l produceau calmantele.Mai intAi imi simleam corpul intact. Apoi simfearn ora,soarele. Mergea. Urcam la suprafala conptiinlei. O secun-dd, doud secunde, poate trei: FIBROMATOS!Pleosc!hr-tins ca o improgcare abundentd de vopsea unsuroasd peun perete curat. Venea numaidecAt dArdAiala, cu beteileinimii pi cu nddupeala de spaimd. Aga-mi incepea ziua.

    Trebuie sd-mi aduc aminte gi s-o regisesc pe femeiadatd uitdrii, mai mult decAt datd uitdrii, dizolvati. Mer-

    Cuvinte care elibereazi 15

    gea, vorbea, dormea. Mi emolioneazd gandul cd ochii eipriveau, cd urechile-i auzear, ci pielea-i simfea. Doarprin ochii mei, prin urechile mele, prin pielea mea, prininima mea trdii acea femeie. lmi privesc mAinile, ace-leapi mAini, aceleapi unghii, acelagi inel. Ea gi eu. Eu suntea. Nebuna gi cu mine ne-am inceput o viafd cu totulnoui, plind de speranfe, o viafi ce nu mai poate fi rea.Eu protejAnd-o, ea ddruindu-mi imaginatie, libertate.

    Ca sd povestesc trecerea, nagterea, trebuie sd md in-depdrtez de nebund, s-o lin Ia distanfd, si md dedublez.O vdd pe stradd, grdbitd.Ii cunosc strddaniile de a pdreanormali, de a-gi reline teama in spatele privirii. Mi-oamintesc in picioare, cu capul'vArAt intre umeri, tristd,absorbitd de crepterea agitaliei lduntriie gi totodatd deblindarea ochilor. Sd nu transpari nimic! indeosebi sd nucadd pe stradd, sd nu fie inpfdcatd de ceilalli, sd nu fiedusd intr-un spital. Ideea cd n-ar mai fi ir stale s-o ind-buge pe nebund, al cdrei puvoi crescAnd ar distruge in-tr-o zi digurile gi s-ar revdrsa, o fdcea s[ dArdAie.

    Itinerariul iegirilor i se scurtase tot mai mult. pi-apoi,intr-o bund. zi, nu s-au mai dus ir orag. Dupd aceea, tre-buise sd-gi reducd spafiul la interiorul casei. Capcanelese inmulfeau. in ultimele luni, inainte de a fi datd p^em6na medicilor, nu mai trdia decAt in baie. incepere abtpardositi cu faianfd. incepere intunecoasd, de-abia lumi-natd de o ferestruicd in formd de semilund, astupatdaproape in lntregime de crengile unui brad masiv, ceatingeau geamul in zilele cu vAnt. Incipere propice mi-rosului de antiseptice pi de sdpun de toaletd. Nici o dArdde praf pe la colpri. Degetele alunecau pe pardoseali cape gheafd. Nici urmd'de descompunere, de fermentafi.Doar materia care nu putrezepte sau, in caz cX, intr-atAtde lent cd nu-i puteai asocia ideea de putrefaclie.

  • T16 Marie Cardinal

    intre bideu gi cadd, acolo ii era cel mai bine cAnd numai izbutea sd-gi domine acel ceva lduntric. Acolo se as-cundea agtept6nd si-gi facd efectul medicamentele. Chir-citd, cu cdlcAile lipite de fese, cu brafele strdngdndu-pidin rdsputeri genunchii la piept, cu unghiile atAt de in-fipte in podul palmei cd pAnd la urmd il brdzdaserH curdni, capul cldtinAndu-i-se din fafd inspre spate sau din-tr-o parte in alta, prea greu, cu sAngele gi transpirafia cecurgeau giroaie. Ceva-ul acela care, in interior, se com-punea dintr-o monstruoasd colcdiald de imagini, sunete,mirosuri imprdptiate in toate direcfiile de un impuls de-vastator, destrdmAnd coerenfa oricdrui ralionament, fd-cAnd absurdd orice explicafie, inutili orice tentativd deordonare, se arita, in afard, prin puternice zgAllAieli giprintr-o nddugeali grefoasd.

    Cred cd atunci cAnd m-am dus pentru prima oarH lapsihanalist era seari. Sau mi-a rdmas nostalgia uneia dingedingele acelea tArzli, din capdtul strddufii infundate,laaddpost de frig, de ceilalli, de nebund, de intuneric. Unadin acele gedinle fur care realizam cd md maturizez, c6.md nasc. Apdreau deschideri ample, drumul se ldrgea,eu infelegeam. Nebuna nu mai era femeia aceea care seducea sd-gi ascund6 tremurdturile prin toaletele din cAr-ciumi, care fugea de un dugman fdrd nume, sAngera petrofuare, igi picura teama in baie, acea bolnavd care nuvoia sd fie atins6, sd fie privitd, si i se vorbeascd. Nebu-na se preschimba intr-o fiin1d tandrd, sensibild, bogatd.lncepeam s-o accept pe nebund, s-o iubesc.

    La inceput venisem in funddturd cu gAndul sd fiupentru o vreme irr grija unui doctor care nu m-ar inter-na. ($tiam cd psihanaliptii nu-pi trimit pacienfii la spital.)Md temeam de internare ata curn md temusem de ope-rafia ce mi-ar fi amputat pAntecul. Fugisem dintr-o cli-

    Cuvinte care elibereazi 17

    nicd pentru a veni in strddufa infundatd, credeam insdcd veneam prea tArziu, cd o sd md intorc intr-o clinici depsihiatrie. Credeam ci era inevitabil, mai cu seamd decAnd ceva-ul lduntric se imbogdfise cu halucinafia. Dealtminteri, eram foarte hotdrAtd sd nu-i vorbesc doctoru-lui de aceastd halucinafie. Aveam impresia cd dacd i-apvorbi nu m-ar mai putea ingriji gi m-ar trimite, urgent,de unde venisem. Prezenfa, c6nd gi cAnd, a unui ochi fn-suflept, privindu-md, existdnd realmente, dar neexistAnddecAt pentru mine (asta o gtiam) imi pdrea a fi semnuladeviratei nebunii, al maladiei incurabile.

    Aveam treizeci de ani, eram ftrtr-o foarte bund starede sdndtate, puteam s*o mai am cincizeci de ani i:r acelagimod, gi poate cd m-ag fi ldsat dusi cu totul de soarti den-ar fi fost copiii. Poate cd fdrd ei ap fi renunfat sd mdlupt. Cdci bdtelia contra acelui ceva lduntric era istovi-toare pi, din ce in ce mai mult, eram ispititd de medica-mente care mH transportau intr-un neant pdstos pi pH-cut. Copiii mei erau fiinle umane pe care le dorisemenorm. Nu se ndscuserd la voia intAmpldrii. De pe cAnderam foarte micd imi spuneam ,,lntr-o buni zi o si amcopii gi voi construi cu ei pi pentru ei o viald plind de cdl-durd, de afecfiune, de ocrotire tandrd, de veselie." Tot cevisasem pe cAnd erarn eu trsXmi copil. Veniserd pe lumeaducAndu-gi viafa lor complet noud, robugti, foarte dife-rifi unul de celdlalt. Cregteau bine. Ne adoram. lmi pU-cea si rAd, imi pldcea sd le cAnt cAntecele.

    $i-apoi, totul s-a dus de rApd: s-a ivit ceva-ul lduntric,a revenit gi nu m-a mai sldbit. Md acapara intr-atAt ciajunsesem sd nu md mai preocup decAt de el. A fost ovreme, la-nceput, cAnd credeam cd pot trdi cu acel cevalduntric a9a cum allii trdiesc cu un singur ochi ori cu unsingur picior, cu o boald de stomac ori de rinichi. Unele

  • 18 Marie Cardinalmedicamente il izgoneau, e-adevirat, intr-un colt deunde nu se mai clintea. Atunci puteam asculta, vorbi,merge. Puteam si md plimb cu copiii, s[ md duc la cum-pdrituri, puteam sd le fac dulciuri gi si le povestesc is-torioare ca sd le stArneascd rAsul. Mai apoi efectul medi-camentelor a scdzut, Am luat atunci dozi dubli, dozdtripld. fi, intr-o bund dimineafd, m-am trezit captiva ace-lui ceva lduntric. Am consultat o sumedenie de medici.SAngele s-a pomit si curgd fdrd oprire.

    Din cAnd in cAnd imi sldbea vederea. Trdiam intr-ocea|6,, totul devenea neclar pi primejdios. Capul mi s-avArAt intre umeri, pumnii mi s-au incleptat intr-o poziltede ap6rare. hrima imi bdtea cu i.30, L40 de pulsagii pe mi-nut, cAt e ziua de lungi, de sd crezi cd o sd-mi stripun-gd cutia toracici pi o si fAgneascd, palpit6nd, in vdzul tu-turor. Ritmu-i trepidant mi istovea. Aveam impresia ciceilalfi o auzeau cum bate gi-mi era rugine.

    Cdpdtasem doui manii, doud gesturi Pe care le repe-tam de o mie de ori pe zi. Unul, Pe care l-am descris deja,care consta in a md duce sd verific in ce stare se afla flu-xul de sAnge, gi altul prin care imi luam pulsul. Ca gi incazul sdngelui, procedam pe furip fdrd ca cineva s6-gi deaseama. Nu voiam sd aud pe careva zicAnd, vdzAndu-mdcd-mi pipdi incheietura mAinii: ,,Ce se-ntimpli, nu vdsimt4l bine?". S6ngele pi pulsul imi erau cei doi poli sen-sibili, viziblli, ai bolii. Doud simptome ce-mi permiteausd spun uneori, cAnd nu mai rezistam: ,,Sunt cardiaci.Am un cancer uterin". $i iardpi cutreieram pe la medici.Iar moartea se fdcea irncd pi mai prezentd prin lichidele-iimpufite, cu descompunerile, cu viermii, cu oasele-i de-vorate.

    Acum cAnd mi-a intrat in cap sd vorbesc despre boa-la mea. Acum cdnd mi-am oferit chinuitorul privilegiu

    Cuvinte care elibereazd 19constAnd in a descrie cumplitele imagini gi dureroaselesenzafii pe care mi le trezepte amintirea unor evenimen-te din trecut, imi pare ci sunt un regizor cu a lui carne-ri care, prins bine de capdtul brafului uriap al unei ma-carale, e ir stare sd se dea jos ca sd filmeze ir prim-plandetaliile extraordinar de mdrite ale unui chip pi in ace-lapi timp sX se inalfe deasupra platoului pentru a sesizaansamblul unei scene. Astfel, cu ocazia primei vizite, vhdParisul cu luminile-i nocturne de toamnd (era toamnd?)pi, in Paris, cartierul Alesia, iar in acest cartier funddtu-ra, pi in funddturd cdsufa, iar in cdsuld biroul scdldat in-tr-o lumini bhnde unde stau de vorbd un birbat gi o fe-meie, iar aceastd femeie, frr acest decor, pe canapea, ghe-muitd aidoma unui fetus intr-un uter.

    La acea vreme irsd, nu gtiam cd de-abia incepeam sdmd nasc pi cd trdim primele clipe ale unei gestafii lente,de gapte ani. Propriu-mi embrion purtat de mine hsemi.

    Ii vorbisem doctorului despre sAnge gi despre acelceva lduntric ce-mi provoca bdtei de inime. $dam cd nu-ivoi vorbi despre halucinafie. Aveam sd-i vorbesc despreultimele zrle, de clinicd. in felul acesta i-ag fi povestit tot.

    Doctorul asculta cu mare atenfie pi totugi nimic spe-cial din povestea mea lungd nu-l fdcea sd reacfioneze.CAnd am isprdvit cu evocarea bdii gi a crizelor de angoa-sd, m-a intrebat:

    -

    Ce simfifi in acele momente, cu excepfia tulburd-rilor fizice?

    -

    Mi-e fricd.

    -

    Fricd de ce?

    -

    Mi-e fricd de orice... fricd de moarte.La drept vorbind, nu ptiam de ce mi-e fricd. Mi-era

    fricd de moarte, insd mi-era fricd gi de viafa ce confinemoartea. Mi-era fricd de exterior, insd mi-era fricd gi de

  • T-

    20 Marie Cardinal

    iniuntrul meu care e reversul exteriorului. Mi-era fricdde ceiialfi insX mi-era fricd pi de mine care eram o alta.Mi-era frici, fric5, fricd, FRICA, FRICA' Atat.

    Frica md alungase in lumea alienalilor. Familia, decare de-abia md separasem, secretase iarigi un cocon injuru-mi, tot mai strAns, tot mai oPac, Pe mdsuri ce boa-la evolua. Nu numai ca sd md protejeze pe mine, dar pica si se protejeze pe ea. Nebuniei ii merge rdu intr-oanumitd clasd, trebuie cu orice pref ascunsd. Nebuniaaristocrafilor ori a celor din popor e considerati drept oexcentricitate ori o tard, se explic5. Insd, in noua clasd acelor cu putere, nu este admisd. Daci provine din con-sangvinitate ori din sdr[cie, mai treacd-meargd, se in]e-lege, dar nu din confort, din belgug, dintr-o sdndtatebuni, din echilibrul pe care-l oferd banii cAptigafi cinstit.h acest caz, eae o rugine.

    La inceput mi se susura calin: ,,Nu-i nimic, epti ner-voasi. Odihnegte.te pi fd sport". in final, povestea s-apreschimbat in imperativ: ,,O sd-l vezi pe doctorul Cu-tare, e prieten cu unchiul tdu 9i un specialist de vazd firsistemul nervos." Specialisful-prieten devazd' imi pre-scrisese un tratament,,sub control medical". Mi se tezetvase la clinica unchiului o camerd la ultimul etaj'

    O incipere amenajatd in pod, cu un pat mare, tinigti-t[, tapetatd cu pAnzd de ]ouy, avAnd motive cAmpeneptiodihnitoare: ciobdnila cu oile pi cu bita, copacul cutrunchi noduros gi cu frunze de mdslin. Ciobdnifa, oile,copacul, ciobdnila, oile, copacul. Repetifie tihnite. Un pa-ravan acoperit cu aceeagi fesdturd ascundea o toaletdconfortabili dintr-un frumos porfelan alb, cu collurilerotunjite,liniptitoare.infaga, o masd cu scaunul ei, apoio lucarni transformatd in fereastrd ce dddea spre o pri-velipte inc6ntdtoare din Ile-de-France: un Fir de plopi fop-

    Cuvinte care elibereazd 21

    nind, meri dispugi cAte cinci, lanuri de grAne in pantilind, cAt vezi cu ochii. Cerul imens.

    Pdnza de Jouy era intr-adevir in camera de Ia clinicdori in camera mea de copil? Ptnza de Jouy de la clinicinu era oare imprimatd cu flori mari pe tije cdrnoase? Peperefi era oare pAnzd, de Jouy sau pur pi simplu vopseaalbastrd,lucitoare? Nu mai gtiu. Nu ptiu cum am ajunsacolo, cine m-a condus. Revdd perfect de bine scara delemn ingustd ce ducea spre camerd. Revdd dimensiuni-le camerei pi mobilierul, fereastra, toaleta.

    Atrebuit sd md dezbrac, si-mi pun o pijama nou-no-uld, sd md urc i:r pahrl moale cu apternufuri proaspete,sd md lungesc, si las sd mi se ia tensiunea pi pulsul. hrvoia medicinei. Am inchis ochii pentru a-mi continualupta fir interior, deoarece in afard md ldsam condusd:corpul mi-era perfect intins, brafele mi se odihneau peaptemufurile bine netezite, palmele imi erau deschise.Eram normald pe dinafari. ir,leuntru trebuia sd-mi cal-mez pulsafiile. Mi s-a infdpurat braful intr-un manton,auzeam suflul scurt de la para pe care o umflau, il sim-leam strAngdndu-md tot mai tare, apoi m-am crispat unpic la contactul cu discul de metal rece care mi se fixa laincheietura cofului. Doctorul fdcuse mare caz de tensiu-nea care-mi era foarte scdzutd.; trebuia sX mi se ia din pa-tru in patru ore inainte de a mi se da tableta. Pufin imipdsa cd se constatd cd tensiunea imi era atAt de scdzutd..Pe mine md interesau pulsul, bdtdile nebunepti ale ini-mii. indeletnicirea cu tensiunea imi dddea pulrn rd.gazca si-ncerc sd o calmez. Mi s-a scos mantonul, cineva s-amigcat lAngd mine.

    Cine sd fie? Unchiul? Profesorul-prieten? Altcineva?Nu rstiu. La acea vreme md preocupa intr-atAt sd md con-trolez gi sd-i declar rdzboiceva-ului lduntric, fircAt nu ve-

  • r-

    2? Marie Cardinaldeam cu adevdrat, simfeam cd orbesc, navigam cam Peb6jbAite, mai degrabd un fel de instinct md ferea s[ numd izbesc de lucruri gi de oameni.

    in sfArgit, am simfit vArful a patru degete apdsdnd cupricepere sub incheietura mAinii. Patru bilufe moi. Nuavuseserd nevoie sd pipdie, de-abia de-au atins zona pul-sului cd sAngele, rdscolit, betut de acel ceva lf,untric, a giinceput sd zvAcneascd in ele. Degetele, de cumau simfitzvAcniturile, le-au gi amplificat pi le-au fdcut si se rds-pAndeascd prin tot corpul, prin toatd incdperea. 90,100,1'j-.0, 120, 1.30,'1.40... In zadar imi ascundeam ceva-ullduntric gi zdvoram totul ca si nu poatd iepi, gtia bine sise arate ag+ prin vene gi prin piele. Nememicul, era aco-lo, ipi bdtea joc de mine, nu-mi dddea ascultare, lovea caun apucat in degetele care s-au indepdrtat. De acum in-colo, ptiau. Din nou mipcdri, zgomote utoare, nu de spe-riat, o agitafie inofensivd.

    -

    Acum o sd vi luafi tableta. Numai un sfert de ta-bletd, de patru ori pe zi, $np de o sdptdmAnX. Apoi vommdri doza. O sd vi facd bine.

    Vorbea o femeie scund5, subfire, cu pir alb. I-am ci-tit tr privire cd inregistrase mesajul pe care i-l transmi-sese degetelor ei ceva-ul acela lfluntric. $tia.

    Am luat minusculul sfert de tabletd, paharul cu apdpe care mi-l intindea gi m-am prefdcut cd lnghit normal.in realitate, de sdptdmAni intregi nu mai puteam inghifitablete nediluate. Gatul imi era atAt de strAns cd nimicnu mai trecea. Aveam impresia cd md sufoc ori de cAteori voiam sd ingurgitez. Am inchis ochii pi prin atitudi-nea mea am lXsat sd se irnleleagd cd totul decurgea bine,ci doream sd md odihnesc. Bucdfica de pastild imi rim5-sese infepenitd in gAt, uriagd, ca o masd compactd. Fe-meia a plecat.

    Cuvinte care elibereazi 23Am ficut numaidecAt un salt spre lavabou ca sd eli-

    min pastila, cu degetele vArAte adAnc pAnd in glotd pen-tru a provoca spasmele eliberatoare. In fine, micuful tri-unghi gilbui s-a ivit cu mucozitdfi, spumd gi firicele vAs-coase. (Tableta era gdlbuie, sau rozalie, sau ca sideful?)M-am aVezat pe bideu, tremurAnd din creptet pAnd-ntdlpi, cu fruntea lipiti de marginea rXcoroasd gi aspr6 alavaboului. Timpul nu mai exista. Nu gtiu cAt am stat ne-migcat5.Imi aduc aminte cd mai apoi am scos tamponulce-mi oprea sAngele pe care atunci l-am vdzut curgAndincetipor, piciturd cu picdturd, ftr vreme ce eu md balan-sam uturel din fafH spre spate, ca sd md legdn, gtiindfoarte bine ci o datd cu mine legdnam ceva-ul liuntric.Picdturile de sAnge se striveau gi se diluau nifel fir umi-ditatea faianfei albe, in cele din urmd pi-au croit un firi-cel de drum sinuos pAnd la locul de scurgere. imi gn-seam o ocupafie in a privi Ia ce fdcea sAngele iegit dinmine, mi gAndeam cd acum ipi are o viald proprie, cidescoperea fizica lucrurilor de pe pimAnt, greutatea,densitatea, viteza, durata. Imi finea companie, gi el pra-dd legilor incomprehensibile pi indiferente ale viefii.

    Ceva-ul lduntric izbAndise. Nu mai existam decdtnoidoi, pentru totdeauna. Eram in sfArgit itrchigi, singuri, incompania a ceea ce secretam: sAnge, nddupeald, rahat,muci, salivd, puroi, vdrsdturi. Acel ceva lduntric imialungase de lAngd mine copiii, strdzile pline de viafd, lu-minile magazinelor, marea la ora prAnzului cu vdlurele-le din zilele frumoase, tufele de liliac, rAsul, pldcerea dea dansa, cdldura prietenilor, exaltarea secreti a studiu-lui, indelungatele ore de lecturd, muzica, bralele unuibdrbat tandru inldnfuindu-md, crema de ciocolati, bu-curia de a inota fir apa rdcoroasd. Nu-mi mai rdmAneadecAt sd md chircesc in aceasti toaletd de clinicd, in lo-

  • r-24 Marie Cardinal

    cul cel mai cutat, pi si nidupesc tremutAnd' Md zg6'lld-iam atAt de tare cd maxilarele, clinldnindu-mi, produ-ceau un zgomot stuPid de automat.

    Din fericire, freptele scdrilei scArfAiau. La cel mai md-runt zgomot md duceam iardpi sd md culc ai adoptam opozlyenormald. Nu^mi pldcea femeia cu pdr alb 9i nu-ivorbeam niciodatd. imi aducea tdvile cu mAncare pi-mididea tabletele dupd ce-mi lua tensiunea pi pulsul' Nuputeam sd mindnc. Aruncam in lavabou tot ce putea in-ta acolo, restul il zvArleam pe jgheabul de la streapinace mdrginea acoperigut din figH ondulatd de sub fereas-trd. Nu-mi aduc aminte ca timpul si fi fost scurt saulung, nici de nopli pi de zile. Eram prizonierd' M-am ui-tat pe fereastri ca s[-mi dau seama dacd a9 fi murit aflln-cAndu-md de acolo. Da, ap fi murit, tfebuie cd erau pa-tru etaje. Acoperigul imi umbrea partea de jos a casei 9inu gtiam unde ap flcdzut,pe o verandd poate, ori in ver-deafd. Nu voiam si md sinucid tr acest fel. De altmin-teri, moartea mi speria, oferindu-se totodati ca unicd so-lulie pentru a-mi suprima acel ceva lduntric.

    Nu gtiu cAte zile au trecut pdnd m-a acaparat o teribi-ld nevoie de evadare. Oricum, cel pufin opt pentru ci indimineala aceea (era intr-o dimineafi, sunt sigurd),doamna imi ddduse si iau jumdtate de tabletd pi refinu-sem cu precizie cd o siptdm6ni trebuie sd iau un sfert,apoi jumdtate.-

    Brusc amreaLizat cd md aflam in pat, culcatd normalpe spate, cu fafa descoperitd' Asta m-a surprins: de lunipi t"tti de zile nu mai puteam trdi decAt chircitd, nu maiputeam dormi decAt strAnsi, cu capul i-nfundat itr cear-gaf. Pe cAnd constatam aceasti schimbare, simleam ogreutate in ceafd, ca pi cum strdfundul capului md apd-Ju, .u gi cum cerebelul imi era de plumb. Mi-am dat sea-

    Cuvinte care elibereazi 25ma afunci cd aceastd greutate, nu tocmai precisd totugi,exista deja de o vreme. Am recunoscut in aceeapi clipdcd ceva-ul lduntric nu mai era acelagi , agltat, gAfAind,iute; devenise consistent, lipicios, ndcl6it. Inlduntrul meusdldpluia acurn nu atAt spaima, cAt mai degrabd dispera-rea, amdrdciunea, dezgustul. Nu mai voiam povesteaasta. Nu gtiu ce instinct m-a fdcut sd prefer lupta epui-zantd cu acel ceva furios in locul coexistenlei cu acel cevamoale,lipit de mine intr-o abandonare grefoasd.

    in cursul diminefii capul tot mai greu 9i irn su-ferinld, infundat in pemd stabilit o legdturd intrestarea mea prezentd gi tablete. Mi-am amintit de o con-versafie intre psihiatrul-prieten pi unchi. Vorbeau despreun nou tratament, de un ,,electrogoc chimic", inci dificilde manevrat, dar ale cdrui rezultate erau cu mult maibune decAt acelea ale electropocului obipnuit. Discutaude fali cu mine de parcd eu ag fi fost un vas de porfelan.$i fapt e cd, pe moment, nu dddusem atenlie acelor vor-be ale 1or. Md gAndeam pur pi simplu cd cercul se inchi-sese, cd o si fiu intematd pi cd era normal, firtrucAt eramincapabild sd triiesc la fel ca ceilaigi, incapabild sd-micresc curn se cuvine copiii. $i-apoi, nu mai puteam, vo-iam sd m[ elibereze de teamd, de ceva-ul lduntric, orica-re ar fi fost preful.

    in acea dimineali totupi, la clinic6, am intuit cd pre-ful lor avea sd fie exorbitant pi cd nu voiam sd-l pldtesc.

    N-o si mai iau scArboasele lor pastile, hotdrAsem!Cand doamna o sd vini, o sd simulez ci irghit pastila,dar n-o voi inghifi, voi scuipa totui pe fereastrd. in;gtrea-bul de streagind!

    $i asta am pi fdcut.CdutAnd dupd amintirile din acea perioadd, md mir

    cd i:r memorie gdsesc doar terenuri virane i:rtinse, pline

  • V-

    26 Marie Cardinalcu resturi de oameni pi de obiecte, plaje presdrate cu bu-cifi nedeslugite din zilele mele gi, dintr-o datd, construc-fii clare, precise,lntregi, perfect echilibrate gi strdlucitoa-re. In timpul bolii am fost, in unele clipe, mai inteligen-td, mai lucidd decAt o si mai fiu vreodatd. Pdstrez dinvremea aceea o amintire sfAgietoare. Cand eram nebundam descoperit in mintea mea drumuri pe care fdrd ne-bunie nu le-ap fi descoperit vreodatd. Eram capabild deo incredibild agilitate intelectuali. Cend pi cdnd aveamreflecfii pdtrunzdtoare, subtile,limpezi, care md duceaula o cunoaptere mai cuprinzdtoare, la o infelegere maiprofundd a tot ce mi inconjura. li cercetam pe ceilalfi pi-ivedeam luAnd-o pe cdi atAt de diferite de acelea pe carele descoperisem eu, atdt de opuse chiar, atAt de nefastepentru ei, incAt voiam sd-i opresc sd-i previn de pericol.N-o fdceam irsd deoarece, crezAndu-md boi:rave, imi in-chipuiam cd aceste gdselnile ale mele nu erau decAt purXdemenfd. Cum puteam sd tremur la ideea cd-i v6d pe cei-lalfi pierzAndu-se, de vreme ce eu eram nebund?

    Astfel, ilr acea zi, am prevdzut limpede ce o sd mi seintAmple. Totupi nu intAlnisem niciodati ,,vindecafi" aipsihiatriei. Mai apoi, am vdzut cAliva dintr-dgtia: impd-iafi, inofensivi, precaufi cu ei ingigi, oameni cu palme ji-lave pi cu privirea dubld: o flacHrd, cenugd, o flacir5, ce-nupi... Cred ci ceva-ul nu-i mai face sd sufere, insd le-ardmas inlduntru, viu. Tot el fine frdiele atelajului.

    inlelesesem totul, cu capul meu bolnav greu, suferind(cerebelul acesta pe care medicamentul mi-l smulgea!).Nu voiam soarta aceea! Am niscocit agadar un plan per-fect de evadare. I-am prevdzut pi cele mai mdrunte de-talii. in primul rdnd, sd nu mai iau nici o firAmi de ta-bletd. Apoi, sd mdnAnc nilel pentru cd aveam sX ies pi-mitrebuia forfd. Sd obfin sd fiu ldsati in parc. Dupi aceea,

    Cuvinte care elibereazd 27

    ar fi ugor. Dar, indeosebi, am previzut cd, nemaiacfio-nAnd medicamentul, ceva-ul lduntric o si md asalteze cuangoasd, cu frisoane, dArdAieli, teami, nddugeald' Iar n-osd mai vdd bine, o sd sAngerez ca vitele. Asta e, trebuiasd md car! $tiam ci am numai doudzeci pi patru de oreca si-mi joc rolul. Dupd aceea, n-at mai putea sd plec,toati forla fiindu-mi iardpi concentratd in incdierarea cuceva-ul lHuntric. Deoarece binuiam cd n-o sd-mi mai potrecepeta geanta doldora cu calmante, cu somnifere pi cutoate acele lucrugoare ce-mi serveau de obicei in luptd:bucdlele de zahdr ca sd combat crampele de stomac,pastile de mentX pentru ca limba sd nu-mi mai fie atAtde cleioasd, iar gAtul si mi se mai deconfracteze, aspi-rind ca sd-mi scadi fierbinleala capului, deodorant casd nu md cotropeascd duhoarea transpirafiei, tampa-xuri, batiste de hdrtie, vati ca sd pun stavild sAngelui,ochelari negri ce-mi ascundeau privirea de ceilalfi ;i-miprotejau ochii de lumina insuportabili. Aceastd geantdconlinea gi bani de care aveam nevoie pentru cd mdaflam in plin cAmp, imposibil deci de luat un autobuz,un tren, un taxi. Trebuia sd gdsesc alt[ solulie. O voigdsi. Voi merge in sat gi-i voi telefona unui prieten.(Eram cunoscutd la poptd: ,,Nepoata directorului... vapldti maine".O Fi fdcusem.) A-mi cere geanta echivalacu a md duce de rApd, eram convinsd. Nu trebuiau sdaibd nici o umbrd de binuialX. Din fericire, cunopteambine parcul unde, micd fiind, veneam sd md joc pi undemai apoi imi plimbasem adeseori copiii. Cunopteamunele spdrturi in gard pe unde ap fi putut iegi fdrd sdmd vadi paznicii. Ei nu gtiau de ce mi aflam eu acolo,aceastd clinici nu era rezervatl in mod special tratdriibolnavilor mintali. Cu siguranfd ci numai unchiul, mi-tupa pi infirmiera delineau secretul. Dar paznicii ar fi

  • 28 Marie Cardinalputut vorbi, iar unchiul ar fi putut afla cd am iegit dinparc. Mi s-ar fi ndruit tot planul. Nu la fel stiteau lu-crurile cu cei de la pogti, ei nu erau in contact perma-nent cu personalul clinicii.

    Aveam s-o fac mAine. PoimAine voi pleca. Singurullucru ce md putea trdda era pulsul. Medicamentul aveaoare sd acfioneze destuld vreme?

    Pentru tableta de la ora prAnzuiui mX intinsesem inpat. A intrat infirmiera.

    -

    Bund ziua.

    -

    BunX ziua, s-ar zice cd. vd e mai bine astdzi.

    -Da, md simt mai bine.Tensiunea, pulsul, paharul cu apd pi jumitatea de ta-bletd pe o tivifd de metal. De cAteva zile nu mai era ne-voie s-o diluez, inghileam normal. Semihina fixati cu di-bdcie sub limbe, hpitd de dinfi, apa care trece.

    Un zAmbet, a plecat. Tableta in jgheabul de streagind.Dupd-amiazd, de aceasti datd, mi aflu i:r picioare la

    toaletd.

    -

    E frumos astdzi.

    -Da,eozifrumoasi.-

    Ag vrea sd-l vdd pe unchi? Am chef si ies.-

    Ugurel, ugurel, cred cd nu-i posibil. Aga, in plin tra-tament!

    -

    Ap putea sd-l vdd pe unchi? Am chef sd citesc.

    -

    Bineinfeles.Tensiunea, pulsul, tableta in jgheabul de streagind.

    Dupd cAteva clipe apare unchiul:

    -Ata deci, se pare cd fi-e mai bine, ai chef sd citegti!fi-am adus reviste ilustrate pi romane polifiste.-Ag vrea sd md mipc puFn.N-ag putea sd fac o plim-bare prin parc?-

    Trebuie si-l intreb pe medicul tiu curant.

    Cuvinte care elibereazd ?9

    -

    Telefoneazd-i. ptiu c-o si-mi priascd, am un chefnebun.

    -

    O si-l sun, in principiu trebuie sd vini si te vadidupd-amiazi.

    -

    N-o sd stau in tot acest rdstimp fXrd sd md mipc.$tii, mi-e mult mai bine.

    Un zAmbet larg. E aSezat la picioarele patului. De-a-bia de indrdznepte sd se uite la mine. Ca sd-;i ascunddstinghereala, igi face de lucru inspectAndu-mi fipa undese indicd zilnic tensiunea, pulsul gi dozele de medica-mente ce-mi sunt administrate. Cunoagte figa asta pedinafard. in fiecare dimineafd i-o duce ffirmiera.

    -

    Ai aerul cd fi-e intr-adevdr mai bine, e perfect. Osi-fi spun numaidecAt ce crede doctorul tdu.

    Doctorul meu! Nici mdcar nu gtiu cum il cheam6!ApteptAnd reirtoarcerea unchiului, mi hotirisc sd-mi

    fac toaleta. Imi perii pe ir:rdelete pflrul, dAndu-l in fa]d 9ipe spate, apoi mi spdl pe dinfi. E obosito{, sunt la capi-hrl puterilor. P6ndesc ceva-ul acela liuntric, insd nu se agi-tA. Atunci md instalez ca s6-mi privesc sdngele curg6ndin bideu. Asta md duce cu gAndul la mare pi la valurile eice vin sX-gi facd reverenla pe plajd, cu un murmur. MdgAndesc la planetele ce se invArtesc in mod regulat.

    De cum aud o treapti trosnind, imi trag chilolii pi md. a1ez pe un scaun, la masd, cu o revistd deschisd in fafi'E Gina Loliobrigida cu un decolteu adAnc, zAmbind cupofti. Doamne Dumnezeule, cum face femeia asta sd fieatAt de fericitd?

    Unchiul a intrat, imbrdcat in acelagi halat alb ce-lstrAnge un pic pe stomac, Pe caP avAnd bonelica albd pecare o poartd in sala de operafie

    -

    Medicul tiu e de acord. Pofi si te duci mAine sd teplimbi. E foarte mullumit de rapiditatea cu care !i se

  • 30 Marie Cardinalamelioreazd starea. Acest nou produs Pare a avea une-ori efect contrar asupra pacienfilor, ii face apatici, le pro-voaci migrene. Te va insofi in-firmiera. Mdtugd-ta te in-treabd dacd vrei sd cinezi cu noi,

    -

    Nu, nu in seara asta, mulfumesc. Deja am mdncatpi o sd md culc. O sX vin mAine dacd plimbarea va decur-ge bine. Mulfumepte-i din partea mea, md va infelege cdnu vin.

    -

    Bineinfeles. $tii, nu s-a indoit nici o clipd cd o sdscapi foarte repede din situalia asta. Nu e genul familiei.Td-ai ostenit prea mult vrAnd sd-fi crepti singurd copiii.Asta-i tot. ipi face griji in special pentru mama, care-i in-nebunitH de nelinigte. $tii ce mult se iubesc ele. CAt eziua de lungd stau atAmate de telefon. Biata maic5-ta, nuse mai f*e pe picioare. Copiii o obosesc.

    -

    O sd md vindec foarte curAnd. Trebuie s-o linigtifi.N-o sd se lungeascd.

    -

    $tii, ce spun... e mai mult pentru mama ta. Biata fe-meie a trdit deJtde meritd sd se odihneascd... in fine, ifi vor-besc ca uneia... mari. N-o sd dai proporfii la ce fi-am spus.

    -Nu, nu. Te-nfeleg dar o sd-i pun capdt, o simt, mi-emai bine.-

    Bund seara, fata mea mare.Md sdrutd pe frunte, iese.Nu vreau si md gAndesc la mama. Nu trebuie sd md

    gdndesc la copii...Apoi, totul e cor*uz. Cearta cu ceva-ul liuntric a fost

    feroce. Nu simleam sd am forfa de a md mai lupta cu elmultd vreme, cu mAinile goale, fdri nici o fdrAmd depastili i:r ajutor, firi nimic, pi totugi am rezistat. Am ie-pit fdrd infirmier5. Am alergat pe cAmp. (Caut si-mi aducaminte dacd lanurile de grAu erau inalte insd nu izbu-tesc.) L-am prins pe amicul meu la telefon.

    Cuvinte care elibereazd 31

    -

    imi promifi cd vii mAine la aceeapi ord? La inter-secfia dintre Foseaua nafionali pi cdrdruie, acolo unde etdblila indicAnd clinica, un kilometru inainte de intrareain sat, pe stAnga.

    -

    Pofr conta pe mine, voi fi acolo.Seara, stdnd ln fafa televizorului, intre unchi gi mdtu-

    Fa, irni pdrea cd suntem intr-un mare acvariu. Ei erau nip-te pepti drdgufi pdscAnd in tihne alge, eu eram o caraca-tile.

    Mai cu seamd sd nu-i agresez, sd nu fac ceva ce-ar dis-pldcea, nici un cuvAnt, nici un gest.

    Nu gtiam ci o sd-i pdrdsesc pentru totdeauna. fltiamnumai cf, aveam sd-i ingel, iar asta md intorcea pe dos.Mai cu seamd pe ei, care reprezentau ceea ce era mai re-ugit in familie. indepdrtAndu-md de ei, md indepdrtamde Bine. Dar dsta era drumul pe care hotdrAsem sd merg.GAndindu-mi la viafa lor, nu fusesem niciodatd norma-Ii, nu ptiusem niciodatd sd trf,iesc normal, ca ei. Dispd-rAnd, ii eliberam de mine.

    Adoua zi, mapina era acolo. Am pomit-o numaidecAtgi am putut sH mi las sd tremur gi si clXnfdn din dinfi.

    -

    Nu fi-e bine? Ce vrei sd fac?-

    Nimic. Nimic. Nu pofi face nimic pentru mine.Du-md la MichEle. Nu te-ngrijora, o si-mi treacd. Telefo-neazd dupd aceea la clinicd, vei spune cd sunt fur sigu-rcn16, sd nu mi caute. Nu le spune insd unde sunt. Numai vreau s6-i vdd.

    A doua zi, md duceam in stridula infundatd pentruprima oard.

    Cine i-a telefonat doctorului? Eu? Michble? Nu ptiu.Ea il cunogtea, iar eu auzisem de el. E posibil s-o fi fdcuteu. (La Michble gdsisem nigte calmante pi putusem si-mijugulez acel ceva lduntric.) Nu mai ptiu.

  • 3? Marie Cardinal

    Iati, spusesem tot.Voiam sd vorbesc despre sAnge gi totupi vorbisem mai

    ales de ceva-ul liuntric. Avea sd md dea afard?Nu-ndrizneam sd-l privesc. Md simfeam bine, acolo, trincdperea aceea micd, vorbind despre mine. Era o cap-cand? ultima? Poate ci n-ar fi trebuit sd am incredere inel.

    A spus: ,,Afi ficut bine cd n-afi mai luat tabletele. Suntfoarte periculoase".

    Mi s-a destins tot corpul. Am simfit fa!5 de acest omu-lef de treabi o profundd recunoptinfi. Poate cd existavreo cale de comunicare irhe mine gi altcineva. De-ar fiadevdrat! De-ap putea vorbi cuiva care sd mi asculte in-tr-adev[r!

    A continuat: ,,Cred ci vi pot ajuta. Dacd sunteli deacord, de mAine putem incepe o analizd. impreund. Vefiveni de trei ori pe sdptdmAni pentru trei pedinle de cAtetrei sferturi de ord fiecare. Dar, ilr caz cd veli accepta, amdatoria sd vd avertizez, pe de o parte, cd o psihanalizipoate sd vd schimbe profund toatd viafa, pe de altd par-te cd va trebui chiar de acurn sd nu mai luafi nici un me-dicament, fie el pentru hemoragii ori pentru sistemulnervos. Nici mdcar aspirind, nimic. ln fine, trebuie sd ptilicd o analizd. dureazd. pe pu,Ln trei ani pi cd vd va costascump.\6 voi cere patruzeci de franci pe gedinld, adicdo suti douizeci de franci pe sdptdmAnd.

    Vorbea serios, iar eu simfeam cd voia sd-l ascult pi sdreflectez. Pentru intAia oard dupd multd vreme cineva mise adresa ca unei persoane normale. $i pentru intdia oarddupi multd vreme mi comportam ca o persoani in sta-re s5-pi asurne responsabilitdli. Mi-am dat atunci seamacd, treptat, mi se luaserd toate aceste responsabilit5fi. Numai eram nimic. Am inceput si md gAndesc la aceastd

    Cuvinte care elibereazd 33

    situalie gi la ceea ce-mi spusese adineauri. Ce schimba-re profundd putea si se produci in viafa mea? Pesemnecd aveam sd divorfez, intrucAt ceva-ul lduntric mi se ivi-se taman din momentul cdsitoriei. Asta e, o sd divorfez,vom vedea. in afari de acest lucru nu vedeam ce poatesd se mai modifice in viala mea.

    in privinfa banilor, era mai greu, nu aveam. Trdiamdin banii pe care-i cAptiga soful pi din cei ai pdrinfilormei.

    -

    Doctore, n-am bani.

    -

    O sd cAptigafi. Trebuie sd vd pldtili pedingele din ba-nii pe care i-afi cAptigat personal. E preferabil.

    -Dat, nu pot sd ies, nu pot lucra.-

    O si reugifi. Pot agtepta trei luni, pase luni ca si vigdsili o slujbd. Ne putem inlelege. Vreau numai sd ptilicd trebuie sd md pHtifi gi cd trebuie sd vi coste scump.$edinlele de Ia care vefi lipsi vor fi pldtite ca pi celelalte.Dacd nu vX costi intr-un fel sau altul, nu vefi lua i:r se-rios analiza. E gtiut.

    Imi vorbea deshrl de sec, pe tonul unuia care e pe calesd fircheie o afacere. Nici umbrd de compdtimire in glas,nici umbrd de atitudine doctorald ori paternd. Nu gtiamcd acceptAnd sd incep imediat igi mai lua trei ore pe sdp-temane incdrcAndu-pi viala deja cotropitd de bolnavii lui.N-a fdcut nici o aluzie la acest surplus de oboseald, nicila faptul cd proceda astfel in mod cu totul excepfional,pentru cH md vedea foarte bolnav5. Nici un cuvAnt de-spre toate astea, dimpotrivi. in aparenfd., eravorba doarde un simplu tArg. Igi asuma riscul, md ldsa s5 aleg. $tiatotupi cd in afard de el nu mai aveam decAt doud solugii:spitalul de psihiatrie sau sinuciderea.

    -

    Doctore, sunt de acord. Nu gtiu cum voi face sd vipldtesc, firsd sunt de acord.

  • 34 Marie Cardinal

    -

    E in ordine, vom incepe de mAine'$i-a scos un camefel pi mi-a indicat zilele gi orele cAnd

    trebuia si vin.-

    Doctore, gi daci am o hemorc$e?-

    Nu facefi nimic.

    -

    Dar am fost deja spitalizati pentru asta, mi s-au fi-cut transfuzii, chiuretaje.

    -

    $tiu. Nu facefi nimic, vd aptept mAine. Vd cer to-tugi un lucru: incercafi sd nu finefi seamd de ce gtifi de-spre psihanalizi, strdduifi-vd sd nu vi referifi la acele cu-nogtinfe, cdutafi echivalenfe pentru cuvintele din voca-bularul analitic pe care le-ali invdlat. Tot ce ptili nu vdpoate decdt impiedica.

    Credeam, era adevdrat, cd gtiu toful despre introspec-fie pi cd, in strdfunduri, imi pirea cd acest tratament vaavea asuprd-mi acelagi efect Precum o frecfie la un piciorde lemn.

    -

    Doctore, dar ce am?A fdcut un gest vag, de parcd ar fi spus ,,Ce, rost au

    diagnosticele?"

    -

    Suntefi obositd, tulburatd. Cred cd vd pot ajuta. Larevedere doamnd, pe mAine.

    -La revedere, doctore.

    oaptea de dupd aceasti primd vizitd a fostgrea. Ceva-ul se agita inliuntrul meu. Cd-pitasem, de multd vreme, obiceiul sd nu

    adorm decAt doborAtd de o dozd masivd de pastile. Or, elspusese: ,,Trebuie sd nu mai luafi nici un medicament".

    Eram in pat, opresatd, stoarsd, lac de transpiralie.DacH ag deschide ochii ag trii descompunerea exterioru-lui, a obiectelor, a aerului. Dacd ag inchide ochii ag trdidescompunerea interiorului, a celulelor, a cirnii mele.Md speria. Nimic ai nimeni nu putea opri, fie pi numaipentru o clip5, aceastd degradare a oripice. Mi inecam,nu mai izbuteam si respi+ peste tot erau microbi, pestetot larve ale mugtii de carne, peste tot acizi mistuitori,peste tot umfldturi cu puroi. De ce aceastd viald care sehrdnegte din ea insdpi? De ce aceste gestalii saturate cuagonii? De ce-mi imbitrAnegte corpul? De ce produce li-chide gi materii impufite? Pentru ce propria-mi nidupea-ld, fecalele, urina? Bdlegarul pentru ce? Pentru ce rdz-boiul a toate cAte existd, al celulelor, care o va ucide pecare pi o sd se trdoape cu acel cadavru? De ce dansul ine-vitabil, maiestuos, al fagocitelor? Cine dirijeazd acest

    II

  • 36 Marie Cardinalmonstru perfect? Ce motor inepuizabil conduce goanadupd pradd? Cine pune in mipcare atomii cu asemeneaforfd? Cine supravegheazd fiecare pietricici, fiecare firde iarbd, fiecare buld de aer, pe fiecare sugar, cu o aten-fie desdvArpitd, pentru a-i conduce pAnd la putreziciuneamorfii? Ce are statornicie in afard de moarte? Unde si teodihnepti, dacd nu in moartea ce reprezintd descompu-nerea insdgi? Cui ii aparfine moartea? Ce este ceva-ulacesta uriap pi moale, nepisdtor in fafa frumusefii, a bu-curiei, a tihnei, a iubirii, care se lasX pe mine pi mi sufo-cd? Cine iubepte i:r mod egai rahatul gi tandrefea, firi sdle deosebeascd? Unde-gi gdsesc ceiialfi forla, ca sd supor-te ceva-ui lduntric? Cum de pot trii cu el? Sunt nebuni!Sunt cu tofii nebuni! Nu md pot ascunde, nu pot face ni-mic, sunt la cheremul acelui ceva care vine binigor, ine-xorabil, care md vrea/ pe mine, ca si se hrdneasci!

    IJn curent de viaid putrezitd mi trdgea, cu sau fdrdvoia mea, firspre moartea absolut obligatorie ce repre-zenta oroarea insdgi. Asta-mi inspira o teamd ingrozitoa-re, insuportabilfi. Cum pentru mine nu exista alt destindecAt acela de a cddea in pAntecul mArpav al infectului,mdcar sd cad cAt se poate de repede. Voiam sd md sinu-cid, sd pun punct.

    Irr cele din urmd am adormitinzofi, istovitd, incold-citd in juru-mi ca un fetus.

    La trezire mi scdldam in propriu-mi sAnge, trecuseprin saltea, prin somierd gi picura pe parchet. El spuse-se: ,,Nu facefi nimic, vd aptept mAine". inci pase ore deapteptat, n-o sd fac fal6.

    Stdteam nemigcatd in pat, feapdnd ca o moarti, miapteptam la ce-i mai rdu. Doud amintiri de groazd lmireveneau in minte in cele mai mdrunte detaiii, doud de-zastre, doud copmaruri pe care le trdisem treaz6. fiind.

    Cuvinte care elibereazd 37

    O dati, sAngele cursese sub formi de cheaguri aga dernari, incAt s-ar fi zis ci sunt bucdfi de ficat pe care lescoteam una dupi alta, cu o indArjire absurdd, in trea-cit atingAndu-md printr-o blAndd mAngAiere cdldufd.Md transportaserd de urgenld la spital pentru a-mi faceun chiuretaj. Altd datd, dimpotrivd, sAngele iepise dinmine ca o sforicicd rogie care nu mai contenea si se de-pene: un robinet deschis. lmi aduc aminte de stupoarearesimlitd constatAnd faptul, urmatd de groazd: ,,hr rit-mul dsta voi fi golitd de sAnge in zece minute". Iardpispitalul, transfuzia, medicii, infirmierele, toli plini desAnge, perseverAnd in a-mi cerceta brafele, picioarele,mAinile, ca sd-mi g5seasci o vend, in lupti cAt a fostnoaptea de lungd. Apoi, dimineafa, sala de operalie pichiuretajul, din nou.

    Nu eram conptientd cS lisAndu-md in voia sAngeluimd deghizam, mascam acel ceva liuntric. in unele mo-mente, blestematul de sAnge imi cotropea intru totulexistenla gi md l6sa epuizatd, incd pi mai fragild in falaceva-ului lduntric.

    La ora fixati eram fir capdtul funddturii, infdpuratdtoatd in bandaje, vatd, incorsetatd intr-un fel de scute-ce pe care mi le confecfionasem. Am agteptat nifel pen-tru ci ajunsesem mai devreme. Persoana dinaintea meaa iegit. Ca gi ftr ajun, am auzit deschizAndu-se pi inchi-zAndu-se doui upi. in fine, am intrat gi am gi spus:

    -

    Doctore, sunt exsanguind.inni aduc foartebine aminte ci am folosit acest cuvAnt

    pentru cd-mi pdrea frumos. inni aduc aminte 9i cd fineamsd am o figurd pi o atitudine patetice. Doctorul mi-a rds-puns incetipor gi calm:

    -

    Sunt tulburdri psihosomatice, nu mi intereseazd.Vorbifi-mi despre altceva.

  • 38 Marie CardinalAcolo exista canapeaua aceea de care nu voiam si md

    folosesc. Voiam sd rdm6n ilr picioare gi sd md bat. Cuvin-tele pe care acest om le pronunfase mi plesniserd dreptpeste fafd, niciodatX nu incasasem ceva aFa de brutal.Drept peste fafi! SAngele meu nu-l interesa! in cazul 6statotul era praf pi pulbere! Eram sufocatf,, trdznitd ca defulger. Nu voia si-i vorbesc despre s6ngele meu! Dar de-spre ce altceva voia sd vorbesc? despre CE? ln afard des6nge nu mai exista decAt frica, nimic altceva, iar despreasta nu puteam vorbi, nu puteam nici mdcar si mH gAn-desc la ea.

    M-am prdvdlit pi am plAns. Eu care nu mai putusemsd plAng de atAta vreme, eu ce cdutam zadarnic de lunigi luni alinarea lacrimilor, iati cd in fine curgeau gi pi-cituri mari care-mi relaxau spatele, torsul, umerii. Ampldns mult timp. Mi cufundam in aceastd furtund, o ld-sam s5-mi prindi brafele, ceafa, pumnii incleptafi, pi-cioarele strAns lipite de abdomen. Oare de cAtd vremenu mai simfisem pldcuta linigte a suferinfei? De cAtdvreme nu-mi mai ldsasem fafa sd se bdldceascd in tan-drefea lacrimilor amestecate cu pulind salivd gi muci?De cAtd vreme nu mai simlisem scurgAndu-mi-se in-uitri agreabila licoare cilduld a durerii?

    Imi era bine acolo, aidoma unui copil indestulat inleagdnul sdu, cu buzele incd pline de lapte, cuprins detoropeala digestiei, ocrotit de privirea mamei. Stdteamperfect intinsi pe spate, supusi, ilrcrezitoare. Am ftrce-put sd vorbesc despre angoasa mea pi am infuit ci aveams-o fac vreme indelungatd, ani Fi ani de zile. Am simfitin strdfundurile mele cH am sd gisesc poate mijlocul dea ucide ceva-ul acela.

    Totugi, iegind de la aceastd primd pedinld, de cum s-ainchis upa dupd mine, mi-am adus aminte de sAnge gi

    Cuvinte care elibereazi 39m-am gAndit cd doctorul acesta era un nebun, un garla-tan, i:rcd unul. In ce vrdjitorie mi ldsasem prinsi? Acumtrebuia sd acfionez repede, sd iau un taxi gi sd md duc siconsult un medic, unul adevirat.

    $oferul era vorb5ref, sau poate i se pdruse ci am o fi-gurd ciudati, ftr orice caz nu mai contenea sd vorbeascdgi-i vedeam mereu in oglinda refoovizoare privirea atent6.

    in aceste condifii, pi mai ales dat fiind felul in care mdinfdpurasem ca sd md duc la medic, imi era cu neputin-1d sd purced la una din acele scurte gi secrete verificXriale s6ngelui. Cu cAt ne apropiam de adresa medicului pecare i-o indicasem, cu atAt nevoia de a purcede la aceas-td verificare se arita mai imperioasd. Deveneam a$tatd',agresivi. Voiam, in acelagi timp, ca goferul si opreascdgi sd-pi continue drumul. El nu pricepea nimic. In celedin urmd, m-am agezat pe marginea banchetei, mi-ampus brapl stAng pe spitarul scaunului din fafi pi mi-amsprijinit capul deasupra. Md preficeam cd ascult ce Po-vestea acest om.Intre timp, cu mAna dreaptd cotrobdiampe sub rochie, trigeam de fermoar, ruPeam bandajeleprinse cu ace de siguranfd, pAnd ce.un dat de sursa sdn-gelui. Am constatat cd nu se petrecuse nimic important.Hemoragia nu se accentuase, ba imi pdrea cd se domo-lise. Greu de spus. Pentru ci sAngeram din abundenfd laplecare, cu o ord in urmd.

    M-am rdzgAnditbrusc ai-am schimbat traseul taxiu-lui dAndu-i adresa de la MichEle. Apoi m-am ghemuit irfundul taxiului. Poate ci ag fi in stare sd rezist p6ni poi-mAine, urm5.toarea gedinfi.

    Am urcat scdrile.in goana mare, agdfAndu-mi haine-le pe care le fXcusem zdrenle. Repede, baia. CArpele-mipdtate pe jos, intre picioare, eu pe bideu. SAngele nu maicurgea! Nu-mi credeam ochilor. SAngele nu mai curgea!

  • 40 Marie CarCinalNu ptiam, n-aveam cum sA gtiu in acea zicd sAngele

    nu va mai curge niciodati apa cum o fdcuse neincetatluni gi ani de zile. Credeam cd s-a oprit pentru cAteva cli-pe pe care voiam sd le savure4 a1a cum imi savurasemlacrimile. M-am spdiat, apoi m-am intins goald., cu pi-cioarele desficute, pe pat. Purd. Eram purd! Eram un vassacru, altarul iri aer liber al s6ngelui, chivotul lacrimilor.Curatd, netedd!

    Doctorul spusese: ,,Sheduiti-vd sd inlelegefi ce vi seintAmpld; ce vd provoacd, vd atenueazi ori vX accenfuea-zd crizele. Totul e important: zgomotele, culorile, miro-surile, gesturile, ambianfa. Totul. Strdduigi-vd si facefiasociafii de idei pi de imagini".

    hr acea zi, degi eram incd totalmente stAngace tr a mA-nui analiza, mi-a fost totupi upor sd stabilesc o legdturdintre hemoragie pi oprirea sAngelui, in mijloc stAnd pal-ma doctorului: ,,SAngele nu mi intereseazd, vorbili-midespre altceva..." pi iacrimile mele.

    In acea noapte, mintea fiindu-mi eliberatd de sAnge,ca intr-o sdrbdtoare s-a avenfurat in reflecfii upoare, fircalcule simple, in g6nduri odihnitoare. Activitdfi ale min-fii pe care de obicei le considerarn ore de recrealie in carenu puteam zdbovi, altminteri m-ar fi incleptat acel cevalduntric pe care nu izbuteam si-l combat decAt dacd mdaflam in punctul maxim al inteligenlei mele, v4 in ad6n-curile imaginafiei, pe calea infinitului, a incomprehensi-bilului, a misterului, a magiei.

    Iati cum, in mod cu tohrl stupid, cu dezinvolfura pro-prie izvorului, cu upurdtatea norului, cu o simplitate deou, mi-am dat seama cd suportasem zeci de examindrimedicale, de radiografii, de teste, de analize pi nici un'rezultat nu indicase vreo cAt de micd urmd de anorma-litate fi:r diversele funcfioniri ale corpului. Nici ir:r plan

    Cuvinte care elibereazd 41

    hormonal, nici tn plan celular, nici in planul circulafiei,nici i:r plan organic, nici chiar in compozifia sAngelui. in-felegeam limpede ci sAngele imi era colacul de salvarece ne permitea, medicilor gi mie, sd plutim pe mareainexplicabilului. Eu sAngerez, ea sAngereazd.De ce? Pen-tru cd ceva nu funcfioneazd., ceva organic, ceva fiziolo-gic, ceva foarte grav ceva foarte complicat, ceva fibro-matos, retroversat, tupt, nenormal. Analizele nu aratdnimic, nu-nseamnd nimic, nu sAngerezi aVa fird motiv.Trebuie sd deschidem pi sd vedem. Tlebuie sd-i facem oincizie mare ftr piele, in mugchi, fur vene, sd dim la o par-te camea de pe abdomen, viscerele gi sd punem mAna peorganul foarte caLd, rozaliu, sd-l tdiem, sd-l suprimdm.Apa n-o sd mai fie sAnge. Niciodatd, nici un ginecolog,nici un psihiatru, nici un neurolog nu admisese cd sAn-gele provenea de la ceva-ul lduntric. Din contrd, mi sesemnala cd acel ceva lduntric provenea de la sAnge. ,,Fe-meile sunt adeseori ,,neryoase> pentru cd echilibrul lorginecologic este precar, foarte fuagil."

    In acea seard mi-a pdrut evident cd esenfialul il repre-zenta ceva-ul lduntric, el definea toatd puterea.

    ii lineam piept acelui ceva lduntric. Nu mai era atAtde vag, depi nu ptiam sd-l definesc. in acea seard am ac-ceptat-o pentru prima dati pe nebund. Am admis cdexista realmente. Am dorit sd-mi asum boala ata cumera. Am inleles ci eram nebuna. Mi inspdimAnta deoa-rece transporta inlduntrul ei acel ceva. Mi scArbea pi mdatrdgea precum acele racle superbe pe care le plimbi curdmipilele unui sf6nt. Aurul, pietrele prefioase, acele fru-musefi, pentru a conline un craniu cu dinlii putrezip,,bd-trAne tibii gilbejite, sAnge uscat! Preofii i-p*j,rr, cu alelor cidelnife, acoperHminte, steaguri pi mulfimea buima-cd, ce psalmodiazd incaitafii in procesiune, i:r spatele

    i

    I

    I

    I

  • 42 Marie Cardinal

    acelor resturi urate, sfrijite! PlAnsetele pi extazul ce ema-nd din toate gurile acelea mipcitoare, din toate acele pri-viri pierdute, din toate acele pale indoite, din toate ace-le degete incAlcite pe piraguri de mdtdnii! Nebunie! Apaera ceva-ul lduntric, se folosea de ceea ce avea mai de soinebuna, ca s-o facX si descopere josnicia.

    DobAndisem o certitudine: ceva-ul se afla inlduntrulminfii mele, nu era altundeva in corp pi nu era in afari.Eram singurd cu el. intreaga-mi viafd nu era dec6t o po-veste intre el gi mine. Din acel moment propria-mi izo-lare cipita un sens nou: era poate o trecere, o nipArlire.Poate cd aveam sd revin la viafd? Cici sufeream mult din

    r. v..ipricina aliendrii ftr care mi refugiasem. Eram sfAgiatd, ag-teptAnd de la ceilalfi solufii care, atunci cAnd mi se ofe-reau, mi rdneau de fiecare dati ori md indepdrtau incdgi mai gi. Cine mi putea atinge? Ce sens putea si aibdagitafia celor din jur? Ce semnificafie avea incomprehen-sibilul amestec de cuvinte, mipcdri, acfiuni legale pi civi-lizate, de gesturi silbatice?

    Imi devenise cu neputinf6 sd firfeleg impdrfirea viefi-lor in ani, a anilor in luni, a lunilor in zile, a zilelor in ore,in minute, in secunde. De ce oamenii ficeau, toli, ace-leapi lucruri in acelapi timp? Nu mai pricepeam nimic,viala celor care md inconjurau n-avea nici un sens.

    Md aflam in voia unui univers care, atunci cAndnu-mi era ostil, imi era indiferent. $i trebuia si rdspundfir fala acesfui univers, trebuia intruna sd md acuz pen-tru acfiunile rele gi sd fac penitenfd, intmcAt le-am sdvAr-pit. GAndurile mi se ircurcau intr-atAt furcAt, pe mdsurXce anii treceau, aveam tot mai mult impresia cd miafund in rdu sau irr imperfect, sau fur incorect sau in ne-cuviincios sau i:r indecent. Nu mai izbuteam nicic6nd sdfiu mulfumitd de mine. Md consideram un depeu, un re-

    Cuvinte care elibereazd 43but, o anomalie, o rupine gi ceea ce era mai rdu: credeamci md ldsasem cotropitd de eroare din cauza naturii meledetestabile. Credeam cd ag fi putut fi in tabdra celor bunicu un pic de curaj, un pic de voinld, ascultAnd sfaturilece mi se ddduserd cu generozitate. ins6, din lapitate, dinlene, din mediocritate, din josnicie, alesesern partea reagi basculasem definitiv in abjecfie. $i corpul insugi mi seingreunase, se incovoiase. Credeam cd md urAfisem pedinafard ca gi pe dinduntru.

    fi apoi, ir acea seard, infrucAt sAngele numai curgea,i:rtrucAt doctorul imi vorbise normal, discutam despremine in mod diferit, md vedeam altfel. Ce mipcare de-clangase oare omuleful? Ce instinct md impingea?

    Am inceput sd-mi urmez noul drum cu indArjire.Eram aidoma acelor albine ce adund de ici-colo pi pe carenimic nu le distrage de la munca lor migdloasd, preocu-pate numai gi numai sd aleagd cel mai bun polen. Mie-rea mea va insemna echilibrul meu. Nimic altceva nu mdinteresa. Nu md gAndeam la nimic altceva. Nici mdcarnu mi-a venit ideea sd-i telefonez unchiului. Nu mi-amingtiinlat soful decAt mult mai tdrziu.

  • rI

    i

    45

    ra toamne, iarni. Funddfura era mereu urne-dd, mereu plind de belfi luminate de o lumineslabd. Mi se intAmpla uneori sd-i intAbresc pe

    pacienlii dinaintea mea ori care urmau dupd mine, bineinfdpurafi in paltoanele 1or, mergdnd pe lAngd ziduri, gri-bifi. Ne incrucipam privirile pe care le credeam anonime,firsd gtiam ci suntem boLravi pi cd avem ill comun doc-torul, canapeaua, tavanul, acel defect al tapiseriei de peperete, acel gargui stupid de deasupra aceleiapi grlr:'zifal-se din partea cealaltd a canapelei. Aparfineam confrerieicelor pierdufi, a celor heituifi. Lraintau gi ei, ca gi mine,intre sinucidere pi spaimi, ca intre doi jandarmi.

    $tiam pi cd acele cuvinte pe care eu le revirsam aco-lo, puvoaie, de trei ori pe sdptdmAnd, nu erau aidoma cuale 1or, cd igi aveau propria istorie, tot aga de penibili,tot apa de derizorie ca pi a mea, tot apa de incomprehen-sibild pentru alfii, tot aga de nesuportat.

    Primele luni ale analizei le-am trdit cu gAndul ciaveam doar un idgaz, cd situalia n-avea si dureze, cdaveam sd fiu descoperitd gi dusd inapoi. Totugi, sAngelenu mai curgea decAt in mod normal, in perioada men-

    Cuvinte care elibereazS

    struafiei. Angoasa se desfepenea, sldbea strAnsoarea totmai frecvent. Insd tot nu vorbisem despre halucinafiedeoarece credeam ci ea md va condamna inevitabil laspitalul de psihiatrie.

    Mai aveam incd atitudinea de apdrare: capul intrat in-tre umeri, spatele cocArjat, pumnii strAnpi, la pAndd in-dereil ochilor, al urechilor, al nasului gi al pielii. Mi ata-ca oripice, primejdia venea din toate pdrfile. Tiebuia sdmd descurc pentru a vedea fdrd sd vdd, a auzi fXrd sdaud, a simli fdrd si simt. Pentru mine, importantd eradoar lupta cu acel ceva ce mi se instalase ftr minte, aceamArgavd matroani ale cdrei fese uriage erau lobii creie-rului meu. CAteodati igi proptea bine de tot fundu-imare in feasta mea (o simfeam instalAndu-se) pi, cu ca-pul in jos, dirija nervii care-mi incleptau gAtul pi abdo-menul gi deschideau vanele nidupelii. Provoca circula-fia unui aer de gheafi, iar atunci nebuna se punea pefugd, terorizatd, halucinatd, incapabild sd strige, incapa-bil5 sd vorbeasci, incapabild sd se exprime fir vreun fel,scdldAndu-se i:r transpirafia-i rece, tremur6nd din toatemddularele, pAnd ce dddea peste un loc curat pi intune-cos unde se lncoldcea ca un fefus.

    Totupi, de c6nd incepusem analizamd ldsasem tot mairar dusi de nebund. Observam. Ceva-ului liuntric nu-ifXcea pldcere si-l privesc aga, din af.ard, pi, dupd un timp,sldbea strAnsoarea. Era tot acolo, insd trist, obosit, parcinostaigic dupd minunatele zile cu agitafie.

    huni, miercuri, vineri. Cele trei momente de intreru-pere din alergdturd cAnd puteam sd-mi aduc roadele gisd comunic cu cineva. Singurele-mi puncte de legdturicu viafa celorlalgi. Intervalul mare de timp dintre vinerigi iuni imi pdrea, in fiecare sdptdmAn5, imposibil de tre-cut. Cdt era duminica de lungd agteptam economisin-

    ilI

  • 46 Marie Cardinal

    du-mi puterile, ocrotindu-md pe cdt de mult puteam. Lu-nea mi reintorceam pe strddufa mea infundatd ce mus-tea de apd, cu o bucurie imens5., cu speranld adAncd.

    La inceput am vorbit despre primele intAlniri cu ce-va-ul lduntric, pe atunci numindu-se pur gi simplu an-goasd. Mai apoi am vorbit despre elementele principalece-mi alcdtuiau viala, despre pirfile importante ale exis-tenfei mele pe care le cunopteam.

    Prima crizd de angoasd a debutat la un concert cu Ar-mstrong. Aveam noudsprezece-doudzeci de ani. imi ter-minam licenfa i:r filosofie. Cdutam un profesor de logi-cd sd md ajute in susfinerea unei diplome despre Aristo-tel. Imi pldceau matematicile, cdrora md obipnuisem sdle spun matematicd pe un ton de un pedantism perfectacceptabil printre studenfii de la filosofie. La fete irde-osebi. Toate ptiam cd procentul celor admise la concur-sul de agregat era foarte scdzut: nici micar doi la sutd.A te cufunda ln aceste studii echivala pentru noi cu a tecilug5n, a deveni insngi filosofia cu picioare,brafe pi pdr.

    imi pldceau matematicile, trsd, irrfamilia mea, se con-sidera cd nu e ceva feminin. O fatd care sfudiazd mate-maticile n-avea/ pare-se, pansd de ,,c6pdfuire" sau, |ncazcd da, cu un profesor de matematicd. Md apteptau zilegrele. In vreme ce, urmAnd filosofia, mi puteam orientaspre logici.

    -

    Ai studia matematicile insd intr-o formd literard...Aga ap putea atrage, in cel mai rdu caz, rrrt politehni-

    cian sau un ofiler de marini sau chiar un bancher, erapreferabil unui profesor de matematicd, totugi! Mi-aminceput deci diploma de licenfd in filosofie cu gAndul dea studia logica, daci nu cu acela de a md cdsitori cu unpolitehnician. Logica i:rsd nu era deloc la modd, incd depe atunci interesau psihologia, ptiinlele sociale... irrghi-

    Cuvinte cdre elibereazd 47

    leam deci toate aceste materii gAndindu-md ci dupd cevoi fi in posesia certificatelor de studii voi face o diplo-mi de logicd, apoi o tezd de logicd. Visam sd pdtrund inrigoarea aparenti a cifrelor deoarece gtiam cd acolo voiavea libertatea sd md las in voia imaginafiei pe care eleo confin din plin. Idolii mi-au fost, firepte, intru inceput,Riemann gi Lobacevski, apoi Einstein. Din motive mate-matice imi pldceau Bach pi jazntL pi, in acea perioadd aadolescenfei, am descoperit, incAntatd, muzica seriald giletrismul.

    Eram deci foarte excitatd cAnd am ajuns la concertulArmstrong, mai ales cd organizatorii anunfaserd cd va fiun jam-session.

    Armstrong avea sd improvizeze la trompeti, avea sdcreeze o intreagH bucatd muzicald ftr care fiecare notiavea sd fie importantd, va avea prin ea insdpi o valoarenecesari acelei nopfi muzicale in ansamblul ei. N-amfost dezamdgitd; atmosfera s-a incdlzit foarte repede. Ainceput sd se inalfe o frumoasd construc]ie. Egafodajelepi arc-butantele instrumentelor de jazz susfineau trom-peta lui Armstrong, ii pregdteau spafiile potrivite pen-tru ca ea sd urce, si se apeze pi s-o porneascd din nou.Sunetele ce iegeau din instrument se inghesuiau cAnd gicAnd unele intr-altele, se amestecau, se impingeau ca sdconstituie un fundament muzical, un fel de matrice dincare i:zvora o notd precisd, unicd, al cdrei traseu sonor eraaproape dureros de urmat, intr-atAt de indispensabile iideveniserd echilibrul pi durata; ii scotea din minli pe ace-ia care o urmaserd

    Inima a-nceput sd-mi batd foarte repede pi foarte tare.intr-atAt cd a devenit mai importantd decAt muzica. ZgAl'f6ia zdbrelele cugtii mele toracice, se umfla comprimAn-du-mi pldmAnii in care aerul nu mai putea sd intre. $i,

  • T_I

    48 Marie Cardinalpanicatd la ideea cd mor acolo, i:r spasmele acelea, in ace-le tropdituri, in urletele acelea ale mulfirnii, am fugit. Amalergat pe strad6, ca o nebund. Era o noapte de iarni fru-moasd, rece, tofi erau ir casele lor, la cdldur6. Alergam,iar zgomohrl alergdturii mele rdsuna aidoma unui galopin trompetele magistralelor, ale bulevardelor pi ale strd-dufelor.

    -

    O sd mot o sd mor, o sd mor.Inima-mi bdtea tempoul, npid, tare. imi aduc amin-

    te de o camelie in floare, toatd numai strdlucire, cu toa-te petalele deschise in bacu-i de beton, de la colful uneistrdzi, exact inainte de a md afunda ftr tunelul Facultds.Frumuselea acestor flori dese gi ldcuite!Alergam, eleerau de-acum in urmi, departe, pi totupi inima uneia, pecare o zdrisem o fracgiune de secund6, rdmAnea cu mine,imi insofea cavalcada,la fel de liniptitd pe cAt eram eude agitatd, una cu ea pe cAt eram eu de ruptd in bucifi.Tunelul era securizant datoritd luminii, datoritd faphrluici era un pasaj practic in orag gi cd numeroase magini ilfoloseau. Treceau upor. Pietonii se deplasau gi ei in gra-bd pe trotuare. La capdtul tunelului strdlucea cochet ofirmd luminoasd. Nimic insd nu-mi putea domoli inimagi continuam sd alerg.

    AjungAnd acasd, in loc sd iau liftul, am urcat inmare goand scdrile pdnd la etajul cinci, iar acolo, in fafaupii, mi-am dat seama ce imens efort fizic fdcusem pimi-am zis: ,,Dacd ag fi cardiacd ag fi moartd, n-ap fi pu-tut si fac nici 'a zecea parte din ce-am f6.cut" Reflecfianu m-a calmat. M-am dus in camerd la mine, m-amprdvdlit pe pat ca s5-mi potolesc gAfAiala. Eram singu-ri, cu ochii inchigi, nimic altceva nu mai conta, doarinima care-mi palpita gi tresdlta: ,,O si mor, sunt car-diacd." Iar angoasa cu care md intAlneam atunci pen-

    Cuvinte care elibereazd 49

    tru prima oari a pus stdpAnire pe mine, m-a acoperitcu transpiralia-i de gheafd, mi-a zgdllAit mugchii cutremurdturi grotegti, s-a distrat cu mine ca o cdfea. Amchemat-o pe mama care dormea fir camera de aldturi.O datd, de doud.ori. Nu mai ptiu de cAte ori am che-mat-o, din ce in ce mai tare: ,,Mamd, mamd, mamd!".Mama a intrat la mine in camerd in acea finutd gleam-pdtn pi cu buhdielile acelea ale somnului ei. Cocul i sedesficuse, pdrul castaniu i se rdsfirase Pe caP 9i chiarpe umeri sub form5 de puvile lungi inzigzag. Am cre-zut cd spectacolul pe care i-l ofeream avea si-i Provoa-ce explozia fefei, a ochilor eiverzi, cd se va topi in pro-pria-mi spaimd gi-mi va |ine acolo companie: copila eiagonizAnd, fata ei, femeie in toatd firea, gata sd moa-ri. in loc de toate astea, gi-a aranjat hainele pi coafura.M-a privit compdtimitoare 9i s-a aSezat pe pat, IAngdmine, mi-a luat mAna intr-a ei pi a rdmas apa' Avea ae-rul pe care-l arbora atunci cAnd vizita cimitirele, tristinduiopati,lamentabil de satisfdcutd. ,,E o angoasd, unfleac, nu te speria, nu-i grav, e nervos"-

    Nu-mi pldcea calmul ei, competenfa, resemnarea.Cum se putea sd fie un fleac ceea ce induram eu? Cumse putea si fie un fleac valul de lichid lipicios ce se ros-togolea peste mine, trlesat cu dinfi de gerpi veninopi, tii-guri, cu materii in descompunere? Acel fleac era, dimpo-trivd, ceva capital, eram singurd, convins5, pi vdzAnd-ofratAndu-l aFa cum trata morfii angoasa imi creptea. Mdsufocam. Aerul nu-mi mai pdtrundea tr pldmAni, puli-nul pe care izbuteam sd-l introduc scotea o noti striden-td, ridicold

    -

    M6-ndbug, o sd mor.

    -

    Nici vorb5, nici vorbd, e nervos. Pulsul ifi e rapid,dar bun. Crede-md, n-o sd mori.

  • 50 Maiie CardinalNu-mi plicea acea complicitate dintre noi. AtAt ii ciu-

    tasem tandrefea, atenlia, ii apteptasem intr-atAt aceastdprivire cu care acurn imi atingea blAnd fafa, ochii de cu-loare inchisd, p5rul buclat, nasul ca un cartof, gura, bdr-bia, de asemenea umerii lafi gi corpul robust. S-ar fi ziscd fdcea cunoptinfd cu mine pi in acelapi timp md recu-nogtea. O intAlrrire un pic tristd pi pldcutd. Nu, nu voiamasta, nu fir aceastd sifuafie. Aceastd privire asupra-mi apfi vrut-o din rdsputeri cAnd plonjam, cAnd alergam, cAndrAdeam, cAnd oblineam coronile de lauri, ap fi vrut sd fiemdndr6. Forla mea era a ei, nu indispozifia mea, nu spai-ma mea. Din atenfia cdlduroasd, din conivenfa, din inti-mitatea pe care mi le d5ruia tn acea noapte am trfeles cdla naptere imi acordase moartea, cd. moartea era ceea cevoia sd-i restitui, cd legitura dintre noi, acea legdturH pecare o cdutasem atAt de mult, era moartea. Treaba astaimi provoca oroare.

    ZileIe de dupi aceastd crizd, depi calme, s-au tArAitimbibate cu angoasd, cu amintirea ei, cu obsesia de a ovedea revenind. Am consultat un medic, insofitd demama. El i-a confirmat diagnosticul ,,Nu-i nimic, e cevanervos. Trebuie cd afi fdcut un pic de tahicardie gi cu si-guranld suferifi de o ugoard aerofagie." ,,Unpic",,,ugoa-16". Ce cuvinfele! Dar ce putea fi mai riu decAt ceea cetrdisem? Se poate indura mai mult? Existd vreo tulbura-re umand mai serioasi? Au inceput sd vorbeasch desprecazuri grave de tahicardie pi de aerofagie pe care le-auintalnit i-r cariera lor medicaLd.Lamine era floare la ure-che in comparafie cu acei ndpdstuifi. MX priveau cu oironie blande, mi bdteau uFor cu palma pe obraz pi pemAini: ,,Nu-i nimic, zdu, suntefi tAndrd pi sdndtoas6."Doctorul mi-a destdinuit cd pi el suferea din c6nd ir cAndde aerofagie gi mi-a dat releta lui ca sd-mi freacd mai re-

    Cuvinte care elibereazi 51pede. A fdcut pi o demonstralie. Thebuia sd te apezi in pa-tru labe, sd ridici binigor unul sau celdlalt picior ftr func-fie de ce simfeai, ceva in genul unui cAine fdcAnd pipilAnge un felinar. Scopul era si se provoace iegirea gaze'lor care, ir:rtr-o prea mare cantitate, apdsau pe diafragmdpi dideau o senzafie de tndbupire.

    Ipi presdrau comentariile afectuoase cu zAmbete pi-giimpodobeau frazele cu ,,tinerefe" , ,,it)bite" ,,,cdsdtorie".$tiam foarte bine ce voiau sd spund gi-mi plecam privi-rea, ii ldsam sd vorbeasci.

    Credeam ci ceea ce ilrvdlasem la universitate in ma-terie de psihologie, de psihanalizi indeosebi, cei doi anide fiziologie a sistemului nervos (la Lrstitutul de psiho-tehnicd) imi permiteau sf, mi definesc, sd md situez, sdmd inleleg. $tiam cd suferisem mult din cauza divorfu-lui pdrinfilot pe care mi-i aminteam certAndu-se mereupdnX la moartea tat6lui. $tiam ci, inconptient, mama imirepropase dintotdeauna ci m-am ndscut. (Mi ndscusem,e-adevdrat, in plin divorf.) $tiam ci, din acest motivnu-mi cunogteam deloc tatdl. $tiam cd disputele lor pro-vocaserE fir mine asemenea complicalii incAt imi fuseseafectatd sexualitatea. Credeam insH cd gtiu pi de ce pi cumera afectatd. Pentru moment preferam sd-mi asum virgi-nitatea.

    CAteva luni prima angoasd a rimas singura. Am maiavut apoi una, mai ugoar6, in noaptea in care mi-ampierdut fecioria.

    Cand l-am vdzut pe b6iatul in pielea goald in erecfie,cdnd i-am simfit in mAnd organul pldcut Precum mdta-sea, cald precum pdinea scoasd din cuptol, m-a cuprinso bucurie nemaipomenitd. Eram m6ndrd pi fericitd ci mdaflam acolo. Corpu-i subfire de bfrrbat tAnXr mi-a pdrutde o frumusefe care te face si-fi dea lacrimile, ca 9i cum

  • 52 Marie Cardinal

    mugchii lui, pielea, pdrul, totul la el avea rostul de a-iindlla sexul in erecfie. Cand mi-a desfdcut picioarele pi,trgenunchiat intre ele, a inceput sd md dezvirginezein-cetigor, cu un aer incipdlAnat, un aer care-mi dddea deinfeles ci nimic nu-lva opri din acest act, cd trebuia simd las tr voia lur, am considerat cd ceea ce fdcea era util,necesar, in perfectd armonie cu adAncurile mele. O clipdmi-a fost ciudd pe mine cd-mi finusem atAta vreme incaptivitate profundele migcdri ale coapselor pe care el lestimula, acele unduiri pornind de la tdlpi p6nd la ceafi.Nimic nu m-a Focat, nimic nu m-a surprins. Nici micaratunci cAnd ritmul a devenit brutal9i am simfit ruPan-du-se inlduntrul meu nu ptiu ce baraj de satin' Cel maimult m-a mirat, dup6 aceea, tandrelea, sldbiciunea, fta-gilitatea lui, de parcd imi ddruise intreaga-i forfd. Amsimlit cX ii sunt recunoscdtoare.

    N-avusesem o pldcere intensd, nu fusesem insd niciscArbiti, dimpotrivd. CAnd am rdmas singurd mi-amspdlat agtemuturile pdtate de sAnge. Era cald, urmau sdse usuce repede. M-am htins direct pe saltea, ir intune-ric. Imposibil sd adorm. Pe acest bdiat il alesesem pen-tru priceperea lui, avea reputafia unui seducdtor', a unuiamant. il ptiam irndrdgostit de o femeie cdsitoritd, maimare ca mine. Imi era simpatic, simfeam cd va putea s-ofacd. Acceptase cu seriozitate si-pi joace rolul de inifta-tor. Misiunea ii reupise irtrucAt eu eram acolo mulpmi-t6, convinsd ci voi face iardgi dragoste cu el 9i a douazi, dacd, ap avea chef.

    Totugi inima-mi bitea, eram sufocatd. $tiam cAti im-portanfd avea actul meu, gtiam cd procedAnd astfel stAr-neam intregu-mi mic ocean interior, chiar dezldnpiamo furtund. Aveam peste douizeci de ani. Nu numai cdrdmdsesem fecioard pAnd in acel moment, insd nici nu

    Cuvinte care elibereaz{ 53flirtasem vreodatd. (Cu excepfia, pe c6nd mH apropiamde paisprezece ani, a unui sHrut pe care-l primisem inplin soare, cu capul pe spate in nisip, taman cAt sd simtpe buze o pldcutd salivd cu gust de Gauloise. O micdamintire ascunsd Precum o floare uscatd intre paginileunei cdrfi voluminoase.) Dacd md comportasem ala' erapentru a md supune regulilor mamei. Respinsesem pAndgi masturbarea. $i adeseori imi petreceam orele de sies-ia gi nopgile infernale pe burtd, pe pardoseala rece dincamera mea, evitAnd pldcerea patului, evitAnd mirosu-rile de cimbripor, de iasomie pi de praf al Mediteranei,evitAnd zgomotul iritant al greierilor, sunetele tandre alefluierului arab, firtr-atAt de incordatd de sd-mi urlu do-rinfa, nevoia.

    pi iatX cd dintr-o datd hotdrAsem cu totul de una sin-guri sd trec peste principiile clasei mele, peste prejude-cap" tu-itiei,legile mamei, sd tulbur colosala religie 9isi fac dragoste cu un bdiat pe care nici micar nu-l iu-beam, cu care nu trebuia sd caut scuza pasiunii ori a ra-fiunii. Pur pi simplu voiam sd fac dragoste 9i o fdceampentru ci aveam chef.

    CAnd a apdrut angoasa, am recunoscut-o numaide-cAt. Atunci insd, prezenla ei imi pdrea mai normald, numd speria prea mult. $tiam bine ci intram itr lumea se-xului pe upa nepotrivitd, foloseam calea femeilor Pe caretata le primea la el, md aldturasem cohortei lor ruginoa-se. Mama le numea ,,pluict7le", iar amintirea vulgaritdliiacestui cuvAnt in gura ei mX fdcea si tremur. Mi se in-timplase sd le intrez5resc pe cAteva, cu multd vreme firurmd. Iegeau de cum intram eu. Tata se prefdcea cd leconduce ca dupd o simplH vizltd'. Avea un zAmbet forlatpi gesturi prea politicoase. $tia sd se controleze. CAt de-spie ele, li plecare, aveau un fel de a-pi legdna polduri-

  • 54 Marie Cardinal

    le, de a spune la revedere, de a-l privi, care spunea mul-te. De fiecare datd simleam o intimitate innebunitoareintre ei, o complicitate inspdimAntdtoare, urmele uneipldceri nebinuite. Povestea md tulbura. Amantele tatd-lui ipi bdteau joc de mama ingenunchiati pe scdunelulde rugiciune. Virtutea ei... viciul lor... viciul meu... unftrger, diavoli. Toate astea erau prezente in acea noapte,impiedicAndu-mX sd adorm pi-apoi mai era ceva, nuptiam ce, care-mi strAngea inima, care o ficea sd bati.

    Camera mea didea pe o strddufd unde se infiinlase ofirmd de inchiriat trdsuri cu cai. Era o camerd de vacan-fi aproape deloc aerisitd, ce mirosea a mucegai gi a um-brd. hr zori de zi venea un om si ingire animalele de-alungul trotuarului, introducAndu-le cu spatele in hulu-bele desuetelor trisuri care in curdnd ii vor plimba peturigti pe sub palmieri de-a lungul bulevardului de lAn-gd mare. Imi amintesc zorile pi lumina zilei care, ivin-du-se, impdrfea jaluzelele in dungi gri pi negre, apoi gal-bene pi negre. Copitele cailor izbeauh bitum, loviturilefiindu-le tot mai dese pe mdsurd ce se ficea cald, iarmuptele igi reluau activitdfile diurne. Mirosul de bilegarproasp5t ajungea pdnd la mine. Gata cu noaptea albi.Mi-am aranjat din nou patul cu agternuturile curate.N-am vdzut nimic, nu gtiu nimic. N-am cdutat si aflu dece le spdlasem. Am iepit gi m-am dus pe plaja cu nisipulde-acum cald. Era totugi indeajuns sd-ft af:ur:'zi doar unpic picioarele ca sd dai de rdcoarea pi de umezeala nop-fii incd foarte aproape.

    Tofi anii care au urmat (vreo zece) mi-au fost inceti-por distrugi de lenta gestafie a nebuniei. Nu eram con-ptientd de asta, evident. Pur pi simplu md atrdgea tot maipuFn sd md mipc, sd md exprim, si md proiectez fir vreoacfiune ori vreun gand. Cu cAt md strdduiam sd-mi gd-

    Cuvinte care elibereazd

    sesc propriul drum, cu atAt imi pierdeam speranla cd-lvoi gdsi in locul pe care mi{ hirdzise nagterea. Deve-neam greoaie, trceatX, butucdnoasi, cu clipe de agitaliece erau numite.,,infldcirarea" mea. Treceam drept o per-soand ingeleaptd pi echilibrat5. in acea perioadd am i,rs-;inut examene, m-am cufundat in viala sexuald aFa curnte cufunzi iritr-o apd despre care ai impresia ci e rece.N-am gdsit-o rece, insH nu mi-am luat libertatea sd inotin ea dupd propria-mi fantezie. M-am cdsdtorit, am pre-dat in licee. Am avut trei copii. Voiam sd le ofer o ferici-re, o cXldurd, atenfie ata cum eu nu avusesem nicioda-td,Io tatd gi o mamd mereu ldngn ei, indrdgostifi.

    in loc de toate astea, cu fiecare zi ce treiea, ir mineprindeau tot mai mult contur lentoarea, vAscozitatea piabsurditatea faptului de a exista, pAnd ce au devenit ce-va-ul acela lduntric.

    55

  • rima iarnd pariziand.. Soare fdrd strdlucire.Copaci fdrd frunze.

    .Si, ca un refren, obsedan-tul drum care md duce in strddufa i:rfunda-

    td. in neclarul cefei, in pustiul f,iguftri, in monotonia ploii,in searbidul norilor, retrdiesc acolo incAntarea cdldurii,colcdiala strdzilor albe, clocotul copildriei, explozia ado-lescenlei. Md insofegte o mulfime de fantome. hr stridu-fa desfundate, amintirile dau ndvald dupd mine, precise,vii, emofionante, derizorii. Hurducdie pAnd la divan apoideftleazd. ca la o paradi cu acele care de carnaval.

    N-a intervenit nici un bdrbat in tinerefea mea. Erampe mAna femeilor: mama/ bunica, ,,servitoarele", bunelecdlugdrile-profesoare.

    Despre tata, pe care l-am cunoscut foarte pufin deoa-rece nu locuia cu mine pi a murit pe cAnd eram adoles-centi, pdstram amintirea unui bdrbat fercheg, purtAndghetre, pildrie pi baston. Mustdfi scurte, mAini frumoa-se, zAmbet strilucitor. imi inspira teamd. Nu ptiam nimicdespre universul masculin. La el acasd, baia cu briciul gipdmdtuful de bdrbierit, camera cu sertarele unde-gi fineacimdpile gi butonii de manpetd md atrdgeau gi mX neli-

    rII Cuvinte care elibereazd 57I

    I *ptuau. irni refinea atenfia mai cu seamd patu-i incdpd-I to. de celibatar, acoperit cu piei de pantere.I Md numea,,lupugorul lui". Mi considera mai degra-I bA o micufd femeie decAt o fetifi, asta md stingherea.

    ln copilirie md duceam la el insolitd de guvemantd.Mai apoi m-am dus singurd pentru cAteva prAnzuri in-tre cursurile de dimineald gi cele de dupi-amiazi. Mi-e-ra greu la aceste mese. Cand nu-mi inspira teamd, mdplictisea. Trebuia sd-mi supraveghez gesturile, cuvinte-le. Md dojenea adeseori gi, prin mustririle lui, infele-geam cd pe mama voia s-o atingd. Pe mama care micreptea, care md imbrica, md educa. Eu simfeam cd mXiubegte pi cd nu voia si-mi facd riu.

    Didea foarte mare atenfie studiilor mele. inni spuneacd trebuie sd invdf tot: latina, greaca, matematicile, tot...Nu-i ardtam niciodatd nici carnetele, care erau mai cu-rdnd cu note bune, nici caietele. ProcedAnd astfel, gtiamcd-mi ap5r mama/ care avea dreptul de paznic, md si-tuam de partea ei. Ghiozdanul imi era inchis pentru el,era casa mea de bani, comoara, valoarea mea. inni lineamastfel tatdl la distanfd, ii interziceam accesul in pro-priu-mi univers. Eram congtienti de asta.

    Nu i-am vdzut pe pnrinfi decdt de trei ori impreuni.intaia oard a fost cu ocazia sdrbdtoririi primei mele im-pdrtdganii. Erau in aceeapi incdpere, la aceeapi masd, insdnu aldturi. Irr acea zi tandrefea tatdlui md jena. Ag fi pre-ferat sd nu se fi afintit asupra-mi decAt privirea severi amamei, pe cAnd tdiam uriagul tort cu nu mai gtiu cAterAnduri de nuga gi de chou A la crdme. Am impresia cdag fi fdcut treaba maibine.

    A doua oard, aveam doisprezece ani, s-au intAlnit casi asiste la ceremonia Migcdrii cercetagilor Franfei. Eve-nimentul se petrecea in aer libet erau de fafi gi alfi p5-

    IV

  • 5958 Mhrie Cardinal

    rinfi. Ai mei steteau aHturi 9i nu-pi vorbeau. Erau atenfila ceremonie. iml aduc aminte de cerul de toamnd strd-lucitor din acea zi.

    A treia oari, era spre sfArpitul viefii lui, aveam in jurde cincisprezece ani. Avea o hemoptizie, se credea pemoarte gi o chemase Pe mama.

    TUBERCULOZAI Monstrul infricogdtor al copildrieimele. Bunicul mort de ftizie, unchiul in sanatoriu/ so-rd-mea moartd la unsprezece luni de meningitd tubercu-loasd, frate-meu care ,,avea o reacfie cutanatd proastd",care fdcea scoliozi.

    B.C.G., bacilul lui Koch, toracoplastie, pneumotoraxfrenisectomie, cavemd, pleur6, scuipifuri, Leysin, radio-grahe, vaccin, Calmette pi Gu6rin.

    Toate aceste cuvinte, toate aceste nenorociri, din ca-uza tatdlui, a bolii lui, a pldmAnilor sii putrezili de lagaze in rizboiul din'l-4.

    -

    S-ar fi putut totupi ingdji mai bine inainte de a mdlua de sofie. Nici mdcar nu m-a prevenit. E o rugine, onecuviinld.