CVJ NR. 456, LUNI 23 SEPTEMBRIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 456

Luni, 23 Septembrie 2013

CampioniiRomâniei la

fotbal-tenis suntdin Lupeni

C ampionatul naþional de fotbal-tenis s-a þinut la

Lupeni, în Valea Jiului, pentru cã sunt cei mai bunila acest sport. Mai mult, laLupeni se antreneazã ºi ceacare a câºtigat, ani la rând,tilul mondial la acest sport.

>>> PAGINA A 16-A

Apa Serv ValeaJiului a finalizat

proiectul de apã ºi canal

la Petrila ºiAninoasa

P rima etapã a unuiproiect european în

valoare de 40 de milioane deeuro, derulat de operatorulde apã ºi canal în localitãþileVãii Jiului, s-a încheiat laPetrila ºi Aninoasa.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Investiþia depeste 200 de mili-oane de euro dela CEH, blocatãde contestatari

I nvestiþiile de la Comple-xul Energetic Hunedoara,

blocate de contestatari.


A reizbucnitscandalul

pentru antenãC redeau cã s-au sistat

lucrãrile în CimitirulEvreiesc, dar abia acumîncepe adevãratul scandal.Cei care locuiesc în apropieres-au trezit cu drumul degra-dat, iar evreii cer sprijinRabinatului din Israel.


Mafia conduce Valea Jiului

Mircea Ioan Moloþ: ”În Valea Jiului este o mafiea celor care au niºte jocuri”

V alea Jiului este condusã de mafie. Declaraþia îi aparþine preºedinteluiConsiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, în contextul în care

investitorii din zonã lipsesc cu desãvârºire. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013 Actualitate 3

V alea Jiuluieste condusã

de mafie. Declaraþiaîi aparþine preºe-dintelui ConsiliuluiJudeþean Hune-doara, Mircea IoanMoloþ, în contextulîn care investitoriidin zonã lipsesc cudesãvârºire.

Autoritãþile localeau încercat ani la rândsã atragã investitori înValea Jiului prinpunerea la dispoziþiaacestora mai multeterenuri, ba mai multpotenþialii investitori arfi fost scutiþi ºi de anu-mite taxe. Degeabaînsã, pentru cã, înValea Jiului, ”este omafie a celor care aujocuri pe aici”.

”Chiar dacã o sã fiusancþionat dur de mulþidin Valea Jiului, dinpãcate în Valea Jiuluieste o mafie a celorcare au niºte jocuri peaici, a celor care factot posibilul ca cei carevin sã nu se stabileascãaici, iar cei care s-austabilit sã plece. Leconvine aceastã situ-aþie ºi indiferent ce fac

primarii, consilierii în aîi atrage, se pare cãmult mai multã influ-enþã au aceºtia”, adeclarat Mircea IoanMoloþ, preºedinteleCJH.

Mai mult decât atât,Moloþ are ºi exempleconcludente de cumpotenþialii investitoriau fost alungaþi dinValea Jiului. Estevorba de DHS, de

chinezii care au vrut sãrealizeze la Petroºanicea mai mare fabricãde biciclete din estulEuropei, care însã aurenunþat din cauzapiedicilor.

”Sã nu uitãm cãValea Jiului a avutinvestitor destul deputernic, mã refer aicila fabrica de biciclete,aºa de multe problemeli s-a fãcut încât au tre-

bui sã plece ºi sã-ºigãseascã alt loc ºi uitecã ei se dezvolta laDeva ºi este cea maiputernicã fabricã dinestul Europei. Cred cãlumea de aici ar trebuisã înþeleagã cã, dacãvrei sã ai musafiri ºi adoua zi dupã ce aufost prima zi, trebuiesã te porþi frumos cuei”, a mai spus Moloþ.

Reprezentanþii

autoritãþilor locale dinValea Jiului au încercatde nenumãrate ori sãatragã investitori înzonã, însã de fiecaredatã planurile lor aueºuat. Motivaþia ulte-rioarã a fost cã investi-torii sunt interesaþi sãinvesteascã pe orizon-talã, nu pe verticalã,iar relieful zonei nu lepermite acest lucru.Fostele preparaþiiminereºti ar putea sãajungã pe mânainvestitorilor. Asta

sperã toþi primarii dinValea Jiului, care cautãsã finalizeze proiectelede ecologizare ºi sãgãseascã oameniipotriviþi pentru a creanoi locuri de muncã.

Concluzia lui MirceaIoan Moloþ este cãValea Jiului este con-dusã de mafie, indife-rent cât ar încerca primarii sau consiliilelocale sã rezolve problema investitorilor.Mafia localã îi înde-pãrteazã pe potenþialiiinvestitori care nu facaltceva de a-ºi urmãripropriile interese fãrã a le pãsa de necesitãþile oamenilordin zonã.

Monika BACIU Monika BACIU

U n bãrbat de 49 de ani din

Maramureº a cerut aju-tor poliþiºtilor din Devainvocând faptul cã a fosttâlhãrit. Apoi a fãcut unadevãrat spectacolcerând ºi o ambulanþãcare sã-l ducã la spitalpentru cã-i este rãu. Încele din urmã a fostnevoit sã recunoascãfaptul cã a minþit.

Omul vroia doar sãajungã de la Mintia la Devaºi nu avea bani de microbuz,aºa cã a cerut o maºinã depoliþie.

„În data de 19.09.2013,la ora 14:30, poliþiºtiiPostului de Poliþie T.F. Devaau fost sesizaþi telefonic decãtre ºefa staþiei C.F.R.Mintia despre faptul cã s-a prezentat în staþie o persoanã care a declarat cãa fost agresatã de doi tineri,în zona podului C.F.R. depeste râul Mureº. Poliþiºtii au constituit de urgenþã oechipã operativã care s-adeplasat la faþa locului, unde a fost identificat reclamantul, Vãlean M., de49 ani, din comuna Moisei,judeþul Maramureº, care adeclarat cã în timp ce sedeplasa pe jos din direcþiaPãuliº Lunca spre Mintia, lacapãtul podului C.F.R. pesterâul Mureº a fost acostat dedouã persoane care, prinviolenþã, i-au sustras suma

de 82 de lei, aruncându-ibagajul în râul Mureº, pestebalustrada podului.

Reclamantul a fost adus lasediul postului de Poliþie T.F.din Deva, unde a simulat cãse simte rãu, motiv pentrucare poliþiºtii au solicitatprezenþa ambulanþei.

Dupã ce a fost transportatla Spitalul Judeþean Deva,acesta a refuzat sã fie con-sultat, declarând cã nu arenicio ocupaþie ºi nu dispune

de niciun venit ºi cã, de fapt,a intenþionat sã ajungã laDeva ºi a simulat faptul cã afost victima unei infracþiuniipentru a beneficia de trans-port cu autospeciala depoliþie”, a declarat inspec-torul principal Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara. Bãrbatul a fostamendat de oamenii legiipentru cã i-a alarmat fãrã unmotiv întemeiat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mafia conduce Valea Jiului

Mircea Ioan Moloþ: ”În Valea Jiului esteo mafie a celor care au niºte jocuri”

Amendat pentru cã a vrut sã se plimbe cu maºina poliþiei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 20134 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Recepþia finalã alucrãrilor derulate înAninoasa ºi Petrila aavut loc zilele trecute,iar peste 760 defamilii din localitateaPetrila vor beneficia dereþea de canalizare.Tot în estul Vãii Jiului,au fost realizate ºireþele noi de apã potabilã fiind branºate73 de gospodãrii.

În Aninoasa au fostracordate la reþeaua deape uzate 240 defamilii ºi tot în cadrulacestui proiect au fostfãcute ºi reþele noi deapã potabilã fiindracordate circa 50 degospodãrii. Potrivitdirectorului general alSC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram,societate care estebeneficiarul proiectu-lui, lucrãrile efectuatede constructor sunt decalitate, au fost com-plexe ºi s-au executatîn timpul prevãzut în

contract. „Se va vedea o

îmbunãtãþire pentruoamenii din Petrila ºiAninoasa, vor aveaconfort. Nu era nor-mal ca în anul 2013,familii care locuiesc laoraº sã nu aibã apã încase ºi reþea decanalizare.

Dacã în perioadacât am fostvicepreºedinte laConsiliul JudeþeanHunedoara m-am ocupat de atragereaacestei finanþãri nerambursabile pentruApa Serv, acum mãbucur sã iau parte larecepþia lucrãrilor efectuate în baza aces-tui proiect european,în calitate de directorgeneral al acestei societãþi.

Din punctul nostrude vedere, lucrãrilesunt de calitate ºi estela fel de important cãfirma constructoare areuºit sã le termine latimp”, a declaratAvram.

P este 22 demilioane

de lei

Costul total allucrãrilor în cele douãoraºe s-a ridicat lapeste 22 de milioanede lei ºi au fost real-izate la Petrila, reþelenoi de apã cu olungime de 4458 demetri, iar la reþeaua decanalizare extinderileau însumat 13.729 demetri. În Aninoasareþeaua de apã pota-bilã a fost extinsã4027 de metri iar ceade apã uzatã cu 6884de metri. Totodatã aufost construite ºi treistaþii de pompare lareþeaua de canal înPetrila iar una înAninoasa. „Apa Serv

Valea Jiului va începea doua etapã a proiec-tului, în valoare deaproape 90 de

milioane de euro, baniproveniþi din fondurieuropene ºi apoi vomputea spune cã nu mai

avem probleme înValea Jiului cu reþelede apã ºi canalizare.Suntem pe primul locîn Regiunea Vest înceea ce priveºteatragerea fonduriloreuropene ºi pe locultrei la nivel naþional.Cel mai important esteînsã cã reuºim sãfacem aceste reabilitãripentru locuitorii VãiiJiului”, a mai declaratdirectorul general alSC Apa Serv Valeajiului, Costel Avram.Proiectul „Extindereaºi reabilitarea infra-structurii de apã ºi apãuzatã în Valea Jiului”,proiect finanþat dinFondul de Coeziuneprin ProgramulOperaþional Sectorial„Mediu”-Axa prioritarã1, se deruleazã ºi înrestul localitãþilor dinValea Jiului.

Monika BACIU

”Cu ocazia Zilei Mondialea Curãþeniei care are loc îndatã de 23 septembrie. Peaceastã cale rugãm cetãþeniidin Petrila sã iasã ºi sã-ºifacã curat în jurul locuinþelorºi în special pe asociaþilor delocatari care au ºi obligaþiasã-ºi facã curãþenie pe terito-riul asociaþie de locatari”, adeclarat Ciprian Preda, city-man-agerul oraºului Petrila.

Puþini mai sunt cei care iasã ºicurãþã împrejurul blocurilor. Toatãlumea aºteaptã ca acþinea decurãþenie sã fie realizatã de anga-jaþii de la salubritate.

”O parte care sunt conºtienþi,restul nu prea. Foarte greu putemsã îi determinãm sã mai facã cevamai ales pe cei din cartierele deblocuri”, a mai spus sursa citatã.

Cu ani în urmã acest obicei dea face curãþenie în jurul blocurilor

era practicat de toþilocatarii. Primãvaraºi toamna, toþilocuitorii imobilelorieºeau la acesteacþiuni fãrã a fi invi-taþi de adminis-traþie.

O datã cu treceretimpului obiceiuriles-au schimbat, iaroamenii au devenitmult mai comozi.

Apa Serv Valea Jiului a finalizat proiectul deapã ºi canal la Petrila ºi Aninoasa

P rima etapã a unui proiect european în valoare de 40 de

milioane de euro, derulat de operatorul de apã ºi canal în localitãþile Vãii Jiului, s-a încheiat la Petrila ºi Aninoasa. Sute de familii din cele douã localitãþi au reþea de canalizare desãptãmâna trecutã.

Curãþenie generalã la Petrila

T oþi cetãþenii oraºului Petrila sunt invitaþi astãzi,23 septembrie, sã participe la curãþenia generalã.

Administraþia localã organizeazã aceastã acþiune cuocazia zilei mondiale a curãþeniei, iar cetãþenii suntaºteptaþi sã facã curat în jurul blocurilor.


C redeau cã s-au sistat

lucrãrile înCimitirul Evreiesc,dar abia acumîncepe adevãratulscandal. Cei care locuiesc înapropiere s-au trezit cu drumuldegradat, iar evreii cer sprijinRabinatului dinIsrael.

Abia au cerut oordonanþã de încetarea lucrãrilor pentrumontarea unei anteneîn Cimitirul Evreiesc ºis-au ºi trezit cu drumulspart. Oamenii celocuiesc pe strada dinapropierea locului de veci au chiar înregistrãri surprinsepe camerele de luat vederi, în care seobservã clar cum constructorii au urcatsus în cimitir ºi le-audistrus strada asfaltatãde ei.

„Am camerã deînregistrare ºi aparedata de 6 septembrie,undeva la ora 17,24.Urca cu spatele omaºinã de tonaj mareºi de aici au reieºit tot

felul de deformaþii,gropi în asfalt, care sepot vedea”, spuneMarius Chiriþescu, unul dintre locatarii depe strada ce urcã sprecimitir. „Am constatatcã ne-au rupt drumul,lucrãrile nu s-au opritaºa cum credeam.Starda este deja terminatã, ruptã de suspânãjos. Speram sãînceteze lucrãrile astea.Am discutat cu toþivecinii ºi nimeni nueste de acord.

O sã vinã iarna,strada se va crãpa mairãu ºi la primãvarã nuºtim cine o reparã, cã

am fãcut-o pe baniinoºtri”, spune Irina, oaltã locatarã a acestei

strãzi. Cel mai afectat pare

a fi locatarul dinapropierea cimitirului.La el s-au surpatdrenajele pentru apã ºitot în dreptul sãu s-arupt ºi asfaltul.Omulspune cã la iarnã vaavea probleme dincauza acestor lucrãripe care le credea finalizate ºi care continuã fãrã probleme. Asta chiardacã omul credea cãlucrãrile s-au sistat.„Am crezut cã nu vaîncepe. Nu ne-a întrebat nimeni.Distanþa pânã la proprietatea mea estede 20 m. Nu m-aîntrebat nimeni,Drumul l-am fãcut noivecinii pe banii noºtri.Acum uitaþi cum aratã!

Mi-au stricat toatedrenajele de apã ceveneau din cimitir.

Acum, la iarnã nuºtim ce vom face.Credeam cã s-auoprit, dar ei au lucrat.Noi nu vedem unºantier în lucru. Doarce am vãzut cã auvenit cu maºina de20de t ºi se vede joscã drumul rezistã la3,5 t. Suntem stupefiaþi”, a adãugat

Cristinel Zaharia.Nici evreii nu se lasã

mai prejos, iar pentruacest caz de laPetroºani a fostsesiuzat Rabinul dinIsrael. „Noi, toþi considerãm cã e o profanare de morminteºi membrii familiilor care auaparþinãtoriiîngropaþiîn cimitirsunt side-raþi ºitotalnemulþu-miþi de

atitudinea celor care audat aviz. Din datele pecare le cunosc, foartemulþi români stabiliþi înIsrael s-au sesizat, aucitit pe internet toatãaceastã „mãgãrie” ºisunt revoltaþi ºi ne-aupromis cã vor lua legã-tura cu Marele Rabinatal Israelului, care se

pre-

supune cã arputea avea o influenþãasupra evreilor dinRomânia, sã îi întrebedacã ei ºtiu despre asemena lucruri. Eu vã spun cã nicãieriîn lumea asta, într-uncimitir nu se poateconstrui nimic”, amenþionat OctavianPopescu, unul dintrecei care are morminteale celor dragi în acestloc de veci.

Constructoriiantenei din CimitirulEvreiesc – o firmã detelefonie mobilã, auprimit ceva avize de laprimãria din Petroºani,care a acceptat construcþia anteneiGSM, dupã ceFederaþia Evreilor deLa Bucureºti ºi-a datavizul. Toþi cei care s-au trezit în acestscandal au acþionatdeja firma în instanþã,însã, deocamdatã separe cã nimic nu îiopreºte pe constructorisã îºi vadã de lucrãri cuorice chip.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A reizbucnit scandalul pentru antenã

DianaMITRACHE

Traficul de fiinþeumane este respons-abil pentru multedrame umane, pentrusuferinþe devastatoareprovocate victimelor,fie ele exploatate prinmuncã, sexual sau subo altã formã.

Femeile ºi copiiisunt categoriile celemai expuse ºi mai vul-nerabile în faþa traficu-lui de persoane.

Informarea popu-laþiei cu privire laconºtientizareariscurilor privind trafi-cul de persoane areun rol important înprevenirea acestui

fenomen.Pentru a putea veni

în sprijinul victimelortraficului de persoanesau potenþialelor vic-time, AgenþiaNaþionalã ÎmpotrivaTraficului de Persoanea pus la dispoziþie olinie telefonicã gratuitã– HELP LINE0.800.800.678, la

care cei interesaþi potprimi informaþii gen-erale cu privire la ple-carea peste hotare lamuncã, în scop turisticsau pot anunþa unposibil caz de trafic depersoane.

Agenþia Naþionalãîmpotriva Traficului dePersoane esteCoordonator Naþionalal aplicãrii politicilor îndomeniul lupteiîmpotriva traficului depersoane având rolulde a desfãºura activ-itãþi de prevenire ºimonitorizare a acestuifenomen infracþional.


LuizaANDRONACHE

Clãdirea gigant,care se doreºte ceamai mare unitate deînvãþãmânt din locali-tate, cu 24 de clase,aºteaptã de la un an la altul fonduri, însã înfiecare an se gãsesctot felul de scuze saumotive pentru care

banii nu mai vin.Reprezentanþii

administraþiei au solicitat bani pentruaceastã ºcoalã ºimereu li s-a spus cãvor veni.

De altfel, pânãacum, preþul materialelor de construcþie a tot cres-cut ºi clãdirea a fostvandalizatã, iar ce s-a

stricat, a trebuit sã fierefãcut la loc.

Pentru finalizareaconstrucþiei, care de-alungul timpului a fost

vandalizatã denenumãrate ori, armai trebui câteva zeci de miliardede lei vechi.

DianaMITRACHE

Agenþia Naþionalãpentru OcupareaForþei de Muncã(ANOFM) va derula, înluna octombrie, 162de programe de for-mare profesionalã

pentru un numãr de3.229 de persoane,care beneficiazã, con-form legii, de serviciide formare profesion-alã gratuite, organi-zate de agenþiilejudeþene pentru ocu-parea forþei demuncã.

Judeþele în care sevor organiza cele maimulte cursuri, cunumãr mare de partic-ipanþi, sunt: Alba (213persoane), Hunedoara(182 de persoane),Iaºi (150 de persoane)ºi Galaþi (126 de per-soane).

Meseriile cele maisolicitate pentru carese organizeazã pro-grame de formareprofesionalã, în

perioada menþionatã,sunt: ospãtar (chelner),vânzãtor în unitãþi dealimentaþie publicã—361 de persoane,

bucãtar—330 de persoane, operatorintroducere validare ºiprelucrare date—263de persoane, lucrãtorîn comerþ—218 per-soane, instalator pen-tru instalaþii tehnico-sanitare ºigaze—163 de per-soane, frizer, coafor,manichiurist, pedichi-urist—137 de per-soane, inspector (ref-erent) resurseumane—118 per-soane, zugrav, ipsosar,tapetar, vopsitor—99de persoane, con-tabil—82 de per-soane, cofetar patiser-74 de persoane.

162 de programe pentru ºomeri în octombrie

J udeþul Hunedoara ocupã locul II în ceea ce priveºtenumãrul de persoane ce s-au înscris în programe

de formare profesionalã ce vor fi derulate începând deluna viitoare. Toate sunt adresate ºomerilor prin agenþiile locale, iar meseriile în care se vor califica sunt cele cerute pe piaþa muncii de angajatori.

La Vulcan, o ºcoalã se construieºte de 20 ani

D eºi pare incredibil, este totuºiadevãrat. ªcoala generalã

nr. 7 din Municipiul Vulcan, se construieºte de circa 20 ani.

Ziua Internaþionalã Împotriva ExploatãriiSexuale ºi Traficului Femeilor ºi Copiilor

D ata de 23 septembrie este marcatã la nivel mondi-al ca Ziua Internaþionalã Împotriva Exploatãrii

Sexuale ºi Traficului Femeilor ºi Copiilor. Pentru ceicare cad victime, existã o linie telefonicã gratuitã. Astamai ales pentru cei care pleacã peste hotare la muncã,iar mai apoi ajung pur ºi simplu, sclavi.

CarmenCOSMAN

A înþãrcat Bãlaia,cum se spune, pentrusindicaliºtii de fruntedin mineritul VãiiJiului. Dacã industriaextractivã tot tra-

verseazã o perioadãdificilã, cu ample pro-grame de restruc-turare, mãcar sã simtãºi liderii minerilor dinValea Jiului cum e curecesiunea. Mai întâiau rãmas fãrã maºini

la scarã, pe care sã lefoloseascã dis-creþionar. E drept,conform ContractuluiColectiv de Muncã,primesc maºini dinpartea administraþiei,cu tot cu ºofer, încazul în care

deplasarea este abso-lut necesarã ºi îninteresul oamenilor. Înplus, dacã vor cu ºisalarii, trebuie cu ade-vãrat sã munceascã.Sunt scoºi din pro-ducþie, în baza

aceluiaºi CCM, doaratunci când au activi-tate sindicalã ºi strictîn baza prevederilorlegale.

Ani în ºir, pentrusindicaliºtii de frunte,Compania Naþionalã aHuilei Petroºani –acum în prag de desfi-inþare – a fost vacalãptoasã de muls asindicaliºtilor pediverse cãi. Unii lideriîncasau salarii generoase de launitãþile miniere undefigurau ca angajaþi,deºi erau vãzuþi mai

des prin oraº ori pe laCNH ºi rareori pe launitãþile miniere.Acum, acest lucru s-aschimbat, iar sindi-caliºtii sunt remuneraþidoar dacã presteazãcu adevãrat.

M ilioanescurse în

buzunarele sindicaliºtilor

De precizat cãactivitatea de lider desindicat era mai multdecât profitabilã, astachiar dacã oamenii aureclamat în repetaterânduri cã liderii lornu-i mai reprezintã ºicã, de multe ori, facjocurile administraþiei.Sã nu uitãm cã, înurmã cu doar vreo 3ani, Curtea de Conturia descoperit cum eramulsã Compania decãtre reprezentanþiiminerilor.

Astfel, CNH a

încheiat cu sindicateleun protocol prin caresindicatele primeau unprocent de 5,8 la mie,din fondul de salarii.Ulterior, fondul s-aredus la 3,9 la mie,raportat la fondul desalarii, o sumã,oricum, extrem degeneroasã. În urmaunui control, reprezen-tanþii Curþii de Conturiau stabilit cã sindi-catele miniere auprimit ilegal banii ºi aucerut CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani sã recu-pereze prejudiciul cal-culat la peste 3,3 mil-ioane de lei, pentruperioada 2007-2009.Organele de control

au stabilit cã CNH nua constituit fondul pre-vãzut în contractelecolective de muncã lanivel de ramurã,respectiv 1leu/an/angajat ºi nicinu a virat sumelepotrivit acestora, ci „afãcut plãþi pe bazaunor deconturi, cãtreorganizaþiile sindicalereprezentative la nivelde companie”.

Iar pe baniiCompaniei s-audecontat o mulþime deminunãþii ºi chiarrâmele folosite la unconcurs de pescuit!Asta în timp ce minerii se plângeau delipsa materiilor primeºi a utilajelor.


CarmenCOSMAN

ComplexulEnergetic Hunedoaraar putea produceenergie verde, dinmicrohidrocentrale,astfel încât sã iasã pepiaþã cu un preþ com-petitiv la megawatt.

„Mi-am propus sã facinvestiþii în energiaverde, prin amena-jarea de MHC-uri sãputem reduce preþul laMW”,a declarat direc-torul CEH, DanielAndronache. Acesta aexplicat cã ideea era laîndemâna oricui, dacãar fi luat în calcul

aceastã posibilitate,pentru cã existã pro-priile iazuri unde sepreteazã amenajareade microhidrocentrale.Iar Andronache spunecã, de acolo,conectarea la reþea numai reprezintã o problemã.

Potrivit informaþiilor

de mediu, în judeþulHunedoara suprafaþaafectatã de acesteiazuri de decantareeste de aproximativ250 de hectare.Astfel, la

TermocentralaParoºeni existã douãiazuri de decantare:unul numit Cãpriºoaracu suprafaaþa de 46ha, iar al doilea esteun iaz relativ nou

(pentru situaþii deavarie) cu suprafaþa de10 ha.

La SCElectrocentrale SAMintia existã, deasemenea, douã iazuride decantare: un iaz laBejan cu o suprafaþãde 137 ha, iar aldoilea pe malul dreptal Mureºului (pentrusituaþii de avarie) cu osuprafaþã de 50 ha.Toate aceste iazurisutn acum în adminis-trarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,care înglobeazã celedouã termocentrale,de la Mintia ºiParoºeni.

Dacã vor bani, trebuie sã presteze

Liderii de sindicat din Valea Jiului, trimiºi la muncã adevãratã!

D acã vor salarii trebuie sãmunceascã. ªi nu doar scrip-

tic, ci ºi în realitate. Sindicaliºtii dinminerit au fost trimiºi la locurile demuncã de unde îºi încaseazã lunarretribuþiile. ªi, în plus, nu mai potbeneficia nici discreþionar de maºini,aºa cum se întâmpla pânã acum.

Energie verde pentru ComplexulEnergetic Hunedoara

P entru a putea deveni competititv pe piaþa internã ºiexternã, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã

scadã preþul de vânzare a energiei produse de cele douãtermocentrale, Mintia ºi Paroºeni. Dar, directorul CEH,Daniel Andronache ºi sã amenajeze microhidrocentrale.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

IleanaFIRÞULESCU

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute, aavut loc, la Petrila,marcarea finalizãriiprimului tronson delucrãri – Petrila,Aninoasa - dintr-unproiect de anver-

gurã, de 40 de milioane de euro,„Extinderea ºireabilitarea infrastructurii deapã ºi apã uzatã înValea Jiului”,proiect ce se aflãderulare în ValeaJiului prin fondurieuropene obþinutede Apa ServPetroºani.

De precizat cã85 la sutã din va-loarea proiectuluieste contribuþiaUniunii Europene,13 la sutã - bugetulde stat ºi 2 la sutã –bugetul local.

Datã fiind impor-tanþa acestuiproiect, de care aubeneficiat locuitoriiPetrilei ºi aiAninoasei, la eveni-

ment au participardirectori aiHidroconstrucþiaBucureºti, Cluj, pri-marul ºi vicepri-marul Aninoasei,tehnicieni ºiresponsabili deproiect, cetãþeni ºipresã.

Marii absenþi au

fost edilii de laPetrila, lucru ce abulversat construc-torul, care adeclarat cã a colab-orat intens cu pri-marul ºi vicepri-marul Petrilei în ceidoi ani cât a duratconstruirea celorpeste 13,7 km decanalizare ºi alþi4,45 km de reþeade apã. ”...Ne parefoarte rãu cã oficial-itãþile oraºuluiPetrila nu suntlângã noi astãzi.Noi am avut o colaborare destul debunã pe perioadacelor doi ani, darnu înþeleg de ceastãzi au refuzat sãvinã la recepþie” – adeclarat construc-torul-ºef de lucrãri

ºi ºantier, IoanIacob.

ªi totuºi, cu 40de minuteîntârziere, ºi-a fãcutapariþia vicepri-marul oraºului,Vasile Jurca.Impresia generalã afost aceea cã avenit sã se batã cu

cineva. Întreaga ati-tudine exprimasupãrare, iarhotãrârea cu carevenea spre grupulaflat la faþa loculuii-a fãcut pe mulþi sãcreadã cã se vaopri cu mâinile îngâtul cuiva. Nu s-aîntâmplat asta, dara vorbit direct ºiîndelung desprerãul fãcut de cei dela Apa Serv ºi deconstructor – dru-muri stricate, gar-duri deteriorate,þevi rupte, grãmezide pãmânt lãsate înurmã etc., etc. Ainvocat sumedeniade reclamaþii fãcutede locuitorii Petrileiarãtând un dosarconsistent. Ceartãîn toatã regula!

Toatã scenapãrea una în careviceprimarul a lipsitîn toþi aceºti doi aniîn care s-au efectu-at lucrãrile ºi acum,la recepþie, ediluleste supãrat cã i s-au ascuns toateastea.

Ca urmare, dupãce ºi-a vãrsat of-ul,viceprimarul a fostîntrebat dacã toatecele invocate aufost discutate, timpde doi ani, cu ceide la Apa Serv ºicu constructorulpentru cã altfel situ-aþia pune în luminãproastã adminis-traþia localã, în sen-sul cã nu i-a pãsatpânã acum ce seîntâmplã pe teritori-ul localitãþii pe careo pãstoreºte.Viceprimarul VasileJurca a afirmat cãs-a discutat denenumãrate ori, cãau avut loc întâlniri,consultãri... ºi acontinuat cuînvinuirile.

Dupã ce i s-aexplicat cãtermenele derefacere a dru-murilor, a structuriirutiere, acolo undea mai scãpat, sauunde se maiimpune, sunt de la30 pânã la 95 dezile de la ter-minarea lucrãrilor,în baza unei anexela contract dupãcare se fac receþiileobiºnuite în aseme-nea cazuri, vicepri-marul a declarat cãvrea aceste refaceri”pentru cetãþeni” ºia luat-o de la capãt.

Nici un cuvântdepre proiect ºi ceînseamnã asta pen-tru cei peste 800de locuitori aiPetrilei care aveauwc-ul în curte, cumse spune, în plinsecol XXI, ºi apã laciºmea, iar acum auscãpat de acest cal-var.

ªi vorba lui neaCornel, petrileanulhâtru de vreo 70 deani, care a asistat lao parte din scenacu viceprimarul:”pe bãiatul ãsta îlmâncã ladodoaºcã”. ªi amaflat de ce a spusasta...

Petrilenii,începând de la edilipânã la locuitorulde rând au benefici-at ºi de alte...foloase cu ocaziaacestor lucrãri: ven-ituri încasate depotentaþi ºi deprobleme rezolvatecetãþenilor.

În primul rând,organizarea deºantier, se ºtie, s-afãcut pe închirieriplãtite consistentcelor din Petrila, decare primarul nueste strãin. Apoialte vreo 15 familiiau beneficiat dereþea de apã ºicanalizare, deºi nu

erau prinse înproiect.

Zeci de metri degarduri ale cetãþe-nilor au fost con-struite din beton ºifier, s-a mai reparato poartã colo, s-aturnat o cale deacces dincolo... Maimult, PrimãriaPetrila nu ºi-a camplãtit partea decontribuþie la acestproiect, de 2 lasutã, din lipsã defonduri.

Cât privesc recla-maþiile cetãþenilorinvocate de vicepri-mar, parte dintreele nu se referã la”stricãciunile” pro-duse îndesfãºurarea acestuiproiect. Cel puþinuna, în posesiacãreia am intrat,aparþinea unuilocuitor de pe ostradã ce nu arecanalizare ºi careinvocã faptul cãpentru a se facelucrãri de gen înacea zonã va trebuisã-i se traversezeproprietatea, chiarpe sub casã, lucrucu care nu este deacord.

”Noi, chiar ieri,la ora 15,00, amcerut primãrieiPetrila eventualereclamaþii alecetãþenilor, dacã ele

existã, pentru cãintrã în sarcinanoastrã rezolvarea,aºa cum am proce-dat pânã acum, darnu am primit nimic.Nu ºtiu cînd auapãrut aceste recla-maþii.

Oricum, existãtermene clare pen-tru refacereatraseelor” – a

declarat directorulDezvoltare, MonicaTarcea, responsabi-la de proiect a SCApa ServPetroºani.

În concluzie,toatã tevatura a fosto bãlãcãrealã cuscop politic avândîn vedere cã larecepþie a fost invi-tatã presa.

Ileana FIRÞULESCU

Se pare cã deputatulPSD de Valea Jiului,Cristian Resmeriþã, a datpeste o comoarã prinmunþii noºtri sau cãsãto-ria ºi faptul cã va devenitatã îl umple de inspiraþieºi elan pentru munca sa ºibinele lupenenilor.

Asta pentru cã deºicriza e acutã ºi buzunareleprimãriilor cam goale, orectificare de buget afãcut ca 190 miliarde leisã fie alocate pentrudeblocarea Staþinii Straja,care este atât de doritã deturiºti, dar care poate fi ºiun corn al abundenþeipentru municipiul Lupeniºi pentru cabanierii staþiu-ni, care la rândul lor aravea de lucru ºi deci aroferi ºi locuri de muncã,

multe puþine, dar ar fi.Rectificare, rectificare,

dar din al cui buget? Dela Guvern, de la bugetul

local sau din vreocomoarã a dacilor?Ocupat cu alegeri lafemei, cu acþiuni ºi viziteale unor membri de grup

parlamentar prin Vale ºijudeþ, scurt, CristianResmeriþã ne-a confirmatcã DA, pentru Staja aufost alocaþi niºte bani ºicã DA a gãsit soluþia ºi cãDA este vorba de 190miliarde, care au fostprimiþi ºi daþi deja pentruca staþiunea sã fiefuncþionalã pentru

sezonul turistic de toam-nã-iarnã care se apropie.

La mai mare, domn’parlamentare! Sã mai facirost, cã e nevoie mare…

”Pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã”M oment penibil la recepþia lucrãrilor de

extindere apã ºi canalizare de la Petrila pe un amplu proiectcu cofinanþare europeanã. Viceprimarul oraºului a venit cu 40 deminute întârziere, a tunat ºi fulgerat invocând reclamaþii ºi nere-guli, fãrã a vorbi de cei peste 800 de cetãþeni care au acum apã ºicanalizare. Aºa a ieºit la ivealã ”fãcãtura” unor reclamaþii, neºtiinþalegii, dar mai ales veniturile aduse unor ”importanþi” ai Petrilei ºineplata celor 2% contribuþia primãriei pe proiectul cu pricina.

Carmen COSMAN

Agenþia naþionalã deIntegritate a stabilit cã NicolaeRobert Dan ar fi încãlcatregimul juridic privind conflic-tul de interese în materieadministrativã, întrucât, întimpul exercitãrii mandatuluide viceprimar al municipiuluiHunedoara- 20 iunie 2008 -20 iunie 2012 - a semnat unnumãr de 32 ordine de platã

de decontare, având caobiect plata cãtre furnizorulS.C. MOTEL BOS S.R.L, însumã de 19.843,05 lei.

Practic, în cadrul societãþiirespective, soþia acestuia esteasociat unic ºi administrator.„Astfel, Dan Nicolae Robert aîncãlcat atât dispoziþiile art.76, alin. (1) din Legeanr.161/2003, potrivit cãrora„[…] viceprimarii […] suntobligaþi sã nu emitã un actadministrativ sau sã nu

încheie un act juridic ori sã nuemitã o dispoziþie, înexercitarea funcþiei, care pro-duce un folos material pentrusine, pentru soþul sãu […]”,cât ºi dispoziþiile art. 75, lit. a)din Legea nr. 393/2004,potrivit cãrora „Aleºii locali au un interes personal într-oanumitã problemã, dacã auposibilitatea sã anticipeze cão decizie a autoritãþii publicedin care fac parte ar puteaprezenta un beneficiu sau un

dezavantaj pentru sine saupentru: soþ, soþie, rude sauafini pânã la rude de gradulal doilea inclusiv […]”, searatã într-un comunicat alAgenþiei Naþionale deIntegritate.

Reprezentanþii ANI spuncã, pânã acum, ex-vicepri-marul municipiuluiHunedoara nu a depus ladosarul de evaluare un punctde vedere, în exercitareadreptului la apãrare.

Deputatul Resmeriþã face minuni! A gãsit-plãtit 190 de miliarde pentru Straja

D eputatul PSD de Valea Jiului,Cristian resmeriþã, a gãsit o

comoarã sau cãsãtoria ºi postura de viitortatã îl inspirã? A deblocat staþiuneaStraja – 190 miliarde lei.

Acuzat de conflict de interese

Fostul viceprimar al Hunedoarei a dispus plãþicãtre firma soþiei lui

F ostul viceprimar al municipiuluiHunedoara, Nicolae Robert Dan, nu scapã

de probleme. Pe lângã procesele în instanþãpentru infracþiuni de abuz în serviciu contraintereselor publice ºi complicitate la conflict deinterese, fostul vice are acum ºi o acuzaþie deconflict de interese, din partea ANI, pentru cãar fi dispus plãþi cãtre firma soþiei lui.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

IleanaFIRÞULESCU

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute, aavut loc, la Petrila,marcarea finalizãriiprimului tronson delucrãri – Petrila,Aninoasa - dintr-unproiect de anver-

gurã, de 40 de milioane de euro,„Extinderea ºireabilitarea infrastructurii deapã ºi apã uzatã înValea Jiului”,proiect ce se aflãderulare în ValeaJiului prin fondurieuropene obþinutede Apa ServPetroºani.

De precizat cã85 la sutã din va-loarea proiectuluieste contribuþiaUniunii Europene,13 la sutã - bugetulde stat ºi 2 la sutã –bugetul local.

Datã fiind impor-tanþa acestuiproiect, de care aubeneficiat locuitoriiPetrilei ºi aiAninoasei, la eveni-

ment au participardirectori aiHidroconstrucþiaBucureºti, Cluj, pri-marul ºi vicepri-marul Aninoasei,tehnicieni ºiresponsabili deproiect, cetãþeni ºipresã.

Marii absenþi au

fost edilii de laPetrila, lucru ce abulversat construc-torul, care adeclarat cã a colab-orat intens cu pri-marul ºi vicepri-marul Petrilei în ceidoi ani cât a duratconstruirea celorpeste 13,7 km decanalizare ºi alþi4,45 km de reþeade apã. ”...Ne parefoarte rãu cã oficial-itãþile oraºuluiPetrila nu suntlângã noi astãzi.Noi am avut o colaborare destul debunã pe perioadacelor doi ani, darnu înþeleg de ceastãzi au refuzat sãvinã la recepþie” – adeclarat construc-torul-ºef de lucrãri

ºi ºantier, IoanIacob.

ªi totuºi, cu 40de minuteîntârziere, ºi-a fãcutapariþia vicepri-marul oraºului,Vasile Jurca.Impresia generalã afost aceea cã avenit sã se batã cu

cineva. Întreaga ati-tudine exprimasupãrare, iarhotãrârea cu carevenea spre grupulaflat la faþa loculuii-a fãcut pe mulþi sãcreadã cã se vaopri cu mâinile îngâtul cuiva. Nu s-aîntâmplat asta, dara vorbit direct ºiîndelung desprerãul fãcut de cei dela Apa Serv ºi deconstructor – dru-muri stricate, gar-duri deteriorate,þevi rupte, grãmezide pãmânt lãsate înurmã etc., etc. Ainvocat sumedeniade reclamaþii fãcutede locuitorii Petrileiarãtând un dosarconsistent. Ceartãîn toatã regula!

Toatã scenapãrea una în careviceprimarul a lipsitîn toþi aceºti doi aniîn care s-au efectu-at lucrãrile ºi acum,la recepþie, ediluleste supãrat cã i s-au ascuns toateastea.

Ca urmare, dupãce ºi-a vãrsat of-ul,viceprimarul a fostîntrebat dacã toatecele invocate aufost discutate, timpde doi ani, cu ceide la Apa Serv ºicu constructorulpentru cã altfel situ-aþia pune în luminãproastã adminis-traþia localã, în sen-sul cã nu i-a pãsatpânã acum ce seîntâmplã pe teritori-ul localitãþii pe careo pãstoreºte.Viceprimarul VasileJurca a afirmat cãs-a discutat denenumãrate ori, cãau avut loc întâlniri,consultãri... ºi acontinuat cuînvinuirile.

Dupã ce i s-aexplicat cãtermenele derefacere a dru-murilor, a structuriirutiere, acolo undea mai scãpat, sauunde se maiimpune, sunt de la30 pânã la 95 dezile de la ter-minarea lucrãrilor,în baza unei anexela contract dupãcare se fac receþiileobiºnuite în aseme-nea cazuri, vicepri-marul a declarat cãvrea aceste refaceri”pentru cetãþeni” ºia luat-o de la capãt.

Nici un cuvântdepre proiect ºi ceînseamnã asta pen-tru cei peste 800de locuitori aiPetrilei care aveauwc-ul în curte, cumse spune, în plinsecol XXI, ºi apã laciºmea, iar acum auscãpat de acest cal-var.

ªi vorba lui neaCornel, petrileanulhâtru de vreo 70 deani, care a asistat lao parte din scenacu viceprimarul:”pe bãiatul ãsta îlmâncã ladodoaºcã”. ªi amaflat de ce a spusasta...

Petrilenii,începând de la edilipânã la locuitorulde rând au benefici-at ºi de alte...foloase cu ocaziaacestor lucrãri: ven-ituri încasate depotentaþi ºi deprobleme rezolvatecetãþenilor.

În primul rând,organizarea deºantier, se ºtie, s-afãcut pe închirieriplãtite consistentcelor din Petrila, decare primarul nueste strãin. Apoialte vreo 15 familiiau beneficiat dereþea de apã ºicanalizare, deºi nu

erau prinse înproiect.

Zeci de metri degarduri ale cetãþe-nilor au fost con-struite din beton ºifier, s-a mai reparato poartã colo, s-aturnat o cale deacces dincolo... Maimult, PrimãriaPetrila nu ºi-a camplãtit partea decontribuþie la acestproiect, de 2 lasutã, din lipsã defonduri.

Cât privesc recla-maþiile cetãþenilorinvocate de vicepri-mar, parte dintreele nu se referã la”stricãciunile” pro-duse îndesfãºurarea acestuiproiect. Cel puþinuna, în posesiacãreia am intrat,aparþinea unuilocuitor de pe ostradã ce nu arecanalizare ºi careinvocã faptul cãpentru a se facelucrãri de gen înacea zonã va trebuisã-i se traversezeproprietatea, chiarpe sub casã, lucrucu care nu este deacord.

”Noi, chiar ieri,la ora 15,00, amcerut primãrieiPetrila eventualereclamaþii alecetãþenilor, dacã ele

existã, pentru cãintrã în sarcinanoastrã rezolvarea,aºa cum am proce-dat pânã acum, darnu am primit nimic.Nu ºtiu cînd auapãrut aceste recla-maþii.

Oricum, existãtermene clare pen-tru refacereatraseelor” – a

declarat directorulDezvoltare, MonicaTarcea, responsabi-la de proiect a SCApa ServPetroºani.

În concluzie,toatã tevatura a fosto bãlãcãrealã cuscop politic avândîn vedere cã larecepþie a fost invi-tatã presa.

Ileana FIRÞULESCU

Se pare cã deputatulPSD de Valea Jiului,Cristian Resmeriþã, a datpeste o comoarã prinmunþii noºtri sau cãsãto-ria ºi faptul cã va devenitatã îl umple de inspiraþieºi elan pentru munca sa ºibinele lupenenilor.

Asta pentru cã deºicriza e acutã ºi buzunareleprimãriilor cam goale, orectificare de buget afãcut ca 190 miliarde leisã fie alocate pentrudeblocarea Staþinii Straja,care este atât de doritã deturiºti, dar care poate fi ºiun corn al abundenþeipentru municipiul Lupeniºi pentru cabanierii staþiu-ni, care la rândul lor aravea de lucru ºi deci aroferi ºi locuri de muncã,

multe puþine, dar ar fi.Rectificare, rectificare,

dar din al cui buget? Dela Guvern, de la bugetul

local sau din vreocomoarã a dacilor?Ocupat cu alegeri lafemei, cu acþiuni ºi viziteale unor membri de grup

parlamentar prin Vale ºijudeþ, scurt, CristianResmeriþã ne-a confirmatcã DA, pentru Staja aufost alocaþi niºte bani ºicã DA a gãsit soluþia ºi cãDA este vorba de 190miliarde, care au fostprimiþi ºi daþi deja pentruca staþiunea sã fiefuncþionalã pentru

sezonul turistic de toam-nã-iarnã care se apropie.

La mai mare, domn’parlamentare! Sã mai facirost, cã e nevoie mare…

”Pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã”M oment penibil la recepþia lucrãrilor de

extindere apã ºi canalizare de la Petrila pe un amplu proiectcu cofinanþare europeanã. Viceprimarul oraºului a venit cu 40 deminute întârziere, a tunat ºi fulgerat invocând reclamaþii ºi nere-guli, fãrã a vorbi de cei peste 800 de cetãþeni care au acum apã ºicanalizare. Aºa a ieºit la ivealã ”fãcãtura” unor reclamaþii, neºtiinþalegii, dar mai ales veniturile aduse unor ”importanþi” ai Petrilei ºineplata celor 2% contribuþia primãriei pe proiectul cu pricina.

Carmen COSMAN

Agenþia naþionalã deIntegritate a stabilit cã NicolaeRobert Dan ar fi încãlcatregimul juridic privind conflic-tul de interese în materieadministrativã, întrucât, întimpul exercitãrii mandatuluide viceprimar al municipiuluiHunedoara- 20 iunie 2008 -20 iunie 2012 - a semnat unnumãr de 32 ordine de platã

de decontare, având caobiect plata cãtre furnizorulS.C. MOTEL BOS S.R.L, însumã de 19.843,05 lei.

Practic, în cadrul societãþiirespective, soþia acestuia esteasociat unic ºi administrator.„Astfel, Dan Nicolae Robert aîncãlcat atât dispoziþiile art.76, alin. (1) din Legeanr.161/2003, potrivit cãrora„[…] viceprimarii […] suntobligaþi sã nu emitã un actadministrativ sau sã nu

încheie un act juridic ori sã nuemitã o dispoziþie, înexercitarea funcþiei, care pro-duce un folos material pentrusine, pentru soþul sãu […]”,cât ºi dispoziþiile art. 75, lit. a)din Legea nr. 393/2004,potrivit cãrora „Aleºii locali au un interes personal într-oanumitã problemã, dacã auposibilitatea sã anticipeze cão decizie a autoritãþii publicedin care fac parte ar puteaprezenta un beneficiu sau un

dezavantaj pentru sine saupentru: soþ, soþie, rude sauafini pânã la rude de gradulal doilea inclusiv […]”, searatã într-un comunicat alAgenþiei Naþionale deIntegritate.

Reprezentanþii ANI spuncã, pânã acum, ex-vicepri-marul municipiuluiHunedoara nu a depus ladosarul de evaluare un punctde vedere, în exercitareadreptului la apãrare.

Deputatul Resmeriþã face minuni! A gãsit-plãtit 190 de miliarde pentru Straja

D eputatul PSD de Valea Jiului,Cristian resmeriþã, a gãsit o

comoarã sau cãsãtoria ºi postura de viitortatã îl inspirã? A deblocat staþiuneaStraja – 190 miliarde lei.

Acuzat de conflict de interese

Fostul viceprimar al Hunedoarei a dispus plãþicãtre firma soþiei lui

F ostul viceprimar al municipiuluiHunedoara, Nicolae Robert Dan, nu scapã

de probleme. Pe lângã procesele în instanþãpentru infracþiuni de abuz în serviciu contraintereselor publice ºi complicitate la conflict deinterese, fostul vice are acum ºi o acuzaþie deconflict de interese, din partea ANI, pentru cãar fi dispus plãþi cãtre firma soþiei lui.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 201310 Administratie

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

LuizaANDRONACHE

C entruluiistoric,

finalizat

Lucrãrile la centrulistoric au început întoamna anului 2011 ºis-au finalizat de puþintimp. Acest proiect acuprins amenajarea atrei parcuri, douã înzona primãriei ºi unulla Cimitirul Eroilor, construirea unei fân-tâni arteziene, care dealtfel a ºi fost fãcutã înfaþa Palatului CulturalMinerul, reabilitareaaleilor pietonale, con-struirea unor locuri dejoacã ºi schimbareailuminatului ornamen-tal. Valoarea totalã a

proiectului a fost de23 miliarde lei vechi,dar lucrarea a fost lici-tatã de o firmã dinBihor la suma deaproximativ 15 mil-iarde lei vechi.

P alatul“Minerul”

de la ruinã, lagloria de altã-datã

Cine ºi-ar fi pututînchipui cã PalatulCultural Minerul dinLupeni va putea vreo-datã arãta ca în aniide glorie?! Ei bine,puþini oameni mai cre-deau asta, mai ales cãîntreaga clãdire eraatât de degradatãîncât pãrea mai simplusã o demolezi decât sã

o refaci. Dar, proiectulde reconstrucþia aînceput, lucru care nua fost deloc uºor pen-tru cã banii au venitcu þârâita, dar iatã cãacum, toþi cei caretrec pe lângã clãdirese minuneazã de câtde mult s-a schimbatîn ultimele luni.“Lucrãrile în exteriorsunt finalizate în pro-porþie de circa 90 %,iar dacã muncitorii vorlucra în ritmul în careo fac acum, este posi-bil ca într-o sãp-tãmânã sã termine.Acum, mai sunt defãcut reparaþiile ºireconstrucþia interioru-lui, aºa cã nu esteexclus ca întregulproiect sã fie gatapânã la sfârºitul anului”, ne-a declarat

Gabriel Lungu, citymanagerul localitãþii.

Sala de spectacoledin interiorul palatuluia fost proiec-tatã dupãSala de aur aFilarmoniciidin Viena, iarulterior a fostmodificatã,scaunele fiindridicate, dândastfel aspectulunuiamfiteatru.

De-a lungulvremii, con-strucþiei s-audat mai multedenumiri

dupã regimurilepolitice care s-auperindat la conducereaþãrii, de la denumirea

iniþialã de TeatruMinier, trecând în1948 la numele dePalat al Muncitorilor,iar prin anii 70 fiindnumit Palatul Cultural“Minerul”.

Administraþia localãnu exclude ideea de aface un spectacol dezile mari cu ocazierecepþionãrii proiectu-lui de refacere a aces-tui obiectiv. Ba chiarse încearcã aducereala Lupeni a unor artiºticare au apucat sãcânte pe scena palatu-lui pe vremurile cândedificiul era încã înglorie.

LuizaANDRONACHE

Consiliul Local avotat în unanimitate ohotãrâre care aprobaplata navetei medicilorîn ºedinþa ordinarãaferentã lunii august aanului trecut, însãPrefectura a atacat-o,iar mai apoi, procesulîn contencios adminis-trativ a durat pânã

anului acesta.Din pãcate, însã,

sentinþa nu a fost unafavorabilã, astfel cãmedicii nu vor primibani de drum, chiardacã fac naveta dinalte oraºe ale VãiiJiului, ale judeþului ºichiar din zone maiîndepãrtate ale þãrii.

“Noi am vrut sãfacem acest lucru, sãdecontam transportul

pentru medici fiindcãs-a muncit foarte multpentru ca Spitalul sãfuncþioneze bine ºi sãaducem medici com-petenþi.

Dar, acum nu existãcadru legal prin care

sã putemdeconta aces-te cheltuieli cutransportul,nu este legal,pentru cãexistã osentinþã care

interzice acest lucru”,ne-a declarat GabrielLungu, city managerulMunicipiului Lupeni.Transportul pentru cei

12 medici care facnaveta la acestmoment, ar fi costatprimãria undeva la2000 de lei pe lunã.

Lupeniul s-a schimbat în bine în ultimi doi aniS-a lucrat intens la Lupeni în ultimii doi ani, cel

puþin. S-a început reabilitarea Palatul CulturalMinerul, s-au finalizat lucrãrile la centrul istoric ºi, deasemenea, s-a ºi realizat drumul de centurã. Aºa se facecã pânã la sfârºitul anului, atunci când se vor terminatoate proiectele, localitatea va arãta altfel, mai bine.

Medicii navetiºti de la Lupeni nu vor primi bani pe transport

A dministraþia localã dinMunicipiul Lupeni nu va

putea deconta cheltuielile cu trans-portul medicilor care fac naveta.

Monika BACIU

Pe 2 septembrie,cele trei firmereprezentate prin SCAVoicu & Filipescu, auconstestat procedurade negociere cu publi-carea prealabilã a unuianuntde participare,organizatã de autori-tatea contractantãS.C. COMPLEXULENERGETIC HUNE-DOARA S.A, solic-itînd, în principal,modificarea documen-taþiei de atribuire, iarîn subsidiar, anularea

procedurii de atribuire.Contractul prevede

lucrãri la termocen-trala Deva privindreabilitarea grupuluinr. 4 ºi instalaþii dedesulfurare pentrugrupurile nr. 3 ºi nr. 4ce constau în reabi-litarea grupului nr. 4,cu o valoare estimatã532.719.280 lei(119.476.360 euro),din care proiectare7.000.000 lei(1.570.000 euro),execuþie 474.146.600lei (106.339.630euro), costul creditului

29.502.680 lei(6.616.730 euro).Valoarea estimatãtotalã cuprinde cheltu-ieli diverse ºi nepre-vãzute de 22.070.000lei, (4.950.000 euro).Ponderea acestorcheltuieli reprezintã unprocent de 5% din va-loarea lucrãrilor ce sesupun achiziþiei. Încadrul contractului arurma sã fie realizateinstalaþii de desulfurarepentru grupurile nr. 3,valoarea estimatã206.438.130 lei(46.298.830 euro),

din care proiectare2200000 lei (493400euro), execuþie178.375.930 lei(40.005.370 euro),costul creditului16.890.000 lei(3.787.820 euro).Valoarea estimatãtotalã cuprinde cheltu-ieli diverse ºi nepre-vãzute de 8.972.200lei (2.012.240 euro).Ponderea acestorcheltuieli reprezintã unprocent de 5% din valoarea lucrãrilor cese supun achiziþiei.Pentru instalaþiile dedesulfurare pentrugrupurile nr. 4. valoarea estimatã167.886.494 lei(37.652.500 euro),din care proiectare2200000 lei (493400euro), execuþie144254540 lei(32352800 euro),costul creditului14150454 lei(3.173.600 euro).Valoarea estimatãtotalã cuprinde cheltu-ieli diverse ºi nepre-

vãzute de 7.281.500lei (1.633.100 euro).Ponderea acestorcheltuieli reprezintã unprocent de 5% din valoarea lucrãrilor cese supun achiziþiei.Practica de achiziþiipublice a Voicu &Filipescu a crescutsemnificativ în ultimiiani ca volum ºi valoare a proiectelorasistate, avocaþii firmeiabordînd în principaldomeniile energiei, alserviciilor medicale ºiserviciilor informatice.

La momentul încare au fost demarateprocedurile de licitaþie,directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, DanielAndronache, a sublini-at importanþã acestorlucrãri, fãrã de careîncepînd cu anul 2016Termocentrala Mintianu va primi avizul demediu.

Fãrã acestetehnologii se încalcãprevederile de mediustabilite de UniuneaEuropeanã, iar termo-centrala va avea pro-bleme în funcþionare.

Voicu & Filipescu aasistat clientul în toateetapele procedurii deachiziþie publicã orga-nizatã în scopulatribuirii acestui con-tract, încã de la

depunerea ofertei încadrul procedurii.Rezultatul iniþial alprocedurii a fost con-testat de cãtreBabcock Noell GmbH,avocaþii firmeiobþinînd pentru clientclasarea pe locul întîica urmare a reeval-uãrii de cãtre autori-tatea contractantã aofertei depuse ºi ulteri-or desemnarea acestu-ia drept cîºtigãtor allicitaþiei.

Babcock NoellGmbH nu este laprimul proiect dedesulfurare a gazelorde ardere la termocen-trale pe piaþaromâneascã, soci-etatea cîºtigînd în2011 un proiect simi-lar la Iºalniþa, în valoare de 76 milioane Euro plusTVA, fiind ºi atunciasistaþi de echipa deavocaþi specializaþi aVoicu & Filipescu.Voicu & Filipescu esteuna dintre cele maiimportante firme deavocaturã de businessdin România în privinþa cifrei de afaceri ºi a poziþiei pepiaþã.

În prezent, echipafirmei include peste50 avocaþi, consultanþiºi angajaþi, experientaavocaþilor Voicu&Filipescu fiindrecunoscutã inter-naþional de ghidurilegale de renume pre-cum Chambers andPartners, Legal500,IFLR1000.


MaximilianGÂNJU

Delegaþia a fostalcãtuitã din trei ofiþeride poliþie judiciarã dincadrul I.G.P.R.—Direcþia de InvestigaþiiCriminale ºi I.P.J.Hunedoara—Serviciulde InvestigaþiiCriminale, iarîntrunirea a avut caobiect schimbul deexperienþã alpoliþiºtilor în domeniulprotejãrii patrimoniu-lui cultural naþional cureprezentanþi aiComandamentului deCarabinieri Protecþia

Patrimoniului Culturaldin Roma, Italia, ceamai mare unitate spe-cializatã în domeniulprotejãrii moºteniriiculturale din Europa.

Discuþiile au vizatmetodele specifice delucru folosite depoliþiile celor douãstate, aspectele deinteres operativ pelinia traficuluiinternaþional cubunuri culturalemobile sau efec-tuãrii de falsuri aleunor opere de artãde mare valoare ºimodul de ges-tionare a bazelor

de date ale operelorde artã furate.

De asemenea, încadrul întâlnirilor delucru cu reprezentanþiiSecþiei Opere de Artãdin cadrul BirouluiInterpol Roma, au fost

dezbãtute aspectepractice privind modulde aplicare amãsurilor din ProiectulPSHYCHE, proiectcare are în vederemodernizarea ºi diver-sificarea bazei de datea operelor de artã,gestionatã în prezentde O.I.P.C.—INTER-POL.

Totodatã, a fost dis-cutatã oportunitateacreãrii unui nou software care sã per-mitã identificareaimagisticã a operelorde artã sustrase, într-un timp real.

Investiþia de peste 200 de milioane de euro dela CEH, blocatã de contestatari

I nvestiþiile de la Complexul Energetic Hunedoara,blocate de contestatari. Consiliul Naþional de

Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC) a admis laînceputul acestei luni cererea de suspendare formulatãde BILFINGER POWER SYSTEMS GmbH, BABCOCKBORSIG STEINMÜLER GmbH ºi BABCOCK NöellGmbH ºi a suspendat procedura de atribuire a contrac-tului de „Lucrãri la termocentrala Deva privind reabil-itarea grupului nr. 4 ºi instalaþii de desulfurare pentrugrupurile nr. 3 ºi nr. 4”, organizatã de cãtre S.C.Complexul Energetic Hunedoara S.A., pînã lasoluþionarea fondului cauzei.

Poliþiºti hunedoreni în ItaliaO delegaþie a Poliþiei Române a participat la o

vizitã de lucru în Italia, ce a avut ca obiectschimbul de experienþã în domeniul protejãrii patrimoniului cultural naþional. Din delegaþie au fãcutparte ºi poliþiºti din cadrul IPJ Hunedoara, judeþ cares-a confruntat cu braconajul arheologic ºi traficareaunor obiecte de patrimoiu.

Monika BACIU

Existã totuºi ºi per-soane care nu au fost

foarte norocoase dinacest punct de vedereºi care poate dupã odezamãgire în viaþa de

cuplu, dupã mulþi anide relaþie, îºi încearcãnorocul chiar ºi labãtrâneþe în paginile

de matrimoniale, înparcuri unde se adunãde cele mai multe oripersoane varstine sau

la tot felul de eveni-mente culturale.Aceste persoane ar daºi ar face orice sã sesimtã din nou iubite ºirespectate de cãtreparteneri.

În ultima perioadãde timp aceste per-soane varstice dornicede o relaþie au începutsã fie tot mai puþine,lucru care se poatevedea în mica publici-tate la rubrica de mat-rimoniale.

Puþini sunt aceeacare în aceste vremurimai au curajul dupãmult timp sã înceapão relaþie nouã la ovârstã înaintatã. Am

întâlnit totuºi ºi per-soane care s-au cunos-cut prin intermediulacestor rubrici ºi carene-au spus cã nu maicredeau cã îºi pot gãsisufletul pereche chiardacã sunt de mult tre-cuþi de prima tinereþe.Acest lucru nu i-aîmpiedicat sã se lasecuprinºi de dragostemai ales cã unuii din-tre acstia au suferitpierderea persoaneiiubite.

Indiferent de vârstã,toþi ne dorim o viaþãplinã de fericire, liniºteºi respect alãturi depersoana iubitã.


Monika BACIU

Astfel ºoferii caresunt depistaþi la volansub influenþa bãuturilor alcoolice, încazul în care fapta nuconstituie infracþiune,vor avea permisul suspendat o jumãtatede an ºi vor primi oamendã prevãzutã laclasa a V-a de

sancþiuni, adicã 21-50de puncte-amendã,dacã sunt la primaabatere de acest gen.

În cazul în careºoferul aflat în starede ebrietate a produsun accident din careau rezultat pagubemateriale, fãrã cafapta sã constituieinfracþiune, va primi o amendã încadratã la

clasa a VI-a de sancþiuni, acumulând51-120 puncte-amendã, ºi i se va luapermisul pentru unan, iar în cazul în careconducãtorul autocomite aceeaºi abatereîntr-un interval de treiani de când ºi-a recuperat permisul,sancþiunile se majore-azã.

Astfel, el varãmâne fãrã permistimp de un an dacã afost prins la volan înstare de ebrietate ºidoi ani dacã a produsun accident din care aurezultat pagube materiale.

Aceste noi mãsuri

care se gãsesc în noulcod rutier nu sunt sin-gure, aici apãrândnoutãþi legate derespectarea culoriiroºie a semaforului ºitrecerea la nivel decale feratã.

Nu putem spunedecât ca toate acestereguli noi de circulaþie

au fost luate caurmare a numãruluitot mai mare de inci-dente rutiere care dinpãcate au fost soldateºi cu pagube materialedar în primul rând cuvictime în stare gravãsau mai mult decâtatât chiar ºi cu dece-sul.

IleanaFIRÞULESCU

Sâmbãtã 21 sep-tembrie, la Deva aavut loc conferinþa dealegeri la OrganizaþiaJudeþeanã a FemeilorPSD Hunedoara. Auexistat douã candi-date: Liliana Þolaº,fosta preºedintã timpde 7 ani a OF PSDHunedoara ºi NataliaIntotero, fostpreºedinte TSDHunedoara, deputat.

Lupta a fost acerbã,cu tensiuni ºi presiuni,

cu vorbe grele ºi lipsade deminitate pe de oparte, iar pe de alta –cu muncã multã ºidemonstararea forþeipolitice.

Cert este cã organi-zarea a fost de þinutã,

iar scorul a fost zdro-bitor.

Fosta preºedintã afemeilor social-democ-rate din judeþ LilianaÞolaº, care a obþinut73 de voturi din teri-toriu. Deputatul ºi fos-tul preºedinte al tiner-ilor PSD, NataliaIntotero, a obþinut267 de voturidevenind astfelpreºedinta OF PSDfiliala judeþuluiHunedoara.

Femeile social-democrate din ValeaJiului au votat pentruschimbare dând votulNataliei Intotero,lucru fãcut publicînaintea conferinþei.

Liderele organizaþi-ilor femeilor din Valefac parte din echipanou alesei, în calitatede vicepreºedinþi.

Liliana Þolaº detronatã lascor zdrobitor: 267 la 73

D eputatul Natalia Intotero este noua preºedintã a

Organizaþiei de femei PSD filialajudeþeanã Hunedoara.

Teribilismul se plãteºte, scump...

B ãutura nu merge mâna în mânã cu volanul. Chiardacã ºi pânã acum acest lucru era cunoscut de

cãtre toþi conducãtorii auto, de acum înainte lucrurilevor fi ºi mai drastice conform noului cod rutier careîncearcã pe cât posibil sã reducã numãrul persoanelorcare dupã ce au consumat un pahar sã se urce la volan.

Dragostea învinge, indiferent de vârstã

D ragostea nu þine cont devârstã. Acest lucru este

cunosctut de toatã lumea indiferentdacã este vorba de primii ”fluturi”din stomac în perioada adolescenþeisau de persoanele a cãror viaþã decuplu depãºeºte o jumãtate de secol.


LuizaANDRONACHE

Au în schimb pro-grame TV la discreþie,însã din pãcate pentruei, ºi televizoarelefuncþioneazã tot cuenergie electricã.

Casele lor sunt

degradate,acoperiºurile stau sãcadã, faþadele suntscorojite, iar cei maimulþi oameni nu aubani de reparaþii.Fostul primar al local-itãþii Ilie Botgros, afir-ma cã administraþialocalã va face niºte

lucrãri în anul 2012,în cadrul unui programde reabilitare. Ei bine,a trecut ºi 2012, auvenit alegerile, s-aschimbat primarul, auapãrut alte promisiuni,dar casele au rãmas lafel. Acum, de cândprimãria a intrat în

insolvenþã, nici mãcarsperanþã cã acesteconstrucþii vor fi mãcarparþial reparate, nu

mai existã.În anul 2010, aici a

avut loc un incidentcare a pus în pericol

viaþa a doua familii.Tavanul unei camere s-a prãbuºit peste veciniide la parter, cu tot cuchiriaºii de deasupra.Din fericire atunci,nimeni nu a fost rãnit.

LuizaANDRONACHE

Ultima centralã decartier a fost opritãacum 4 ani

În aceastã iarnã,petrilenii se încãlzesccu ce pot sau cu ceau. Ultima redutãcare fãcea parte dinsistemul de termofi-care centralizat allocalitãþii, a fostdoborâtã acum circapatru ani. Centralade cartier, ultima carea funcþionat, a trebuitsã fie închisã ºi deza-fectatã, din cauzã cãmai toþi locatarii s-audebranºat.

„Atunci când amoprit punctul termic,la sistemul centralizatde încãlzire mai eraudoar 80 de beneficia-ri. Acum, fiecare seîncãlzeºte cu resurseproprii”, au afirmatreprezentanþii admin-

istraþiei de la Petrila.Cei care sunt mai

norocoºi ºi ºi-au per-mis, în aceastã iarnãse încãlzesc cu gaz.Dar, în multe aparta-mente din Petrila,oamenii au încã sobepe lemn. Cei maimulþi, însã, vor bãgaîn prizã aparate elec-trice de încãlzit, ceeace, la finalul sezonuluirece va însemna fac-turi mai mari lacurent.

Monika BACIU

Aceºtia trebuie sã seînscrie pânã la data de1 octombrie în cadrulprogramului social,prin care elevii vorbeneficia de o bursã învaloare de 180 de lei.

Beneficiarii progra-mului sunt elevii deliceu care se aflã înîntreþinerea familiilor alcãror venit brut lunarpe membru de familie,în ultimele trei lunianterioare depunerii

cererii, este de maxi-mum 150 de lei, pre-cum ºi elevilor carebeneficiazã de omãsurã deprotecþie,ori aflaþi subtutelã.Dosareledepuse vorfi verificatede biroul deasistenþãsocialã, iarbeneficiariiprogramuluivor fi

anunþaþi în 28octombrie. Elevii carebeneficiazã de aceastãbursã nu pot avea maimult de 20 de absenþenemotivate în cursulunui an ºcolar. Anultrecut, la nivelul judeþu-lui Hunedoara au fostaproximativ 1.300 deelevi din învãþãmântulliceal care au benefici-at de aceastã bursãsocialã.

Fie viaþa cât de grea, mãcar am antena meaL ocuitorii Oraºului Aninoasa au o viaþã grea. Rata

ºomajului este ridicatã, posibilitãþi de angajare nuse întrevãd prea des, iar pentru mulþi dintre ei, inclusivcondiþiile de viaþã sunt mai mult decât modeste. Ceicare locuiesc în casele de colonie situate mai sus deprimãria din localitate, nu au aproape nimic, iar cândnici becurile de pe stradã nu mai lumineazã pentru cãprimãria nu are bani pentru plata energiei, întunericulse instaureazã ºi în casele lor.

În aceastã iarnã, petrileniise încãlzesc cum apucã

L a Petrila, sistemul de termoficare centralizat nu

existã. Astfel, în aceastã iarnã,locuitorii de aici se vor încãlzi cumvor putea sau cum îºi vor permite.

Bani de liceu, pentru elevii dinfamiliile modeste

B ani de liceu. Programul social„Bani de liceu”, derulat de

Ministerul Educaþiei, va continua ºiîn anul ºcolar 2013 – 2014. Eleviicare provin din familii cu veniturimici pot beneficia de programul”bani de liceu”.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþiîntr-o excursie împreunã cu per-soana iubitã, ar fi bine sã nu staþimult pe gânduri. Oricum, ar fibine sã faceþi ceva pentru relaþiilesentimentale. Nu vã ocupaþiastãzi de afaceri, pentru cã s-arputea sã vã loviþi de lipsa decorectitudine a partenerilor.

Aveþi o mare putere de convin-gere ºi relaþiile cu cei din jur suntexcelente. Puteþi sã negociaþicontracte sau sã semnaþi acteoficiale. Aveþi rãbdare ºi nuîncercaþi sã obþineþi câºtiguriimediate. Fiþi atent cum discu-taþi cu o femeie ºi nu faceþiglume riscante!

Este o zi bunã pentru întâlniri cuprietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþio problemã de familie. Sunteþientuziast ºi doriþi sã începeþi olucrare planificatã mai demult.Dacã întâmpinaþi dificultãþi,apelaþi la o persoanã mai învârstã.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, darreuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþipropus, graþie unor idei origi-nale. Profitaþi de aceastã con-juncturã favorabilã, dar cumãsurã. Nu neglijaþi odihna!Persoana iubitã vã apreciazãiniþiativele ºi vã susþine.

Cei din jur vã apreciazã seriozi-tatea ºi vã cer sfatul. Este o zibunã pentru a lega noi prietenii.Ar fi bine sã profitaþi de aceastãperioadã, în care aveþi un randa-ment deosebit. Nu neglijaþi per-soana iubitã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorieîn interes personal, care vãapropie mai mult de persoanaiubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþãcu o persoanã dispusã sã vã deasfaturi pentru afaceri. Aveþi grijãsã nu faceþi nici o promisiune.

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin ºi vã înþelegeþifoarte bine cu familia. Sunteþibine dispus ºi comunicaþi cumare uºurinþã. Puteþi rezolvachiar probleme ale celor din jur.Nu neglijaþi sfaturile unei femei.

Este posibil ca persoana iubitã sãvã facã un cadou deosebit, cucare vã impresioneazã. Dupã-amiazã trebuie sã luaþi o decizieimportantã în ceea ce priveºterelaþiile sentimentale. Ascultaþi-vã intuiþia.

Recunoaºteþi cã vã preocupãexcesiv propria persoanã!Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale. Ar fi bine sãamânaþi activitãþile importantepentru altã datã.

Munca din ultima perioadãîncepe sã îºi arate roadele. Aveþisatisfacþii pe plan social ºi finan-ciar. Vã puteþi asigura succesulîn continuare prin rigurozitateaºi seriozitatea voastrã.

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noiresponsabilitãþi. Conjunctura estefavorabilã activitãþilor intelec-tuale. Aveþi ocazia sã vã afir-maþi. Cei din jur - ºi în special opersoanã de sex opus - nu pot sãnu vã remarce farmecul.

Sunt favorizate relaþiile cu pri-etenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vãîntâlniþi cu o persoanã pe care oapreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzutde multã vreme. Puteþi sãrezolvaþi probleme familiale.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Pregãtind viitorul19:30 Oameni care au schim-bat Lumea (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 În cãutarea luiForrester (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Frumuseþe17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dreptate ºi rãzbunare22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzbunarea0:15 Dreptate ºi rãzbunare (r)

10:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Iubire de legendã (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Suflet de gheaþã14:30 Doctorul casei 15:30 Triumful dragostei (r)16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 CasaIbacka0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Botosani -Steaua11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Botosani -Steaua12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: CFR Cluj -Pandurii Târgu Jiu14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: CFR Cluj -Pandurii Târgu Jiu15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat EuropaLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Digi Sport Special17:15 Digisport Show17:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Justiþiarul23:00 Un show pãcãtos

Scopul a fost acela de aaduna gunoaiele din canalulcare traverseazã parcul. Dela ora 13 a început lupta cugunoiul. Toþi voluntarii s-aualiniat pe malurile canaluluiºi, înarmaþi cu sape, greble,cãngi, saci menajeri ºi bineîmrbãcaþi pentru a face faþãploii care ameninþa sãînceapã, au pornit la adunatpet-uri, sticle, cauciucuri,spray-uri ºi tot felul de deºuriaruncate la întâmplare.

„Considerãm cã emomentul sã tragem ºi unsemnal de alarmã cu privirela anumite atitudini maipuþin lãudabile ºi sã sublin-iem faptul cã acest parc esteun bun naþional. Iar dacã

unii nu-l apreciazã pentruvaloarea lui dendrologicãsuntem convinºi cã el poatefi respectat pentru ceea ceoferã necondiþionat tuturor,ºi anume oxigen”.

Cu o astfel de motivarevenitã din partea organizato-rilor a început ziua demuncã. A fost greu, frumosºi multe zâmbete în jur. Pemãsurã ce se curãþa zonaaceasta pãrea cã este alta. ªichiar aºa era! Era o zonãmai frumoasã, mai curatã ºicu care ne putem mândritoþi hunedorenii.

Iniþiativa acestei acþiunii aavut-o Zoard Bocãniciu, celcare a fost ºi sufletul acþiunii,ceilalþi participanþi fiind„mâinile” lui. Nu a contatvârsta, sexul ºi nici funcþiile

celor prezenþi, acolo toþi aufost oameni care iubescnatura, mediul curat ºirespectã viaþa.

De aceea, organizatorii þinsã mulþumeascã tuturor celorcare au fost prezenþi, dar ºicelor care ne-au sprijinit deacasã, celor care din motiveobiective nu au reuºit sãajungã în parc.

„Considerãm cã reuºitaunei asemenea acþiuni nuconstã în cantitatea de gunoiadunatã, deºi discutãm astãzidespre tone întregi dedeºeuri strânse, ci înmesajul pe care împreunãreuºim sã îl transmitem.

Nu putem sã ne lãsãminvadaþi de gunoaiele arun-

cate la întâmplare. Trebuiesã învãþãm cã gunoiul arelocul lui unde ne putemdebarasa de el, iar mediul,la rândul lui, are ºi el locullui, în sufletele noastre.Suntem convinºi cãoamenii vor arunca din ceîn ce mai puþine deºeuri înmediu pe mãsurã ce vomfi tot mai mulþi care sã leadunãm”, au fost depãrere organizatorii zileide curãþenie în parcul de laSimeria.

La finalul zilei peste 4tone de deºeuri au fostscoase din canalul care tra-verseazã parcul. Va mai finevoie de încã un efortpentru a se finaliza acþi-unea pe întregul curs deapã. Suntem convinºi cã

împreunã cu toþi prieteniinoºtri o sã reuºim acestlucru.

Grupul Voluntar deSprijin al Arboretumului


ANGAJÃM FETEpentru masaj de relaxare,

în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim

cazare. Relaþii la telefon00496980906757 sau

0764832433.

NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, daracum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þineimobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-aîntâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbitîn plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoiede o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral,dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãudestin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia arenevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi înaceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã capãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795

RON01 BANCPOST

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

VÂNZÃRI Vând teren intravilan

în suprafaþã de 800 mp înzona parc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez

garaj zona Poarta 2Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820

Vând struguri.Comuna Bumbeºti-Jiu.

Tel 0731.347.645Vând struguri.

Comuna Bumbeºti-Jiu.Tel 0726.463.456

Nu pot ei arunca gunoi cât putem noi strânge!

Tone de gunoi adunate din canalul Parcului Dendrologic din Simeria

P este 100 de oameni au venit sâmbãtã înParcul Dendrologic din Simeria. Elevi, însoþiþi

de profesori, bunici ºi pãrinþi, oameni fãrã nicio oobligaþie, sportivi, prieteni din cadrul Asociaþiei„Familia Verde” din Timiºoara, administraþia par-cului ºi toþi cei care au aflat de pe Facebook cã erost muncã ºi de fãcut curat au venit alãturi deGrupul voluntar de sprijin al arboretumului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 201316 Sport

DianaMITRACHE

Bãieþi ºi fete,finaliºtii campionatuluinaþional la fotbal-teniss-au luptat, cu medali-

ile pe masã, la Lupeni.A fost o întreceredurã, cu tineri extremde talentaþi, toþi legiti-maþi la Lupeni, pentrucã Clubul Comexim RLupeni este cel mai bun din þarã. Tot de

aici, ne dau asigurãriantrenorii, vor pleca lacampionatul mondial,câþiva tineri, fete ºibãieþi.

„Am jucat cumedaliile pe masã,pentru titlul de campi-oni. De acest turneufinal depinde chiar for-marea lotuluiRomâniei. În finalã s-au calificat douãechipe din Salonta ºi

noi, pentru cãVictory din Cluj nus-au prezentat,deoarece nu aveauºanse. Noi amcondus”, a declaratDima Druncea,antrenorul echipeide la Lupeni.

CampioniiRomâniei sunt,aºadar din Lupeni,iar aceastã echipãeste apreciatã lanivel naþional, pen-tru cã de aici

pleacã la lotul naþionalºi mai apoi devin cam-pioni mondiali, cei maitalentaþi ºi mai deºtepþitineri. Asta pentru cã,spune preºedinteleFederaþiei Naþionale deFotbal-Tenis, niciunfotbalist ºi nicio fotbal-istã care nu are rezul-tate la ºcoalã, nuajunge în lot.

„A fost un turneude final de campionat,

cu echipa din Lupeni,ce a plecat ca favoritãºi la juniori ºi la fete.Mã bucur foarte multcã am reuºit sã orga-nizãm finala aici laLupeni, pentru cã ebine sã se joace finalaaici la o gazdã ce areºanse de a câºtiga”, adeclarat SabinoFrederico Tereza DaLuz Tavareº, preºedin-tele FederaþieiRomâne deFotbal-Tenis,care a fost ºiarbitru în finalade la Lupeni.

De precizatcã, poate ceamai bunãsportivã, lanivel mondial,cu 5 titlurimondialecâºtigate pânãacum este dinLupeni. Aajuns studentã

la Bucureºti, a câºtigatºi aceastã finalã ºiacum va reprezentaRomânia cu aceleaºiºanse ca ºi pânã acum.„Tot aici avem ºi ceamai bunã fatã dinlume. Ana-MariaGherghel e jucãtoareanumãrul 1 la monentulactual în lume. Acâºtigat ultimele 5medalii, din 5 posi-bile”, a mai adãugatpreºedintele federaþiei.

Campionii României la fotbal-tenis sunt din Lupeni

C ampionatul naþional de fotbal-tenis s-a þinut la

Lupeni, în Valea Jiului, pentru cãsunt cei mai buni la acest sport.Mai mult, la Lupeni se antreneazãºi cea care a câºtigat, ani la rând,tilul mondial la acest sport.

Documents

CVJ NR. 456, LUNI 23 SEPTEMBRIE 2013