CVJ Nr 496 luni 18 noiembrie

Artã pentru bine-facere ºi acþiune

>>> PAGINA A 4-A

Þeparii de la telefon - prinºi ºitrimiºi dupã gratii

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 496

Luni, 18 Noiembrie 2013

S-au împlinit 5ani de la tragedia

din subteranulMinei Petrila

>>> PAGINA A 7-A

Cadre medicale în concediu fãrã platã

Lucreazã pestehotare pentru un

trai mai bun>>> PAGINA A 6-A

175 de firme din Valea Jiului,

în TOP 2013>>> PAGINILE 8-9

Baconschi ºi Funeriu la

Petroºani>>> PAGINA A 10-A

Turist prin grãdina vecinului

>>> PAGINA A 16-A

Guvernul scapã CEH de

insolvenþã!>>> PAGINA A 5-A

Explozie într-unapartament din Vulcan>>> PAGINA A 3-A

Z eci de oameni lucreazã pentru aleºii noºtri din Parlament, cu statutul de angajatsau colaborator. Nici o parte a deputaþilor ori senatorilor hunedoreni nu s-au zgârcit

când a venit vorba despre colaboratorii lor, la fel ca ºi restul colegilor din þarã, cã doarbanii nu vin din buzunarele lor, ci de la bugetul de stat, adicã tot de la noi, alegãtorii lor.Printre angajaþii lui Vochiþoiu se regãseºte ºi noul solist vocal al trupei Iris, Rafael, caree unul dintre consultanþii sãi pe probleme culturale! >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Zeci de angajaþi lucreazã pentru aleºii

hunedoreni

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

George Antohi de18 ani ºi DanielPanait Ghimpu de 19ani, ambii din judeþulGalaþi au reuºit sãpãcãleascã o femeiede 63 de ani dinmunicipiul Lupeni cu

3000 de euro ºi 3000de lei, folosind dejacelebra metodã„Accidentul”. Cei doiau sunat-o pe femeiedupã ce au strânstoate datele desprefiica victimei de laFacebook, au aflat cãtânãra este în strãinã-tate ºi au sunat-o pe

mama acesteia.Þeparii i-au spusfemeii cã sunt de laAmbasada Românieidin Spania ºi cã aunevoie de bani pentrua-i apãra fata care acomis un accident înurma cãruia sunt maimulþi rãniþi.Pensionara n-a mai

stat pe gânduri ºi le-abãgat în conturi celordoi suma totalã de 18mii de lei, iar dupã cea luat legãtura cu fiica

ei, a realizat cã a fostînºelatã. Imediat adepus plângere laPoliþia Lupeni, iarpoliþiºtii au reuºit sã

dea de urma celor doiþepari.

Tânãrul de 18 ani afost prins chiar înmomentul în carevroia sã scoatã baniidin cont, la o sucur-salã a unei bãnci dinTg. Bujor, judeþulGalaþi, iar dupã ce l-auaudiat anchetatorii aureuºit sã dea ºi decomplicele sãu.George Antohi ºiDaniel Panait Ghimpuau fost arestaþi pre-ventiv de magistraþiiJudecãtoriei Petroºani,la sfârºitul sãptãmâniitrecute, pentru înºelã-ciune.

LuizaANDRONACHE

“Am fost solicitaþisã intervenim la oexplozie într-unapartament dinVulcan. Suflul a avutloc fãrã a fi urmat deun incendiu, dar adãrâmat douã uºi, ceade la intrare înlocuinþã ºi una de la ocamerã, dar ºi ungeam termopan.

De cum am ajuns,am oprit gazul acolo,iar împreunã cu cei dela Inspectoratul deStat în Construcþii amconstatat cã structura

de rezistenþã a blocului nu a fost afectatã”, a declaratRãzvan Stancu, locþiitor comandatDetaºamentul dePompieri Petroºani.

Victima, în momentul producerii

exploziei era în casãcu soþia ºi un copil,dar arsuri a suferitdoar el. Vecinii, însã,s-au speriat cumplit dezgomotul produs deexplozie.

“Eram afarã, pebancã atunci când amauzit zgomotul. Nuºtiam ce se întâmplã,nu am mai auzit niciodatã un aºa zgomot”, a declarat ofemeie care locuieºteîn locul cu pricina.

La faþa locului ausosit ºi echipele de lagaz pentru a face pro-pria cercetare.

Þeparii de la telefon - prinºi ºi trimiºi dupã gratii

C ei doi tineri care au înºelat o femeie din municipi-ul Lupeni cu peste 18 mii de lei, dupã ce au con-

vins-o cã au nevoie de suma respectivã pentru a-i scãpafata de închisoare dupã ce ar fi comis un accident rutiercu victime, au fost arestaþi de judecãtorii din Petroºani.

Explozie într-un apartamentdin Vulcan

S âmbãtã dupã-amiazã a avut loc o explozie într-unbloc din Vulcan, mai exact într-un apartament.

Suflul s-a produs, din primele cercetãri, din cauza unoracumulãri de gaze într-o locuinþã de pe Aleea Muncii,iar proprietarul apartamentului, un bãrbat, a fost rãnit.El a fost transportat la Spitalul Municipal Vulcan cuarsuri de gradul II pe suprafaþa corpului. Pompierii ºiparamendii au sosit primii la faþa locului.

Datele aratã cã, înmedie, aproape 53 deastfel de cazuri pe zi aufost înregistrate deautoritãþi, se arãta într-un comunicat remispresei de GreenpeaceRomânia.

Statisticile aratã cãcele mai multe cazuride tãieri ilegale s-auînregistrat în judeþelePrahova (2.067 decazuri), Mureº, Bacãu,Suceava, Braºov ºiMaramureº, în fiecarejudeþ înregistrîndu-sepeste 1.000 de cazuride tãieri ilegale în anul2012.

În ceea ce priveºtevolumul de masã lem-noasã extras ilegal, întrei judeþe a fost rapor-

tatã sustragerea a peste15.000 de metri cubide lemn, în Maramureºfiind înregistrat decãtre autoritãþi unvolum de 21.135 demetri cubi de lemn sus-tras ilegal, în Dîmboviþapeste 16.500 metricubi ºi în Suceava,peste 16.200, se mai

arãta în comunicatulcitat.

Volumul total demasã lemnoasa extrasãilegal în 2012 a fost de120.836 metri cubi,care reprezintã, potrivitautoritãþilor, o pagubãde 17.357.598 lei,(aproape 4 milioane deeuro), considerînd doarvaloarea lemnuluiextras ilegal.

Comparativ, înperioada 2009-2011 a fost sustras ilegal un volum de masã lemnoasã de201.451,963 metricubi.

Tãieri ilegale de arbori în 2012 cât în trei ani la un loc

A proape 19.500 de cazuri de tãieriilegale de arbori din pãdurile

României au fost înregistrate în 2012, un numãr dublu faþã de media anilor2009-2011, semnaleazã GreenpeaceRomânia, care solicitã modificarea deurgenþã a Codului Silvic.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 20134 Actualitate

Clubul Copiilor dinPetroºani pare a fi ooazã unde oameni cuiubire de tineri adunãsub acoperiºul sãu ta-lente, le pune în valoarecu rãbdare ºi dãruire,apoi le face cunoscutepublicului cu eforturiremarcabile. Aºa s-aîntâmplat ºi sâmbãtã,când la cafeneauaVictoria din nordulPetroºaniului, s-a vãzutbucuria tinerilor de a-ºivinde operele în scopurinobile, satisfacþiasupremã a muncii lor.

Este vorba devernisajul expoziþiei demetaloplastie ºi desen,

cu vânzare, a cerculuide artã de la ClubulCopiilor, sub îndrumarea celei careeste un bulgãre deenergie ºi voie bunã –Mihaela Cioc.

”Am ales acestcadru pentru caoamenii, în graba lorde a trãi, sã se aibãposibilitatea de avedea, de a ºtii cãexistã talente, existãartã care ne înno-bileazã ºi astfel levenim în întâmpinare.Mã bucur cã existãoameni la dl. CostelPostolache, ºi suntconvinsã cã existã des-tui, care încearcã sãaducã în spaþiul publicacest gen de mani-festare. Aici au expuselevi din clasele V-VIIIºi liceu lucrãri pe caresã le vindem. Au

muncit mult, lucrãrilesunt complexe, ºi ºi-auevaluat singuri munca.Fondurile astfelobþinute le va folosiClubul pentru mani-

festãrile din data de 1 Decembrie, pentrumateriale necesare cercului de artã, ºipentru colegii lor aflaþiîn situaþii mai dificile.S-au cumpãrat câtevalucrãri, iar bucuria loreste de nedescris. Ausatisfacþia muncii ºi aaprecierii publicului.De 1 Decembrie, ZiuaNaþionalã a României,vom avea o acþiune

frumoasã, aici peterasa Victoria, undecopii ai Petroºaniuluivor cânta, vor expunelucrãri specifice ZileiNaþionale, iar dl.

Postolache va oferifasolea cu ciolan publicului. Sperãmîntr-o reuºitã deplinã”– a declarat prof.Mihaela Cioc.

Copiii care au expuslucrãri de metaloplastieºi desen aºteaptã caoamenii, iubitori defrumos, sã le cumperelucrãrile pentru aputea sã-ºi continueactivitatea, pentru caapoi sã activeze pentrumunicipiul lor, dar ºipentru a-ºi ajutacolegii.

Ei sunt SergiuGabriel Berindea,Georgiana AdreeaCrîmu, RalucaArdelean, Diana Sava,Adelina Lupan, KarlaPãuna, AdrianaNiþescu, Oltina Lungu,Andrei Lungu,Teodora Dan, AncuþaCosmeniuc, Denis ºiIzabela (desen),Simona Cantor.

ªi Cronica VãiiJiului a achiziþionat unexponat pentru asparge gheaþa...cumpãrãtorilor.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Artã pentru binefacere ºi acþiuneV ernisajul expoziþiei de desen ºi metaloplastie, cu vânzare, care a

avut loc sâmbãtã, la Cafe Victoria dinPetroºani Nord, a adus bucurie artiºtilorde la Clubul Copiilor ºi Elevilor. Artaadusã acolo unde este public ºi prima zi devânzãri au produs multã bucurie copiilorºi tinerilor, care ºi-au propus sã-ºi ajutecolegii aflaþi în situaþii nefericite, dar ºi sã-ºi continue activitatea. Prima acþiunede amploare a copiilor va avea loc de Ziua Naþionalã a României, când artiºtiivor încânta locuitori ai Petroºaniului.

Guvernulscapã CEH de

insolvenþã!P entru a evita

declanºarea proce-durii insolvenþei de cãtrelichidatorul CompanieiNaþionale a Huilei asupraComplexului EnergeticHunedoara, Guvernul aelaborat un proiect ordo-nanþã de urgenþã ceprevede preluarea obligaþi-ilor fiscale ale CEH faþã deCNH, publicat deja pe site-ul Ministerului Economiei.

Potrivit actului normativcare se gãseºte pe pagina deInternet a Departamentuluipentru Energie din cadrulMinisterului Economiei,Guvernul a decis preluareaobligaþiilor fiscale în valoare depeste 70,2 milioane de lei aleCNH, administrate datorate ºineachitat de ComplexulEnergetic Hunedoara. Deasemenea, Executivul a hotãrât

„stingerea debitului restant pecare Societatea Complexulenergetic Hunedoara îl are faþãde CNH în schimbul preluãriiobligaþiilor fiscale”.

Practic, ordonanþa deurgenþã aprobatã de Guvern afost adoptatã în scopul dimin-uãrii simultane a datoriilorCEH cãtre CNH ºi a datoriilorCNH cãtre bugetul de stat.Astfel, dupã cum au explicatoficialii guvernamentali, prinpreluarea obligaþiilor fiscale,CEH devine noul debitor alacestor obligaþii fiscale, iarANAF descarcã CNH de cre-anþa în cuantum de70.238.352,98 lei urmând ao încasa de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

Reamintim cã lichidatorulCNH SA a cerut insolvenþaComplexului Energetic

Hunedoara din cauza datoriilorneachitate. „CompaniaNaþionalã a Huilei SA, soci-etate aflatã în lichidare, are derecuperat de la ComplexulEnergetic Hunedoara SA sumade 84.795.090,50 lei, dincare 14.075.123,52 leireprezintã o creanþã aflatã înlitigiu, iar suma de70.719.966,98 lei reprezintão creanþã certã, lichidã ºi exigi-bilã, recunoscutã. Deoarece înurma discuþiilor dintre pãrþi ºi ademersurilor efectuate nu s-areuºit stingerea obligaþiei deplatã, s-a depus la TribunalulHunedoara cererea privinddeschiderea procedurii deinsolvenþã“, au anunþat cei dela Expert Insolvenþã SPRLDeva, lichidatorul CNHPetroºani.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Z eci de oamenilucreazã

pentru aleºii noºtridin Parlament, custatutul de angajatsau colaborator.Nici o parte a depu-taþilor ori senato-rilor hunedoreni nus-au zgârcit când avenit vorba desprecolaboratorii lor, lafel ca ºi restulcolegilor din þarã,cã doar banii nu vindin buzunarele lor,ci de la bugetul destat, adicã tot de lanoi, alegãtorii lor.

Cei 586 de deputaþiºi senatori din actualalegislaturã ºi-au angajat2.265 de persoane labirourile parlamentare,iar suma pe care aleºiio deconteazã, lunar,de la Camerã ºi Senat,pentru remunerareaacestora depãºeºte treimilioane de lei. Printrecei darnici, cel puþinfinanciar, sunt ºi aleºiihunedoreni sau mãcar

o parte a lor, cã doarnu or face notã discor-dantã faþã de colegiilor din þarã.

Astfel, potrivitdatelor oficiale,Laurenþiu Nistor (PSD)are un angajat ºi doicolaboratori, CristianResmeriþã (PSD) amers pe mâna colabo-ratorilor ºi are trei per-soane cu acest statut,în timp ce pentruMonica Iacob Ridzi(PPDD) lucrurile s-auîmpãrþit frãþeºte: doiangajaþi ºi doi colabo-ratori. MirciaMuntean – deputatulcondamnat al PDL aretrei colaboratori ºi un

angajat, BogdanÞîmpãu (PNL) ºi-a alespatru colaboratori, întimp ce CarmenHãrãu (PNL) merge totpe mâna colaborato-rilor, având trei per-soane cu acest statut.

S enatorii, ºimai darnici

Senatorii hune-doreni par ºi mai dar-nici când vine vorbadespre angajãrile labirourile lor parla-mentare, iar liderabsolut esteHaralambie Vochiþoiu(PPDD), cel care aacces în Senat prinredistribuire! Astfel,

datele oficiale relevãfaptul cã MarianaCâmpeanu (PNL) aredoi angajaþi ºi treicolaboratori, CosminNicula (PSD) este atâtde ocupat încât arenevoie de sprijinul a 4angajaþi ºi un colabora-tor, Dorin Pãran esteajutat de 4 persoane,dintre care una custatut de colaborator,în timp ce Vochiþoiuare nu mai puþin de11 angajaþi la biroulparlamentar, cu statutde colaboratori. Deprecizat, însã, cã nicicolaboratorii nupresteazã vreo muncãpatrioticã, ci suntremuneraþi!

R afael„cântã”

la biroul luiVochiþoiu

Liderul senatorilorPPDD, HaralambieVochiþoiu susþine cãtoþi cei 11 angajaþi îlajutã în activitatea sa,fiind consultanþii sãi pe

diverse domenii.Printre ei se regãseºteºi noul solist vocal altrupei Iris, Rafael, caree unul dintre consul-tanþii sãi pe problemeculturale! Vochiþoiususþine cã mai are con-sultanþi pe problemede energie ºi de mine-rit, cu care se sfãtuieºtemereu, are oamenicare îi organizeazãagenda deci 11 e ocifrã corectã pânã laurmã, nu!? care m-auajutat mai ales cu

Roºia Montanã". Deprecizat cã senatorulPPDD HaralambieVochiþoiu, ales încolegiul uninominal nr.1 Hunedoara, are 11angajaþi în baza uneiconvenþii civile, con-form statelor de platãaferente lunii septem-brie. Pentru luna iulie,Vochiþoiu a decontatsuma de 4.000 lei cutitlul de cheltuieli depersonal.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Românii au reciclat 16 tone DEEE ºi peste

douã milioane ambalajePET, în opt luni

R omânii au reciclat, în perioada mar-tie - octombrie 2013, mai mult de

16 tone de deºeuri electrice ºi electronice/DEEE/ ºi peste douã milioane de ambal-aje PET prin intermediul aparatelorinteligente de colectare amplasate înreþeaua marilor retaileri, potrivit uneicercetãri realizate de Green Group.

În contextul în care valoarea medie a unui kilogram de DEEE adus era de 5 lei ºi de 0,05 lei pentru fiecare PET colectat, cuantumuldirect al reciclãrii în primele opt luni depãºeºte200.000 de lei, echivalentul a 333 de salariimedii pe economie.

Green Group a introdus pentru prima datã înRomânia sistemul inteligent de colectare adeºeurilor de echipamente electrice ºi electronice,"Reciclatorul Verde', în martie 2013, precum ºiprimul sistem de colectare inteligentã a PET-urilor— "Bancomatul Verde', în noiembrie 2012.

Green Group, cel mai mare investitor în industria verde din România, reuneºte cinci companii specializate în gestionarea, reciclarea ºivalorificarea deºeurilor: GreenTech (primul recicla-tor integrat de PET), GreenFiber Internaþional(producãtor de fibrã sinteticã ºi banda PET),GreenWEEE Internaþional (unitate de tratare adeºeurilor electrice ºi electronice), GreenLampReciclare (singurul reciclator din România caretrateazã echipamentele de iluminat uzate) ºi Green Glass.

Zeci de angajaþi lucreazã pentru aleºii hunedoreni

Monika BACIU

Medicii vor trebuisã deseneze pe trupulbolnavului locul undese va face incizia, iaro asistentã va þinesocoteala pansa-mentelor aºa cum seîntâmplã înainte, ca sãnu mai uite nimenimateriale în pacient.Cei din MinisterulSãnãtãþii au cerut asta

dupã ce au avut locsituaþii neplãcute. Aufost încurcaþi pacienþii,fiind operat cel carenu necesitã o inter-venþie chirurgicalãsau au fost tãiate pãrþisãnãtoase ale corpului.

Conform proiectu-lui MinisteruluiSãnãtãþii, echipa med-icalã va verifica ºi dedouã ori numelepacientului, operaþia la

care e supus, zonaunde va fi tãiat, chiarºi poziþia, dacã acestlucru este relevantpentru procedurachirurgicalã.

Medicii vor fi oblig-

aþi sã macheze cu ocariocã zonaanatomicã unde

urmeazã sã realizezeprocedura, în cazulnostru o pacientã cu

fractura dublã de tibieºi peroneu. Iar coor-donatorul listei de veri-ficare trebuie sã seasigure cã doctorii aufãcut acest desen

Mãsura vine ºi dupãdouã cazuri revoltã-toare petrecute îndecurs de un an laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani. În 2012un copil de trei ani ºijumãtate, care trebuiasã fie operat, la mânadreaptã, a suferitintervenþia la mânastângã, unde nu aveanimic. În cursul acestuian s-au petrecut douãincidente majore laspitalul din Petroºani.în urmã cu câteva sãp-tãmâni, ortopezii auoperat piciorul sãnãtosal unei doamne careavea fracturã lacelalat, iar în luna maitot aici s-a nãscut uncopil cu multiple mal-

formaþii, iar pãrinþiicelui mic acuzãmedicii de neglijenþã.

Înainte ºi dupãfiecare operaþie se vaface inventarul pansa-mentelor, feselor sauacelor folosite. Senumãra tot. Dacãnumãrul iniþial nucoincide cu cel finaldupã intervenþiachirurgicalã, atunci seva intra în starea dealertã.

Dupã completare,lista de verificare aprocedurilor chirurgi-cale se va ataºa lafoaia de observaþie apacientului.

Ea va constitui undocument importantîntr-un caz de mal-praxis sau într-oanchetã la poliþie ºinumai aºa spun ceidin minister echipelechirurgicale vor fi ºimai responsabile.


Monika BACIU

”Sunt persoane înconcediu fãrã platãundeva la 25 de per-soane”, a declaratmanagerul SUP,medicul AlinVasilescu.

În tot acest timp, laspitalul din capitalaVãii Jiului suntvacante cele maimulte posturi.

”Spitalul deUrgenþã din Petroºaniare pe statul de funcþiila ora actualã 1028,5

de posturi din careocupate sunt 866.Diferenþa sunt locurivacanþe care în limitaposibilitãþilor pot fiscoase sau nu la con-

curs. Aici intrã în dis-cuþie un numãr deaproximativ 40-45 demedici ºi în rest per-sonal mediu ºi auxil-iar”, a mai precizatsursa citatã.

Zilele trecute s-adesfãºurat examenulde rezidenþiat. Dacã laspitalul din Petroºaniva veni vreun medicrezident acesta vaaduce cu sine ºi ofinanþare. Situaþiadiferã în ceea cepriveºte cadrele med-icale medii ºi auxiliare.

”Dacã discutãm de

posturile de medici,dacã scoatem acesteposturi la concurspentru anumite spe-cialitãþi care sunt cudeficit mare, avem ºimedici care suntdispuºi sã vinã, oricemedic care vine aducecu sine o ”sumã ” pecare o aduce spitalu-lui.

Dacã discutãm depersonal mediu ºi aux-iliar aici intrã în dis-cuþie doar acolo undechiar nu ne maiputem descurca ºiunde chiar trebuie.Din punct de vedereal bugetului am fãcutreduceri salariale, asporurilor, suntemmici tocmai din cauzãcã bugetul este aºacum este”, a mai spusmanagerul SUP.

Potrivit unui ordinal Guvernului mediciirezidenþi vor beneficiade un stimulent finan-ciar din partea statu-lui.

În ceea ce priveºtecadrele medicale cuvechime, acestea nuvor beneficia de niciomãrire salarialã, faptcare naºte nemulþumiri în sistemul medical.

Cadre medicale în concediu fãrã platã

Lucreazã peste hotare pentru un trai mai bun

Z eci de persoane de la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani sunt în concediu fãrã platã. Au locuri de

muncã în þarã, dar veniturile mici care nu le asigurã si-guranþa zilei de mâine i-au determinat pe angajaþii dinsistemul sanitar sã plece peste hotare. Circa 25 de per-soane angajate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani be-neficiazã de concediu fãrã platã, fiind plecate peste hotare.

Reguli noi în sistemul sanitar

N eregulile din sistemul sanitarschimbã regulile. Dupã ce

câteva spitale din þarã printre careºi cel din Petroºani au þinut primapaginã a ziarelor în ceea ce priveºteerorile medicale, Ministerul sãnãtãþiiintroduce o serie de noi reguli.

L umânãriaprinse,

chipuri îndurerateºi tãcere. Vineri,în sala de apel aMinei Petrila s-aucomemorat vic-timele accidentuluicolectiv de muncãdin anul 2008.

Durere nesfârºitã,disperare fãrã marginiºi doliu. Doliu pestetot. 15 noiembrie2008 - o zi în care s-amai scris o paginãneagrã în cartea VãiiJiului, paginã care varãmâne mereu tipãritãîn istorie.

În ziua aceea, 13 mineri ºi-au pierdutviaþa ºi alþi 15 au fostrãniþi, în urma a douãexplozii care au avutloc la ExploatareaMinierã Petrila. În

prezent, doi dintresupravieþuitoriiexploziei mai lucreazãla mina Petrila, iarunul la mina Lonea.Ceilalþi mineri s-audisponibilizat sau auieºit la pensie.

Rudele ºi autoritãþileau organizat vineri,15 noiembrie, în salade apel a minei, o slujbã de comemorare

oficiatã de un sobor de preoþi.

Apoi, toþi ceiprezenþi în sala de apelau depus coroane deflori ºi lumânãri latroiþa din curtea minei,iar pentru câtevamomentele, oamenii s-au dus ºi la staþia desalvare minierã.

“Am comemorat cei13 bravi mineri care

ºi-au datsufletele înadâncurileminei Petrila.Un evenimentcare probabil neva marca toatãviaþa ºi din care probabil cu toþii amavut ceva de învãþat.Sper ca acesta sã fifost ultimul de acestgen din existenþa

minei Petrila. Sper cã toþi minerii

din Valea Jiului ºi-a datmâna ºi toatã lumea adepus eforturi pentruca astfel de eveni-mente nefericite sã nuse mai întâmple”, adeclarat Aurel Anghel,director general

SNIMVJ.

În urma acestuiaccident colectiv demuncã, autoritãþile audeclanºat o anchetãamplã. Trei persoanedin fosta conducere a

Minei Petrila au fosttrimise în judecatã,fiind acuzate deucidere din culpã,vãtãmare corporalã dinculpã ºi nerespectareaunor mãsuri de pro-tecþia muncii. În urmaprocesului, TribunalulGorj l-a condamnat pefostul director alexploatãrii miniere,Aurelian Necula, laºase ani ºi ºase luni de

închisoare. Fostulinginer-ºef cu secu-ritatea ºi sãnãtateaîn muncã,Gheorghe Roºu, ºi fostul ºef al

sectorului aeraj ºi alstaþiei de salvare

minierã, ªtefan Ungur,au primit pedepse de4 ani de închisoare.Cei trei au declaratrecurs, procesul fiindacum pe rolul Curþii deApel Craiova.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE


R iscãm sã ajungemun popor de ºtirbi ºi

de oameni cu problemegrave de sãnãtate. Astapentru cã la Petroºaniexistã un singur cabinetstomatologic cefuncþioneazã în regim destat ºi acolo doarurgenþele sunt gratuite.

Nu sunt dotãri ºi nici banipentru cabinete stomatologiceîn spitale. Unul singurfuncþioneazã la Petroºani, iarmanagerul Alin Vasilescususþine cã situaþia nu este aºa

cum ar fi normal, iar asta vaduce în timp la problemegrave, mai ales în cazul copiilor. Totul, însã, þine definanþare ºi, mai exact, de lipsabanilor, tocmai de aceea existãun singur cabinet stomatologic

ce funcþioneazã în regim de stat.

„Atât am avut întotdeauna,dacã ne referim la ambulatoriulde specialitate. E un cabinet lacare lucreazã doi doctori, un altreilea e în concediu fãrã platã.Mai existã un cabinet carefuncþioneazã pe lângã centrulHIV. Urgenþele sunt cele pen-tru care Casa alocã o anumitãsumã, toate celelalte consultaþiinu intrã în discuþie în realþia cuCasa”, a precizat AlinVasilescu, managerul Spitaluluide Urgenþã din Petroºani.

Aºadar, nu nerãmâne decât sãmergem la cabineteparticulare ºi, dacãavem bani, sã netratãm afecþiunile danturii. Nici copiii nubeneficiazã de consul-taþii gratuite ºi nici decontroale periodicecum ar fi normal ºi,doar cei care au banipot merge la particular.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S-au împlinit 5 ani de la tragedia din subteranul Minei Petrila

Un singur cabinet stomatologic la Petroºani

Vineri, a avut loc laDeva, festivitatea depremiere a celor maicompetitive firme dinjudeþ din cadrul TOPFIRME 2013, topîntocmit ºi realizat deCamera de Comerþ ºiIndustrie Hunedoara.Acest TOP evidenþiazãrezultatele finaciare ºiperformanþele econom-ice înregistrate de firmeîn anul 2012, un angreu pentru a vorbi decompetiþie economicã.

La întocmirea clasa-mentului s-a plecat de la12.096 firme, dupãaplicarea criteriilor elim-inatorii, au mai rãmas1.991, dintre care 815s-au clasat în TOP.Acestea vor participa ºila Topul Naþional alfirmelor. Clasificarea s-afãcut pe categorii deactivitate, de mãrime,indicatori de eficienþã,respectiv cifra de afac-eri, profit de exploatare,rata profitului curent,utilizarea resurselorumane etc.

Valea Jiului stã bineîn acest TOP, cu 175 defirme, avându-se învedere cã restrângereaactivitãþii miniere adeterminat ca mulþi din-tre cetãþeni, cu pregãtireºi experienþã, sã-ºi ia

soarta în mâini ºi sã-ºideschidã propriile afac-eri, care merg bine ºichiar fac parte de anibuni din elita judeþeanãa oamenilor de afaceri.

Societatea din dome-niul extracþiei cãr-bunelui, respectiv,Societatea de ÎnchideriMine Valea Jiului, a luatlocul I, la categoriaextracþie cãrbune superi-or, întreprinderi mari. ÎnTOP 10 ºi în TOPULinvestitorilor anului, peprimul loc se situeazãSocietatea ComplexulEnergetic HunedoaraSA. Tot în Topul investi-torilor anului, pe locul8, se aflã Societatea deÎnchideri Mine ValeaJiului.

Existã societãþi com-erciale din Valea Jiului

cãrora li s-au acordattrofee ºi diplome deexcelenþã pentru rezul-tatele obþinute în ultimii5 ºi respectiv 3 ani.

În top se aflã soci-

etãþi, care an de an þinstacheta sus, aºa cumeste INSEMEX,Comexim R, dar ºi soci-etãþi mici ºi mijlocii,conduse de oameni

cunoscuþi, au fãcut min-uni în aceastã perioadãde crizã. Încercând sãextragem din Catalogulfirmelor de top pe celedin Valea Jiului, amrãmas surprinºi sã con-statãm cã existã activ-itãþi economice dindomenii pe care nici nule bãnuiam a exista înzonã, de la Petrila pânãla Uricani.

Aºa am aflat cã laconsultaþã ºi manage-ment, Valea Jiului dãlecþii judeþului situîndu-sepe locurile I ºi II în top,de fapt numai acestefirme au fost evidenþi-ate. O altã surprizã oconstituie SC Apa ServValea Jiului, societatecare cu doi ani în urmãavea grave problemefinanciare ºi pe cale deconsecinþã ºi problemede performanþã eco-nomicã. Aceasta seclaseazã pe locul II, lasecþiunea întreprinderimari din domeniul spe-cific de activitate.

La secþiuneaActivitãþi de editareziare ºi reviste, MBDReporter Media SRL,firma care editeazãcotidianul ”Cronica VãiiJiului” ocupã locul II,fiind singura din Vale laaceastã categorie. Pânãanii trecuþi zona noastrã

avea în top mult maimulte firme/ ziare careau ocupat locuri ono-rante în acest TOP,ceea ce denotã cãaceastã perioadã a fostgrea pentru toatã presade la noi, cea care eraconsideratã ca fiind unaputernicã în judeþ, petoate palierele.

În zilele urmãtoarevom publica lista tuturorfirmelor din Valea Jiuluicare se aflã în TOP2013, al Camerei deComerþ ºi IndustrieHunedoara. Cu aceastãocazie locuitorii VãiiJiului pot afla cui se potadresa în caz de nevoie,pentru cã multe dintreacestea sunt necunos-cute, drept pentru carede multe ori cetãþenii s-au deplasat în alte zonepentru cã nu aveauinformaþiile cu privire laexistenþa firmelor careactiveazã în Valea Jiului.În plus, se naºte o starede bine când vezi cã înlocul considerat defa-vorizat, locul unde nu seîntâmplã prea multeexistã un potenþial uriaº,existã elitã economicã ºiprin urmare speranþe deviitor. Doar sistemul sã-ilase liberi pe aceºtioameni de afaceri sã seconsolideze!


Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Ziua UNESCO,marcatã ºi în judeþul

Hunedoara U n bilanþ al sãpãturilor arheologice

precum ºi perspectivele de viitor dela cetãþile dacice din muntii Oraºtiei aufost prezentate de cãtre specialiºti încadrul unei acþiuni care a avut loc laMuzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane dinDeva. Evenimentul s-a desfãºurat cuocazia zilei patrimoniului mondialUNESCO din Romania, care este mar-catã an de an la data de 16 noiembrie.

Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei au fostincluse în patrimoniul UNESCO încã din anul1999. Având în vedere cã ziua de 16 noiembriea fost declaratã ziua patrimoniului mondialUNESCO din România, Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane din Deva a organizat o acþi-une la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru amarca aceastã zi. “Muzeul devean a organizatacest eveniment cu o serie de prezentãri în carese pot vedea câteva lucruri interesante desprecetãþile dacice din munþii Orãºtiei ºi nu numai”,a declarat Cristina Bodor, cercetãtor ºtiinþificMCDR Deva.

În cadrul evenimentului a fost prezentat unbilanþ al sãpãturilor arheologice de la cetãþiledacice din munþii Orãºtiei precum ºi perspec-tivele de dezvoltare a acestui sit. “Ne dorim sã deschidem încã douã trasee de vizitare ºidorim sã implementãm acel proiect privindaccesarea de fonduri europene ºi vrem sã amenajãm ºi drumul de la Valea Albã de 4 km,pentru cã odatã ce avem un drum asfaltat, fluxul de turiºti va fi dublu decât cel de astãzi”, a afirmat ºi Vladimir Brilinsky, administrator al Cetãþilor Dacice.

De altfel, ºi jandarmii hundoreni au prezentatcâteva bune practici în gestionarea patrimoniuluiUNESCO, practici preluate de la partenerii elvetieni, în cadrul unui parteneriat încheiat întreInspectoratul de Jandarmi Hunedoara ºi jandar-mii montani din Elveþia. ªi, sâmbãtã, 16noiembrie, doritorii au putut vizita gratuit expoziþia „Zona capitalei Regatului Dac.O istorie spusã de arheologie”.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Z iuaInternaþional

ã a Studenþilor a fost marcatã ºila Petroºani,unde, organizaþiilestudenþeºti aucreat un eveni-ment unic în cam-pusul universitar.

Pe parcursul întregiizile de ieri, studenþii auparticipat la fel de fel deactivitãþi, de la aerobicîn faþa sediuluiUniversitãþii Petroºani,fotbal cu nãbãdãi peechipe de câte doi,unde jucãtorii au trebuitsã demonstreze cât depricepuþi sunt sã joace

legaþi de un picior saucum este sã dea goluricând mingea rotundãeste schimbatã cu unaovalã, ºi pânã la bãtaiacu cornete de hârtiesuflate din tuberman.Studenþii au putut admi-ra ºi o ineditã expoziþie

de artã fotograficã, iarodatã cu lãsarea seriicerul a fost luminat dezeci de lampioanezburãtoare.

“Am participat la uneveniment unic înPetroºani, unde organi-zaþiile studenþeºti au

marcat ZiuaInternaþionalã aStudenþilor.

A fost o zi deosebitã,cu atât mai mult cu câttoate evenimentele auavut loc în campus,acolo unde este ºi nor-mal sã fie organizatecând vine vorba despremanifestãri studenþeºti.Dupã pãrerea mea afost o reuºitã aceastã ziºi îi felicit pe organiza-tori”, declarã DacianCiodaru, director gene-ral administrativ alUniversitãþii Petroºani.Ziua Internaþionalã aStudenþilor s-a încheiatcu o petrecere, organi-zatã la cantina din cam-pus, care s-a dovedit afi neîncãpãtoare pentru

cei aproximativ 200 destudenþi dornici de dis-tracþie.

De menþionat cã, peparcursul întregii zile,alãturi de studenþi s-aaflat ºi conducereaUniversitãþii Petroºani,în frunte cu rectorul

Aron Poantã. ªi, pentru cã mani-

festarea a fost o reuºitãmeritã sã-i nominalizãmºi pe organizatori, LigaStudenþilor, SindicatulStudenþilor, AsociaþiaStudenþilor Basarabeniºi UPET, iar parteneriau fost UNSR, DirecþiaJudeþeanã de Tineret ºiSport, ºi Casa deCulturã a Studenþilor.

17 noiembrie a fostdeclaratã, oficial, Ziua Internaþionalã aStudenþilor în anul1941, la doi ani dupãce nouã studenþi ºi profesori au fost executaþi deautoritãþile nazistepentru cã au îndrãznitsã protesteze împotri-va sistemului.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

175 de firme din Valea Jiului, în TOP 2013T opul judeþean al firmelor dinHunedoara, aflat la cea de-a XX-a

ediþie, a devenit unul de notorietatea la nivelnaþional. Organizat de Camera de Comerþ ºiIndustrie în baza unor criterii stricte, TOP2013 cuprinde 815 firme dintre care 175 suntdin Valea Jiului. Existã secþiuni în carefirmele din Valea Jiului ocupã toate locurilecategoriei lor, iar în altele, cum ar fi ”creierepentru afaceri” sunt singurele din judeþ curezultate de excepþie figurând ºi în top 10,sau se aflã pe lista celor cu treofee de excelenþã. Dar existã ºi secþiuni unde nu vezi picior de firmã dintre Jiuri...

Studenþii s-au distrat în campus de ziua lor

Vineri, a avut loc laDeva, festivitatea depremiere a celor maicompetitive firme dinjudeþ din cadrul TOPFIRME 2013, topîntocmit ºi realizat deCamera de Comerþ ºiIndustrie Hunedoara.Acest TOP evidenþiazãrezultatele finaciare ºiperformanþele econom-ice înregistrate de firmeîn anul 2012, un angreu pentru a vorbi decompetiþie economicã.

La întocmirea clasa-mentului s-a plecat de la12.096 firme, dupãaplicarea criteriilor elim-inatorii, au mai rãmas1.991, dintre care 815s-au clasat în TOP.Acestea vor participa ºila Topul Naþional alfirmelor. Clasificarea s-afãcut pe categorii deactivitate, de mãrime,indicatori de eficienþã,respectiv cifra de afac-eri, profit de exploatare,rata profitului curent,utilizarea resurselorumane etc.

Valea Jiului stã bineîn acest TOP, cu 175 defirme, avându-se învedere cã restrângereaactivitãþii miniere adeterminat ca mulþi din-tre cetãþeni, cu pregãtireºi experienþã, sã-ºi ia

soarta în mâini ºi sã-ºideschidã propriile afac-eri, care merg bine ºichiar fac parte de anibuni din elita judeþeanãa oamenilor de afaceri.

Societatea din dome-niul extracþiei cãr-bunelui, respectiv,Societatea de ÎnchideriMine Valea Jiului, a luatlocul I, la categoriaextracþie cãrbune superi-or, întreprinderi mari. ÎnTOP 10 ºi în TOPULinvestitorilor anului, peprimul loc se situeazãSocietatea ComplexulEnergetic HunedoaraSA. Tot în Topul investi-torilor anului, pe locul8, se aflã Societatea deÎnchideri Mine ValeaJiului.

Existã societãþi com-erciale din Valea Jiului

cãrora li s-au acordattrofee ºi diplome deexcelenþã pentru rezul-tatele obþinute în ultimii5 ºi respectiv 3 ani.

În top se aflã soci-

etãþi, care an de an þinstacheta sus, aºa cumeste INSEMEX,Comexim R, dar ºi soci-etãþi mici ºi mijlocii,conduse de oameni

cunoscuþi, au fãcut min-uni în aceastã perioadãde crizã. Încercând sãextragem din Catalogulfirmelor de top pe celedin Valea Jiului, amrãmas surprinºi sã con-statãm cã existã activ-itãþi economice dindomenii pe care nici nule bãnuiam a exista înzonã, de la Petrila pânãla Uricani.

Aºa am aflat cã laconsultaþã ºi manage-ment, Valea Jiului dãlecþii judeþului situîndu-sepe locurile I ºi II în top,de fapt numai acestefirme au fost evidenþi-ate. O altã surprizã oconstituie SC Apa ServValea Jiului, societatecare cu doi ani în urmãavea grave problemefinanciare ºi pe cale deconsecinþã ºi problemede performanþã eco-nomicã. Aceasta seclaseazã pe locul II, lasecþiunea întreprinderimari din domeniul spe-cific de activitate.

La secþiuneaActivitãþi de editareziare ºi reviste, MBDReporter Media SRL,firma care editeazãcotidianul ”Cronica VãiiJiului” ocupã locul II,fiind singura din Vale laaceastã categorie. Pânãanii trecuþi zona noastrã

avea în top mult maimulte firme/ ziare careau ocupat locuri ono-rante în acest TOP,ceea ce denotã cãaceastã perioadã a fostgrea pentru toatã presade la noi, cea care eraconsideratã ca fiind unaputernicã în judeþ, petoate palierele.

În zilele urmãtoarevom publica lista tuturorfirmelor din Valea Jiuluicare se aflã în TOP2013, al Camerei deComerþ ºi IndustrieHunedoara. Cu aceastãocazie locuitorii VãiiJiului pot afla cui se potadresa în caz de nevoie,pentru cã multe dintreacestea sunt necunos-cute, drept pentru carede multe ori cetãþenii s-au deplasat în alte zonepentru cã nu aveauinformaþiile cu privire laexistenþa firmelor careactiveazã în Valea Jiului.În plus, se naºte o starede bine când vezi cã înlocul considerat defa-vorizat, locul unde nu seîntâmplã prea multeexistã un potenþial uriaº,existã elitã economicã ºiprin urmare speranþe deviitor. Doar sistemul sã-ilase liberi pe aceºtioameni de afaceri sã seconsolideze!


Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Ziua UNESCO,marcatã ºi în judeþul

Hunedoara U n bilanþ al sãpãturilor arheologice

precum ºi perspectivele de viitor dela cetãþile dacice din muntii Oraºtiei aufost prezentate de cãtre specialiºti încadrul unei acþiuni care a avut loc laMuzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane dinDeva. Evenimentul s-a desfãºurat cuocazia zilei patrimoniului mondialUNESCO din Romania, care este mar-catã an de an la data de 16 noiembrie.

Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei au fostincluse în patrimoniul UNESCO încã din anul1999. Având în vedere cã ziua de 16 noiembriea fost declaratã ziua patrimoniului mondialUNESCO din România, Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane din Deva a organizat o acþi-une la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru amarca aceastã zi. “Muzeul devean a organizatacest eveniment cu o serie de prezentãri în carese pot vedea câteva lucruri interesante desprecetãþile dacice din munþii Orãºtiei ºi nu numai”,a declarat Cristina Bodor, cercetãtor ºtiinþificMCDR Deva.

În cadrul evenimentului a fost prezentat unbilanþ al sãpãturilor arheologice de la cetãþiledacice din munþii Orãºtiei precum ºi perspec-tivele de dezvoltare a acestui sit. “Ne dorim sã deschidem încã douã trasee de vizitare ºidorim sã implementãm acel proiect privindaccesarea de fonduri europene ºi vrem sã amenajãm ºi drumul de la Valea Albã de 4 km,pentru cã odatã ce avem un drum asfaltat, fluxul de turiºti va fi dublu decât cel de astãzi”, a afirmat ºi Vladimir Brilinsky, administrator al Cetãþilor Dacice.

De altfel, ºi jandarmii hundoreni au prezentatcâteva bune practici în gestionarea patrimoniuluiUNESCO, practici preluate de la partenerii elvetieni, în cadrul unui parteneriat încheiat întreInspectoratul de Jandarmi Hunedoara ºi jandar-mii montani din Elveþia. ªi, sâmbãtã, 16noiembrie, doritorii au putut vizita gratuit expoziþia „Zona capitalei Regatului Dac.O istorie spusã de arheologie”.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Z iuaInternaþional

ã a Studenþilor a fost marcatã ºila Petroºani,unde, organizaþiilestudenþeºti aucreat un eveni-ment unic în cam-pusul universitar.

Pe parcursul întregiizile de ieri, studenþii auparticipat la fel de fel deactivitãþi, de la aerobicîn faþa sediuluiUniversitãþii Petroºani,fotbal cu nãbãdãi peechipe de câte doi,unde jucãtorii au trebuitsã demonstreze cât depricepuþi sunt sã joace

legaþi de un picior saucum este sã dea goluricând mingea rotundãeste schimbatã cu unaovalã, ºi pânã la bãtaiacu cornete de hârtiesuflate din tuberman.Studenþii au putut admi-ra ºi o ineditã expoziþie

de artã fotograficã, iarodatã cu lãsarea seriicerul a fost luminat dezeci de lampioanezburãtoare.

“Am participat la uneveniment unic înPetroºani, unde organi-zaþiile studenþeºti au

marcat ZiuaInternaþionalã aStudenþilor.

A fost o zi deosebitã,cu atât mai mult cu câttoate evenimentele auavut loc în campus,acolo unde este ºi nor-mal sã fie organizatecând vine vorba despremanifestãri studenþeºti.Dupã pãrerea mea afost o reuºitã aceastã ziºi îi felicit pe organiza-tori”, declarã DacianCiodaru, director gene-ral administrativ alUniversitãþii Petroºani.Ziua Internaþionalã aStudenþilor s-a încheiatcu o petrecere, organi-zatã la cantina din cam-pus, care s-a dovedit afi neîncãpãtoare pentru

cei aproximativ 200 destudenþi dornici de dis-tracþie.

De menþionat cã, peparcursul întregii zile,alãturi de studenþi s-aaflat ºi conducereaUniversitãþii Petroºani,în frunte cu rectorul

Aron Poantã. ªi, pentru cã mani-

festarea a fost o reuºitãmeritã sã-i nominalizãmºi pe organizatori, LigaStudenþilor, SindicatulStudenþilor, AsociaþiaStudenþilor Basarabeniºi UPET, iar parteneriau fost UNSR, DirecþiaJudeþeanã de Tineret ºiSport, ºi Casa deCulturã a Studenþilor.

17 noiembrie a fostdeclaratã, oficial, Ziua Internaþionalã aStudenþilor în anul1941, la doi ani dupãce nouã studenþi ºi profesori au fost executaþi deautoritãþile nazistepentru cã au îndrãznitsã protesteze împotri-va sistemului.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

175 de firme din Valea Jiului, în TOP 2013T opul judeþean al firmelor dinHunedoara, aflat la cea de-a XX-a

ediþie, a devenit unul de notorietatea la nivelnaþional. Organizat de Camera de Comerþ ºiIndustrie în baza unor criterii stricte, TOP2013 cuprinde 815 firme dintre care 175 suntdin Valea Jiului. Existã secþiuni în carefirmele din Valea Jiului ocupã toate locurilecategoriei lor, iar în altele, cum ar fi ”creierepentru afaceri” sunt singurele din judeþ curezultate de excepþie figurând ºi în top 10,sau se aflã pe lista celor cu treofee de excelenþã. Dar existã ºi secþiuni unde nu vezi picior de firmã dintre Jiuri...

Studenþii s-au distrat în campus de ziua lor

Mircea NISTOR

Fostul ministru alJustiþiei a primit 707voturi iar primarulAradului 705, alte 12voturi fiind anulate. Încele 6 secþii de votaredeschise în judeþulHunedoara, dintrecare una ºi în ValeaJiului, la Petroºani, s-au prezentat 1.424 demembri ai PD-LHunedoara, dintre ceicirca 3.000 aºteptaþila urne.

“Consider cã scruti-nul de sâmbãtã a fosto acþiune binevenitãpentru organizaþianoastrã. Membriinoºtri au putut alege,

în cunoºtinþã decauzã, candidatulpotrivit pentrualegerile prezidenþiale.Un lider puternic sesprijinã pe calitatea

individualã a mem-brilor sãi, cum ºi unpartid de valoare tre-buie sã aibã un lideragreat ºi acreditat demarea majoritate a

membrilor sãi. Cam acest mesaj

încercãm sã-l trans-mitem, ºi prin aceastãaþcþiune, în interiorulpartidului.”, a declaratDorin Gligor,preºedintele PD-LHunedoara. Filiala din

Hunedoara PD-L aorganizat sâmbãtã, 16noiembrie, alegeripentru desemnareacandidatului partiduluipentru alegerile prezi-denþiale din 2014.Scrutinul a fost moni-torizat de observatori

de la centru, printreaceºtia aflându-seRaluca Þurcan,Roberta Anastase,GheorgheIalomiþeanu, IoanOltean, Dorin Floreasau Mircea Hava.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 201310 Politic

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Diana MITRACHE

S chengen edeparte

Veniþi în Valea Jiuluica sã inaugureze douãdintre sediile de partiddin Petrila ºi Petroºani,Daniel Funeriu, TeodorBaconschi le-au vorbitcelor din MiºcareaPopularã despre cât deimportante suntinvestiþiile în minerit,dar ºi despre viitorulþãrii. Fostul ministru deexterne a spus cãRomânia mai are deaºteptat în privinþaaderãrii la Schengen,deºi pe vremea sa eraîntocmit un calendar aladerãrii. „Aveam acestcalendar, 31 oct 2012– 31 martie 2013.

Puciul de anul trecutcare a scãzut radicalcredibilitatea Românieiºi tot ce s-a întâmplatde atunci încoace, ne-apus în situaþia de a fi ºimai departe de acestobiectiv. Pentru intere-sul României, oricepolitician trebuie sã sebatã pânã în pânzelealbe, de aceeaSchengen fãrã termen

cum a zis Barosso,dupã 2014, sã maivedem 2015....Mi-arpãrea rãu ca PMPcând vine la guvernaresã ne bage înSchengen, dar mi-eteamã cã aºa va fi”, adeclarat TeodorBaconschi, fost min-istru de externe alRomâniei.

În ce priveºte situ-

aþia profesorilor, careies în stradã ºiameninþã cu grevageneralã ºi blocareaanului ºcolar, fostulministru Funeriu aspus la Petroºani cãreprezintã un semnalde alarmã. „Eu mãmir. Adicã 2 ani deguvernare nu am avutnicio zi de grevã gen-eralã în condiþii foartegrele, ºi acum cã PSDa bãgat în Senat, foºtilideri sindicali(miºcarea sindicalã easervitã PSD-ului, sãne înþelegem), eu mãmir. ªi asta înseamnãcã a ajuns cuþitul maideparte de os.Înseamnã cã, cu toatãaservirea sindicalã sprePSD, ei vor grevã gen-eralã”, aprecizatDaniel Funeriu, fostministru al Educaþiei.

M inerit cuinvestiþii

ºi fãrã ºpãgi!

Foºtii miniºtri, veniþiîn Valea Jiului aususþinut ºi ideea

mineritului, dar audescoperit ºi ei, ca toþicei care au venit încampanii în ValeaJiului în ultimii 20 deani, cã acest lucru sepoate face cu investiþiiºi le-au cerut baronilordin judeþ sã „micºorezeºpaga”, pentru aatrage investitori, aºacum au fãcut alte zoneale þãrii. „Trebuie sãne confruntãm cu unadevãr. Mineritul decãrbune e deja în sec-olul XIX. Unii spun cãe o formã de energie,care trebuie reinven-tatã sã recurgem dinnou. Trebuie investiþiinoi în Valea Jiului.Trebuie aduºi investi-tori, pentru cã pânãacum, în toate judeþeleroºii nu a cãlcat piciorde investitor strãin.Din cauza baronilor

roºii, foºtii comuniºti,care controleazã aces-te judeþe, de 40 de anicum e la Argeº. De ces-au putut duce investi-tori strãini cu sutele ºicu miile la Sibiu,Braºov, Arad, Cluj sauîn alte locuri? Pentrucã nu i-au respinsspunându-le cã li seface o favoare cãinvestesc aici ºi sã ledea 50%. De mafiaasta trebuie sãscãpãm, de aceea egroaznic când vezi cãei prin regionalizareînþeleg întãrirea puteriiacestor baroni penali,.Care sufocã populaþiiîntregi ºi nu miºcãnimic în aceste judeþefãrã ºpagã într-opiramidã mafiotã pânãla aceºti oameni”, aspus Baconschi laPetroºani.

Baconschi ºi Funeriu la Petroºani

„Vom intra în Schengen când vom ajunge noi laguvernare!” sau „Mã mir cã profesorii ies în

stradã, cã ºtim cã miºcarea sindicalã e de parteaGuvernului!” - sunt douã dintre rãspunsurile la între-bãrile celor doi foºti miniºtri veniþi la Petroºani. TeodorBaconschi ºi Daniel Funeriu au venit sã inaugurezesediile Partidului Miºcarea Popularã din Valea Jiului.

Predoiu, „la mustaþã”, în faþa lui Falcã

D emocrat - liberalii hunedoreni ºi-au ales, în week-end-ul trecut, candidatul pentru alegerile

prezidenþiale ce se vor desfãºura anul viitor. Acestaeste Cãtãlin Predoiu care a obþinut cu doar 2 voturimai multe decât Gheorghe Falcã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013 Politic 11

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

MaximilianGÂNJU

Consilierul prezi-denþial a fãcut maimulte declaraþii cuprivire la situaþia deastãzi a învãþãmântuluiºi s-a declarat unsusþinãtor alînvãþãmântului preuni-versitar privat dupã cea vizitat o grãdiniþãprivatã carefuncþioneazã pe lângão bisericã penticostalãdin municipiulPetroºani. DanielFuneriu susþine cãguvernanþii de astãzinu sunt interesaþi deeducaþie ºi a dat exem-plu situaþia copiilorcare nu-ºi primescbanii necesari navetei.„Vreau sã atrag atenþiaºi sã somez GuvernulRomâniei sã dea baniide navetã copiilor.Domnul prim-ministru,lãsaþi-o mai moale cuºpaga pesediºtilor ºidaþi banii de navetãcopiilor. Sunt zeci demii de copii dinRomânia care nu ºi-auprimit banii de navetã,sunt zeci de mii decopii din Româniacare nu pot sã meargãla ºcoalã pentru cãstatul nu le maiplãteºte banii denavetã. În perioadacrizei, Guvernul Boc,în cea mai neagrãperioadã a crizei,niciodatã nu a întârziatun leu din naveta copi-ilor. Repet, aºadar,doctor Victor Viorel,mai taie ºpagapesediºtilor tãi ºi dã-lebanii de navetã copi-

ilor”, declarat DanielFuneriu.

B uget decrizã

Fostul ministru dinguvernarea Boc a mai

spus cã sub nici oformã bugetulEducaþiei nu va primi6 la sutã din PIB, aºacum cere elevii ºi stu-denþii care au protestatsãptãmâna trecutã.„Vor primi probabil 6la sutã plagiatorii lui

dr. Victor Viorel. Nuvedeþi cã parlamentariilor sunt evazioniºti cuzeci de milioane deeuro? Nu vedeþi cã nuse colecteazã banii, nuvedeþi cã fac rectificãribugetare. Atunci cândam condus MinsterulEducaþiei nu s-a întâm-plat nicio zi sã nu aibãcopiii bani de navetã,nu a fost nicio zi încare cadrele didacticesã aibã întârzieri laplata salariilor, graþieLegii Educaþiei, de doiani de zile nu aþi maiauzit în România deºcoli care sã nu poatãsã îºi plãteascãîntreþinerea. În edu-caþie, doctor VictorViorel are mare noroccu legea pe care amdat-o, cã altfel nu ºtiuce ar face. Dacã o sãpice Victor Viorel câtmai repede, sã dãmjos acest Guvern ºiatunci avem o ºansã,

altminteri nu”, a maispus Funeriu.

I mpresionatde o grãdiniþã

privatã dinPetroºani

Fostul ministru alEducaþiei, DanielFuneriu, a vizitat ogrãdiniþã carefuncþioneazã pe lângão bisericã penticostalãdin Petroºani ºi s-aarãtat impresionat dedotãri cât ºi de nivelulde pregãtire oferit deunitatea preºcolarã.

Consilierul prezi-denþial Daniel Funeriu,ministru al Educaþiei înguvernarea Boc, acerut actualului guvernsã aplice LegeaEducaþiei aduptatã defosta putere ºi sã alocefonduri ºi unitãþilor deînvãþãmânt preuniver-sitare private. Funerius-a arãtat mulþumit de

faptul cã proiectul sãuprivind “grupe zero”îºi aratã acum roadeleºi cã a fost menþinut ºide actualul ministru alînvãþãmântului. DanielFuneriu a spus laPetroºani cã grãdiniþape care a vizitat-o ar fiprimit, dacã legea ar fifost aplicatã, circa 120de mii de lei anual,bani care ajutau foartemult în condiþiile încare unitatea deînvãþãmântfuncþioneazã de 18 anidoar din sponsorizãriºi ajutor extren.„Doctor Victor Viorelar fi bine sã mai laseºpãgile cãtre pesediºtiºi sã dea bani la edu-caþie”, a afirmatFuneriu. Fostul min-istru a mai spus cãindiferent de unitateade învãþãmânt, de statori privatã, elevul tre-buie sã primeascãaceeaºi sumã din buge-tul de stat pentru edu-caþia sa.

MaximilianGÂNJU

Partidul condus înjudeþul Hunedoara defostul inspector general ºcolar,Alexandru Lãutaru, aadunat, la deschidereacelor douã sedii departid din Petroºani ºiPetrila, zeci de simpatizanþi, unii dintre ei optând pentru a-ºi face adezi-une chiar la inaugu-rare.

PreºedinteleOrganizaþiei Judeþenea Partidului MiºcareaPopularã, AlexandruLãutaru, s-a arãtatimpresionat denumãrul mare de par-ticipanþi ºi spune cãdoreºte ca în Valea

Jiului, formaþiunea pecare o conduce sãaibã un nucleu puter-nic.

La inaugurareacelor douã sedii auluat parte DanielFuneriu, fondatorulFundaþiei MiºcareaPopularã, dar ºiTeodor Baconschi ºi

Cristian Petrescu dinpartea Comitetului deIniþiativã Naþionalã aPMP. Formaþiunea areîn judeþul Hunedoaraaproximativ 600 demembrii iar singurelelocalitãþi în care încãnu existã un sediu alPMP sunt Uricani ºiGeoagiu.

Nu merg la ºcoalã pentru cã n-au bani de navetã

F ostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, aflatîn Valea Jiului pentru a inaugura sediile

Partidului Miºcarea Popularã, a declarat la Petroºanicã sunt zeci de mii de elevi care nu pot beneficia de educaþie pentru cã puterea actualã nu le-a mai datbanii necesari navetei.

Partidul Miºcarea Popularã are organizaþii ºi în Valea Jiului

F ormaþiunea politicã recentînfiinþatã are mulþi susþinã-

tori în Valea Jiului, dacã neraportãm la numãrul celor care auparticipat la ceremonia de inaugu-rare a celor douã sedii de partiddeschise la Petrila ºi Petroºani.


LuizaANDRONACHE

În Piaþa agroalimen-tarã de la Vulcan îlîntâlnim pe nea’Gogu, care mai face ºiel un ban când vindeverdeaþã din grãdinaproprie, vara fructe de

pãdure, iar toamnaciuperci culese de el.Acum, însã, l-am gãsitcu taraba plinã deurzici, plante care dealtfel cresc ºi se culegprimãvara.

“Vã spun drept cãle-am cules dintr-ovale, aproape de apã,

pentru cã acolo crescmai bine. Eu le-amcules cu mâna meavineri ºi azi, sâmbãtã,le-am adus sã le vânddupã ce am oprit ºi euo plãsuþã. Toatã lumeamã întreabã cum dele-am gãsit acum, dardupã ce se mirã un

pic, cumpãrã câtevagrãmezi. Le dau ieftin,sã ºtiþi, un leu grãma-da”, ne-a declaratdomnul Gogu.

Pentru ca nu suntpretentioase, nu tre-buie udate si niciplivite, urzicile crescpeste tot, fara sa fiesemanate de cineva.Le poti vedea pestetot, pe langa garduri,pe marginea dru-murilor si a apelor, ingradini si livezi, pedealuri si chiar maisus, in zona alpina.Datorita continutuluibogat de vitamine siminerale, urzicile sunt

folosite, inca din celemai vechi timpuri, atatca aliment, cat si camedicament, pentrudetoxifierea organis-mului si regenerarealui.

Urzicile contin vita-mine, A, B2, C, K,minerale, calciu, fier,magneziu, siliciu, clo-

rofila ºi substante proteice.

CarmenCOSMAN

Proiectul legiidescentralizãrii a fostadoptat la finele sãp-tãmânii trecute deGuvern, iar textul afost trimisParlamentului pentrua fi adoptat, prinangajarea rãspunderiiGuvernului, într-oºedinþã comunã, îndata de 19 noiembrie.De asemenea, tot îndata de 19 noiembrie,dar cu câteva ore maidevreme se vor discu-ta eventualele amen-damente, care pot fiformulate pânã luniseara. Potrivit proiec-tului de act normativse pãstreazã primaformã de regionalizarediscutatã, în carejudeþul Hunedoara vafi inclus în RegiuneaVest, cu Arad, Timiººi Caraº – Severin.Asta dupã ce s-a mai

discutat o formã dereorganizare, în careHunedoara ar fi fostaºezatã alãturi de Albaºi Sibiu, mult maiagreatã de oficialiihunedoreni. „Eu, sin-cer, aº opta pentru oregiune cu Sibiul ºiAlba. Suntem maiapropiaþi chiar ºi cul-tural, nu numai ca ºitradiþii. Pe mine m-adezamãgit foarte multpoziþia celor de laTimiºoara în legãturãcu Direcþia deFinanþe. Or, poziþiaasta o vom aveamereu. Nu e una decooperare ºi colegiali-tate, ci una de a punepiciorul în prag, cãavem un socru peacolo…Iar asta nu neavantajeazã”, este depãrere Tiberiu Balint,vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara. El consid-erã cã riscãm sã fimoaia neagrã, ºi nu pe

criterii economice, roide dezvoltare unitarãa judeþelor în interi-orul regiunii, ci pe celde clientelism politic.

C e prevededescen-

tralizarea

Potrivit proiectuluide act normativ pecare Guvernul vreasã-ºia sume rãspun-derea, descen-tralizarea cuprindemai multe aspecte.Astfel, în compe-tenþele autoritãþilorpublice locale vorintra: serviciile desãnãtate publicã lanivel judeþean, admin-istrarea plajelor turis-tice maritime ºi flu-viale, ale râurilor,pâraielor, adminis-trarea sistemelor degospodãrire a apelor,protecþia mediului,pescuit ºi acvaculturã,

administrareaunitãþilor sportive ºide tineret, a taberelorºcolare, centrelor deagrement, caselor deculturã ale studenþilor,precum ºi a cluburilorsportive de la nivellocal; dezvoltare ºipromovare turisticã;organizeazã ºidesfãºoarã activitãþieducativeextraºcolare/de tip

nonformal princluburile copiilor, pro-tejarea patrimoniuluicultural de pe teritoriuljudeþului, imple-mentarea programelorjudeþene în domeniultineretului ºi sportului

Ministerul Sãnãtãþiiva avea DirecþiileJudeþene de Sãnãtatepublicã, fãrã funcþia

de inspecþie ºi controltrec la autoritãþilelocale, centrele deaparaturã medicalã,centrele de tratament,centrele medicale ºiambulatorii de special-itate vor trece în sub-ordinea autoritãþilorlocale.

În cadrul procesuluide descentralizare nuva intra CasaNaþionalã de Asigurãri

de Sãnãtate ºi niciambulanþele.

De la MinisterulAgriculturii vor fitransferate în subor-dinea autoritãþilorlocale direcþiilejudeþene fãrã unitateafito-sanitarã, oficiilejudeþene de studiipedologice ºi agro-nomice, casele

agronomului. Deasemenea, camereleagricole actuale, caresunt în subordineaconsiliilor judeþene, sevor reuni într-o struc-turã care se va numiOficiul JudeþeanAgricol ºi care vatrece sub autoritateaConsiliului Judeþean.

De asemenea, de laministerul Mediului vapleca în teritoriuAgenþia Judeþeanãpentru protecþiaMediului, care va intraîn subordinea

ConsiliuluiJudeþean ºiAgenþia pen-tru Pescuit ºiAcvaculturã.

AutoritateaNaþionalãpentruTurism vatrece laConsiliileJudeþene,care vor aveacompetenþede autorizareºi clasificareîn turism.

Ministerul Educaþieiva fi cel mai puþinimplicat în procesul dedescentralizare,existând o singurãprevedere, cea privindînvãþãmântul tehnic ºiprofesional.Inspectoratele ºcolarenu se descentral-izeazã.

Descentralizare: Guvernul ne repartizeazã la Timiº.Oficialii CJ Hunedoara ar vrea cu Alba

P roiectul legii descentralizãrii a fost finalizat, iarpentru acesta Guvernul îºi va asuma rãspunderea

în parlament în data de 19 noiembrie. Potrivit acestuiproiect, judeþul Hunedoara ar urma sã fie inclus înregiunea de Vest, cu Timiº, Arad ºi Caraº – Severin, întimp ce oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ar fipreferat regiunea ce cuprinde judeþele Alba ºi Sibiu pecare le considerã mai apropiate de Hunedoara.

Urzici în noiembrie?! Ei bine, este posibil!

C ã timpul ºi vremurile s-au dat de tot peste cap,ºtim deja ºi auzim mai ales de la tot felul de spe-

cialiºti ºi cercetãtori ai încãlzirii globale, dar de cevatimp putem vedea asta cel mai bine în piaþã.Nutriþioniºtii care scriu pe site-uri de specialitate nespun cã nicio primãvarã nu trebuie sã treacã fãrã amânca urzici, dar ce facem când acestea cresc ºi se culegºi toamna târziu?! Ei bine, profitãm de ocazie ºi le gãtim.


Monika BACIU

”Pentru fetiþe aºtep-tãm sã primim pal-tonaºe, gecuþe deiarnã. Pentru bãieþiavem geci de fîº, pan-taloni mai groºi, decice este specificsezonului. Pãrinþiicautã ºi costume întrgiºi gecuþe sau cãciuligroase cu blãniþe pen-tru sezonul rece secautã. Preþurile suntpentru toatebuzunarele. Avempreþuri începând de la50 de lei, la 60, 108gecile groase, pebuzunarul tuturor”,spune Ramona,vânzãtor al unui maga-zin de haine destinatpiticilor.

Situaþia este multmai simplã pentruadulþi. Cumpãrãtoriiau douã variante, fieîºi cumpãrã hainelenoi, fie la mâna adoua. De cele maimulte ori, cumpãrã-turile pentru reîn-noirea garderobei sefac de la magazinelecu haine la mâna adoua.

”Iau haine de lasecond-hand. Suntmult mai ieftine ºi uni-cat”, spune opetroºãneancã

Alþii pun însã totulpe seama calitãþii.

”Sincer, la second-handuri marfa este demult mai bunã calitatedecât cele de la maga-zinele cu haine noi,

unde preþurile suntmult prea ridicate pen-tru buzunarele noastrecelor din Valea Jiuluiºi calitatea lasã dedorit”, spune o altãpetroºãneancã.

Avantajele acestormagazine sunt multi-ple.

”Lumea vine înfiecare zi, preþurile

sunt foarte mici, atrac-tive, în funcþie devânzãri avem ºi reduc-eri, 50%, 5-3-2 lei, unleu. În general secumpãrã hainele deiarnã, gecile, vestele,pantalonii. Avemmarfã de calitate ºiunicat”, spuneAdriana vânzãtoare laun magazin second

hand din Petroºani. La polul opus sunt

magazinele cu hainenoi, unde preþurilesunt ceva mai ridicate.

”Acum cã au scãzuttemperaturile, vinelumea sã cumperehaine, cizme, pal-toane, ceea ce avem.Preþurile sunt de la300 de lei în sus, spreexemplu un paltonromânesc.

Avem ºi paltoane 2în 1, adicã cu glugã lacare gluca estedetaºabilã. Pot fifolosite ca un paltonelegant, fãrã glugã sausport cu glugã. Cinevrea un produs de cal-

itate îl cumpãrã”,spune Simona, vânzã-tor la un magazin dincentrul comercial.

Chiar dacã maipuþine la numãr, existãmagazine destinate înspecial domnilor.

”Ne-am aprovizion-at cu ghete de iarnã,majoritatea sunt depiele, îmblãnite, pal-toane avem la preþuripentru toatã lumea dela 150 la 350 de lei.Avem blugi care suntmai groºi decât celede varã. În mare parteavem pentru toatevârstele, dar cele maimulte sunt pentrutineret, avem ºi ghetepentru oameni mai învârstã.

O pereche de gheteîmblãnite de pielecostã între 180-200de lei, care cred eu cãe un preþ bun”, spuneIldi.

Preþurile hainelorde iarnã variazã de laun magazin la altul. Oþinutã completã pentrusezonul rece poateajunge la 1000 de leipentru adulþi ºi 300-400 de lei pentrucopii.

Chiar în ziua în careatenþia tuturor este îndrep-tatã cãtre PatrimoniulMondial UNESCO, doam-na care a avut în grijã, ogrijã de mamã am puteaspune, SarmizegetusaRegia a devenit centrulatenþiei publice. LucreþiaRâmbetea a înconjuratpãmântul odatã ºi jumãtatepe la Ecuator. Pe jos! Prinploaie sau pe arºiþa verii,prin zãpadã, pânã lagenunchi sau prin noroaielemunþilor, a plecat zilnic deacasã pentru a-ºi face dato-ria, fãrã sã aºtepte vreorãsplatã pentru asta. S-aîntâlnit cu toate jivinelepãdurii ºi nu s-a temut deele. În fiecare zi pleca de

acasã ºi batea, cu piciorul 7kilometri pânã la locul ei demuncã. Acolo cosea iarba,iar unde nu putea o smul-gea cu mâna. Curãþa mon-umentele de muºchi ºiîntreg locul de mizeriilelãsate de turiºti. A mãturattoamnã de toamnã frunzelecãzute pe monumente, într-o luptã inegalã cu vântulcare le aducea înapoi. Înspinare avea totdeauna ostraiþã cu pliante ºi insignepe care le oferea turiºtilorspre cumpãrare, fãcând ºimarketing pentru cetãþiledacice din munþii Orãºtiei.Seara revenea acasã, tot pejos ºi tot 7 kilometri,indiferent de vitregiilevremii. De data asta la deal

pe la Feþele Albe. 14 kilo-metri pe zi. 14 kilometripentru o singurã cauzã. De17 ani. Acum se pregãteºtede pensionare ºi vine dincând în când acolo. Toþi ceicare, acum, îngrijesc loculei drag, îi spun, cu respect,

ªEFA. Ascultã de ea ºi îiurmeazã sfaturile care tot-deauna sunt bune. Numaiea ºtie cum trebuie curãþatdrumul pavat, numai ea ºtiecum trebuie cãrate frunzele

adunate.Au fost prezenþi colegi

de serviciu, prieteni sosiþide la Bucureºti ºi Cluj spe-cial pentru a o felicita peaceastã româncã minunatã.

Haine de iarnã

De la pitici pânã la seniori, de la second hand sau noi

C hiar dacã e iarnã ºi piticii trebuie sã fie grosîmbrãcaþi ºi la modã. Iarna se apropie cu paºi

repezi, iar oamenii sunt în febra cumpãrãturilor. ªicopiii trebuie sã fie îmbrãcaþi corespunzãtor în sezonulrece. Aºa cã la magazinele de profil s-a început dejaaprovizionarea cu hãinuþe pentru juniori.

Încã un om de valoare a fost rãsplãtit

L ucreþia Râmbetea a ajuns la Deva toc-mai din inima munþilor Orãºtiei.

Îmbrãcatã în costum popular, în semn depreþuire pentru cei care aveau sã ocunoascã, domnia sa a rãspuns invitaþiei dea fi cunoscutã, de a vorbi despre munca sa ºide a primi mulþumirile noastre, ale tuturor.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Deºi treceþi printr-o perioadã difi-cilã pe plan financiar, reuºiþi sãrãmâneþi optimist ºi încercaþi sãvã mobilizaþi partenerii de afac-eri. Sunteþi predispus la acci-dente. Daþi dovadã de prudenþãîn tot ce faceþi.

În prima parte a zilei, sunteþinemulþumit de tot ce se petreceºi aveþi tendinþa de a contrazicepe toatã lumea. Acordaþi maimultã atenþie familiei ºi, maiales, partenerului de viaþã.Împreunã puteþi rezolva o prob-lemã financiarã.

V-aþi propus sã faceþi ceva folosi-tor pentru casã. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie. În partea adoua a zilei s-ar putea sã aveþimici probleme de sãnãtate, trecã-toare. Acordaþi mai mult timpodihnei ºi relaþiilor sentimentale.

Se pare cã deveniþi irascibil dincauza schimbãrilor de program.Dacã nu vã temperaþi nervozi-tatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cucolegii de serviciu ºi cupartenerul de viaþã.Concentraþi-vã asupra activ-itãþilor ce nu suportã amânare!

Sunteþi tentat sã vã angajaþi înmai multe activitãþi în acelaºitimp. Nerãbdarea ºi nervozitateavã pot reduce randamentul. Fiþifoarte atent în activitatea profe-sionalã, pentru a evita întârzierileºi greºelile, care vã pot atragereproºuri din partea ºefilor.

Se anunþã o zi tensionatã, dincauza colaborãrii dificile cu unpartener de afaceri. Se pare cãaveþi opinii diferite în ceea cepriveºte o investiþie importantã.Temperaþi-vã impulsivitatea.Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã,situaþia se va rezolva.

Se pare cã nu sunteþi în apeledumneavoastrã. Nu vã asumaþinoi responsabilitãþi, pentru cãriscaþi sã vã irosiþi energia.Sunteþi predispus la stãri depre-sive ºi accidente vasculare.Pãstraþi-vã calmul!

Aveþi tendinþa de a deveni impul-siv. Fiþi prudent în tot ce faceþi.Dupã-amiazã primiþi o sumãimportantã de bani. S-ar puteasã fie vorba despre o recompen-sã pentru rezultatele bune peplan profesional.

Este posibil sã aveþi probleme desãnãtate din cauza oboselii acu-mulate ºi a stãrii de tensiune încare vã aflaþi. Ar fi bine sãreduceþi ritmul de muncã ºi sã vãdozaþi efortul.

Deveniþi irascibil din cauza sur-menajului. Evitaþi activitãþile carenecesitã efort ºi putere de con-centrare. Puteþi sã vã ocupaþi deprobleme casnice. Nu rãspun-deþi la provocãri.

În cursul dimineþii sunteþi puþincam agitat ºi nu reuºiþi sã vãcontrolaþi impulsivitatea. Riscaþisã provocaþi discuþii aprinse.Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã.De asemenea, ar fi bine sã circu-laþi cu prudenþã.

S-ar putea sã aveþi o discuþieaprinsã cu o persoanã tânãrã ºisã spuneþi cuvinte jignitoare laadresa acesteia. Existã pericolulsã fiþi implicat într-un accident decirculaþie. Amânaþi cãlãtoriile.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:30 Profesioniºtii... (r)12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport

20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Distractis

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cutremur sub gheþuri17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Masterchef - Probacelebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV23:05 Homeland

10:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Triunghiul dragostei (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r)14:30 Doctorul casei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Ucraina -Franþa11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ucraina -Franþa12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat ChampionsLeague13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat ChampionsLeague14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat ChampionsLeague15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport17:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Conform Eurostat,România a înregistrat întrimestrul al treilea ceamai puternicã creºtereeconomicã din UniuneaEuropeanã, în timp ceeconomia zonei euro acunoscut una de doar0,1%, dupã ce a ieºit întrimestrul al doilea dintr-orecesiune prelungitã.

Astfel, cursul euro a

revenit, dupã aproape olunã, peste pragul de4,46 lei. Dacã la finalulsãptãmânii precedentemedia a fost de 4,4424lei, lunea trecutã aceastaa sãrit la 4,4531 lei.Maximul de 4,4619 lei afost înregistrat la jumã-tatea sãptãmânii, pentruca în urmãtoarele douãzile euro sã coboare pânãla 4,4502 lei.

Ultima ºedinþã a sãp-tãmânii a fost foartecalmã, transferurile,reduse ca volum, real-

izându-se înjurulpraguluide 4,45 lei, astfel cãla închidere cotaþiile dinpiaþã erau de 4,45 –4,4530 lei, faþã de4,4520 – 4,4550 lei, ladeschidere.

Volatilitatea redusã acursului euro s-a reflectat

ºi în preþurile futures dela Sibiu, unde tranzacþiilepe decembrie s-au real-izat la 4,45 – 4,4644.

Cel mai ridicat curs aldolarului s-a înregistratmarþi, 3,3267 lei, pentruca vineri acesta sãcoboare la 3,3101 lei,medie apropiatã de ceade la finalul sãpãtãmâniiprecedente.

Francul elveþian aurcat miercuri la 3,6227lei, faþã de media de lunicare a fost de 3,6129 lei,pentru ca la sfârºitul sãp-

tãmâniisã

coboarela 3,6038lei.

Volatilitateaperechii euro/dolar s-aredus la culoarul 1,33 –1,35 dolari, piaþa ameri-canã închizându-se vinerila 1,3459 dolari, dupã ceîn cursul dimineþii a fostatins maximul de 1,3504dolari.

Revenirea euro la 1,35dolari s-a datorat reacþi-ilor apãrute în piaþã dupãdeclaraþiile fãcute joi deJanet Yellen,vicepreºedintele actual alRezervei Federale ameri-cane, propusã de admin-istraþia Obama pentrupreluarea funcþiei depreºedinte, dupãretragerea lui BenBernanke.

În cursulinterviului deconfirmare dincadrul Comisieimonetare aSenatului SUA,Janet Yellen,care este o pro-motoare a pro-gramului derelaxare cantita-tivã, a declaratcã „am progre-sat bine, dar maiavem de merspentru arecâºtiga terenulpierdut în crizã ºiîn recesiune“,

apreciind cã economiaamericanã încã arenevoie de ajutorulRezervei Federale, carese ridicã lunar la 85 mil-

iarde de dolari. În aceste

condiþii, investitoriiconsiderã cã primareducere a injecþiilor

de lichiditate îneconomia SUA ar

putea avea loc, cel maidevreme, în martie, chiardacã ultima întâlnire acomitetului de politicãmonetarã a Fed, cu BenBernanke la butoane, seva desfãºura între 17 ºi18 decembrie.

La Sibiu, euro s-a tran-zacþionat pe decembrie la1,3368 – 1,3505 dolari,pe martie la 1,335 –1,349 dolari iar pe iuniela 1,34 – 1,342 dolari.Uncia de aur cu scadenþaluna viitoare nu a maitracut de pragul de1.300 dolari, preþurilefutures fluctuând între1.262,90 ºi 1.293dolari.

Analiza cuprindeperioada 11 – 15 noiem-brie.


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

ÎNCHIRIERIOfer spre închiriere

apartament cu douã camere mobilatcomplet, modern, izolat termic, cuîncãlzire centralã, aragaz, frigider,situat în Petroºani la 100 metri depiaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru pregãtire

pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau0761.603.160

CUMPÃRÃRIColecþionar serios, cumpãr:

fotografii vechi ºi cãrþi poºtale cusubiect CFR: locomotive, trenuri,gãri etc. Ofertã serioasã.

Relaþii la telefon:0725627320

SERVICIISocietate comercialã organizeazã lasediul SC LUX GUARD PROTEC-TION SRL din Vulcan, Bdul MihaiViteazu, Bl. 91, parter, curs de for-

mare profesionalã pentru

AGENT DE SECURITATE

Informaþii suplimentare la tel. 0786139650

Euro, stabil la 4,45 lei

L eul rãmâne foarte sensibil laevoluþia perechii euro/dolar, chiar

dacã starea economiei româneºti dãsemne clare de redresare, conform INSavansul luat de PIB în primele nouãluni fiind de 2,7%.


Monika BACIU

”Ar trebui sã se facãrigolele ca sã nu maimeargã apa pe drum ºicând vine ploaia spalã tot.Faþã de alte drumuri eacceptabil, dar turiºtii vorceva ca la ei. Unde suntgropi ar trebui sã fie pietru-it”, spune Elena Mãlinescu,locuitor al strãziiSlãtionioara.

Edilul municipiuluiPetroºani spune cã anultrecut s-a intervenit la

reabilitarea, parþialã a dru-mului, însã acesta împreunãcu alte câteva drumuri suntincluse într-un program deasflatare.

”În porþiunea respectivãam intervenit ºi anul trecutºi anul acesta cu pietriº, amfãcut o amenajare tempo-rarã. Vom vedea pentru cãnoi vrem sã asfaltãm toatedrumurile care duc sprecomunitãþile sãteºti dinPetroºani, deja am fãcut unstudiu de fezabilitate”, aprecizat edilul Tiberiu Iacob

Ridzi.Drumul duce spre unul

dintre cele mai importanteobiective turistice alemunicipiului Petroºani, maiexact spre MuzeulMomârlanului. Edilul spunecã...

” Tocmai de aceea avemîn plan asfaltarea tuturordrumurilor care suntpatru la numãr,Slatinioara, DaljaMare, DaljaMicã, Sãlãtrucºi Roºia ”, amai precizatRidzi.

Oameniidin zonã se maiplâng de faptulcã traseele turisticece duc spre MasivulParâng nu sunt amenajatecorespunzãtor, iar turiºtiiveniþi din alte locuri se

rãtãcesc.Mai mult local-

nici care þin neaparat ladezvoltarea turisticã a zoneispun cã potenþialii turiºtitrebuie sã treacã prig grãdi-ni private pentru a ajungela munte.

”Scrie cã e cãrare turis-ticã, dar acolo e ceva dedorit, la pod. Nu se poateurca decât prin grãdinavecinului. Erau niºte tãbliþe

cu roºu ºi alb, iar acum numai e amenajatã ºi turiºtiise rãtãcesc”, a mai spusElena Mãlinesc.

”Nu este un traseu turis-tic, este o cale de acces ºi oposibilitate de a ajunge înParâng dar nu este amena-jat nimic. În principiu sepoate amenaja însã vomvedea dacã vom puteaprinde un proiect pefinanþare europeanã”, adeclarat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.

În vederea realizãriitraseelor turistice munici-palitatea de la Petroºani areîn vedere accesarea unorfonduri europene.

Monika BACIU

Pachetul costã 190 deeuro de persoanã, iar ple-carea este din Petroºani.Viena este impodobita cu2,5 milioane de beculete,acestea fiind montate incentrul orasului, pe celeaproximativ 40 de strazicomerciale.

Targul de Craciun dinViena are o traditie vechede peste 700 de ani. Inanul 1296, ImparatulAlbrecht I si-a dat acordulpentru deschiderea uneipiete speciale, care safunctioneze pe toata dura-ta lunii decembrie. Targulcel mare se desfasoara inimediata apropiere aPrimariei, targul de laRathaus, acolo unde insunetele colinzilor si alemuzicii vieneze, comer-ciantii ii imbie pe localnicisi turisti cu adevarate min-

unatii dedicate sar-batorilor de iarna.Lumanari parfu-mate si incrustate cu feliide fructe si scortisoara,vase de lut, zeci de sorti-mente de dulciuri, mezeluritraditionale, castanecoapte, papusi imbracatein port traditional, globurisi beteala, decoratiuni pen-tru casa si gradina,manusi, fulare si caciuli …cumparatorii au de undealege. Mai ales ca majori-tatea sunt lucrate manual,

unele dintre ele fiind chiarunicat.

E aproape imposibilpentru un om, fie el austri-ac sadea sau turist venitspecial pentru targ, sa nuplece incarcat de daruripentru cei dragi sisuveniruri. Cele mai ieftineobiecte costa 2 sau 3euro, iar cele realizate deartisti artizani ajung lapeste 50 de euro.

Shopping la Viena cu plecaredin Petroºani

S hopping la Viena. Agenþiile deturism din Valea Jiului oferã

pentru perioada sãrbãtorilor de iarnãpachete variate. Astfel, persoanelecare doresc sã îºi facã cumpãrãturilela Viena pot face acest lucru apelândla agenþiile de turism din Valea Jiului.

Turist prin grãdina vecinului

L ocuitorii de pe Slãtinioara vor asfalt.Momârlanii care au case în zona

Slãtinioara de la liceul de Informaticã spreMuzeul Momârlanului cer administraþieilocale de la Petroºani sã le amenajeze drumul corespunzãtor. Oamenii pun totulpe seama turiºtilor.

Documents

CVJ Nr 496 luni 18 noiembrie