Embed Size (px)
DESCRIPTION
CVJ NR. 643, MARTI 1 IULIE 2014
Citation preview
Nedeie în zi de mare sãrbãtoare
>>> PAGINILE 8-9
”Vectorii” muºte,tãuni, cãpuºe readuc
ºi în România boli considerate
dispãrute>>> PAGINAA10-A
Bâjbâieli birocratice
>>> PAGINAA3-A
Aninoasa scapã deo parte din povarã
>>> PAGINAA3-A
Retrocedãri fãrã noimãMina ºcoalã de
la UPET a rãmasdoar pe hartã
>>> PAGINAA11-A
I-a scris piesã luiMessi ºi-l
aduce la Jiul>>> PAGINAA12-A
Off Road pentrupromovarea Vãii Jiului>>> PAGINAA16-A
3 din 36
MinisterulAgriculturii
a decimat produseletradiþionale din
judeþ>>> PAGINAA5-A
Autenticitate pãstratã cu limbã
de moarte>>> PAGINAA4-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 643
Marti, 1 Iulie 2014
N u mai puþin de patru procese sunt pe rolul Curþii de Apel Bucureºti în care Primãria Lupeni se judecã cu constructorii domeniului schiabil
din Straja ºi viceversa. Nu doar administraþia localã din Lupeni a acþionat în judecatã ministerele, ci ºi constructorii domeniului schiabil au chemat la barã administraþia localã în calitate de pârât. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7
Domeniile schiabile într-un “bulgãre” al justiþiei
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])
Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo
NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior
DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº
DN7 Ilia –
Gurasada DN7Gurasada – Burjuc
DN7 Burjuc-Zam Deva,
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Actualitate 3
Monika BACIU
O tânãrã din oraºulPetrila a primit oamendã de circulaþieanul trecut. Aceasta afost consemnatã înprocesul verbal care i-afost trimis acasã prinpoºtã împreunã cusuma de bani ce o arede plãtit în cuantum de250 de lei care plãtitãîn 48 de ore însemna125 de lei. Nimicnelalocul lui pânã aici.Pãrinþii ºoferiþei auplãtit amenda de circu-laþie, conform actelordoveditoare. Astfel, îndata de 11 iunie 2013s-a plãtit suma de
112,5 lei, tot înaceeaºi datã a mai fostachitatã suma de 13lei, iar în data de 6septembrie 2013pãrinþii tinerei au plãtit13 lei pentru amendaaferentã procesuluiverbal din data de 28
mai 2013.
A viz de platãdupã un an
Dupã un an de zile,mai exact în data de18 iunie 2014, tânãraAna Fãrcaº, a maiprimit un aviz deplatã. Suma ce o arede plãtit este în sumãde 225 de lei pentruun proces verbal dindata de 31 ianuarie2012. Pentru acest
aviz de platã datacomiterii contravenþieinu corespunde cu ceapentru care au fostplãtite toate taxele.
Ba mai mult,pãrinþii tinerei afirmãcã data la care a fostîntocmit procesul ver-bal pentru care s-aprimit avizul în urmãcu câteva zile, tânãranici nu deþinea unautovehicul.
În aceste condiþiioricine încalcã o reg-ulã de circulaþie poateajunge sã fie executatsilit chiar ºi dupã unan de zile, asta chiardacã a plãtit amenzile.
DianaMITRACHE
La Aninoasa separe cã lucrurile intrãºi pe calea cea bunã.S-a terminatînscrierea la masacredalã, iar o partedintre datorii au pututsã fie ºterse. AdrianAlbescu, viceprimaruloraºului, spune cãabia acum se vede unpic luminiþa de lacapãtul unui tunelfoarte întunecat.
„În data de 26iunie a avut loc, dincâte ºtiu eu, ultimaînfãþiºare la tribunal,cu privire la sentinþadefinitivã. Sigur ºiexact nu am încã dateoficiale, dar din câteºtiu, s-a definitivattabelul de creanþe.
Aº putea sã vã maispun cã administra-torul a negociat cu
creditorii ºi a obþinutreducerea datoriei cu30%, respectiv la70%, ceea ce ne ducela o sumã finalã deaproximativ3.900.000 de lei”, adeclarat AdrianAlbescu, viceprimarul
oraºului Aninoasa. În plus, cã tot se
vede lumina laAninoasa, la primãriea ajuns ºi suma nece-sarã decontuluilucrãrilor la podul depeste Jiul de Vest.
„Am mai primit oparte din sumã de laGuvern, sumã cu dedicaþie specialã pen-tru podul care a fostreabilitat. Ceea cene-ar mai reduce cucâte ceva din datorii.Orice are un începutºi sper sã începem sãne redresãm de acumîncolo”, a mai spusAdrian Albescu.
Oraºul Aninoasaeste primul oraº dinRomânia intrat îninsolvenþã, din cauzadatoriilor la bãnci.
Fostul edil s-a împru-mutat la bãnci, dar nua reuºit sã redresezeoraºul, iar închidereasingurei mine aînsemnat declinul finalal unui oraº mineresc.
MaximilianGÂNJU
Fenomenul fur-turilor de capace decãmine de apã ºicanalizare reprezintão problemã majorãatât pentru furnizorulde apã (SC Apa ServValea Jiului SAPetroºani) cât ºi pen-tru primãriile dinzonã. Nu în ultimulrând, de suferit au ºicetãþenii care îºi rupmâinile ºi picioarele,cãzând în astfel decapcane. În anii tre-
cuþi, deºi s-au încercatmultiple variante pen-tru exterminareafenomenului, niciunanu a dat roade. Niciverificarea (împreunãcu poliþia ºi jandarmii)a centrelor de
colectare a fieruluivechi, nici con-fecþionarea de capaceturnate din beton ºinici achiziþionarea decapace din materialcompozit nu au datroade. Capacele con-tinuã sã disparã întoate oraºele Vãii. Uncapac din materialcompozit care nupoate fi vândut la fiervechi costã aproape150 de euro, iar prej-udiciul provocat esteconsiderabil.
Bâjbâieli birocratice
I nstituþiile statului bâjbâie înnecunoscut. O amendã de circu-
laþie se poate transforma într-un lungºir de drumuri la diferite instituþii.
Capacele de canal dispar în continuare
H oþii au lãsat Petroºaniul fãrãcapacele de canal din fontã
iar unde acestea au fost înlocuitecu unele din material compozit cenu poate fi valorificat la fier vechi,furturile tot nu au încetat.
S-a terminat cu înscrierea celorcare cer bani de la Aninoasa,
iar cei care gestioneazã primul oraºintrat în insolvenþã din Româniaspun cã acesta intrã în line dreaptã.În plus, administratorul financiar i-amai scutit de o parte dintre datorii.
Aninoasa scapã de o parte din povarã
“Noi nu am fãcutschimb de piese pentrucã vrem ca acele piesesã rãmânã pe loc.Muzeul ÞãranuluiRomân încearcã sãsprijine dezvoltareamuzeelor locale nu sãacumuleze în patrimo-niul propriu, patrimoniulnostru este foarte bogatdeja, avem peste 90 demii de piese ºi ne-ambucura sã regãsim înmuzeele din þarã obiectepe care noi nu le avem.Este un lucru extraordi-nar ºi faptul cã aparaceste muzee esteaproape un miracolpentru cã înseamnã cãmulte obiecte care ar fiputut fi distruse sauduse peste graniþãrãmân în comunitãþi ºiperpetueazã memorialocului, conteazã foartemult ºi noi încercãm sãîi ajutãm oferindu-leinformaþii, prin promovare, deci pe altecãi, iar pe ei îi lãsãm sãse dezvolte în mod natural. Sunt foarte fru-moase opbiectele ºi nune dorim decât sã îºiextindã puþin muzeul casã aibã mai mult locpentru cã dumnealor auo colecþie foarte bogatãºi trebuie puþin aerisiteºi pãstrate în condiþiimai bune”, a declarat
Ana Pascu, muzeografîn cadrul MuzeuluiÞãranului Român dinBucureºti.
ReprezentanþiiMuezului Momârlanuluispun cã din toamnã auîn vedere extinderealocului.
“Încercãm sãcumpãrãm o casã întoamnã ºi atunci maiextidem pentru cã esteo colecþie. Vin strãinii,le place, dar nu au timpsã le viziteze pe toate.Mai trebuie etichetate,mai trebuie lucrat. Am
peste 10 mii de piese,am costume, am pentruprelucrarea laptelui,penrtu lânã, rãzboi, carde fân, sanie de fân
pentru iarnã”, a spusLucreþia Mãlinesc,reprezentantul MuzeuluiMomârlanului
Cu limbã de moarteau fost lãsate moºtenirelucrurile de la Muzeu.
“Le colecþionez dintoate satele, începândde la Livezeni, Coasta,Lunca, Maleia,Slãtinoara ºi lecolþionez de 7 ani, decând a murit mãtuºa.Atunci mãtuºa a lãsatcu limbã de moarte sãnu stricãm casa ºi auatunci am amenajat-o ºiam fãcut aceastãcolecþie. Le las ºi eu cugurã de moarte, amnepoþi, am copii”, amai spus LucreþiaMãlinesc.
Fondurile europenepentru extinderea aces-tor muzee unice pot fiaccesate cu foarte maredificultate, cel puþin asta
ne spun cei de laBucureºti.
“Pot fi ajutaþi, dareste foarte greu pentrucã proiectele europene
necesitã bani pe care sãîi punã beneficiarul, osumã de 15-25 de miide euro este foartemult, iar birocraþia estefoarte mare ºi noi avemîncã o economie localãcare nu funcþioneazã pebazã de facturi ºi atuncinu ai cum justifica baniieuropeni. Administraþiaeste foarte grea, pãre-rea mea e cã mai bine
i-ar ajuta comunitatea,acesta ar fi un modelcare þine pentru cã esteun model de ajutorîntre oameni. Þãraniinoºtri aºa au trãit ºi aºa
ar fi bine sã se dezvolte.Este foarte greu, pentrustrãini nu e mult 25 deeuro, dar pentru uncolecþionar care este unom normal, simplu estecovârºitor”, ne maispune Ana Pascu.
În jur de 15 mii deexponate numãrãMuzeul Momârlanuluide la Petroºani.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 20144 Reportaj
Autenticitate pãstratãcu limbã de moarteC u limbã de moarte au fost lãsate moºtenire exponatele de
la Muzeul Momârlanului. De ceva timp, la Petroºanifuncþioneazã pe Slãtinioara Muzeul Momârlanului. LucreþiaMãlinesc ºi Petru Gãlãþan au înfiinþat un muzeu unic la nivelnaþional. Acesta este inclus în circuitul Muzeului ÞãranuluiRomân, iar reprezentanþii acestuia spun cã este un lucru autentic faptul cã aceste exponate au reuºit sã fie salvate.
M inisterulAgriculturii
a decimat produseletradiþionale. Dinzeci de produsetradiþionale care aufost atestate înValea Jiului, acumau rãmas doar câteva. Doar treiproduse mai suntatestate ca fiindtradiþionale înValea Jiului dinpeste 30 câte existau pânã lamodificarea legii.
În luna decembrie a anului trecut a intratîn vigoare Ordinul nr.724 din 29 iulie 2013privind atestarea produselor tradiþionale.Acesta modificã reglementãrile din anul2004, prin care seatestã un produstradiþional românesc.Deoarece noua legeprevede, pe lângãnorme mai stricte deatestare, ºi înfiinþareaunui Registru Naþionalal ProduselorTradiþionale, dar ºi marcarea produselordin acest registru cu unlogo naþional, lista produselor careîndeplinesc noile condiþiis-a micºorat în judeþ.
Pânã în luna decem-brie, judeþul avea 36 deproduse tradiþionaleatestate, în momentulde faþã pe listeleMinisterului Agriculturiimai apar doar trei.Potrivit reprezentanþilorDirecþiei pentru
Agriculturã Hunedoaramotivul pentru care aufost atestate doar atâteaproduse se datoreazãfaptului cã noua legislaþie implicã maimultã birocraþie.
T rei produseatestate
Doar trei produsemai sunt atestate înValea Jiului. Printreacestea se numãrãvirºli de Brad, de Sãlaººi pãsatul. Producãtoriiproduselor tradiþionalemai au posibilitatea sãdepunã actele pentruobþinerea certificatelorde produs tradiþionalpânã în toamna acestuian.
Pânã anul acesta, înjudeþul Hunedoara aufost atestate pasta de mãceºe, pasta decãtinã, cozonacul„Parângul”, cozonacul„Jiul de Est” ºi plãcinta„Jieþeanã”, toate produse în Valea Jiului.De asemenea, tot dinValea Jiului au fost ates-tate, în 2011, pâineade casã „Valea Jiului –Pita bunicii” ºi pâineaþãrãneascã. În anii
2008 ºi 2010 au fostatestate de minister zeci de preparate dincarne, produse de douãsocietãþi comerciale dinBrad ºi Valea Jiului, în timp ce, în 2009,brânza de oaie –„Burebista” ºi sloiul„Montana”, produse încomuna Balºa, au fostatestate de minister.
Potrivit noilor normative care regle-menteazã produseletradiþionale, cantitateaprodusã zilnic va fi limi-tatã, la alimente, la 400de kilograme (sau litri)pe zi, cu excepþia pro-duselor de panificaþie,unde cantitatea nu trebuie sã depãºeascã800 de kilograme pe zi.
De asemenea,ordinul prevede caînregistrarea sã nu fiepermisã în cazul unuiprodus a cãrui tradiþio-nalitate se datoreazãprovenienþei sau originiisale geografice ºiaplicãrii unei inovaþiitehnologice.
"Produsul nu poate fiînregistrat dacã sereferã doar la cerinþe deordin general utilizatepentru un ansamblu de produse ori la celeprevãzute de o reglementare comuni-tarã specificã, dacã esteînºelãtor, cum este înspecial cel care sereferã la o caracteristicãevidentã a produsuluisau care nu corespundecaietului de sarcini ºinici aºteptãrilor consumatorilor cuprivire la caracteristicile
tradiþionale ale produsului", se aratã îndocument.
Pentru a fi atestat ca produs tradiþional,produsul trebuie sã fieconform unui caiet desarcini, care trebuie sãconþinã, printre altele,numele produsului, iaracesta trebuie sã fieunic, descrierea carac-
teris-
ticilor produsuluitradiþional, prin indicarea principalelorînsuºiri organoleptice,fizico-chimice ºi micro-biologice, care sãdefineascã tradiþionali-tatea acestuia, dar ºidescrierea caracteristi-cilor materiilor prime ºia ingredientelor folosite în procesul defabricaþie.
Conform ordinului,MADR are atribuþii decontrol privindîndeplinirea condiþiilorºi a criteriilor care austat la baza acordãriiatestatului de produstradiþional, iar operatorii economicicare produc produsetradiþionale sunt obligaþisã permitã accesul înunitate ºi în secþia deproducþie a organelorde inspecþie ºi controlale MADR ºi ale per-sonalului împuternicitde cãtre MinisterulSãnãtãþii.
"Nerespectareacondiþiilor ºi criteriilorpentru atestarea produselor tradiþionaleatrage luarea de mãsuriadministrative ºisancþionarea operatoru-lui economic prin anularea atestatului deprodus tradiþional ºiradierea din RNPT.
În cazul în careneconformitãþile depis-tate în timpul inspecþieisunt de gravitate micã,se poate aplica avertis-ment scris, ºi de aseme-nea se va menþiona,în procesul verbal decontrol, termenul deremediere a defi-cienþelor constatate", se precizeazã în ordin.
Nu în ultimul rând,produsele tradiþionalevor fi marcate cu unlogo naþional prevãzutîn anexele ordinului,acesta fiind proprietateaexclusivã a MinisteruluiAgriculturii ºi care va fiînregistrat de titular laOficiul de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci.
Potrivit datelorMADR, dinamica înregistrãrii produselortradiþionale în registrulde atestare a crescutsemnificativ în ultimiicinci ani, numãrul acestora dublându-sesau chiar triplându-se îndecursul unui an. Dacã în 2005 au fostînregistrate la MADR280 de produse, numaiîn decursul unui singuran, în 2011, numãrulacestora a explodatpânã la 1.050, ajungân-du-se la un total de4.400 în prezent. Acestsistem de înregistrareeste unul voluntar,netaxabil ºi nu benefi-ciazã de protecþienaþionalã sau comuni-tarã. Cele mai multeproduse, în numãr de1.474, erau cele dinlapte ºi produse lactate,iar în jur de 1.441 celedin carne ºi produse dincarne.
Valea Jiului abundãde produse tradiþionale
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Actualitate 5
3 din 36Ministerul Agriculturii a decimatprodusele tradiþionale din judeþ
D osar trimis la
Hunedoara
Unul din dosarelecare au fost depuse laCurtea de ApelBucureºti au fost trimise la TribunalulHunedoara. În acestcaz, TERMOGAZCOMPANY SAHAÞEG PRINADM.JUD. HERALCONSULT IPURL achemat în instanþãadministraþia localã dinLupeni pentru neplatasumelor aferentelucrãrilor executate.Magistraþii de laBucureºti ºi-au declinatcompetenþa înfavoarea colegilor de laTribunalul Hunedoara.
“Hotãrâre/Admiteexcepþia necompe-tenþei materiale ºiteritoriale a Curþii deApel Bucureºti.Declinã competenþade soluþionare acauzei în favoareaTribunaluluiHunedoara – SecþiaContenciosAdministrativ ºiFiscal. Constatã ivitconflictul negativ decompetenþã, suspendãjudecata cauzei ºiînainteazã dosarulÎnaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie pen-tru soluþionarea con-flictului. Fãrã cale deatac. Pronunþatã înºedinþã publicã astãzi25.06.2014”, se aratãîn soluþia de la Curteade Apel Bucureºti.
A lt proces, tot pentru
StrajaPe rolul Curþii de
Apel Bucureºti a maifost înregistrat un
dosar în care munici-palitatea de la Lupenia acþionat în judecatãConsiliul JudeþeanHunedoara, MinisterulEconomiei, AutoritateaNaþionalã pentruTurism, MinisterulFinanþelor Publice,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºiDepartamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii.
Procesul s-a mutatla Bucureºti, la Curteade Apel, însã sãptãmâ-na trecutã, magistraþiide acolo au retrimisacest dosar spre judecare la TribunalulHunedoara, adicã fixde unde a plecat.
“Admite excepþianecompetenþei materiale a Curþii deApel Bucureºti.Declinã competenþa desoluþionare a cauzei înfavoarea TribunaluluiHunedoara-SecþiaContenciosAdministrativ ºi Fiscal.Constatã ivit conflictulnegativ de competenþãºi sesizeazã ÎCCJ învederea soluþionãriiacestuia. În baza art.134 Cod procedurãcivilã suspendã judeca-ta cauzei. Fãrã cale deatac”, se aratã înîncheierea Curþii deApel Bucureºti.
Î ncã douãdosare
Tot la instanþa de laBucureºti mai suntdepuse douã dosare decãtre Acomin în cali-tate de intervenient.Pentru unul dintredosare, magistraþii dela Bucureºti au amânattermenul pânã în lunaseptembrie. Acumfirmele care au execu-
tat lucrãri la dez-voltarea staþiunii montane din Straja auacþionat în judecatãprimãria, dar ºi ministerele mai susamintite. În data de 8mai, anul curent,Termogaz CompanyHaþeg, prin adminis-tratorul judiciar aacþionat în judecatãprimãria de la Lupeni,iar Consiliul JudeþeanHunedoara, MinisterulEconomiei, AutoritateaNaþionalã pentruTurism, MinisterulFinanþelor Publice,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºiDepartamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii sunt chemaþi îngaranþie.
M iniºtrii ºiproblemele
Dragnea ºi Ponta au ascultat problemeleprimarului Resmeriþã.Edilul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã, a fost sãptãmâna trecutã laBucureºti unde s-a întâl-nit cu cei doi demnitari.Resmeriþã le-a adus lacunoºtinþa celor doiproblemele cu care seconfruntã municipali-tatea din cauzanealocãrii fondurilornecesare pentru conti-nuarea lucrãrilor demodernizare a domeni-ului schiabil din Straja.
“Sãptãmâna trecutãam fost la Bucureºti,
am discutat de proiec-tul staþiunii Straja cudomnul prim-ministruVictor Ponta cu domnul ministru alDezvoltãrii, LiviuDragnea. Am certi-tudinea cã lucrãrilerespective vor fiplãtite, în schimb euam început sã fiu maipesimist ºi sã aºtept sãvãd banii în cont, sãfie dat drumul la platafacturilor din parteaprimãriei. Abia atunci
vor fi mulþumit total”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni, înurmã cu o sãptãmânã.
Edilul de la Lupenise declarã indignat derezultatele corpului decontrol al primului-ministru cu privire laverificãrile efectuatela domeniile schiabiledin þarã.
“În Straja avem delucru. La Vulcan ºi
Petroºani a venit corpul de control alpremierului, pe bunãdreptate, dar una dinîntrebãrile corpului decontrol a fost undesunt ratracurile, deunde sã ºtie primariiunde sunt ratracurilecând noi nu am terminat lucrãrile înstaþiuni. Ratracurile artrebui sã fie în garajeleratracurilor, darproiectele s-au oprit.Lucrãrile trebuie terminate pentru a ºtiexact ce s-a fãcut.Atunci vom putea cutoþii sã rãspundem pertinent la întrebãriledumnealor”, a maispus sursa citatã.
Conform proiectu-lui, staþiunea montanãStraja ar trebui sã fieunitã cu cea din PasulVâlcan. Chiar ºi încondiþiile de faþã, încare nu au fost alocaþibani pentru acesteproiecte, edilul lupenean nu îºi pierdesperanþa.
“Eu am speranþe,trebuie sã am pentrucã altfel nu puteam sãfac acest proiectîmpreunã cu domnulIle. Sperãm ca pânã laurmã sã îl ducem labun sfârºit, sã existe ocolaborare între Strajaºi Vulcan, sã avempârtii bune, sã fiecondiþii normale pen-tru turismul din ValeaJiului. Chiar astãzi seface inaugurarea unuiparc de aventurã înStraja”, a mai spusResmeriþã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 20146 Actualitate
Domeniile schiabile într-un “bulgãre” al justiþieiN u mai puþin de patru procese sunt
pe rolul Curþii de Apel Bucureºti încare Primãria Lupeni se judecã cu constructorii domeniului schiabil dinStraja ºi viceversa. Nu doar administraþialocalã din Lupeni a acþionat în judecatãministerele, ci ºi constructorii domeniuluischiabil au chemat la barã administraþialocalã în calitate de pârât.
D atorii cãtreconstructori
Anul trecut, Cristian Resmeriþã,deputat în Colegiul deVest Valea Jiului, i-a solicitat primuluiministru Victor Pontasprijin pentru caadministraþia localã dela Lupeni sã îºi poatãachita facturile restantecãtre firmele care auexecutat lucrãri înStraja.
În ceea ce priveºtelucrãrile din Straja,ministerele de resortau decontat doaraproape 37 de milioane de lei. În ceeace priveºte lucrãrilenedecontate acesteasunt în sumã de peste52 de milioane de lei.Lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabildin Straja costã peste200 de milioane delei, iar continuareainvestiþiei este pusãsub semnul întrebãrii.
”AutoritateaNaþionalã pentruTurism (MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului) aînceput sã sprijinefinanciar ConsiliulLocal Lupeni înimplementarea proiectului ”Schi înRomânia, staþiuneaStraja” în anul 2011.Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformi-tate cu documentaþiatehnico-economicãrealizatã încheiat între Consiliul LocalLupeni ºi prestator(constructor) este de200.503.780 lei.
Pânã în prezentinstituþia noastrã aplãtit cãtre ConsiliulLocal Lupeni, în conformitate cu actelenormative în vigoarela momentele respective ºi al contractelor dintrefostul MDRT ºi CLLupeni, suma de36.997.000 lei.
ContribuþiaConsiliului LocalLupeni la contractulde lucrãri încheiatîntre CLL Lupeni ºiprestator (constructor)este în cuantum de5.907.514 lei.Consiliul local Lupeniare facturi depuse laANT ºi nedecontateîn valoare de52.221.344 lei”, semai aratã în documente.
Reprezentanþii ministerului de resortspun cã lucrãrile înStraja vor continua,însã nu ºtiu când, totuldepinde de alocaþiilebugetare.
”Þinând cont de
gradul avansat derealizare al proiectului,de potenþialul turisticpentru sporturi deiarnã al zonei, derezultatele pozitiveînregistrate pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentruTurism intenþioneazãsã continue sprijinireafinanciarã a proiectu-
lui, dar acest lucru estecondiþionat de alocãrilefinanciare de la bugetulde stat”, se mai aratãîn document.
Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil dinStraja a fost alocatãpânã în prezent sumade 36.997.000 de lei,dintre care35.500.000 au fostalocaþi în anul 2011,iar 1.497.000 în2012.
Aproape 50 demilioane are de achitatadministraþia localã de la Lupeni pentruconstructorii care auexecutat lucrãri înstaþiunea montanãStraja. Mai exact,47.277.091,37 de lei are de achitatmunicipalitatea cãtreAcomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.
Pentru a reduceimpactul negativ al
restrângerii activitãþiidin minerit, începândcu anul 2011, administraþia localã amunicipiului Lupeni aînceput derularea unuiproiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja.
Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluiºi are o valoare de189.607.421,00 leicu TVA inclus.
Potrivit datelor oficiale, în urma uneicentralizã ce dateazãde la finele anului trecut, la Lupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul aalocat 1,5 milioane delei. Aici lucrãrile audemarat mai târziudecât în Parâng, darconstructorul s-amiºcat mai repede ºifãrã prea multe piedici,aºa cã acum putemvorbi despre o modernã telegondolãdeja funcþionalã.
Dupã ce a executatlucrãri de milioane delei la dezvoltareadomeniilor schiabiledin þarã, firmaTermogaz a intrat îninsolvenþã.
În urmã cu câþivaani în þarã au începutlucrãri de modernizarea domeniilor schiabile.Termogaz Companyºi-a adjudecat multedintre aceste con-tracte, a efectuatlucrãri pentru care nuºi-a primit banii, iaracum a intrat în insol-venþã. Pentru a-ºi recu-pera banii, administra-torul judiciar al firmeicautã dreptatea îninstanþã ºi tocmai deaceea a acþionat înjudecatã ºi adminis-traþia localã de laLupeni.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Actualitate 7
Donez teren ca sãscap de impozitul pe el
M ai mulþi petroºeneni spun cãvor sã-ºi doneze terenurile
municipalitãþii deoarece nu mairenteazã sã plãteascã impozitulanual. De cealaltã parte edilii nu auînregistrat nici o asemenea donaþie.
Pentru cã se aflã în zone în care nu pot fiutilizate pentru construcþii ºi nici ca teren depãºunat sau agricol nu aduc profit, mai mulþiproprietari spun cã vor sã-ºi lase terenurile îngrija statului, respectiv a administraþiei localedin Petroºani. Impozitele sunt împovãrãtoareiar oamenii nu vãd nici un beneficiu în a le mai pãstra, însã deºi verbal le cedeazã, cândvine vorba de întocmirea documentelor serãzgândesc.
„Am aproape jumãtate de hectar de pãºunepe un deal de la ieºire din Petroºani. Nu e nicila drum ºi nici la munte, iar animale nu am.Pentru cã este pe coastã, nu îl pot vinde pentru construcþii dar nici animale nu am.
Plãtesc impozit pe el în fiecare an degeaba.Cred cã de vreo cinci ani n-am mai plãtit ºis-au adunat vreo 4000 de lei restanþe. L-aº dala primãrie ca sã nu mai plãtesc dar sã facã eiactele, cã am înþeles cã trebuie daþi bani pe lanotar ºi nu-mi convine sã mai plãtesc”, spuneSorin, unul dintre cei dispuºi sã renunþe la obucatã de pãmânt.
Omul poate renunþa la teren însã când vinevorba sã treacã la fapte lucrurile se schimbã.„Nu am înregistrat nici o singurã donaþie. Eispun aºa, cã le doneazã, dar puºi în faþa faptului se rãzgândesc. Este adevãrat ºi cãsunt mulþi proprietari care au titluri executoriipe terenuri pentru neplata impozitului dar,din ce ºtiu eu, îºi achitã din impozite ºi decinu sunt chiar aºa hotãrâþi sã renunþe laparcele”, spun reprezentanþii municipalitãþii.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
“Ne bucurãm cã e ziatât de frumoasã ºi îimulþumim ºi luiDumnezeu cã ne-a datputere sã facem ºi atreia ediþie. A venitmultã lume ºi îi aºteptãmcu mult drag la masã.Aceastã sãrbãtoare e deSfântul petru cã avemmulþi Petre ºi reprezintãtradiþia momârlanilorde sute de ani. Noi amamenajat aici sã oducem mai departe.
Tradiþia sã poate pãstra,trebuie sãmeargã mai departe cutoþi consãtenii. I-amrugat ca mãcar o datãîn an sã se îmbrace cucostumele noastre populare, sã nu le fieruºine pentru cã suntatât de frumoase ºi devaloroase”, a declaratElena Mãlinesc, organizator.
La eveniment au luat
parte ºi reprezentanþi aiMuzeului ÞãranuluiRomân de la Bucureºticare au rãmas impresionaþi de unitateade care dau dovadãmomârlanii. Aceste obiceiuri specifice zoneisunt unice la nivelnaþional.
“Am venit a douaoarã la nedeia dinSlãtionioara pentru cãnoi cu doamna LucreþiaMãlinesc ºi cu domnulPetru Gãlãþancolaborãm din anul2008 când aminiþiat unprogram despre colecþi-ile sãteºti din Româniaºi aºa i-am cunoscut ºiam venit sã îi vizitãm.Nu este un fenomensingular pentru cã suntmai multe colecþii înþarã, dar fiecare muzeueste unic. LucreþiaMãlinesc a reuºit sãrealizeze un muezudeosebit de interesant,noi ne-am bucurat sãcolaborãm cu dum-neaei când în anul2008 a expus laBucureºti împreunã cualþi colecþionari într-unproiect finanþat deAdministraþia FonduluiCultural Naþional. Amai invitat-o la cursuride specializare, s-a înfiinþat ºi o reþea amuzeelor sãteºti în caredoamna Lucreþia estemembru fondator ºiaºa am amflat deaceastã sãrbãtoare. Amvenit ºi anul trecut, amvenit ºi anul acesta ºine bucurãm cã fãcândcomparaþia cu anul tre-cut e foarte multã lumeºi asta e un lucru foarte
bun. Sunt uimitã demodul în care coope-reazã oamenii aici, sunto comunitate foartelegatã, iar acesta esteun lucru foarte important pentru cãnumai aºa putem ducemai departe tradiþiilelocale care ne reprezintã ºi care facparte din fiinþa noastrãºi de aceea laud iniþiativa domnilor ºi aºteptãm sã mai continue ºi cu puþinsprijin. Nu am mai participat la nedei, ciam mai luat parte laalte evenimente comu-nitare la Sibiu, în altezone oamenii cautã altemodalitãþi de a fi îmre-punã de a-ºi organizasãrbãtori, sãrbãtoareasatului. Aici e un obiceiunic. Multe dintre alteevenimente sunt orga-nizate de primãrii ºicapãtã o rigiditate, suntprea organizate. Aici eminunat cã oamenii seorganizeazã ºi estealtceva”, a declarat AnaPascu-muzeograf încadrul MuzeuluiÞãranului Român de laBucureºti.
Bucatele tradiþionaleau fost preparate ca la fiecare nedeie de bãrbaþi. Aceºtia ne-audezvãluit ºi câteva dinsecretele reþelelor pecare le-au preluat dinmoºi-strãmoºi.
“Facem ciorbã deoaie, varza ºi tradiþio-nalul pãsat care se facenumai la noi în ValeaJiului. Ciorba de oaie e
din carne de oaie carese pune la fiert cumirodenii, se face oprãjealã, se pune sãude oaie la topit, ceapala cãlit, punem boia ºiapoi adãugãm smân-tânã cu fãinã de grâu.Varza o toacã femeile,se pune la fiert cumirodenii, se face prã-jealã, se pune unsoarede porc ºi apoi se pune
ceapa. La pãsat sepune apã, se puneporumb mãcinat, untmult de casã, smântânãde casã ºi ultima datãbrânzã de oaie. Fac dela 20 de ani. Am merscu tata, cu un unchi,am învãþat, dar amluat-o sã ducem tradiþiamai departe”, ne-a spusFilimon Vreja, bucatar.
Ajutorii bucãtarilor nespun ºi ei care este rolullor la aceste agape.
“Încercãm sã fiecarecât putem ºi cât ne pri-cepem, toþi la un loc sãiasã o treabã bunã. Eusunt cu munca. Noiaºteptãm sã vinã lumemultã ºi sã fie mulþu-mitã, sã iasã o pomanãde calitate. Cei de laoraº nu sunt interesaþide reþete ºi oricum nuse fac acasã pe aragaz.Sunt specifice loculuiuºi sper sã se mai þinãtradiþia”, ne spuneMarcu Mucenic un alt
ajutor de bucatar.
Momârlanii au multetradiþii. O parte din participanþi au venit lanedeie în portultraduiþional momârlã-nesc, veºtminte pe carele-au purtat cu mândrie.
“Acest costum, euam crescut cu el. Am79 de ani ºi am crescutcu el, dar acum tinere-tul nu mai poartã aºa.Acum mulþi se feresc delucru. Asta e un costumpopular pe care îl portde 70 de ani ºi îl portdin copilãrie. Dupãsoarta care am avut-o ºiam crescut necãjit întimpul rãzboiului, tatãlmeu a murit în Rusia.Acum port cu mândrieportul popular”, nespune o momârlancã.
“Purtãm costumulpentru cã aºa ne-ampomenit de când suntem. Momrâlanii s-au mândrit cu costumul popular ºieste foarte frumos.Este compus din ciupeag, care estelucrat manual, dinpoale, cãtrinþe ºi laibãrºi mai putem câteobasma. L-am fãcut cuani în urmã când erammai tânãrã. Acum numai lucreazã fetele, darpãstrãm cele care leavem. Când era maide mult se fãceaustraiele noi de Paºte,când se lãsa postulfetele, nevestele înce-peau sã se pregãteascãsã facã costume ºi câtdura postul Paºtelor elecoseau. Mai de mult sepunea rãzboiul, se
þesea pe pânzã, sefãceau iþari pentru bãrbaþi ºi dantele. Eraumuierile mult mai har-nice.La nedei îl purtãmacum pentru cã altun-deva nu se poate, darcând îl îmbrãcãm îlpurtãm cu drag”, nespune un momârlan.
Obiceiurile momârlanilor dateazãde secole. Tradiþiileacestora au fost studiateîndelung, iar PetruGãlãþan ne ºi spune cereprezintã aceste nedei.
“Nedeile acesteareprezintã o continuarea vechilor nedei de carenici nu se mai ºtie cândau început sã sedesfãºoare, dar au ovechime foarte mare ºiîncep în viaþa satelrodin Valea Jiului odatãcu nedeile de Paºte, cucele trei zile, duminicã,luni ºi marþi, apoi urcã odatã cu urcatulanimalelor la muntedesfãºurându-se cuocazia marilor sãrbãtoricreºtine ºi nedeia de azidin Slãtionioara deSfântul Petru ºi Pavel
se încadreazã tot înaceastã organizareocazionatã de sãrbãto-rile mari de peste an,una dintre marile nedeidin Valea Jiului a fostcunoscutã nedeia dinPoiana Muierii, onedeie foarte veche,mai veche decâtnedeia de pe munteleGãina numitã târg dedouã þãri pentru cã îºimerita motivaþia pentrucã pe acolo treceagraniþa, chiar la jumã-tatea poienii cuImperiul Austro-Ungar,pentru cã alãturi denedeie era ºi târg dediferite produse.Plecând de aici s-aîncetãþenit numele detârg de douã þãti, impro-priu, pentru cã în altelocuri nu s-a întâmplatacest lucru sã treacãgraniþa prin mijloculpoienii unde sedesfãºoarã nedeia ºi deo parte sã fie o partedin români iar încealaltã parte sã fie altãparte din români”, ne-adeclarat Petru Gãlãþan.
Nedeile au o tradiþie
veche de sute de ani.De-a lungul timpului au survenit ºi micischimbãri în organi-zarea acestora.
“La prima vedere nuar diferi prea mult, dar în amãnunt suntdiferenþe destul demari. Pentru a ajungela nedeie se venea cuatâta plãcere ºi cu atâtapatos încât oameniiplecau co o zi sau douãînainte, dormeau câte onoapte acolo, fãceaufocuri de tabãrã, eraufocuri premrgãtoarenedeii ºi apoi tot neamul era îmbrãcat înstraie populare care azile întâlnim mai rar, audispãrut meºterii careconfecþioneazã acestestraie. Straiele care levedem acum sunt straievechi, pãstreazã în elememoria strãbuniloracestor nedei. Nu suntaspecte prea diferitepentru cã culturatradiþionalã din ValeaJiului poartã o notãunitarã ºi în parteaesticã a Vãii Jiului auvenit din PoianaSibiului unde pãstrã-torii locali au venit încontact cu oierii dinMãrginimea Sibiului, iarcei din vest au venit încontact cu cei din zonaBanatului, Gorjului ºisunt mici influenþe, darnu notabile ca sã difereprea mult. Culturatradiþionalã din ValeaJiului e un tot unitar”,a mai spus Gãlãþan.
Momârlanii de peSlãtinioara au petrecutpânã târziu în noapte.Aceºtia s-au înfruptat cubucatele tradiþionaleprecum ciorba de oaie,varza cãlitã ºi pãsatulmomârlãnesc.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 20148 Traditii Traditii 9
Nedeie în zi de mare sãrbãtoareM omârlanii din Slãtinioara au petrecut de Sfântul Petru ºi Pavel
aºa cum ºtiu ei mai bine. Bãºtinaºii zoneiºi-au dat întâlnire duminicã la cea de-atreia ediþie a nedeii de pe Slãtinoara.Aceºtia au luat parte la slujba oficiatã depreot, au aºteptat sã fie sfinþite bucateleiar apoi au dat drumul agapei.
“Ne bucurãm cã e ziatât de frumoasã ºi îimulþumim ºi luiDumnezeu cã ne-a datputere sã facem ºi atreia ediþie. A venitmultã lume ºi îi aºteptãmcu mult drag la masã.Aceastã sãrbãtoare e deSfântul petru cã avemmulþi Petre ºi reprezintãtradiþia momârlanilorde sute de ani. Noi amamenajat aici sã oducem mai departe.
Tradiþia sã poate pãstra,trebuie sãmeargã mai departe cutoþi consãtenii. I-amrugat ca mãcar o datãîn an sã se îmbrace cucostumele noastre populare, sã nu le fieruºine pentru cã suntatât de frumoase ºi devaloroase”, a declaratElena Mãlinesc, organizator.
La eveniment au luat
parte ºi reprezentanþi aiMuzeului ÞãranuluiRomân de la Bucureºticare au rãmas impresionaþi de unitateade care dau dovadãmomârlanii. Aceste obiceiuri specifice zoneisunt unice la nivelnaþional.
“Am venit a douaoarã la nedeia dinSlãtionioara pentru cãnoi cu doamna LucreþiaMãlinesc ºi cu domnulPetru Gãlãþancolaborãm din anul2008 când aminiþiat unprogram despre colecþi-ile sãteºti din Româniaºi aºa i-am cunoscut ºiam venit sã îi vizitãm.Nu este un fenomensingular pentru cã suntmai multe colecþii înþarã, dar fiecare muzeueste unic. LucreþiaMãlinesc a reuºit sãrealizeze un muezudeosebit de interesant,noi ne-am bucurat sãcolaborãm cu dum-neaei când în anul2008 a expus laBucureºti împreunã cualþi colecþionari într-unproiect finanþat deAdministraþia FonduluiCultural Naþional. Amai invitat-o la cursuride specializare, s-a înfiinþat ºi o reþea amuzeelor sãteºti în caredoamna Lucreþia estemembru fondator ºiaºa am amflat deaceastã sãrbãtoare. Amvenit ºi anul trecut, amvenit ºi anul acesta ºine bucurãm cã fãcândcomparaþia cu anul tre-cut e foarte multã lumeºi asta e un lucru foarte
bun. Sunt uimitã demodul în care coope-reazã oamenii aici, sunto comunitate foartelegatã, iar acesta esteun lucru foarte important pentru cãnumai aºa putem ducemai departe tradiþiilelocale care ne reprezintã ºi care facparte din fiinþa noastrãºi de aceea laud iniþiativa domnilor ºi aºteptãm sã mai continue ºi cu puþinsprijin. Nu am mai participat la nedei, ciam mai luat parte laalte evenimente comu-nitare la Sibiu, în altezone oamenii cautã altemodalitãþi de a fi îmre-punã de a-ºi organizasãrbãtori, sãrbãtoareasatului. Aici e un obiceiunic. Multe dintre alteevenimente sunt orga-nizate de primãrii ºicapãtã o rigiditate, suntprea organizate. Aici eminunat cã oamenii seorganizeazã ºi estealtceva”, a declarat AnaPascu-muzeograf încadrul MuzeuluiÞãranului Român de laBucureºti.
Bucatele tradiþionaleau fost preparate ca la fiecare nedeie de bãrbaþi. Aceºtia ne-audezvãluit ºi câteva dinsecretele reþelelor pecare le-au preluat dinmoºi-strãmoºi.
“Facem ciorbã deoaie, varza ºi tradiþio-nalul pãsat care se facenumai la noi în ValeaJiului. Ciorba de oaie e
din carne de oaie carese pune la fiert cumirodenii, se face oprãjealã, se pune sãude oaie la topit, ceapala cãlit, punem boia ºiapoi adãugãm smân-tânã cu fãinã de grâu.Varza o toacã femeile,se pune la fiert cumirodenii, se face prã-jealã, se pune unsoarede porc ºi apoi se pune
ceapa. La pãsat sepune apã, se puneporumb mãcinat, untmult de casã, smântânãde casã ºi ultima datãbrânzã de oaie. Fac dela 20 de ani. Am merscu tata, cu un unchi,am învãþat, dar amluat-o sã ducem tradiþiamai departe”, ne-a spusFilimon Vreja, bucatar.
Ajutorii bucãtarilor nespun ºi ei care este rolullor la aceste agape.
“Încercãm sã fiecarecât putem ºi cât ne pri-cepem, toþi la un loc sãiasã o treabã bunã. Eusunt cu munca. Noiaºteptãm sã vinã lumemultã ºi sã fie mulþu-mitã, sã iasã o pomanãde calitate. Cei de laoraº nu sunt interesaþide reþete ºi oricum nuse fac acasã pe aragaz.Sunt specifice loculuiuºi sper sã se mai þinãtradiþia”, ne spuneMarcu Mucenic un alt
ajutor de bucatar.
Momârlanii au multetradiþii. O parte din participanþi au venit lanedeie în portultraduiþional momârlã-nesc, veºtminte pe carele-au purtat cu mândrie.
“Acest costum, euam crescut cu el. Am79 de ani ºi am crescutcu el, dar acum tinere-tul nu mai poartã aºa.Acum mulþi se feresc delucru. Asta e un costumpopular pe care îl portde 70 de ani ºi îl portdin copilãrie. Dupãsoarta care am avut-o ºiam crescut necãjit întimpul rãzboiului, tatãlmeu a murit în Rusia.Acum port cu mândrieportul popular”, nespune o momârlancã.
“Purtãm costumulpentru cã aºa ne-ampomenit de când suntem. Momrâlanii s-au mândrit cu costumul popular ºieste foarte frumos.Este compus din ciupeag, care estelucrat manual, dinpoale, cãtrinþe ºi laibãrºi mai putem câteobasma. L-am fãcut cuani în urmã când erammai tânãrã. Acum numai lucreazã fetele, darpãstrãm cele care leavem. Când era maide mult se fãceaustraiele noi de Paºte,când se lãsa postulfetele, nevestele înce-peau sã se pregãteascãsã facã costume ºi câtdura postul Paºtelor elecoseau. Mai de mult sepunea rãzboiul, se
þesea pe pânzã, sefãceau iþari pentru bãrbaþi ºi dantele. Eraumuierile mult mai har-nice.La nedei îl purtãmacum pentru cã altun-deva nu se poate, darcând îl îmbrãcãm îlpurtãm cu drag”, nespune un momârlan.
Obiceiurile momârlanilor dateazãde secole. Tradiþiileacestora au fost studiateîndelung, iar PetruGãlãþan ne ºi spune cereprezintã aceste nedei.
“Nedeile acesteareprezintã o continuarea vechilor nedei de carenici nu se mai ºtie cândau început sã sedesfãºoare, dar au ovechime foarte mare ºiîncep în viaþa satelrodin Valea Jiului odatãcu nedeile de Paºte, cucele trei zile, duminicã,luni ºi marþi, apoi urcã odatã cu urcatulanimalelor la muntedesfãºurându-se cuocazia marilor sãrbãtoricreºtine ºi nedeia de azidin Slãtionioara deSfântul Petru ºi Pavel
se încadreazã tot înaceastã organizareocazionatã de sãrbãto-rile mari de peste an,una dintre marile nedeidin Valea Jiului a fostcunoscutã nedeia dinPoiana Muierii, onedeie foarte veche,mai veche decâtnedeia de pe munteleGãina numitã târg dedouã þãri pentru cã îºimerita motivaþia pentrucã pe acolo treceagraniþa, chiar la jumã-tatea poienii cuImperiul Austro-Ungar,pentru cã alãturi denedeie era ºi târg dediferite produse.Plecând de aici s-aîncetãþenit numele detârg de douã þãti, impro-priu, pentru cã în altelocuri nu s-a întâmplatacest lucru sã treacãgraniþa prin mijloculpoienii unde sedesfãºoarã nedeia ºi deo parte sã fie o partedin români iar încealaltã parte sã fie altãparte din români”, ne-adeclarat Petru Gãlãþan.
Nedeile au o tradiþie
veche de sute de ani.De-a lungul timpului au survenit ºi micischimbãri în organi-zarea acestora.
“La prima vedere nuar diferi prea mult, dar în amãnunt suntdiferenþe destul demari. Pentru a ajungela nedeie se venea cuatâta plãcere ºi cu atâtapatos încât oameniiplecau co o zi sau douãînainte, dormeau câte onoapte acolo, fãceaufocuri de tabãrã, eraufocuri premrgãtoarenedeii ºi apoi tot neamul era îmbrãcat înstraie populare care azile întâlnim mai rar, audispãrut meºterii careconfecþioneazã acestestraie. Straiele care levedem acum sunt straievechi, pãstreazã în elememoria strãbuniloracestor nedei. Nu suntaspecte prea diferitepentru cã culturatradiþionalã din ValeaJiului poartã o notãunitarã ºi în parteaesticã a Vãii Jiului auvenit din PoianaSibiului unde pãstrã-torii locali au venit încontact cu oierii dinMãrginimea Sibiului, iarcei din vest au venit încontact cu cei din zonaBanatului, Gorjului ºisunt mici influenþe, darnu notabile ca sã difereprea mult. Culturatradiþionalã din ValeaJiului e un tot unitar”,a mai spus Gãlãþan.
Momârlanii de peSlãtinioara au petrecutpânã târziu în noapte.Aceºtia s-au înfruptat cubucatele tradiþionaleprecum ciorba de oaie,varza cãlitã ºi pãsatulmomârlãnesc.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 20148 Traditii Traditii 9
Nedeie în zi de mare sãrbãtoareM omârlanii din Slãtinioara au petrecut de Sfântul Petru ºi Pavel
aºa cum ºtiu ei mai bine. Bãºtinaºii zoneiºi-au dat întâlnire duminicã la cea de-atreia ediþie a nedeii de pe Slãtinoara.Aceºtia au luat parte la slujba oficiatã depreot, au aºteptat sã fie sfinþite bucateleiar apoi au dat drumul agapei.
Ileana FIRÞULESCU
"În regiunea europeanãavem trei categorii de vec-tori care transmit anumiteboli, multe din import,odatã datorate þânþarilor:febra Dengue,Chikungunya, malaria ºifebra West Nile. Apoi suntboli datorate muºtelor fle-botome, celebri tãuni, leish-manioza din import, ºicãpuºelor- boala Lyme,encefalita de cãpuºe, febrahemoragicã. Impactul este
unul important pentru cãobservãm o creºtere a aces-tor cazuri în ultimii ani, iaraceasta sedatoreazãîncãlzirii glo-bale, schim-bãrilor clima-tice. Cu altecuvinteregãsim oserie de vec-tori cu care nune-am întâlnitîn ultimii ani.În România auapãrut þânþari care nu exis-
tau. În Italia,Chikungunya a fostdescoperitã dupã ce dis-pãruse de mai bine de30 - 40 de ani. Areapãrut acestã boalã.Acesta a fost un primsemnal cã aceºti vectorimigreazã datoritã schim-bãrilor climatice,încãlzirii globale. Ceeace întâlneam numai latropice începem sã întâl-nim ºi în bazinul medi-teranean ºi ceva mai susspre paralela 45", aexplicat reprezentantulOMS, Victor Olsavszky,la SimpozionulEuropean organizat deSocietatea Românã deMicrobiologie ºiInstitutul Cantacuzino,sub egida Academiei deªtiinþe Medicale.
El a spus cã, înRomânia, spre exemplu,malaria era endemicã,dar nu mai existã, înschimb pe aceeaºi latitu-dine mai gãsim acesatãboalã în Asia Centralã.
"Þineþi garda sus, existãschimbãri climatice carepot afecta atât ciclul de
viaþã al vectroilor, cât ºirãspândirea lor", a spusOlsavszky, conformMediafax. Potrivitspecialiºtilor, România nuse aflã într-o zonãgeograficã în care incidenþabolilor transmise prin vec-tori sã fie ridicatã, dar, cutoate acestea, modificãrileclimatice din ultimii ani,transporturile ºi turismulinternaþional favorizeazãapariþia acestor afecþiuni înzone în care pânã acum nuerau raportate astfel decazuri. Drept urmare, anu-mite boli transmise prinvectori au început sã fieidentificate ºi în România,
precizeazã Mediafax."Malaria, febra Dengue
ºi febra galbenã reprezintãcazuri de import înUniunea Europeanã, însãprobleme medicale precuminfecþia cu virusul WestNile, febra Chikungunya ºiboala Lyme apar în fiecarean în Europa, inclusiv înRomânia", a declarat ºiAlexandru Rafila, preºedin-
tele Societãþii Românede Microbiologie,adãugând cã boliletransmise prin vectoriconstituie o problemãde sãnãtate publicã lanivel global,reprezentând aproxi-mativ 17% dinpatologia infecþioasã.
La nivel mondial suntpeste 1 miliard de cazuride malarie, febrã Dengue,boalã Lyme sau febrã gal-benã, boli transmise deþânþari, muºte, cãpuºe ºialþi vectori, potrivit OMS.
În ciuda faptului cãmajoritatea acestor bolipot fi prevenite ºi tratatecu succes, anual ele suntrãspunzãtoare de maimult de 1 milion dedecese. De asemenea,datele OMS la nivel globalaratã cã peste 600.000de persoane mor anualdin cauza malariei, întimp ce boala Chagas,leishmanioza ºi schistoso-miaza afecteazã câtevamilioane de oameni.
Condiþiile de mediu înschimbare au facilitatrãspândirea unor bacteriiºi unor transmiþãtori deboli indiferent de fron-tiere, anunþã un studiupublicat în revista NewScientist.
Acesta citeazã epidemiide febrã produsã devirusul West Nile în Grecia
ºi România ºi de febrãDengue în Franþa ºiCroaþia.
Numeroºi transmiþãtoride boli, ca þânþarii ºicãpuºele, sunt sensibile laclimat, precizeazã studiul.Temperaturile ridicate ºischimbarea pattern-urilorploilor pot introduce noiagenþi patogeni înefectivele de animale, peterenurile agricole, încursurile de apã ºi înoraºe, adaugã cercetarea,care a utilizat date colec-tate de Centrul Europeanpentru Prevenþia ºiControlul Bolilor.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
”Vectorii” muºte, tãuni, cãpuºe readuc ºi în Româniaboli considerate dispãrute
S pecialiºti din Europa, inclusiv din þara noastrã, au constatat, în ca-drul Simpozionul "Infecþiile transmise prin vectori în contextul glo-
balizãrii ºi al schimbãrilor climatice", care a avut loc la sfârºitul sãptã-mânii trecute, la Bucureºti, cã încãlzirea globalã a fãcut ca boli dispãrutede peste 40 de ani sã revinã în Europa, iar boli întâlnite numai la tropicesã aparã ºi în bazinul mediteranean, prin apariþia unor specii de insectecare nu au mai fost zãrite prin zonã tot de vreo 30-40 ani. În România auapãrut þântari care nu existau...
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Actualitate 11
Monika BACIU
“Mina ºcoalã numai existã pentru cã aintrat în perimetrulunei proprietãþºi pri-vate care s-a extins.Nbu a fost probabilfãcutã la timp întabu-larea terenului ºi deo-camdatã este împrej-muitã proprietatearespectivã unde a fostmina ºcoalã. Exista ooportunitate foartebunã pentru mina
ºcoalã, chiar dacã eramai departe, unde afost mina ºcoalã aMinei Dâlja. Aia putea
fi transferatã laUniversitate, nu s-afãcut, asta este.Este un regret ºipentru una ºi pen-tru alta. Dacã lepunem în balanþã,ce a fost minanoastrã, cum s-adezvoltat minaºcoalã ºi ce era acoloca activitãþi practice,nu se comparã. Acoloera un fel de ºcoalã decalificare, acolo seinstruia personalul
pentru activitãþiminiere, pentruvagonetar, miner, aju-tor de miner”, adeclarat rectorulUniversitãþii Petroºani,profesorul Aron
Poantã. În condiþiile de faþã,
stundeþii de la facul-tatea de mine fac prat-ica la unitãþile minieredin Valea Jiului cu
care instituþia deînvãþãmânt superiorare contract.
“Noi avem con-
venþii cu companiileminiere, dar fac prac-ticã la minele din Vale.Avem convenþii depracticã ºi avemrepartiþii pe fiecareunitate minierã cucoordonatori stabiliþidin partea unitãþii ºidin parteaUniversitãþii”, a maispus sursa citatã.
O altã posibilitatepentru Universitateera preluarea fosteimine ºcoli de la Dâlja,însã în programul deînchidere a unitãþiiminiere ºi aceasta afost restructuratã.
Monika BACIU
“A fost uºor, nu amavut probleme. Lejervoi lua nota 8.subiectele se puteaurezolºva de oricine”,ne spune un absolventde clasa a XII-a.
“Primele douãsubiecte erau de nivelmediu, la al treilea afost ceva mai compli-cat, dar pentru cine aînvãþat nu a fostgreu”, ne spune un alt
elev. Pentru aceastã
probã au fostpregãtite douã tipuri
de subiecte, pentruprofilul umanist ºi celreal ale filierei teoret-ice. Absolvenþii filiereiteoretice, profilulumanist, ºi cei ai fil-ierei vocaþionale, pro-filul pedagogic, vor
avea acelaºi tip desubiecte, iar absol-venþii filierei teoretice
- profil real, ai filiereitehnologice ºi ai fil-ierei vocaþionale -toate profilurile, cuexcepþia celui peda-gogic, vor primi altetipuri de subiecte.Subiectele sunt elabo-rate de profesori spe-cialiºti din cadrulCentrului Naþional deEvaluare ºi Examinareºi au un grad de difi-cultate mediu, înraport cu programa ºicu competenþelevizate. Afiºarea rezul-tatelor va avea loc îndata de 7 iulie (pânãîn ora 12:00). Înaceeaºi zi, vor putea fidepuse contestaþii(între orele 12:00 -16:00), care vor fisoluþionate în perioa-da 8 - 10 iulie.Rezultatele finale vorfi anunþate în 11 iulie.
Printr-o hotãrârede Guvern, firmelecare înfiinþeazãminimum 20 de
locuri de muncã vorprimi subvenþii princare sã acopereparþial salariilenoilor angajaþi.
Pentru fiecare anga-jat de pânã în 25de ani, societateava încasa lunar între
500 ºi 750 de lei.Firmele vor primisubvenþiile, cel maiprobabil, de la 1iulie.
Subvenþii pentrufirmele care angajeazã
tineri sub 25 de ani
V este bunã pentru tineri. κivor gãsi mai uºor un loc de
muncã. Guvernul a aprobat ohotãrâre prin care unele societãþivor primi bani de la stat ca sã-ºiplãteascã salariaþii.
Retrocedãri fãrã noimã
Mina ºcoalã de la UPET a rãmas doar pe hartã
M ina ºcoalã a Universitãþii din Petroºani a rãmasdoar pe hartã. Instituþia de învãþãmânt superior
din Valea Jiului a deþinut un spaþiu care simula con-diþiile din subteran ºi unde studenþii de la Facultatea deMine puteau face practica. Acum, mina ºcoalã a rãmasdoar pe harta Universitãþii pentru cã aceastã locaþie afost retrocedatã, ajungând astfel în proprietatea uneipersoane fizice care ºi-a clãdit o casã în zonã.
Prima probã scrisã la bac
E minescu nu le-a dat bãtãi decap absolvenþilor de clasa a
XII-a. Elevii claselor a XII-a aussuþinut, luni, prima probã scrisãdin cadrul examenului de bacalau-reat. Majoritatea elevilor spun cãsubiectele au fost de nivel mediu.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie201412 Actualitate
DianaMITRACHE
A plecat din þarã înacoperiºul unui trenspre Paris ºi a ajuns înSpania, acolo undespune cã a ajuns artistneconsacrat, dar prim-
it la marile televiziunide sport, dupã ce i-ascris un cântec cele-brului Messi. Cãtãlinspune cã l-a întâlnit înSpania pe celebrul fot-balist ºi acum nedemonstreazã pe viucum a creat el omelodie pentru cel pecare îl considerã unMesia al fotbalului. Unproducãtor l-a gãsit ºi
ce a ieºit poate fivãzut la adresahttp://www.youtube.com/watch?v=NueyoA1qCaA
Cãtãlin chiar necântã în parcul dinPetroºani, unde l-amgãsit singur cu un
câine bãtrân lângãcare stãtea sã respireaerul oraºului sãunatal. Nu este chiarcelebru ºi recunoaºtecã are probleme, darse aratã extrem deoptimist atunci cândvine vorba sã-lconvingã pe Messi sãîi viziteze oraºul natal.„Am dislexie, dardupã ce ajung acasã,
îmi scot hainele, pecare le arunc pe undeîmi vine, dar, exact caCharlie Chaplin aºa ºieu, mã apuc ºi scriuversuri. Am multecântece, dar vin învacanþã la Petroºani,cã e un oraº foarte
frumos. Trebuie sãfacã anunþuri cei caresunt la primãrie ºipublicitate sã vinãturiºtii în Vale Jiului.Nu se ºtie niciodatã,dar am în gândireamea sã îl invit peMessi, cu Barcelonaîn Valea Jiului. Avemun stadion JiulPetroºani foarte fru-mos. De ce nu? Avem
naturã foarte fru-moasã, suntem întremunþi ºi ei când faccantonament vorliniºte”, povesteºteCãtãlin Cãpitanu,artist din Petroºani.
Nu ºtim dacã Messiîi va rãspunde luiCãtãlin din Petroºani,dar ºtim cã el vrea sãîi scrie un cântec ºi luiNeymar. „Eu amcuvintele cele maibune în piesã ºi de aiam-au ºi chemat la tele-viziuni cu melodia luiMessi. Am fost invitatla cel mai importantcanal de sport dinSpania ºi am cântat la
prezentarea luiNeymar. Cu Neymarnu sunt deocamdatãprieten. Zic deocam-datã, pentru cã mãîntorc în Spania ºi oscriu melodia pentruversurile care deja leam în cap. (n.r. ºi s-aapucat sã recite înspaniolã) Vreau sã ºtiuîntrega echipã, ca sãscriu de fiecare fotbal-ist de la Barcelona casã fie ritm ºi armonie’,mai spune Cãtãlin.
El a scris versuri ºiva mai scrie, aºa cuma fãcut ºi în duetul cuArion Alonso, dar nedã exemplu cum
creeazã el ºi în limbaromânã, unde credecã îl ajunge peEminescu. Cãtãlinrecitã stând pe obucatã de piatrã înparcul din centruloraºului ºi câinele sãumaidanez îl ascultã cuatenþie. Artistul nãscutla Petroºani se vaîntoarce în Spania,pentru cã acolo acunoscut nume impor-tante cu care a stat laun pahar. Printre eleShakira, fiica ceamare a lui CharlieChaplin, Jeradine, darne promite nouã cãne face reclamã, iarpe Messi îl va aduceaici sã vadã stadionulJiul.
MaximilianGÂNJU
În fiecare zi, înzona Groapa Seacã,din Valea Jiului, suntcantonaþi zeci deoameni, care seocupã cu colectareade ciuperci. Însã, deºi
producþia este maimare faþã de alþi ani,a crescut ºi numãrulcelor care încearcãsã-ºi câºtige o pâine
din aceastã activitate.Cum bãtãlia estefoarte mare, mulþidintre culegãtorii deciuperci preferã sã-ºivândã producþia directîn munte pentru ascuti din banii cheltuiþicu drumul pânã înoraº,la centrele de
colectare. Aºa se facecã în fiecare zi apar ºisamsarii care le iauproducþia pe mai puþi-ni bani, dar toatã
lumea este mulþumitã.Unii dintre ei s-aumutat la poalelemuntelui cu cãþel ºipurcel, doar, doar osã mai economiseascãniºte bani cuîntreþinerea pe varãiar în fiecaredimineaþã din varã ºipânã în toamnã, urcãîn munþii din zonã lacules de afine, zmeurãºi ciuperci pe careapoi le vând la cen-trele de colectare.Primesc în medie 50de lei pentru o zi delucru ºi zeci de kilo-metri de mers prinmunte dar sunt mulþu-miþi.
Au cu ce sã trãi-ascã ºi sã punã ºipentru la iarnã deop-arte când sunt þintuiþiîn case.
Samsarii s-au bãgat ºi la ciupercari
C ulegãtorii de ciuperci orifructe de pãdure îºi dau
întreaga cantitate recoltatã de peversanþii munþilor samsarilor care-iaºteaptã la marginea pãdurii. Baniiprimiþi de culegãtori sunt mai puþi-ni dar multora le convine pentru cãnu mai pierd timpul cu marfa pânãla centrele de colectare.
I-a scris piesã lui Messi ºi-l aduce la Jiul
U n român din Petroºani, plecat din 1994 în Spaniai-a scris un cântec lui Messi, a fost la televiziunile
de sport de acolo, dar spune cã vrea sã-l convingã pemarele fotbalist sã vinã la Jiul în Petroºani, mãcar sãvadã cât e de frumos Parângul. Cãtãlin, zis Iulius, esteun personaj de poveste ºi din poveºtile sale fac partenume celebre din lume.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie2014 Actualitate 13
DianaMITRACHE
La Iscroni s-a pro-dus ºi anul acestaminunea, spremirarea tuturor celorcare ºtiu cã pomul culalele face flori o datãla 4 ani.
Îi place clima ºi adat la rãdãcinã ºi unpui, iar florile lui suntadmirate de oamenide pretutindeni. Toþise opresc sã vadã, sãfotografieze momen-tul, pentru cã unii vãd
asta o sigurã datã înviaþã. La fel ne-auspus ºi doi gãlãþeni,veniþi în vizitã în ValeaJiului. „Din Galaþivenim. Am venit laniºte rude în ValeaJiului ºi am auzit deaºa ceva ºi am venit ºinoi. Copacul acestaeste ceva ce nu ammai vãzut niciodatã.Mi se pare foarte fru-mos, extraordinar”,spune omul venit dincelãlalt capãt al þãrii,în timp ce soþia safãcea poze, pentru ca
sã vadã minunea ºicopiii rãmaºi pe malulDunãrii, acasã.„Suntem din Galaþi ºivenim de câte oriavem ocazia ºi azi amauzit de povestea cucopacul cu lalele ºi amzis, hai sã vedem cume!. Îmi place cumaratã. Nu am maivãzut pânã acum. Facpoze sã duc acasã lacopii, cã ei nu au avutocazia. Se spune cãînfloreºte o datã lamai mulþi ani ºi ei nuau vãzut asta”, aadãugat ºi doamna.
Autoritãþile dinAninoasa aveau când-va ºi o nedeie dedi-catã acestui copac,dar vremurile aceleaau trecut ºi dupãdecãderea oraºului,edilii fac ce pot.Acum, însã, se gânde-sc sã îl scoatã cumvaîn evidenþã. „Ca
pãrere person-alã, eu m-amgândit sã schim-bãm un picpanoul delângã, sã îimutãmamplasamentulºi sã-l facem unpic mai viu col-orat ºi poate ºiun pic maidetaliat ca ºiinformaþii.Facem ceputem, cã vãdcã înfloreºtemereu”, a declaratAdrian Albescu,viceprimar Aninoasa.
Declarat monumental naturii, tulipanul dinAninoasa se aflã lamarginea DrumuluiNaþional 66A ºi esteun arbore ornamentaloriginar din Americade Nord, fiind adus dela Paris în anul 1880,de cãtre AnneMargarette Mander-spach ºi plantat în
primulparc den-drologic din þarãce aparþinea casteluluidin Iscroni.
"Copacul lui JulesVerne", dupã cum îispuneau localnicii,
esteun
simbol aloraºului Aninoasa, darprea puþin pus în val-oare, deºi el seîncãpãþâneazã sãînfloreascã, mai nou,an de an.
Potrivit prognozeiANM, în Transilvania,pe parcursul primeisãptãmâni, mediatemperaturilormaxime se va situaîntre 22 de grade (îndata de 1 iulie) ºi 29de grade (pe 6 iulie).Ulterior, temperaturilenu vor mai avea vari-aþii importante, iar înmedie vor fi cuprinseîntre 26 ºi 28 degrade. Media valorilortermice nocturne vaoscila între 10 grade(în 2 ºi 5 iulie) ºi 14grade, la începutulsãptãmânii viitoare.Probabilitatea deploaie va fi redusã îndata de 2 iulie ºi înperioada 4-6 iulie. Înrestul intervalului vor fiaverse, pe arii mai
extinse în 30 iunie, 1iulie, 3 iulie, dar ºi înintervalul 7-9 iulie.
Pentru Moldova,pânã în ziua de 4iulie, media tempera-turilor maxime lanivelul întregii regiuniva avea variaþii între24 ºi 27 de grade, iara minimelor între 13ºi 15 grade. În urmã-toarele 3 zile se vaîncãlzi treptat, astfelcã, la sfârºitul primeisãptãmâni ºi laînceputul celei de adoua, mediilemaximelor vor atinge29 de grade, iar aleminimelor vor urcaspre 17 grade. Dindata de 8 iulie variaþi-ile termice vor finesemnificative.Probabilitatea pentru
averse va fi mai mareîn zilele de 1, 3, 8 ºi 9iulie.
Regimul termic înzona Dobrogei va ficaracterizat de tem-peraturi maxime ce sevor situa, pânã în datade 5 iulie, la valorimedii cuprinse între25 ºi 27 de grade,apoi vor creºte uºor ºi
se vor menþine, pânãla sfârºitul intervalului,la valori normale pen-tru data din calendar,adicã, în medie, 28-29 de grade. Valoriletermice nocturne voravea o evoluþieasemãnãtoare ºi voroscila, în medie, între16 ºi 19 grade.Vremea va fi în gener-al frumoasã ºi doartrecãtor vor cãdea ploislabe, de scurtãduratã, cel mai proba-bil în jurul datelor de3, respectiv 9 iulie.
Potrivit prognozeiANM, în zona
Olteniei, pânã în ziuade 4 iulie, media tem-peraturilor maxime lanivelul întregii regiuniva avea variaþii între25 ºi 28 de grade, iara minimelor între 13ºi 15 grade. În urmã-toarele 3 zile, se vaîncãlzi treptat, astfelcã, la sfârºitul primeisãptãmâni ºi laînceputul celei de-adoua, mediilemaximelor vor atinge29 de grade, iar celeale minimelor vorurca spre 17 grade.Din data de 8 iulie,variaþiile termice vor fi
nesemnificative.Probabilitateapentru averse vafi mai mare înnoaptea de 30iunie spre 1 iulie(când vor puteafi importantecantitativ), dar ºiîn zilele de 3, 4,8 ºi 9 iulie.
La munte, înprima parte aintervalului,
mediile temperaturilormaxime vor aveaoscilaþii de la 14grade în data de 1iulie, pânã la 20 degrade în zilele de 30iunie, dar ºi în 5 ºi 6iulie. În a doua partea intervalului,maximele vor fi relativconstante, în jurul val-orii de 20 de grade.Minimele termice voravea oscilaþiiasemãnãtoare. Celmai rece va fi îndimineaþa zilei de 2iulie, când vor fi mediide 6-7 grade, iar îndimineþile cele maicalde se vor înregistraîn medie 11-12grade. Vor fi averseaproape în fiecare zi,dar mai ales în zilelede 30 iunie, 1 iulie, 3iulie, dar ºi în perioa-da 7-9 iulie.
Prognoza ANM,valabilã pentru perioa-da 30 iunie — 13iulie 2014, are labazã datele provenitede la CentrulEuropean pentruprognoze pe medieduratã (ECMWF) dinReading, Anglia.
Vreme caldã, dar cu episoade de instabilitate, în intervalul30 iunie-13 iulie, în majoritatea regiunilor
R egimul termic va continua sã fie unul instabil înurmãtoarele douã sãptãmâni, la nivelul tuturor
regiunilor, cu episoade de averse în special în intervalul7-9 iulie, dar ºi în zilele premergãtoare, aratã prognozaAdministraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabilã pentru urmãtoarele douã sãptãmâni.
A înflorit, din nou, Tulipanul
S-a adaptat climei ºi ne bucurãprivirea an de an, deºi iniþial
înflorea o datã la 4 ani. Vorbimdespre Tulipan, copacul cu lalele gal-ben - portocalii, care fac deliciul trecã-torilor. Autoritãþile locale se gândescacum sã îl punã mai mult în valoare,pentru cã tot se încãpãþâneazã sãînfloreascã mai des.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Puteþi avea succes pe plan profe-sional, la studii ºi în cãlãtorii.Profitaþi de acest context favora-bil. Aveþi ocazia sã vã lãrgiþi ori-zontul intelectual ºi sã izbândiþipe plan social. Dupã-amiazãintraþi în posesia unor bani lacare nu vã aºteptaþi.
Sunteþi inventiv ºi doriþi sãîncepeþi o viaþã nouã. Vã dedi-caþi timpul liber planurilor depornire a unei afaceri. Puteþi fioptimist: aveþi ºanse sã vã des-curcaþi cu cheltuieli minime.Staþi bine cu sãnãtatea, însã ar fibine sã vã relaxaþi mai mult.
Aveþi o creativitate ieºitã dincomun, care vã ajutã mult înafaceri. Aveþi ocazia sã faceþi oinvestiþie importantã, care se vadovedi profitabilã mai curânddecât vã aºteptaþi. Fiþi mai atentcu partenerul de viaþã!
Relaþiile parteneriale merg foartebine. Sunteþi apreciat pentruhotãrârea ºi seriozitatea dum-neavoastrã. Puteþi sã rezolvaþicu uºurinþã problemele de la ser-viciu ºi de acasã.
Nu aveþi o clipã de rãgaz, darsunteþi ambiþios ºi reuºiþi sã ter-minaþi tot ce v-aþi propus. Dacãprofitaþi de conjunctura favora-bilã, aveþi numai de câºtigat peplan profesional ºi financiar.
Zi favorabilã studiului ºi afirmãriiîn societate. Aveþi idei foartebune ºi puteþi sã începeþi o activi-tate nouã. Þineþi cont de sfa-turile unei persoane care a avutsucces în problema ce vã frãmân-tã!
Dimineaþa luaþi o decizie impor-tantã, care se va dovedi inspiratã.Dacã vi se propune o colaborare,nu staþi mult pe gânduri! Puteþicâºtiga bani frumoºi. Fiþi prudentºi evitaþi speculaþiile financiare!
Aveþi ºanse mari sã vã afirmaþiîn afaceri ºi pe plan profesional.Sunteþi nevoit sã faceþi maimulte drumuri scurte ºi sã vãocupaþi de o investiþie. Nu esteexclus sã aveþi dificultãþi dincauza birocraþiei.
Câºtigaþi bine dintr-o activitatecomercialã de care vã ocupaþi cuseriozitate. Uºurinþa cu carecomunicaþi vã ajutã sã rezolvaþidivergenþele apãrute între colegiide serviciu.
Dimineaþa reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã a unui tânãr din fami-lie. Pe plan profesional, treceþiprintr-o perioadã favorabilã ºiaveþi ocazia sã vã puneþi ideile înpracticã.
S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã, în interesfamilial. Puteþi sã comunicaþi ºisã negociaþi cu persoanele desex opus. În ciuda tuturor obsta-colelor, reuºiþi sã finalizaþi oactivitate intelectualã.
La serviciu, ºefii ºi colegii vãapreciazã ideile excelente. Luaþidecizii inspirate ºi reuºiþi sã duceþila bun sfârºit obligaþiile pe care vile-aþi asumat. Dupã-amiazã,mergeþi împreunã cu persoanaiubitã într-o vizitã la prieteni. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Studio FIFA WorldCup 2014 22:53 Campionatul MondialBrazilia 2014
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Misterele din Avalon13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cãsnicia, o afacereperfectã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Justiþiarul: Zona de rãzboi
10:30 Fete de mãritat11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Nu mã pot cãsãtori cutine!17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort
10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþiDuminica... 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz
10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial11:45 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 8 15:30 Tenis ziua 8 17:30 Tenis ziua 8 19:00 Tenis ziua 8 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Digi Sport Special
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Obligat sã ucidã22:30 Un show pãcãtos
Cel mai grav aavut loc duminicã laHunedoara când, unconducãtor auto învârstã de 26 de ani,din municipiulHunedoara, ieºind cuautoturismul dintr-obenzinãrie situatã pestrada Avram Iancudin acelaºi municipiu,nu a respectat sem-nificaþia indicatorului„OPRIRE” ºi nu aacordat prioritate detrecere unui alt auto-turism condus regula-mentar de un bãrbatîn vârstã de 62 deani, din municipiulHunedoara, celedouã autoturismeintrând astfel în coliz-iune.
În urma eveni-
mentului rutier arezultat rãnireauºoarã a conducã-torului auto care cir-cula regulamentar,precum ºi a altor treipasagere din autotur-ism, cu vârstecuprinse între 27 ºi85 de ani, toþi fiindtransportaþi laUnitatea de PrimiriUrgenþe dinHunedoara pentruacordarea de îngrijirimedicale.
Un alt accident,produs tot duminicã,pe DN 7 a dus larãnirea gravã a con-ducãtorului motoci-cletei, dar ºi apasagerei din spate,ambii fiind trans-portaþi la Spitalul de
Urgenþã DevaHunedoara, unde auprimit îngrijiri med-icale. Acesta a fostprovocat de un bãr-bat în vârstã de 45de ani, din municipi-ul Deva, în timp ceconducea o motoci-cletã pe D.N.7, pedirecþia de deplasareOrãºtie spre Deva, lakm 377+800m aefectuat o manevrãneregulamentarã dedepãºire a unui auto-turism, al cãrui con-ducãtor auto nu s-aasigurat la rândul sãuîn momentul efec-tuãrii unui viraj lastânga, cele douãautovehicule intrândîn coliziune.
ªi tot duminicã, înjurul orei 22:00, unconducãtor auto învârstã de 25 ani, dinComuna TeliucuInferior, în timp ceconducea un autotur-
ism pe D.N 7, pedirecþia de deplasareDeva spre Simeria,în localitateaSântuhalm a efectuato manevrã deîntoarcere de pebanda a I-a fãrã sã seasigure, intrând astfelîn coliziune cu omotocicletã condusãde un tânãr în vârstãde 24 ani, din oraºulSimeria, care circulape aceeaºi direcþiede deplasare, pebanda a II-a de circu-laþie. În urma eveni-mentului rutier arezultat rãnireauºoarã a conducã-torului motocicletei,care a fost trans-portat la SpitalulMunicipiului Devapentru acordarea deîngrijiri medicale.
În toate cele treicazuri, poliþiºtii auîntocmit dosare decercetare penalã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de
800 mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.
S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile pentru:Marþi 1.07.2014 în oraºele:
- Petroºani - între orele 9,00 -13,00. Zona afectatã: Str. Universitãþii(Institutului), Ghe. Lazãr, Gen.Dragalina, St. O. Iosif, 22 Decembrie,1 Decembrie 1918, bl. M1-M4, 95-99,101-109, 120-124 ºi str. Avram Iancu,bl. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13.Motivul restricþiei: Blindare vana Dn300 pe distribuþia din rezervor Brãdet.
Vulcan - între orele 9,00 - 16,00.Zona afectatã: Str. M. Viteazu, bl.76,80,81,82, garajele ºi gospodãriileindividuale din zonã. Motivul restricþiei:Remediere pierdere str. M. Viteazu,bl.81
Restricþii apã
“DemersulInstituþieiPrefectului -judeþulHunedoara învedereaapropierii insti-tuþiilor statuluide cetãþeni,început încã dela finele anului 2011,continuã cu scopul de aoferi posibilitatea cetãþe-nilor judeþului nostru sãse întâlneascã cureprezentanþi ai BirouluiTeritorial Alba - Iulia alInstituþiei AvocatulPoporului.
Continuând aceastãacþiune, aducem lacunoºtinþa cetãþenilorjudeþului Hunedoaracare doresc asistenþãjuridicã cã se potprezenta la sediulInstituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoara joi,03.07.2014 începând
cu orele 10.30 pentru aputea discuta cureprezentanþii BirouluiTeritorial Alba - Iulia aInstituþiei AvocatulPoporului”, se aratã într-un comunicat alInstituþiei PrefectuluiHunedoara.
Instituþia AvocatulPoporului este autoritatepublicã autonomã ºiindependentã faþã deorice altã autoritate publicã ºi are drept scop apãrarea drepturilor ºi libertãþilorpersoanelor fizice înraporturile acestora cuautoritãþile publice.
Audienþe la Avocatul Poporului
R eprezentanþii Instituþiei AvocatuluiPoporului - Biroul Teritorial Alba
vor fi, din nou, prezenþi la Deva. PotrivitPrefecturii Hunedoara persoanele caredoresc sã beneficieze gratuit de asistenþãjuridicã din partea acestei instituþii suntaºteptate, joi, 3.iulie, încewpând cu orele10.30 la Prefectura Hunedoara.
Accidente rutiere cu ºapte victime
N u mai puþin de ºapte persoane au ajuns la spital
în week-end-ul care s-a încheiat,dupã ce au fost implicate în accidente de circulaþie.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Iulie 201416 Actualitate
IleanaFIRÞULESCU
Un grup deiubitori aimuntelui ºi expe-diþiilor altfel, cumaºini de teren ºimultã adrenalinã– off road, aufãcut ”cãrãri” deroþi auto pe undenici picior de omnu a cãlcat, prinpãdurile ºi zoneleînalte dintre Jiuri ºi nunumai. Cu cele 6-7maºini de teren, factrasee de o frumuseþenebãnuitã nu doarpiloþii, ci ºi familiile lor”de la mic, la mare”.
Cristian Drãghici,expert IT ºi director alCasei de Culturã”Ladislau Schmidt”Petrila, încearcã sãpovesteascã, cu sufle-tul la gurã, cât de min-unate sunt peisajele
Vãii Jiului. ”Nu credcã locurile pot fidescrise în cuvinte.Haideþi cu noi, pentrucã doar vãzând veþiînþelege… Cred cãziariºtii ar trebui sãvadã pentru cã arînþelege cã un reportajsãptãmânal ar arãtalumii cât de frumoasãeste aceastã zonã ºicât de nealteratã, deaºa-zisa civilizaþie” –spune CriastianDrãghici.
Acest grup de OffRoad funcþioneazã depeste doi ani, iarmembrii sãi sunt dincategorii profesionalediferite unindu-i doarpasiunea pentru curse-le extreme ºidescoperirii de ”colþuride Rai”.
”Grupul nostru esteformat din 6-7 împã-timiþi. Sãptãmânal sta-bilim un traseu ºi-lfacem. De regulãtraseele sunt pe ValeaJiului, de la Tuliºa,ªureanu, la PoianaMuierii, ba chiar amvenit prin PasulVâlcan de la Schela,din Gorj”- a precizatCristian Drãghici.
Cei de la Petrila nufac parte din vreunclub de specialitate,dar existã ideea de aînfiinþa pe viitor un
club off road în ValeaJiului. ”Decamdatãavem pasiunea ce neleagã ºi vremdescoperirea fru-museþilor zonei noas-tre ºi promovarea tur-ismului. Am putea
organiza un con-curs naþional OffRoad ºi la noi,aºa cum a fostla OdorheiulSecuiesc. Vreausã vã spun cãacolo nu existã
ceea ce avem noi aici”– a mai precizat pilo-tul Drãghici.
Membrii grupului dela Petrila nu vor sãdemostreze cã sunt ceimai buni piloþi îndomeniu ºi nu-i ten-
teazã participarea laconcursuri. Aºa cumau precizat, scopul loreste cu totul altul, depromovare a munþilor,vãilor ºi aºezãrilor din-tre ºi de pe lângã celedouã Jiuri.
Sâmbãtã, înprima zi definale, Româniaa cucerit medaliade argint laechipe, în com-ponenþa CorinaConstantin,Bianca Becze,Marius Petruºe,Anca Surdu,Andreea Bogati,BiancaGorgovan,Dacian Barna,Alina Radu ºiMariusGavriloaie. Titlulmondial arevenit Franþei,iar medalia de bronzChinei.
A urmat medaliade argint la individualfeminin, câºtigatã deCorina Constantin(22.000), care a fostdepãºitã de Lubov
Gazov (Austria), întimp ce pe locul treis-a aflat Aurelie Joly(Franþa), dar ºi cea deaur la trio feminin.
Echipa României,în componenþaCorina Constantin,Anca Surdu ºi
Andreea Bogati aobþinut un total de21.541 puncte, cucare s-a clasat peprima poziþie a clasa-mentului. Pe podiumau mai urcat China ºi
Coreea de Sud.Duminicã
searã, MariusCiprian Petruºeºi Maria BiancaBencze au cuceritmedaliile de aurîn proba deperechi mixte(21.125 puncte),în timp ce a treiamedalie de aur afost câºtigatã înproba de grup deAnca ClaudiaSurdu, MariaBianca Becze,Andreea Bogati,Oana CorinaConstantin ºiBianca Maria
Gorgovan (21.705puncte).
La CampionateleMondiale de gimnas-ticã aerobicã de laCancun au participat600 de sportivi din42 de þãri.
Mediafax.ro
Off Road pentru promovarea Vãii Jiului
U n grup de piloþi off road, din Petrila, au ca scopdescoperirea ºi promovarea frumuseþilor ºi tentaþi-
ilor turistice dintre cele douã Jiuri ºi din împrejurimibãtând cãrãri de roþi pe unde n-a cãlcat încã picior de om.De regulã, traseele sunt pe Valea Jiului, de la Tuliºa,ªureanu, la Poiana Muierii, Pasul Vâlcan etc. Existã ideeaînfiinþãrii unui club de profil, care sã fie al Vãii Jiului.
Aur pentru Bianca Becze la Cancun
D elegaþia României a încheiatparticiparea la Campionatele
Mondiale de gimnasticã aerobicãde la Cancun cu un bilanþ de cincimedalii, trei de aur ºi douã deargint, informeazã Mediafax.
