Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 722

Marti, 21 Octombrie 2014

Bani pentru drumuldin AninoasaA rtera extrem de degradatã a

oraºului Aninoasa ar putea fimãcar plombatã în perioada urmãtoare.Adrian David, consilier judeþean, carelocuieºte în acest oraº, cere azi, 21 octombrie, în ºedinþa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, bani pentruplombarea acestui drum.

Drumul de la intrarea în oraºul Aninoasa ºipânã la primãria din localitate are mai multegropi decât asfalt, iar consilierul judeþeanAdrian David spune cã va cere sprijincolegilor sãi, pentru a vota un proiect princare sã primeascã bani pentru plombareaarterei rutiere. Marþi, 21 octombrie, la Devase va discuta acest proiect. „Am sã le cercolegilor mei din Consiliul JudeþeanHunedoara, având în vedere cã urmeazã rectificarea bugetarã, sã fie alocate fonduripentru repararea drumul care face legãturaîntre Iscroni ºi Aninoasa”, a spus AdrianDavid, consilier judeþean PNL.

Adrian David locuieºte în aceastã parte aVãii Jiului ºi spune cã s-a sãturat de gropilemulte ºi mari pe care le traverseazã zilnic. Maimult, a fãcut un calcul cu specialiºtii ºi spunecã plombarea ar ajunge la suma de 300.000de lei, bani pe care sperã sã îi obþinã la rectificarea bugetarã din aceastã sãptãmânã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Salvatorii din IAD

U n bãrbat de 59 de ani a murit

luni dimineaþã, dupã cea fost prins de un utilaj ºi lovit de maimulte ori cu putere debancul de lucru.Incidentul s-a petrecutla Uzina de Reparaþii aUtilajelor MiniereUPSRUEEM, iarechipajul SMURD carea venit imediat nu aputut decât sã constatedecesul.

Luni dimineaþã, un bãrbat cu o experienþã deo viaþã întreagã a fost prinsde un strung ºi lovit cu putere de mai multe ori de

banc, pânã ºi-a datsuflarea. Incidentul s-apetrecut într-una din halelede la UPSRUEEM ºi, înmomentul în care s-a produs, omul era singur înîncãpere. A fost zãrit de uncoleg de la o distanþã decel puþin 10 metri, care aºi chemat, prin 112,

echipajul de intervenþie. Paramedicii SMURD au

venit echipaþi corespunzã-tor, dar, din pãcate, nu auputut sã constate decâtdecesul. „Am deplasat lafaþa locului un echipaj dedescarcerare ºi un echipajSMURD de prim ajutor,pentru a acorda primele

îngrijiri, dar ºi pentruscoaterea omului dinstrung. Am constatat cãsemnele vitale erau foarteslabe ºi pânã la sosireaechipajului medical, persoana era decedatã”, a declarat Adrian Avram,comandantul Detaºamentului dePompieri militari Petroºani.

Bãrbatul avea o vastãexperienþã în domeniu ºinimeni nu înþelege ce s-aîntâmplat. Inspectorii ITMspun cã au demarat oanchetã, dar primele datearatã cã accidentul demuncã a avut loc, cel maiprobabil, dintr-o greºealã aomului, care lucra la ofrezã. „La aceastã frezã seexecuta frezarea canaluluipentru sârma de împãnarea unui stâlp hidraulic.

Victima executase aceastã operaþie la 7 stâlpihidraulici ºi era la al VIII-lea. Deocamdatã nu ºtimcu certitudine ce s-a întâmplat, doar cã freza l-a prins ºi l-a antrenatprovocându-i leziuni cauzatoare de moarte”, amenþionat ºi Ileana Bodea,ºefa ITM Petroºani.

Trupul neînsufleþit albãrbatului de 59 de ani afost dus la morga spitaluluide urgenþã de la Petroºani,unde i se va face necropsia.Ancheta ITM va scoate laivealã modul în care s-apetrecut accidentul mortal.Reprezentanþii firmei dinPetroºani au refuzat sãofere orice detaliu cuprivire la acest accident.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Bãrbat ucis de strung la UPSRUEEM

O ri de cîte ori un accident de muncã se petrece în subteran, sedezlãnþuie iadul. Familiile minerilor aºteaptã cu sufletul la gurã

sã afle veºti despre soþii, fraþii, taþii prinºi în capcana morþii. Atunci, cei care intervin sînt salvatorii. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

“În contextul viziteiprimului ministru în China,a avut loc ºi întâlnirea cu reprezentanþii firmeiChina Coal Technology &Engineering Group, încadrul cãrora delegaþia CEHa purtat discuþii legate deechipamente miniere ºi de servicii de mentenanþãaferente acestora.

Mãsurile pe careComplexul EnergeticHunedoara SA le are învedere în perioada imediaturmãtoare pentru retehnolo-gizarea în vederea creºteriiproductivitãþii la minele via-bile privesc achiziþionareaurmãtoarelor echipamentetehnologice miniere: complexmecanizat uºor – EM Lonea,furniturã complex mecanizat– EM Livezeni, furniturãcomplex mecanizat – EMLupeni, transportoare cubandã, transportoare cu

raclete, electropompe,instalaþii de sortare, pompede înaltã presiune, staþiecentralã de degazare în sis-tem containerizat, combinede înaintare în cãrbune,instalaþii de telefonie dis-pecerizate, foreze, combinãde înaintare steril+echipa-ment electric, centrale auto-

mate pentru monitorizareaatmosferei din subteran, sisteme de comunicare/semnalizare în subteran,instalaþie de intertizare con-tainerizatã. În prezent esteîn curs de întocmire docu-mentaþia de atribuire pentrudemararea achiziþiei, învederea încheierii unui contract pentru furnizareaacestor echipamente tehnologice miniere în sistem credit furnizor”, searatã în rãspunsul oficialilorDepartamentului pentruEnergie, cãtre deputatulPSD Cristian Resmeriþã.

În cadrul vizitei din Chinas-a semnat ºi contractulpentru modernizarea grupu-lui 4 de la TermocentralaMintia. Aceasta este în pericolul de a rãmâne fãrãautorizaþia de mediu dacãaceste investiþii nu se realizeazã.

“În data de 01.09.2014reprezentanþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara ºi ceiai Companiei ChinaNational ElectricEngineering CO. Ltd ausemnat contractul de lucrãripentru reabilitarea grupuluienergetic 4 ºi realizareainstalaþiilor de desulfurare lagrupurile energetice nr. 3 ºinr. 4 de la TermocentralaDeva. Încheierea acestuicontract s-a realizat caurmare a parcurgerii uneiproceduri de achiziþie înconformitate cu legislaþiaprivind achiziþiile publice,respectiv cu respectareaprevederilor OUG nr 34-2006, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.Avantajul deosebit ºi toto-datã particularitatea acestuicontract, este cã finanþarealucrãrilor este asiguratã de

compania chinezã în sistemcredit furnizor. Precizãm cãresursele proprii ale CEHnu permiteau finanþareaacestor lucrãri. Realizarealucrãrilor prevãzute în contract este vitalã pentruCEH, acestea fiind lucrãricare vor permite reducereanoxelor sub valorile limitãimpuse de Directiva2010/75/EU privind emisiile industriale ºi impli-cit, posibilitatea funcþionãriiîn coninuare a unitãþilor de producere a energieielectrice ºi termice de laTermocentrala Deva”, se mai aratã în rãspuns.

Deputatul CristianResmeriþã a solicitatminiºtrilor sã precizeze care au fost efectele viziteipremierului Victor Ponta în China.

Monika BACIUMonika BACIUPrietenii din Petroºani

sunt alãturi de DanaMarcãu în momentelegrele pricinuite de trecerea în nefiinþã amamei ºi transmitemsincere condoleanþefamiliei îndoliate.

Dumnezeu sã oaºeze în loc luminatºi sã o aibã în pace!

Familiile Martin,Burian, Lupu ºi Gomoi

ColectivulS.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani este

alãturi de doamnaRodica Soba în mareadurere pricinuitã de plecarea spre o lumemai dreaptã a soacreisale.

Dumnezeu sã oaºeze în loc luminatºi sã o aibã în pace!

Deputatul Cristian Resmeriþã cere rezultatedupã vizita delegaþiei CEH în China

C ombine de înaintare, foreze, complexe mecanizate ºi alte echipamenteminiere vor fi achiziþionate de CEH în urma contractului de retehnolo-

gizare. Reprezentanþii Departamentului pentru Energie au fãcut publicerezultatele vizitei în China a primului ministru Victor Ponta. La întrevederiledin China au participat ºi responsabilii Complexului Energetic Hunedoara.

Fiul Sorin împreunã cu familia anunþãm cu nemãrginitãdurere în suflet plecarea spre cele veºnice a celei care a fost

SOBA MAGDALENA MONICA (85 ani)Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele noastre.Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte!

Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul.Slujba de înmormântare va avea loc marþi, 9 septembrie

2014, ora 13.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºanieste alãturi de doamna Soba Rodica în greaua încercarepricinuitã de decesul soacrei.

Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

M ina Petrilava renaºte

precum PasãreaPhoenix. Celpuþin asta îºipropun arhitecþiicare au venit aici ºi au pus lapunct un plan desalvare a sim-bolului oraºului.

Proiectul„Patrimoniul industrial ca sursã deregenerare” iniþiat de AsociaþiaDoctoranzilor ºiStudenþilor Români dinFranþa (ADERF),Fundaþia Culturalã„Condiþia Românã”condusã de Ion Barbu,continuat de AsociaþiaPlusMinus (cu o reþeade parteneri din careenumerãm doarOrdinul Arhitecþilor dinRomânia, AmbasadaGermaniei, Institutul

CulturalFrancez), a gãsit soluþii viabile pentrupãstrarea ºi conversiaacestei clãdiri.

“Sperãm sã fie un

nouînceput ºi mina Petrilasã renascã precumPasãrea Phoenix.Clãdirea de faþã care afost pe vremuri o

clãdire a pompelor ne-a fost donatã capompã funebrã decãtre Primãria oraºului

Petrila. Acest edificiuse va numi SaintPompadour, o clãdirecare se va înfrãþi cuSaint Pompidur dinParis. Sper sã fie unbun exemplu a ceea cepoate ºi trebuie sã fiemina Petrila, decât sãfie un câmp cu oi maibine sã fie un câmp cuoameni deºtepþi”, adeclarat Ion Barbu.

Clãdirea mineiPetrila la care lucreazãarhitecþii îºi va schimbadestinaþia. În incintaunitãþii miniere se vorderula acþiuni culturale

de anvergurã. “La sfârºitul sãp-

tãmânii o sã vedem oclãdire care va putea fi

folositã cu totul în altfel decât a fost folositãînainte. Vom faceevenimente, vom faceevenimente culturale,vom chema toatãlumea din Petrila sã

vinã sã viziteze ºi sãvadã cã în clãdirileminei se poate întâm-pla ºi altceva, nu doarmunca cu care ei suntobiºnuiþi. Vom încercasã pigmentãm toatãsãptãmâna cu eveni-mente, dar sâmbãtãvom încerca un eveniment mai mare,pe podul careconecteazã mina deoraº. Va fi un eveni-ment simbolic, în sfârºitmina se va conecta laoraº prin culturã. Vãdºi mai multe oportu-nitãþi dupã doi ani dezile. Avem un partene-riat cu AmbasadaGermaniei, sunt doiarhitecþi din Germaniacare lucreazã pe genulde activitãþi participa-tive în Berlin carepredau ºi laUniversitatea Tehnicã din Berlin”,a declarat DragoºDascãlu, asistent la

Facultatea deArhitecturã ºiUrbanism din Cluj.

În timp ce tineriiarhitecþi lucreazã laplanul de menþinere aclãdirilor, conducereaSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine sepregãteºte sã iniþiezeprocedurile de demolare.

Monika BACUMonika BACU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014 Actualitate 3

Mina Petrila, pasãrea Phoenix

O NG-urile deprofil acuzã

compania careexploateazãresursele de laCertej, cã aînceput ilegalexploatarea.

Reþeaua MiningWatch Româniareclamã totala lipsã afuncþionalitãþiiautoritãþilor de profildin judeþul Hunedoara,precum ºi a GuvernuluiRomâniei. Unul dincele mai marizãcãminte aurifere dinRomânia ºi obiectulunui proiect minier demari dimensiuni aînceput sã fie pregãtitpentru exploatare fãrãca autoritãþile vizate sãia mãcar act de acestlucru.

Zeci de utilaje ale

Deva Gold, subsidiarã acompaniei canadieneEldorado Gold,desfãºoarã deja lucrãride construire la primaplatformã industrialã aproiectului minier, pre-cum ºi pentru ridicareadepozitului de carote.Nici una din activitãþinu este autorizatã susþincei de la Mining WatchRomânia.

„Impertinenþa DevaGold SA de a începeun proiect minier fãrãautorizaþiile de construire necesare esteîntrecutã doar de lipsavigilenþei instituþiilorresponsabile cusancþionarea acestorfapte ilegale. S.C. DevaGold SA, companiedeþinutã de EldoradoGold (80%) ºi MinvestDeva (mai puþin de20%) a început activi-tãþile de construire ºi

amenajare aferenteproiectului cu cianuriCertej din comunahunedoreanã. Lamomentul actualnumeroase utilajelucreazã în zona carierei Coranda.

Tot în aceastã zonã afost adus recent unconcasor, utilaj specificoperaþiunilor extractivece permite sfãrâmareapietrelor. Numeroasebuldozere, excavatoare,alãturi de alte utilajeamenajeazã platformece vor avea diferitefuncþiuni în cadrulproiectului minier. Laintrarea în comunã estedeja construitã o halã-depozit, iar o altã struc-turã metalicã este încurs de amplasare. Nici

una din aceste amena-jãri nu are autorizaþiede construire.”, susþinreprezentanþii MiningWatch România.

S esizãri

Pe 15 octombrie,Mining Watch Româniaa sesizat Inspectoratulde Stat în Construcþii

pentru a lua mãsurilelegale de sancþionarecontravenþionalã ºiprentru a dispunesistarea lucrãrilor ile-gale. Mina de suprafaþãcu cianuri de la Certej ademarat fãrã a þinecont de avize de mediu,de garanþii financiare încaz de accident ºi fãrã aangaja efective notabilede localnici. Mai mult,o cincime din proiectulminier se suprapune cuo zonã protejatã, sitNatura 2000, incom-patibilã cu proiecteindustriale ce implicãiazuri de decantare saucariere de suprafaþã.Studiul de impact înurma cãruia companiaa primit aviz de mediueste realizat sumar ºitrateazã superficialnumeroase aspectetehnice fãrã rezolvareevidentã. Tocmai din

acest motiv avizul demediu este contestat îninstanþã de membriireþelei Mining WatchRomânia.

„În cazul Certej nuputem vorbi de un statde drept, de o supre-maþie a instituþiilor,putem doar sã remar-cãm voinþa companiilorminiere devenitã lege.Asemenea dispreþ faþãde autoritate este oofensã adusã în primulrând tuturor românilor.Este de datoria oricãruicetãþean sã cearã caacest abuz sã fie asprupedepsit pentru a descuraja orice tentativãde a surclasa legile ºibinele comun' adeclarat ªtefaniaSimion, reprezentant alMining WatchRomânia.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

O ri de cîte oriun accident

de muncã se petreceîn subteran, sedezlãnþuie iadul.Familiile mineriloraºteaptã cu sufletulla gurã sã afle veºtidespre soþii, fraþii,taþii prinºi în capcana morþii.Atunci, cei careintervin sînt salvatorii.

În caz de accident demuncã în subteran eisunt cei care îºi riscãviaþa. Intrã în adîncul

pãmîntului fãrã a ºticare sunt condiþiile dinsubteran. Cum esteviaþa de salvator minierne spune chiar coordo-natorul acestora.

“Ca orice meserie,este grea doar dacã nute pregãteºti.

Formarea unui salvator dureazã întretrei ºi cinci ani, darconteazã ºi la cîte intervenþii participã,pentru cã noi facem oinstruire la INSEMEXdupã care, din doi îndoi ani, ne prezentãmla reautorizare. Pentrufiecare unitate în parte,în funcþie de cîte intervenþii au, cu atît sespecializeazã mai mult.La partea teoreticã ºipartea fizicã salvatorulse pregãteºte în cadrul

subunitãþilor, dar lapartea realã doar în cazde intervenie realã, ºiatunci în funcþie defiecare cîte intervenþiiare, putem spune dacãsînt formaþi, antrenaþi,sau nu”, a declaratGheorghe Mununar, ºef

Staþia SALVAMIN.Toate intervenþiile

sînt deosebite ºi toate îimarcheazã pe salvatori.De cele mai multe orivictimele sînt prieteni,rude sau cunoscuþi.

“Toate te marcheazã,sîntem oameni. Estefoarte greu sã facemdistincþie între realitate,toate ne marcheazã maimult sau mai puþin.Este vorba de ortaciinoºtri, la majoritateaevenimentelor la care

ajungem deja ei suntmorþi ºi, fãrã sã vrei, într-o comunitate atît de micã te cunoºti cufiecare. Toate neafecteazã în felul nostru”, a mai precizatsursa citatã.

Salvarea vieþiloromeneºti este prioritarãpentru salvatori, însãaceºtia se asigurã ºi desecuritatea locurilor demuncã.

“Una dintre sarcinilenoastre este salvarea devieþi omeneºti, dar altaeste protejarea patrimo-niului subunitãþii. Peprimul loc este viaþaortacilor noºtri, dupãcare ºi patrimoniul. Noitrebuie sã intervenim decîte ori putem sãsalvãm locurile demuncã, sã salvãmzãcãmintele, pentruexploatare în siguranþãºi pentru a avea delucru. Cã dacã am ignora aceastã parte...Noi lucrãm foarte multºi la partea de pre-venire. La prevenireafenomenelor deautoaprindere, deîncãlzire a masivelor.

Una dintre cele maiimportante sarcini, astaar fi, dar ne pregãtim ºi în caz cã avem evenimente cu victime.Atunci, sã intervenim,pentru cã este vorba deviaþa oamenilor”, maispune Mununar.

Salvatorii din ValeaJiului au fost nevoiþi sãintervinã ºi în alte locuridin þarã. GheorgheMununar îºi aduceaminte de incidentul dela Baia Mare din anul2011, cînd cinci persoane ºi-au pierdutviaþa.

“Atîta timp cît intrãun om în subteran ºi cuatît mai mult cu cît suntperimetre închise, înconservare, dar încãeste acces, avem celmai clar exemplu,2011, Baia Mare încare în 28 decembrie,cinci locuitori au intratfraudulos în minã ºi aumurit ºi a trebuit sãintervinã cineva sã îiscoatã, ºi am fost noi.Automat atîta timp cîtsunt lucrãri în conser-vare sau lucrãri active, activitatea de salvare artrebui sã fie încontinuare. ªi cu atîtmai mult sã ne extindemsã fim cît mai pregãtiþipentru orice situaþie”,mai spune sursa citatã.

La fiecare intervenþie,salvatorii minieri seluptã cu necunoscutul.Aceºtia sunt motivaþi desalvarea vieþiloromeneºti.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

"Numãrul de vizitatorieste în continuã creºterela Castelul Corvinilor,procentual, faþã de anultrecut, cu 40 la sutã înplus. În cifre exacte, în

iulie-august, vârful desezon, am avut 107.000de turiºti, iar în augustam înregistrat 3.200 deturiºti, într-o singurã zi.Fãrã octombrie, sunt

205.000", a declaratTinca. Potrivit acestuia,în Castelul Corvinilor dinHunedoara au investitatât Ministerul Culturii,cât ºi autoritatea localã,Primãria Hunedoarafiind în prezent singurasursã de finanþare, dupãce lucrãrile de restaurareºi renovare au fost sistate în 2009, iar oestimare mai veche ainvestiþiilor necesareindicã o sumã "undeva la60 de milioane deeuro", ceea ce "nu eneapãrat foarte mult",

mai ales dacã s-ar atragefonduri europene.

"Castelul Corviniloreste o construcþie de7.000 de metri pãtraþidesfãºuratã, 42 decamere, douã poduri,ºapte turnuri ºi vã daþiseama ce înseamnã sãîntreþii ºi sã repari unasemenea monument.Deci, nu vorbim de uncastelaº, vorbim de uncastel foarte mare. (...)Un proiect existã, se fac

în momentul de faþãstudii de fezabilitate ºi sedoreºte includereaCastelului Corvinilor într-o zonã pietonalãcare va porni de laprimãrie pânã la castel,bineînþeles, o restaurareinclusã într-un master-plan", a mai arãtat el.Castelul Corvinilor dinHunedoara a fost inclusde curând pe cunoscutulportal turisticTripAdvisor între

primele cinci destinaþiide vacanþã dinRomânia, în bazavoturilor primite de laturiºtii care l-au vizitat.De la an la an, tot maimulþi turiºti viziteazãCastelul Corvinilor dinHunedoara, în 2013monumentul istoric fiindvizitat de aproximativ300.000 de turiºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Scandal pe aurul de la Certej

Profit pentru Castelul CorvinilorP este 200.000 de turiºti au vizitat Castelul Corvinilor în

primele nouã luni ale anului, cu 40 la sutã mai mulþi faþãde perioada similarã din 2013, directorul muzeului castelului,Constantin Sorin Tinca, spunând cã ar mai fi nevoie de investiþiide aproximativ 60 de milioane de euro.

Salvatorii din IAD

O NG-urile deprofil acuzã

compania careexploateazãresursele de laCertej, cã aînceput ilegalexploatarea.

Reþeaua MiningWatch Româniareclamã totala lipsã afuncþionalitãþiiautoritãþilor de profildin judeþul Hunedoara,precum ºi a GuvernuluiRomâniei. Unul dincele mai marizãcãminte aurifere dinRomânia ºi obiectulunui proiect minier demari dimensiuni aînceput sã fie pregãtitpentru exploatare fãrãca autoritãþile vizate sãia mãcar act de acestlucru.

Zeci de utilaje ale

Deva Gold, subsidiarã acompaniei canadieneEldorado Gold,desfãºoarã deja lucrãride construire la primaplatformã industrialã aproiectului minier, pre-cum ºi pentru ridicareadepozitului de carote.Nici una din activitãþinu este autorizatã susþincei de la Mining WatchRomânia.

„Impertinenþa DevaGold SA de a începeun proiect minier fãrãautorizaþiile de construire necesare esteîntrecutã doar de lipsavigilenþei instituþiilorresponsabile cusancþionarea acestorfapte ilegale. S.C. DevaGold SA, companiedeþinutã de EldoradoGold (80%) ºi MinvestDeva (mai puþin de20%) a început activi-tãþile de construire ºi

amenajare aferenteproiectului cu cianuriCertej din comunahunedoreanã. Lamomentul actualnumeroase utilajelucreazã în zona carierei Coranda.

Tot în aceastã zonã afost adus recent unconcasor, utilaj specificoperaþiunilor extractivece permite sfãrâmareapietrelor. Numeroasebuldozere, excavatoare,alãturi de alte utilajeamenajeazã platformece vor avea diferitefuncþiuni în cadrulproiectului minier. Laintrarea în comunã estedeja construitã o halã-depozit, iar o altã struc-turã metalicã este încurs de amplasare. Nici

una din aceste amena-jãri nu are autorizaþiede construire.”, susþinreprezentanþii MiningWatch România.

S esizãri

Pe 15 octombrie,Mining Watch Româniaa sesizat Inspectoratulde Stat în Construcþii

pentru a lua mãsurilelegale de sancþionarecontravenþionalã ºiprentru a dispunesistarea lucrãrilor ile-gale. Mina de suprafaþãcu cianuri de la Certej ademarat fãrã a þinecont de avize de mediu,de garanþii financiare încaz de accident ºi fãrã aangaja efective notabilede localnici. Mai mult,o cincime din proiectulminier se suprapune cuo zonã protejatã, sitNatura 2000, incom-patibilã cu proiecteindustriale ce implicãiazuri de decantare saucariere de suprafaþã.Studiul de impact înurma cãruia companiaa primit aviz de mediueste realizat sumar ºitrateazã superficialnumeroase aspectetehnice fãrã rezolvareevidentã. Tocmai din

acest motiv avizul demediu este contestat îninstanþã de membriireþelei Mining WatchRomânia.

„În cazul Certej nuputem vorbi de un statde drept, de o supre-maþie a instituþiilor,putem doar sã remar-cãm voinþa companiilorminiere devenitã lege.Asemenea dispreþ faþãde autoritate este oofensã adusã în primulrând tuturor românilor.Este de datoria oricãruicetãþean sã cearã caacest abuz sã fie asprupedepsit pentru a descuraja orice tentativãde a surclasa legile ºibinele comun' adeclarat ªtefaniaSimion, reprezentant alMining WatchRomânia.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

O ri de cîte oriun accident

de muncã se petreceîn subteran, sedezlãnþuie iadul.Familiile mineriloraºteaptã cu sufletulla gurã sã afle veºtidespre soþii, fraþii,taþii prinºi în capcana morþii.Atunci, cei careintervin sînt salvatorii.

În caz de accident demuncã în subteran eisunt cei care îºi riscãviaþa. Intrã în adîncul

pãmîntului fãrã a ºticare sunt condiþiile dinsubteran. Cum esteviaþa de salvator minierne spune chiar coordo-natorul acestora.

“Ca orice meserie,este grea doar dacã nute pregãteºti.

Formarea unui salvator dureazã întretrei ºi cinci ani, darconteazã ºi la cîte intervenþii participã,pentru cã noi facem oinstruire la INSEMEXdupã care, din doi îndoi ani, ne prezentãmla reautorizare. Pentrufiecare unitate în parte,în funcþie de cîte intervenþii au, cu atît sespecializeazã mai mult.La partea teoreticã ºipartea fizicã salvatorulse pregãteºte în cadrul

subunitãþilor, dar lapartea realã doar în cazde intervenie realã, ºiatunci în funcþie defiecare cîte intervenþiiare, putem spune dacãsînt formaþi, antrenaþi,sau nu”, a declaratGheorghe Mununar, ºef

Staþia SALVAMIN.Toate intervenþiile

sînt deosebite ºi toate îimarcheazã pe salvatori.De cele mai multe orivictimele sînt prieteni,rude sau cunoscuþi.

“Toate te marcheazã,sîntem oameni. Estefoarte greu sã facemdistincþie între realitate,toate ne marcheazã maimult sau mai puþin.Este vorba de ortaciinoºtri, la majoritateaevenimentelor la care

ajungem deja ei suntmorþi ºi, fãrã sã vrei, într-o comunitate atît de micã te cunoºti cufiecare. Toate neafecteazã în felul nostru”, a mai precizatsursa citatã.

Salvarea vieþiloromeneºti este prioritarãpentru salvatori, însãaceºtia se asigurã ºi desecuritatea locurilor demuncã.

“Una dintre sarcinilenoastre este salvarea devieþi omeneºti, dar altaeste protejarea patrimo-niului subunitãþii. Peprimul loc este viaþaortacilor noºtri, dupãcare ºi patrimoniul. Noitrebuie sã intervenim decîte ori putem sãsalvãm locurile demuncã, sã salvãmzãcãmintele, pentruexploatare în siguranþãºi pentru a avea delucru. Cã dacã am ignora aceastã parte...Noi lucrãm foarte multºi la partea de pre-venire. La prevenireafenomenelor deautoaprindere, deîncãlzire a masivelor.

Una dintre cele maiimportante sarcini, astaar fi, dar ne pregãtim ºi în caz cã avem evenimente cu victime.Atunci, sã intervenim,pentru cã este vorba deviaþa oamenilor”, maispune Mununar.

Salvatorii din ValeaJiului au fost nevoiþi sãintervinã ºi în alte locuridin þarã. GheorgheMununar îºi aduceaminte de incidentul dela Baia Mare din anul2011, cînd cinci persoane ºi-au pierdutviaþa.

“Atîta timp cît intrãun om în subteran ºi cuatît mai mult cu cît suntperimetre închise, înconservare, dar încãeste acces, avem celmai clar exemplu,2011, Baia Mare încare în 28 decembrie,cinci locuitori au intratfraudulos în minã ºi aumurit ºi a trebuit sãintervinã cineva sã îiscoatã, ºi am fost noi.Automat atîta timp cîtsunt lucrãri în conser-vare sau lucrãri active, activitatea de salvare artrebui sã fie încontinuare. ªi cu atîtmai mult sã ne extindemsã fim cît mai pregãtiþipentru orice situaþie”,mai spune sursa citatã.

La fiecare intervenþie,salvatorii minieri seluptã cu necunoscutul.Aceºtia sunt motivaþi desalvarea vieþiloromeneºti.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

"Numãrul de vizitatorieste în continuã creºterela Castelul Corvinilor,procentual, faþã de anultrecut, cu 40 la sutã înplus. În cifre exacte, în

iulie-august, vârful desezon, am avut 107.000de turiºti, iar în augustam înregistrat 3.200 deturiºti, într-o singurã zi.Fãrã octombrie, sunt

205.000", a declaratTinca. Potrivit acestuia,în Castelul Corvinilor dinHunedoara au investitatât Ministerul Culturii,cât ºi autoritatea localã,Primãria Hunedoarafiind în prezent singurasursã de finanþare, dupãce lucrãrile de restaurareºi renovare au fost sistate în 2009, iar oestimare mai veche ainvestiþiilor necesareindicã o sumã "undeva la60 de milioane deeuro", ceea ce "nu eneapãrat foarte mult",

mai ales dacã s-ar atragefonduri europene.

"Castelul Corviniloreste o construcþie de7.000 de metri pãtraþidesfãºuratã, 42 decamere, douã poduri,ºapte turnuri ºi vã daþiseama ce înseamnã sãîntreþii ºi sã repari unasemenea monument.Deci, nu vorbim de uncastelaº, vorbim de uncastel foarte mare. (...)Un proiect existã, se fac

în momentul de faþãstudii de fezabilitate ºi sedoreºte includereaCastelului Corvinilor într-o zonã pietonalãcare va porni de laprimãrie pânã la castel,bineînþeles, o restaurareinclusã într-un master-plan", a mai arãtat el.Castelul Corvinilor dinHunedoara a fost inclusde curând pe cunoscutulportal turisticTripAdvisor între

primele cinci destinaþiide vacanþã dinRomânia, în bazavoturilor primite de laturiºtii care l-au vizitat.De la an la an, tot maimulþi turiºti viziteazãCastelul Corvinilor dinHunedoara, în 2013monumentul istoric fiindvizitat de aproximativ300.000 de turiºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Scandal pe aurul de la Certej

Profit pentru Castelul CorvinilorP este 200.000 de turiºti au vizitat Castelul Corvinilor în

primele nouã luni ale anului, cu 40 la sutã mai mulþi faþãde perioada similarã din 2013, directorul muzeului castelului,Constantin Sorin Tinca, spunând cã ar mai fi nevoie de investiþiide aproximativ 60 de milioane de euro.

Salvatorii din IAD

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 20146 Actualitate

D repturile omului,disputate de

vecini. O femeie dinmunicipiul Petroºani seluptã cu o invaliditate,dar ºi cu lipsa de cooperare a vecinilor.

În urmã cu 10 luni aceasta a rãmas fãrã unpicior dupã ce în urma uneiinfecþii medicii au decis sã îiamputeze membrul. Rudele au decis atunci sãconstruiascã o rampã deacces în scara blocului, însãcâþiva vecini s-au opus.

“Este vorba de rampa deacces de la casa scãrii pentru a facilita ieºirea sauintrarea în imobil a uneipersoane cu handicapgradul I cãruia i s-a amputatpiciorul acum zece luni. A

merge la o slujbã religioasã,a ieºi în oraº, a o distragedin tot coºmarul pe care îlduce. Am avut o rampãmobilã. Aceasta era con-

struitã de mine, dintr-unPFL, pe care o puneamatunci cînd aveam nevoie,pe cele patru scãri. Au gãsitde cuviinþã douã, trei per-

soane sã-mi arunce acearampã în spatele blocului,rampã care putea sã fie distrusã de intemperii saude o terþã persoanã. Atunciam fãcut în data de 6august, am ºi aprobãrile,cerere la primãrie, care mis-a aprobat pentru a realizao rampã fixã de beton.

Sub îndrumarea mea auvenit doi asistenþi sociali ºiam fãcut aceasta rampã. De atunci a început acestcoºmar. Numita Grivei Anaa afirmat inspectorului de laprimãrie care se ocupã dedomeniul public ºi privat,“nu concep aºa ceva”.Gîndirea acestei persoaneeste dusã în urmã cu 50 deani. Creierul ºi omul dinumbrã este Gãman Anacare provoacã ºicane ºi, înpermanenþã, aspecte deliniºte ºi de tulburare. Ce pot avea cu un omhandicapat?”, ne spuneVenþel Romulus, ginerelefemeii.

Rampa construitã de bãrbat are toate autorizaþiilenecesare, însã câþiva vecinise opun cu vehemenþãacestei construcþii. Ba maimult, una dintre vechilerampe au distrus-o.

“Au adunat semnãturisub presiunea influenþei ca aceastã rampã sã fie

distrusã. Sã o distrugã cineare competenþa ºi le voidemonstra cã aceste rampesunt utile în majoritateablocurilor. Sunt ºase persoane în aceastã scarãcu imobilitate permanentãsau parþialã. Sã-i fereascãDumnezeu pe acei oamenicare contestã, sã aibãnevoie de aceastã rampã”,ne mai spune bãrbatul.

Rudele femeii sunt disperate de teama cã ºiaceastã nouã rampã arputea fi distrusã de vecini,iar bãtrâna cu handicap arputea fi condamnatã sã îºitrãiascã zilele între patrupereþi.

Monika BACIU Monika BACIU

O rampã, disputã între vecini

Datoriile minis-terului de resort seridicã la peste 1,6milioane de lei.Pentru a li sedeconta naveta,beneficiarii trebuiesã se prezinte lunarla secretariateleºcolilor cu biletelede cãlãtorie sau cuabonamentelelunare în vedereaefectuãrii decontu-lui. La niveluljudeþului Hunedoarasunt în jur de 3000de elevi care în anulºcolar 2012-2013au fãcut naveta,însã nu ºi-au primitbanii înapoi.Ministerul Educaþieitrebuie sã alocejudeþului Hunedoara1,6 milioane de leipentru a decontanaveta elevilor.

“Avem de primitdin partea minis-terului Educaþiei1.600.000 lei pen-tru decontul naveteielevilor pentruacum doi ani”, a

declarat pentruCronica Vãii JiuluiRaluca Manea,purtãtorul de cuvântal ISJ Hunedoara.

La nivelul judeþu-lui Hunedoarapeste 2000 de eleviparcurg zilnic zecide kilometri pentrua ajunge la unitãþilede învãþãmânt.Anul trecut, pentruaceºti elevi, sumaalocatã ca platã adeconturilor petransportul întrecasã ºi ºcoalã a fostde 100.000 de leipe lunã.

Un raport alMinisteruluiEducaþiei a relevatfaptul cã trans-portatorii au umflatpreþurile în aºa felîncât sã încasezemai mulþi bani pen-tru naveta elevilor.

În raportul publicpe 2012 al Curþiide Conturi se pre-cizeazã cã, potrivitlegii, elevilor carenu pot fi ºcolarizaþiîn localitatea de

domiciliu li sedeconteazã cheltuielile de trans-port din bugetulMinisterului Edu-caþiei, Cercetãrii,Tineretului ºiSportului (MECTS),prin unitãþile deînvãþãmânt la caresunt ºcolarizaþi, pebazã de abona-ment, în limita a 50de kilometri, sau lise asigurã decon-tarea sumei cereprezintã con-travaloarea a optcãlãtorii dus-întorspe semestru, dacãlocuiesc la internatsau în gazdã.

Mai exact, perutele de transportpe care nu a existatconcurenþã, tarifelepracticate de opera-

torii de transportauto pentru abona-mentele lunare aleelevilor au înregis-trat valori maxime(ex.: operatorii detransport dinjudeþele Covasna,Brãila, Tulcea,Hunedoara,Maramureº) ºi tarifele maximepracticate de opera-torii de transportauto pentru abona-mentele lunare aelevilor au înregis-trat valori de pânãla ºase ori mai maridecât tarifele practi-cate, pe distanþesimilare, de CFRCãlãtori, pentruabonamentelelunare de transportferoviar de cãlãtori.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Ministerul Educaþiei are de plãtit 1,6 milioanede lei elevilor navetiºti din judeþ

E levii navetiºti vor primi banii lazi. Oficialii Ministerului

Educaþiei spun cã vor achitarestanþele pentru naveta elevilor, ast-fel încât aceºtia sã nu fie nevoiþi sãabandoneze cursurile.

Cronica Vãii Jiului | Marti 21 Octombrie 2014 Actualitate 7

Mãturar CodruþNorocel, tânãrul de 21 de ani dinPetroºani care a spulberat douã persoane care seangajaserã în traversarea strãzii petrecerea de pietoni,dupã cum au declaratanchetatorii, ar vreaca instanþa care-ljudecã sã-i ridice dininterdicþii.

Mai exact, Norocela cerut judecãtorului

sã-i modifice obligaþiileimpuse în cadrulmãsurii preventive,respectiv aceea de anu pãrãsi imobilul prinacordarea permisiuniide a pãrãsi imobilul în intervalul orar10,00 - 20,00.

Individul a motivatsolicitarea prin faptulcã trebuie sã se prezinte la locul de muncã.

Cererea sa va filuatã în discuþie de

judecãtorul de caz latermenul de judecatãde astãzi – marþi.

Mãturar CorduþNorocel a fost trimis în judecatã deprocurori la finele luniiseptembrie a.c., fiindînvinuit de ucidere dinculpã în cazul a douapersoane. Acesta se aflã în arest ladomiciliu încã din lunaaprilie, dupã cejudecãtorii TribunaluluiHunedoara au decis cãnu se impunemenþinerea sa înarestul IPJ Hunedoara,

aºa cum iniþial stabiliserã magistraþiipetroºãneni.

Totodatã, Norocel abeneficiat de o învoire,în august, pentru douãore, perioadã în care aputut sã-ºi întocmeascãdocumentele denaºtere ale copiluluisãu. În urma acciden-tului trei copii aurãmas fãrã pãrinþi,unul dintre ei fiind unminor olimpic ºi unextrem de talentatpianist.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ortacii din ValeaJiului aºteaptã cusufletul la gurã odecizie favorabilã „ºi corectã pentrucã legislaþiaromâneascã prevedeaceste gratuitãþi ºinici Ceauºescu n-aavut curaj sã ni letaie”, dupã cumspune unul dintreliderii foºtilor mineri.Demersurile pentruprelungirea perioa-dei de acordare agratuitãþilor foºtilormineri au fostfãcute de parlamen-tarii din ValeaJiului, iar unul din-tre politicienii cares-au implicat activ înobþinerea acestorbonificaþii este liderul UNPRHunedoara.

Acesta împreunãcu conducereaSocietãþii Naþionalede Închideri Mine ºireprezentanþii pen-sionarilor minieri, aurealizat documen-taþia necesarã pen-tru ca atât statul

român cât ºiComisia Europeanãsã avizeze favorabilsolicitarea. „Toatãcorespondenþa plecat din parteanoastrã cãtreComisia Europeanãºi cert este cã existãsprijinul ConsiliuluiConcurenþei. Maitrebuie sã primimavizul de laBruxelles, dar

rãspunsul încã n-avenit”, a declaratparlamentarul.Demersul pentru capensionarii minierisã-ºi pãstreze facilitãþile la energiaelectricã ºi termicã a fost început îniunie a.c.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Vrea libertate parþialã de la judecãtori I ndividul care a omorât cu bolidul sãu doi pietoni chiar în centrul

municipiului Petroºani vrea ca magistraþii Judecãtoriei Petroºani sã-lînvoiascã mai multe ore pe zi. ªoferulteribilist este judecat pentru ucidere dinculpã ºi se aflã sub arest la domiciliu.

Foºtii mineri aºteaptãveºti de la BruxellesI niþiativa prin care pensionarii

minieri sã primeascã în continuaregratuitãþile la energia electricã ºi termicã dupã 1 ianuarie 2015, aajuns la Comisia Europeanã, iar forulva trebui sã dea un rãspuns.

D aniel Stepan apierdut unul

dintre procesele pecare le-a intentatPrimãriei Petroºani.

MagistraþiiTribunalului Hunedoaraau respins cererea îndosarul în care fostulconsilier local, DanielStepan, a acþionat îninstanþã consiliul local ºi Primãria Petroºanipentru faptul cã a fostvacantat locul sãu înlegislativ.

“Tip solutie:Respinge cererea.Solutia pe scurt: respins excepþia inad-misibilitãþii. respinscerere”, se aratã însoluþia instanþei.

“Noi avem douãlitigii cu domnul fostconsilier Stepan, unuldin ele are ca obiectsuspendarea hotãrâriide consiliu local prin

care a fost declaratvacant mandatul.

Instanþa pe fond, laTribunalul Hunedoara i-a respins cererea.Pentru noi nu poateînsemna altceva decâtreconfirmarea faptuluicã hotãrârea de consiliua fost legalã, ConsiliulLocal al municipiuluiPetroºani a adoptathotãrârea prin care oimpunea statutulaleºilor locali ºi aadministraþiei publicelocale”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Pe rolul TribunaluluiHunedoara mai esteînregistrat un dosar încare Stepan solicitã

suspendarea executãriiactului administrativ.

“În celãlalt dosarsolicitã anulareahotãrârii de consiliuprin care a fost declaratmandatul vacant ºi termenul de pronunþareeste 30 octombrie.Urmeazã ca instanþa sãhotãrascã”, a mai spussursa citatã.

Fostul consilier local,Daniel Stepan adeclarat cã nucomenteazã deciziainstanþei. Stepan sejudecã ºi cu PartidulPoporului DanDiaconescu. Dosarul vafi judecat la Petroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Stepan a pierdut un proces cu Primãria Petroºani

“L-am fãcut înmaxim trei zile, laînceput mi s-a pãrutgreu dar dupã aceea afost mai uºor, m-audurut mînuþele la

început dar dupãaceea a început sã fiemai uºor. Este foartefrumos, nu am maiavut parte de aºa cevapînã acum. Vreau sã

continui, pînã pe la 19 ani. Am timp ºichiar ºi pînã la 20 ºiceva, chiar dacã voimerge la facultate ar fifrumos”, ne spune ofetiþã.

“Am pictat un soareºi o cascadã curcubeu.Am pictat acest lucrupentru cã îmi place sãmã dau pe topoganeacvatice. Voi picta ºide acum înainte ºi îmiplace”, spune o altãmicuþã.

Expoziþia a fost dedicatã anotimpuluitoamna. Culorile acestui sezon au fost

surprinse de artiºþii îndevenire.

“Aceasta expoziþieînseamnã toamna lasuperlativ. Toate culo-rile sînt adunate aici ºis-a vãzut acest lucru,tot fundalul muzicaleste de pian ºi pianulcare este interpretat deunul dintre elevii mei.Cînd iubeºti copii ºieºti iubitor de artã sicand ai fost înzestrat dela Dumnezeu cu acestdar nu este greu ºi nici

imposibil”, a declaratMihaela Cioc, coordonator.

Expoziþia face partedin programa cadrelordidactice care are rolulde a-i atrage pe cei

mici la astfel de acþiuni.

“Este un proiectamplu în care suntimplicate foarte multeºcoli, ªcoala 7, ªcoala6, ªcoala 4 ºi ClubulCopiilor din Petrilaprin profesorul RaduChinþa ºi noi, ClubulCopiilor dinPetroºani”, ne maispune coordonatorul.

Expoziþiile nu se voropri aici. Cei mici carefrecventeazã cursurilecercului de picturã ºimetaloplastie ne spuncã vor lucra ºi la alteopere de artã.

Monika BACIUMonika BACIU

P entru primadatã,

Valea Jiului va aveao echipã mixtãcomunã cu care va merge la o competiþie de ºah.Participarea la cam-pionatul naþional vafi sprijinitã de PNL,care a decis sã leasigure cele necesaretinerilor care þintescun titlu important.

Douã fete ºi doibãieþi de la Petroºaniºi Vulcan merg sãreprezinte Valea Jiuluila CampionatulNaþional de ºah. Suntcopii extrem de talen-taþi, cu premii multe ºipartide câºtigate, iarsprijinul financiar pen-tru acest concurs vinede la Costel Avram.„La nivelul Vãii Jiului,niciodatã nu a fostfãcutã o unire în sensul ca echipele deºah de la Vulcan ºiPetroºani sã facã osingurã echipã, echipaVãii Jiului. Ei vormerge la Cãciulata laun turneu de ºah,unde se întrec cei maibuni dintre cei buni,sub forma echipei VãiiJiului. Noi, cei de laPNL, am hotãrât sãsprijinim echipa deºah a Vãii Jiului. Nueste o sumã mare”, adeclarat Costel

Avram, coordonatorPNL Valea Jiului.

Liberalii spun cã s-au gândit sã le vinãîn sprijin acestor copii,care, cu siguranþã, vorputea sã ne aducã unpremiu aici, iar lanivel naþional se vavorbi despre echipaVãii. „Într-adevãr,secþia de ºah de laVulcan ºi CSMPetroºani îºi dau mânapentru participarea la o competiþie importantã de ºah,Campionatul Naþionalde echipe mixte pentru copii ºi juniori.Vom face o echipã decopii de 8 ani, mixtã,douã fete ºi doi bãieþi

ºi beneficiem de spri-jinul PNL. Precizez cãacest sprijin nu esteun act politic, pentrucã un act politic erarefuzarea acestui spri-jin”, a spus ºi Dorelªchiopu, preºedinteleSecþiei ªah, Vulcan.

CampionatulNaþional pentru copiiºi tineret are loc înaceastã sãptãmânã laCãciulata.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014

Expoziþie, la rang de artãC ulorile toamnei, surprinse într-o expoziþie. Luni, la

Petroºani, Casa de Culturã a studenþilor a gãzduit oexpoziþie care a fost dedicatã toamnei. Artiºti au fost elevii carefrecventeazã Clubul Copiilor din localitate. Fiecare a încercat sãrealizeze o operã de artã, iar rezultatele au fost deosebite.

Echipã de Valea Jiului pentru ºah