CVJ Nr 795, miercuri 11 februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 795

Miercuri, 11 Februarie 2015

P roaspãt ieºitã din faliment, Primãria Aninoasa pare sã-ºi fi recãpãtat suflul,aºa cã þine cu dinþii de bucata de teren de la Livezeni pe care ar vrea sã o

administreze. Expertiza efectuatã în acest dosar nu i-a mulþumit pe edilii dinAninoasa, care vor acum o contraexpertizã! >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Aninoasa a mirosit de unde vin banii

Numai ce a scos capul din faliment ºi vrea contraexpertizã pe

zona industrialã de la LivezeniC ornelResmeriþã, pri-

marul municipiuluiLupeni, a fost ares-tat preventiv, marþila prânz, în dosarul"Gala Bute", conformunei decizii a Curþiide Apel Bucureºti.

Tribunalul Bucureºtia decis, pe 4 februarie,ca primarul CornelResmeriþã sã fie cercetat

de DNA în dosarul"Gala Bute" în stare dearest la domiciliu, la felca ªtefan Lungu, fostconsilier al EleneiUdrea, ºi GheorgheNastasia, fost secretargeneral în MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului.

Curtea de Apel aadmis, însã, marþi, contestaþia procuroriloranticorupþie, care auconsiderat cã mãsuraarestului la domiciliueste una prea blândã, ºi a emis un mandat de arestare preventivãpentru 30 de zile pe numele lui Cornel Resmeriþã.

Cornel Resmeriþã,primarul municipiuluiLupeni, este urmãritpenal de DNA cu privirela infracþiunea de abuzîn serviciu cu obþinerede foloase necuvenitepentru sine sau pentru alþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Dupã eºuareadicuþiilor cu FMI petema ComplexuluiEnergetic Hunedoara,nici minele neviabileºi care depind debanii de la CEH, nuau primit vreunrãspuns favorabil. Nusunt doar pãrþi rele,iar directorul general

al Societãþii deÎnchideri de MineValea Jiului, AurelAnghel ne explicãexact ce înseamnãasta. „Pot sã spun cã,faptul cã le-a dat unrãgaz pânã în lunaaprilie, sã prezinte unprogram de eficienti-zare, este un lucru

bun. Adicã pot privicu încredere faptul cãCEH va funcþiona ºi,implicit, societateanoastrã, care este

legatã de CEH, fiindunciul beneficiar alcãrbunelui nostru,atunci viaþa societãþiinoastre ºi care estecondus de deciziaUE, poate continuaîn condiþii de eficienþãmaximã”, a precizatAurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Din pãcate, însã,sunt datorii neachi-tate de CEH pentrucãrbunele livrat ºibanii le sunt necesaricelor de la minele cese închid, pentru cã,pânã vin fondurile din ajutorul de stat,salariile ºi plãþile cãtrefurnizori depind deCEH. „Având învedere încasãrile de laCEH, care suntîncasãri doar strict pelatura salarialã, iarnoi reuºim sã plãtimdoar salariaþii, furni-zorii, foarte puþin ºiaºteptãm acea HG cuprivire la ajutorul destat ºi atunci vom

putea degreva din datoriile cãtrefurnizori”, a mai spus Anghel.

Discuþiile cu FMIau eºuat luni ºi vor fireluate în luna aprilie.Totuºi, cei de laminele ce se închidvor primi acel ajutorde stat ceva mairepede, iar situaþia lorse va îmbunãtãþi, darpânã atunci suntamânate ºi discuþiileprivind reducereanumãrului de disponibilizaþi, sau problemele pensionarilor mineri.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþãarestat pentru 30 de zile

FMI amânã ºi rezolvarea problemelor SNÎMVJF MI amânã, odatã cu discuþiile

pentru Complexul EnergeticHunedoara ºi cele despre viitorulSocietãþii de Închideri de Mine dinValea Jiului. Sunt pãrþi bune, dar ºirele care împiedicã o bunã funcþionarea minelor aflate pe închidere.

N oul directorgeneral al

Complexului Ener-getic Hunedoaratrebuie sã aibã,obligatoriu, experienþã de 3 ani în topul managementuluiunei companii cucifrã de afaceri maimare de 50 de milioane de euro.

Selecþia directoruluigeneral de laComplexul EnergeticHunedoara va fi asistatã de S.C. QuestAdvisors S.R.L. Pesite-ul CEH a fostpostat anunþul derecrutare a unui director general.

“Quest Advisorseste prima companie

de consultanþã dinRomânia specializatãîn totalitate înManagementInterimar.

«Quality Experts»noºtri vin în întâmpi-narea nevoii compa-niei dvs. de directori cuexperienþã, pentru operioadã scurtã detimp, care sã acopereo carenþã de resurse,sã întãreascã echipa demanageri, sã imple-menteze proiecte de succes sau sãsuplineascã anumiteaptitudini care temporar lipsesc.

Prin determinarea ºiangajamentul de caredãm dovadã, suntemîn mãsurã sã construimparteneriate puterniceºi de duratã, atât cu«Quality Experts», cât

ºi cu clienþii noºtri.Pentru a clãdi ºimenþine aceastã poziþie, ne-am fixat caprioritate furnizareapromptã de soluþii decalitate, oferind«Quality Experts»-ilor ºiclienþilor noºtri cele

mai bune rezultate ºiîntregul nostru sprijin”,se descriu cei de la SCQuest Adrvisors SRL.

Pentru cã procedurasã fie transparentã, ofirmã va supervizaacest proces.

În cadrul concursuluide selecþie vor fi luateîn calcul mai multe criterii. Persoana careva participa la concurstrebuie sã fie absolventde studii superioare în domeniul tehnic,economic sau juridic;sã aibã experienþã profesionalã relevantade minim 10 ani ºiexperienþã de minim 3 ani în top manage-mentul unei companiicu cifrã de afaceri maimare de 50 milioaneeuro.

Candidaturile ºidocumentele solicitateprin prezentul anunþvor fi depuse/trimise cu confirmare deprimire pânãcel târziu îndata de 11.03.

2015, Candidaþilorselectaþi pentru interviuli se pot solicita docu-mente suplimentare denaturã sã probezeexperienþa sau statutullor profesional.

Selecþia se realizea-zã cu respectarea prin-cipiilor nediscriminãrii,tratamentului egal ºitransparenþei. Numelevehiculate pentru con-ducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoarasunt cele ale luiConstantin Jujan, actualul director alMinei Petrila, ºiAlexandru Blaj.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 20152 Minerit

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

S ute de tineri aususþinut, marþi,

prima probã din cadrulconcursului de angajareîn minerit. Fie cã le eteamã, sau nu, de pericole, cu toþii vor sãlucreze în subteran camuncitor necalificatpentru cã ºtiu cã aicisalariile sunt mai bune.

Unii au loc de muncã,dar vor sã renunþe la aces-ta pentru banii din minerit.Prima probã din cadrulconcursului de angajare adebutat cu proba scrisã.Cum au fost subiectele nespun chiar cei care aususþinut examenul.

“Prima probã a fostdestul de acceptabilã.Chiar nu ne aºteptam sãfie aºa greu pentru cã amavut sã calculãm ºi sãaflãm numãrul unui ºir. Amobþinut 6,5 pentru cã amgreºit o întrebare la primulexerciþiu ºi douã la ultima.Am venit pentru cã sunt încãutarea unui loc demuncã ºi aº vrea sã ambanul meu sã fiu indepen-

dent. Aici în Vale este celmai bun loc de muncã. Îmi este puþin teama darnu avem ce face trebuie sãne adaptãm”, ne spune un tânãr.

“A fost bine.Organizarea este bunã.Proba a fost uºoarã dartimpul mi s-a pãrut camscurt, nu au fost chiar 10

minute din momentul încare am deschis plicul. Amluat 8 ºi voi merge maideparte la cealaltã probapentru cã toatã lumea careia peste 5 merge maideparte. Am venit pentruun salar mai bun ºi pentruo ºansã pentru cã aici înValea Jiului este mai greucu locurile de muncã.Lucrez ca particular darcaut un loc de muncã maibine plãtit”, spune un altcandidat.

Un alt participant laconcurs este student alUniversitãþii din Petroºani.Când îºi va termina studiileva deveni inginer, dar astanu îl împiedicã sã încercesã obþinã un post demuncitor necalificat înminerit.

“A fost o probã foarte

simplã dar mai mult de logicã. Pentru noi a fostuºor dar pentru alþii a fostmai greu. Am luat 6,5 ºiam venit la acest concurspentru cã sunt student laInginerie Electromecanicãºi cu ajutorul minei îmi vafi mai uºor sã-mi gãsesc unloc bun de munca”, nespune tânãrul student.

Din cei 752 de candidaþiau participat la primaprobã 712, ceilalþi 40abandonând cursa pe parcurs. Astãzi va avea loc proba de lopãtare care va decide cine vor ficei 65 de muncitori.

“Avem 712 participanþila concurs ºi 40 de absenþi.La proba practicã vor intra cei care vor avea nota5 sau peste 5 la probascrisã. Vor fi mulþi care vormerge mai departe laproba de lopãtat. Ne vororganiza la Salvamin în aºafel încât sã fie loc”, adeclarat Gabriel Petrescu,directorul Diviziei Minieredin cadrul CEH.

Pentru a nu exista suspiciuni de fraudare laproba de lopãtare fiecarecandidat îºi va porni ºi opri cronometrul.

În urma acestor douãprobe se va decide soartacelor peste 700 de tineri.Doar 65 vor fi norocoºi.


Condiþii pentru noul director general

Managerul CEH ºi cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro

Banii nu þin loc de viaþã

Pentru peste 700 de tineri baniisunt mai importanþi decât siguranþa

Terenul de laLivezeni de aproxi-mativ 20 de hectarereprezintã de fapt ozonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþicomerciale, ºi se aflã înadministrarea PrimãrieiPetroºani. Numai cãterenul este râvnit ºi de administraþia dinAninoasa, oraºul ieºitrecent din starea deinsolvenþã, tocmaidatoritã potenþialului

economic. Fosta con-ducere a administraþieipublice spunea chiar, la un moment dat, cã,dacã ar reuºi sã preiaLivezeniul, ar scãpa deproblemele financiare.Edilii calculau cã, printaxele impozitele ce arreveni de pe urmaagenþilor economici din Livezeni, bugetullocalitãþii s-ar dubla, iarideea a fost rapidîmbrãþiºatã de actualaconducere administra-

tivã a oraºului. Numaicã, oficialii PrimãrieiPetroºani nici nu vorsã audã de cedareafâºiei de teren pe caresunt dezvoltate maimulte activitãþi indus-triale, drept pentrucare litigiul s-a mutat îninstanþã. Prefectura

Hunedoara este ceacare a dat în judecatãcele douã primãrii,conform modificãriloraduse la LegeaCadastrului, care spun cã, acolo unde

administraþiile publicenu se înþeleg pe caleamiabilã, InstituþiaPrefectului introduceacþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale.

Procesul dintre celedouã unitãþi teritorialese aflã pe rolulTribunaluluiHunedoara, iar lupta la barã a debutat îndecembrie 2012.

N u îimulþumeºte

expertiza

În cauzã a fost efectuatã o expertizãtehnicã de specialitate,

menitã sã facã luminãîn ceea ce priveºtepretenþiile teritorialepe care ºi le susþin celedouã primãrii. ªi carear da dreptate munici-palitãþii din Petroºani,în privinþa pretenþiilorteritoriale. Aninoasanu se lasã, însã, ºi acerut o contraexper-tizã, pe care ar trebuisã o ºi achite. Aºa cã, la ultimul termende judecatã, magistraþiide la TribunalulHunedoara au fostnevoiþi sã amânecauza, aflatã de maibine de doi ani pe rol,pentru efectuarearaportului de contraex-pertizã ce va fi anali-zat, în luna martie, însala de judecatã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015 Actualitate 3

S e redeschidedosarul

fostului ºofer al lui Buhãescu. Perolul JudecãtorieiPetroºani a fostînregistrat undosar pentruredeschiderea procesului în carefostul ºofer al luiDãnuþ Buhãescueste condamnatpentru omor.

În data de 24 februarie va avealoc primul termen înacest dosar care areca obiect “redeschi-derea procesului penal(la judecarea în lipsã)(art.466 NCPP)”

Acum trei ani, IoanCocotã a fost con-damnat la 15 ani deînchisoare pentru cãºi-a omorât amanta,decizia magistraþilorfiind definitivã. IoanCocotã, fostul ºofer alprimarului din Uricani,a fost condamnat decãtre magistraþii de laTribunalul Hunedoarala 15 ani de închisoare

cu executare pentruomor. Nemulþumit desentinþã, Ioan Cocotãa ajuns pânã la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie unde încer-cãrile sale de a scãpade pedeapsa au rãmasfãrã sorþi de izbândã.

Ioan Cocotã a fostcondamnat pentru cãºi-a ucis concubina, iarfapta s-a petrecut înaugust 2008. Potrivitanchetatorilor, Cocotãse temea cã iubita lui,de 32 de ani, îl înºealãºi o acuzã cã esteînsãrcinatã cu fostul eisoþ, cu care avea dejadoi copii.

Potrivit datelor de lavremea respectivã,

Ioan Cocotã a fãcut ocrizã de gelozie, abãtut-o pe iubita lui ºiapoi i-a dat sã bea unpahar cu apã în careturnase o substanþãtoxicã forþând-o sãînghitã. Mai apoi asufocat-o ºi dupã cefemeia nu mai respira,Ioan Cocotã a sunat la112 ºi a afirmat cã agãsit-o moartã în casã.

A susþinut în permanenþã cã nu el a ucis-o, dar pe bazaprobelor administrateºi a raportului medico-legal, Cocotã a primitmandat de arestare,dupã ce s-a stabilit cãfemeia a murit caurmare a asfixieimecanice. Ulterior, afost pus în libertate înbaza unei contraexper-tize a raportuluimedico-legal, dar afost condamnat atâtde prima instanþã, câtºi de Curtea de ApelAlba, la 15 ani deînchisoare, iar deciziaa fost menþinutã ºi deÎnalta Curte de Casaþieºi Justiþie.


P rocesul dintre Primãriamunicipiului Petroºani ºi

Romsilva continuã la Curtea deApel Alba Iulia. Sãptãmânaaceasta va avea loc un nou termen în acest dosar în careadministraþia localã de laPetroºani încearcã de câþivaani sã scoatã din fondul forestier o suprafaþã de terende 46 de hectare.

Pentru acest termen, magistraþiiaºteaptã cã Biroul de ExpertizeJudiciare din cadrul tribunaluluiHunedoara, sã comunice lista cuexperþii în specialitatea topografieºi cadastru.

Astfel, urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de laPetroºani ºi Romsilva.

Primãria Petroºani vrea sãscoatã din fondul forestiersuprafaþa de 46 de hectare deteren în aºa fel încât încât sã poatãcontinua proiectul de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng.Administraþia publicã localã aobþinut douã decizii favorabile înprocesul intentat Regiei Naþionalea Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi Justiþie arãsturnat tot eºafodajul când adecis admiterea recursului declaratde Regia Naþionalã de Pãdurilor –Romsilva împotriva sentinþei nr.396 din 29 noiembrie 2012 aCurþii de Apel Alba Iulia – Secþiade Contencios Administrativ ºiFiscal.

Ca urmare, a casat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza sprerejudecare aceleiaºi instanþe. Pânã când nu va fi datã o deciziedefinitivã ºi irevocabilã lucrãrile înParâng sunt stopate. Autoritãþilelocale încearcã prin acest proces sãnu plãteascã celor de la Romsilvataxa pentru scoaterea din fondulforestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi laschimb un alt teren.

Potrivit sentinþi pronunþate încãdin 2012, instanþa a admis, înparte acþiunea în contenciosadministrativ formulate de recla-mantul Municipiul Petroºani, prinprimarul Tiberiu Iacob – Ridzi, încontradictoriu cu pârâta RegiaNaþionalã a Pãdurilor – ROMSILVASA. Astfel, potrivit dispozitivuluisentinþei, “obligã pârâta sã emitãavizul pentru scoaterea definitivedin fondul forestier naþional, printransfer din proprietatea publicã astatului în proprietatea publicã areclamantului, a suprafeþelor deteren destinate realizãrii pârtiilorpentru practicarea schiului, precumºi realizãrii instalaþiilor de transportpe cablu aferente acestora, nece-sare pentru executarea proiectului“Dezvoltarea domeniului schiabil înzona turisticã Parâng” ºi, totodatã,a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu decheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an dela pronunþarea sentinþei, Romsilvaa fãcut recurs la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie.


Aninoasa a mirosit de unde vin banii

Numai ce a scos capul din faliment ºi vrea contraexpertizã pe zona industrialã de la LivezeniP roaspãt ieºitã din faliment, Primãria

Aninoasa pare sã-ºi fi recãpãtat suflul,aºa cã þine cu dinþii de bucata de teren de laLivezeni pe care ar vrea sã o administreze.Expertiza efectuatã în acest dosar nu i-amulþumit pe edilii din Aninoasa, care voracum o contraexpertizã!

Un expert topografic, mediatorîntre Primãria Petroºani ºi Romsilva

La trei ani de la condamnare,

Fostul ºofer al lui Buhãescu, condamnat pentru omor, va avea parte de un nou proces

N u mai puþin de5 copii de la

centrul ce aparþineªcolii Avram Stancadin Petroºani s-auîmbolnãvit dehepatitã.

Virusul a fost contactat de la cei care locuiesc în blocurilesociale din ColoniaPetroºani ºi toþi vor fimiercuri dimineaþã vac-cinaþi pentru cã bolnaviisunt dintre cei care staucu sãptãmânile la acestcentru de la Petroºani.

Totul a pornit acumcâteva zile, când copiiiau început sã se simtã

rãu, unul câte unul. Ei sunt dintre cei carelocuiesc în clãdireaanexã a ªcolii AvramStanca, pentru cã acasãnu au condiþii de trãit,dar au contactat boalade la cei ce vin la cen-trul de zi ºi locuiesc înblocul social de pe stra-da Tudor Vladimirescu.

Profesorii ºi peda-gogii lor spun cã cei 5sunt internaþi la spitalulde boli infecþioase de laVulcan ºi ne explicãsituaþia.

„Avem copilaºi asistaþi la centrul de zide acolo, care, normal,cã fiind în acelaºi colectiv cu ai noºtri din

interior, au fost o sursãde infestare ºi în acestmoment avem deja 5 copilaºi internaþi laspitalul de boliinfecþioase Vulcan”, adeclarat Eva AcsPoenar, director alCãminului de Copii.

Astãzi, DSP va venila aceastã ºcoalã undeurmeazã sã îi vaccinezepe copii. În plus, cei dela cãmin ºi-au luat toatemãsurile ca sã evite oepidemie. „Acum, cânda început ºcoala, amanunþat toþi pãrinþii, le-am pus în vedere sãanunþe medicii de fami-lie sã ºtie cã sunt copilaºi din evidenþadumnealor care intrãîntr-un colectiv unde au

fost astfel de probleme.Toþi medicii de familieau fost foarte cooperanþiºi miercuri doctorulIonaºcu, care rãspundede ºcoala noastrã vaconsulta toþi copiii ºivor fi imunizaþi”, a maiprecizat profesoara Eva Acs Poenar.

Numai anul trecut, înblocul social din Colonia

Petroºani au fost fãcutecel puþin douã dezin-secþii, pentru cã acolo aizbucnit de câteva oriepidemii de hepatitãviralã. Din pãcate, însã,situaþia se repetã ºiacum ºi cei care au desuferit sunt copiii carevin în contact cu ceicare locuiesc aici.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Un accident avut la13 ani l-a lãsat orb. Asperat mereu cã vaexista o soluþie, cã vamai vedea, dar înRomânia nu existãnimeni care sã facã faþãunei asemeneaprovocãri.

”Se poate, dar nicinu mi-am fãcut iluziipentru cã este vorba deGermania. Am îndepãr-

tat gândul pentru cã e...departe” – spune,râzând ºi resemnat,Deni. Extrem de realist,muzicianul ºtie cã nu vaputea niciodatã sã aibãbanii necesari.

Dupã accident, la 15 ani a activat în trupa”Corola”, la Clubul dinLonea, alãturi de tineridespre care vorbeºte cuplãcere – Florin

Copândean, Adi Lupa,Dan Stroe ºi, evident,sora lui, Suzi, interpretãºi textier.

”Eram tineri, rebeli,cu pãrul lung ºi fãceammuzicã cu multã pasi-une. La început cântamla baterie, apoi am trecut la clape pânã în1999, când am trecut lagenul dance. Mi-amfãcut propria trupã,”Noile Mistere”. A fosto perioadã plinã, cuoameni talentaþi.Mariana Juncu a fost o voce bunã, era cunoscutã, premiatã.Este nedrept cã viaþaaproape cã a înge-nunchiat-o... Trãieºte înPetroºani. A fostJasmine, care a evoluatfrumos. Acum este înMarea Britanie ºi mãmai viziteazã. A fost ºianul trecut. A, ºi sã nu-iuit pe Cãtãlin Istudor ºiNatanticu, cei cu caream înfiinþat trupã în1999, care s-au constituit apoi în trupaNeaþa ºi au luat drumulBucureºtiului. Au maifost Cristina Doda, AdiBudai. Da, am predat laCasa Studenþeascã, euºi sora mea. Eram vecinide salã cu profesorulMunteanu... În 2008,datoritã unor divergenþeºi tracasãri, ne mai dispãruserã ºi niºtescule ºi, fireºte, amrenunþat. Cât priveºteaprecierea autoritãþilor,singurul care a fãcut-o afost Carol Schreter, fostul primar alPetroºaniului...” –povesteºte cu greudespre sine, Deni Acs.

Datoritã profesorului,care þine steagul sus peacest tãrâm al punerii în

valoare a tinerelor talen-te, Eugen Munteanu,Deni Acs ºi prietenii aumai concertat fiindcooptaþi în manifestãrichiar de prof. Muntean,respectiv la Revelioane,la concerte, pentru acþiuni caritabile...

M uzicianulorb reparã

calculatoare, iarpereþii îi vorbesc

De doi ani, Deni s-areprofilat, a pãtrunsîntr-o lume în care leeste greu sã se descurceºi cei care nu au probleme, sã nu maivorbin de un orb. Dar cum s-a demons-trat, omul este un izvornesecat de uimire cuprivire la creaþia divinã.Muzicianul este acumpasionat de calcula-toare. Reparã calcula-toare, învaþã mereunavigând în spaþiul virtual unde poate gãsiºi ”vedea” ceea ce dinspaþiul limitat al caseisale nu ar fi putut-o faceniciodatã. ªi-a dezvoltatsimþurile în aºa mãsurãîncât poate deosebiorice piesã minisculãdintr-un telefon, saupoate descrie exactchipul unui om. Ba maimult, Deni spune cã ºipereþii vorbesc de aceease poate deplasa fãrã

probleme. Este vorba de o percepþie pe principiul ecolocaþiei – ometodã de orientare cuajutorul ultrasunetelorreflectate de obstacole –pe care Deni a reuºit sã”adapteze” pentru sine.Cã este posibil o spunzecile de studii de cazale cercetãtorilor ºi...Deni.

”Cum mã descurc încalculatoare? Pe lângãfaptul cã am învãþat,clar este vorba ºi de unhar. Sunt norocos însensul ãsta. Sigur mãfolosesc de programeajutãtoare. Noroc cãstrãinii lucreazã pentrunoi, cei cu probleme.De exemplu, este vorbade un program care”îmi citeºte” vorbindu-mitot ce fac pe calculatorîn situaþiile când caut,scriu, îmi spune ce facîn acel moment ºi undemã aflu pe calculator.Comunic cu prieteni,am cont pe Facebook,descarc mult teatru. Da, ascult foarte multteatru... Comparativ cucei cu care comunic, cucei fãrã probleme carescriu simplu, direct, eufac o seamã de combi-naþii lucrând mult din

tastaturã. Numai dintastaturã. Da, potdescrie ºi oamenii cucare stau faþã în faþã,dar nu tot timpul.Trebuie sã am o anumitã stare ºi sã fiucompatibil cu energiacelui din faþa mea. Sunto seamã de chestii pecare pot sã le fac” – aspus Deni Acs.

De altfel el se conduce dupã zicerea”Forþa minþii este maiputernicã decât orice” ºi crede.

A u ales sã nufie o casã cu

doi orbiLui Deni îi repugnã

sã se plângã. Nu ar faceaºa ceva pentru nimic înlume, deºi trãieºte lalimita de jos a decenþeidin punct de vederematerial ºi nu-i estedeloc uºor. Umorul sãuºfichiuitor nu reuºeºtesã-i ascundã amãrãciu-nea. Pentru el cea maimare problemã, pe careo articulezã, nu estelipsa vederii sau sãrãcia,ci oamenii în care acrezut, dezmãgirea care-l afectezã profundcã aceºtia se schimbã ºinu în bine.

Deni Acs trãieºte într-un apartamentîmpreunã cu tatãl sãu.Au avut, cu puþin timpîn urmã, o altã cumpã-nã care-i putea destabi-liza total. ªi tatãl sãurisca sã rãmânã orb, ºipentru a nu se întâmplaacest lucru au fãcut unefort supraomenesc ºi s-au îndatorat pentru ase putea opera.Operaþia a reuºit, iaracum duc povara datori-ilor din micile pensii –

cea de handicap a luiDeni ºi cea a tatãlui, lacare se adaugã platafacturilor. Dar se considerã norocoºi cã nueste o casã cu doi orbi...

L-am întrebat insistent despre cum sedescurcã ºi mi-a rãspunsîn stilul specific unuiartist mândru - ocolindrãspunsurile cu haz, cuziceri celebre sau cuversuri din cântãrilesale, de care râde:

”Stau ºi mã întreb de ceNumãr mereu zilele

Deºi atent le-am numãratMare lucru n-am aflat...”

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Razie la ºoferi înPetroºaniM arþi - 3 cea-

suri rele pen-tru ºoferii din trafic.

Mai multe echipaje alePoliþiei Rutiere au fãcutverificãri în zona de laintrarea dinspre DefileulJiului, în Petroºani. Aufost vizaþi toþi cei care au

tranzitat zona, într-uncontrol de rutinã.

Poliþiºtii de la rutierãau descins în Valea Jiuluide la Deva, pentru averifica autovehiculeleaflate în trafic. A fost oacþiune coordonatã de

IPJ Hunedoara – Deva ºia vizat toate autovehicu-lele aflate în tranzit peDN 66 ºi DN 66A.

PoliÞiºtii de la rutierãau oprit în trafic aproapetoate maºinile de trans-port în comun, maxi-taxi

ºi taxiuri, dar ºi autoturisme a cãror stare tehnicã nu pãreacea mai bunã, ori pãreasuspectã.

Razia a durat câtevaore, iar pe DN 66 aufost verificate acteletuturor celor care au fostîn trafic pe parcursuldimineþii.

Rezultatele raziei vor fifãcute public la finalulverificãrilor, dupãîntocmirea bilnaþului.


MUZICIANUL ORB E ste orb de la 13 ani ºi muzica esteiubirea vieþii lui. A înfiinþat trupe, a

câºtigat premii, a fost invitat la televiziuninaþionale, a compus piese, este un instrumen-tist de excepþie - la baterie ºi clape, a predatmuzicã ºi a modelat talente la CasaStudenþescã... Cu toate acestea, Deni Acs,din Petroºani, a abandonat muzica de doi ani. La 37 de ani, dezamãgirile ºi ”durereatimpurilor” l-au determinat sã nu mai atingã instrumentele, sã nu mai creeze ºi nici mãcar sã cânte... S-a reprofilat pereparaþii calculatoare, telefonie ºi a pãtrunsîn marea lume a internetului.

Englezãintensiv, laI.G. Duca

L imbile strãineconstituie un

avantaj major înrândul copiilor.

Pãrinþii care se gândesc serios la edu-caþia celor mici solicitãunitãþilor de învãþãmântintroducerea unuinumãr cât mai mare delimba englezã ºi nunumai.

Astfel, din acest anºcolar, la ªcoalaGimnazialã IG Duca dinPetroºani vor fi înfi-inþate douã clase deintensiv englezã. Acesteactivitãþi lingvistice nuvor fi singurele. Se areîn vedere introducereaunor ore de balet ºi nunumai.

“Atât la învãþãmântulprimar cât ºi la cel

gimnazial noi avem opaletã diversificatã deopþionale. Ne dorim cadin aceastã toamnã calimba germanã sã sestudieze la cei mici ºisperam sã ºi reuºimacest lucru. Ne-au fostsolicitate de cãtrepãrinþi opþionale caredacã nu le vom puteaaºeza în programulcopiilor, le vom puteaaºeza în programulafter school. La acestprogram în afarã defaptul cã cei mici îºi factemele au ºi activitãþirecreative ºi acesteactivitãþi sunt impor-tante pentru formareafiecãrui copil. Dintoamnã anului nouºcolar vom avea douã

clase de intensivengleza. Am fãcut toatedemersurile pentruaceste clase la cerereapãrinþilor care ºi-ar doricã începând cu clasa aV-a sã se studieze limba lui Shakespeare”,declarã NicoletaDemeter, directorulªcolii IG DucaPetroºani.

Pentru toate acesteactivitãþi este nevoie decadre didactice, însãexistã ºi voluntari carevor preda la aceste ore.Orele de limbã strãinãsunt cele mai cerute depãrinþi, care vãd astfelun viitor mai bun pentru copiii lor.


Copii îmbolnãviþi de hepatitã la ºcoalã

Zi de sãrbãtoarela ºcoala dinAeroportC adrele didactice ºi elevii

de la ºcoala generalã Nr. 7 dincartierulpetroºeneanAeroport au serbatieri împlinirea a 4 decenii de lainaugurareaunitãþii ºcolare.

Cu acest prilej afost pregãtit ºi un scurtprogram artistic care adebutat cu prezentarea noului imn alºcolii. În continuare elevii au prezento serie de dansuri populare precum ºiun vals al fluturaºilor.

Principalul punct aflat pe ordineade zi a manifestãrii a fost însã inaugu-rarea noii sãlii de informaticã. Dotatãcu câteva zeci de calculatoare, aceas-ta a prins viaþã datoritã implicãrii

unui sponsor ºi a Consiliului Local ºiPrimãriei municipiului Petroºani.

„Acesta este un moment prin carese demonstreazã cã am intrat într-osocietate normalã. Astfel, o marefirmã a reîntors cãtre locuitoriimunicipiului o parte din încasãrilerezultate din cumpãrãturile fãcute de

cãtre oamenii din localitate. Mã bucur cã a apãrut aceastã salãdotatã cu calculatoare care le creazãcondiþii optime de studiu ºi copiilordin acest cartier mãrginaº. Sper caastfel de acþiuni sã continue ºi pe mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Dupã cum a precizat directorulunitãþii ºcolare noul laborator deinformaticã este, la ora actualã, celmai modern din Valea Jiului. „Neputem mândri cu cel mai modern ºimai dotat laborator dotat învãþãriilucrului pe calculator din Valea Jiului.Cu atât mai mult cu cât inaugurareaacestuia a avut loc în ziua în care amaniversat 40 de ani de la înfiinþareaunitãþii noastre ºcolare”, a spus VasilePop, director ªc. Gen. Nr. 7Petroºani. Dotarea laboratorului cuaparaturã ºi mobilier a costat circa200 de milioane de lei vechi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

N u mai puþin de5 copii de la

centrul ce aparþineªcolii Avram Stancadin Petroºani s-auîmbolnãvit dehepatitã.

Virusul a fost contactat de la cei care locuiesc în blocurilesociale din ColoniaPetroºani ºi toþi vor fimiercuri dimineaþã vac-cinaþi pentru cã bolnaviisunt dintre cei care staucu sãptãmânile la acestcentru de la Petroºani.

Totul a pornit acumcâteva zile, când copiiiau început sã se simtã

rãu, unul câte unul. Ei sunt dintre cei carelocuiesc în clãdireaanexã a ªcolii AvramStanca, pentru cã acasãnu au condiþii de trãit,dar au contactat boalade la cei ce vin la cen-trul de zi ºi locuiesc înblocul social de pe stra-da Tudor Vladimirescu.

Profesorii ºi peda-gogii lor spun cã cei 5sunt internaþi la spitalulde boli infecþioase de laVulcan ºi ne explicãsituaþia.

„Avem copilaºi asistaþi la centrul de zide acolo, care, normal,cã fiind în acelaºi colectiv cu ai noºtri din

interior, au fost o sursãde infestare ºi în acestmoment avem deja 5 copilaºi internaþi laspitalul de boliinfecþioase Vulcan”, adeclarat Eva AcsPoenar, director alCãminului de Copii.

Astãzi, DSP va venila aceastã ºcoalã undeurmeazã sã îi vaccinezepe copii. În plus, cei dela cãmin ºi-au luat toatemãsurile ca sã evite oepidemie. „Acum, cânda început ºcoala, amanunþat toþi pãrinþii, le-am pus în vedere sãanunþe medicii de fami-lie sã ºtie cã sunt copilaºi din evidenþadumnealor care intrãîntr-un colectiv unde au

fost astfel de probleme.Toþi medicii de familieau fost foarte cooperanþiºi miercuri doctorulIonaºcu, care rãspundede ºcoala noastrã vaconsulta toþi copiii ºivor fi imunizaþi”, a maiprecizat profesoara Eva Acs Poenar.

Numai anul trecut, înblocul social din Colonia

Petroºani au fost fãcutecel puþin douã dezin-secþii, pentru cã acolo aizbucnit de câteva oriepidemii de hepatitãviralã. Din pãcate, însã,situaþia se repetã ºiacum ºi cei care au desuferit sunt copiii carevin în contact cu ceicare locuiesc aici.


Un accident avut la13 ani l-a lãsat orb. Asperat mereu cã vaexista o soluþie, cã vamai vedea, dar înRomânia nu existãnimeni care sã facã faþãunei asemeneaprovocãri.

”Se poate, dar nicinu mi-am fãcut iluziipentru cã este vorba deGermania. Am îndepãr-

tat gândul pentru cã e...departe” – spune,râzând ºi resemnat,Deni. Extrem de realist,muzicianul ºtie cã nu vaputea niciodatã sã aibãbanii necesari.

Dupã accident, la 15 ani a activat în trupa”Corola”, la Clubul dinLonea, alãturi de tineridespre care vorbeºte cuplãcere – Florin

Copândean, Adi Lupa,Dan Stroe ºi, evident,sora lui, Suzi, interpretãºi textier.

”Eram tineri, rebeli,cu pãrul lung ºi fãceammuzicã cu multã pasi-une. La început cântamla baterie, apoi am trecut la clape pânã în1999, când am trecut lagenul dance. Mi-amfãcut propria trupã,”Noile Mistere”. A fosto perioadã plinã, cuoameni talentaþi.Mariana Juncu a fost o voce bunã, era cunoscutã, premiatã.Este nedrept cã viaþaaproape cã a înge-nunchiat-o... Trãieºte înPetroºani. A fostJasmine, care a evoluatfrumos. Acum este înMarea Britanie ºi mãmai viziteazã. A fost ºianul trecut. A, ºi sã nu-iuit pe Cãtãlin Istudor ºiNatanticu, cei cu caream înfiinþat trupã în1999, care s-au constituit apoi în trupaNeaþa ºi au luat drumulBucureºtiului. Au maifost Cristina Doda, AdiBudai. Da, am predat laCasa Studenþeascã, euºi sora mea. Eram vecinide salã cu profesorulMunteanu... În 2008,datoritã unor divergenþeºi tracasãri, ne mai dispãruserã ºi niºtescule ºi, fireºte, amrenunþat. Cât priveºteaprecierea autoritãþilor,singurul care a fãcut-o afost Carol Schreter, fostul primar alPetroºaniului...” –povesteºte cu greudespre sine, Deni Acs.

Datoritã profesorului,care þine steagul sus peacest tãrâm al punerii în

valoare a tinerelor talen-te, Eugen Munteanu,Deni Acs ºi prietenii aumai concertat fiindcooptaþi în manifestãrichiar de prof. Muntean,respectiv la Revelioane,la concerte, pentru acþiuni caritabile...

M uzicianulorb reparã

calculatoare, iarpereþii îi vorbesc

De doi ani, Deni s-areprofilat, a pãtrunsîntr-o lume în care leeste greu sã se descurceºi cei care nu au probleme, sã nu maivorbin de un orb. Dar cum s-a demons-trat, omul este un izvornesecat de uimire cuprivire la creaþia divinã.Muzicianul este acumpasionat de calcula-toare. Reparã calcula-toare, învaþã mereunavigând în spaþiul virtual unde poate gãsiºi ”vedea” ceea ce dinspaþiul limitat al caseisale nu ar fi putut-o faceniciodatã. ªi-a dezvoltatsimþurile în aºa mãsurãîncât poate deosebiorice piesã minisculãdintr-un telefon, saupoate descrie exactchipul unui om. Ba maimult, Deni spune cã ºipereþii vorbesc de aceease poate deplasa fãrã

probleme. Este vorba de o percepþie pe principiul ecolocaþiei – ometodã de orientare cuajutorul ultrasunetelorreflectate de obstacole –pe care Deni a reuºit sã”adapteze” pentru sine.Cã este posibil o spunzecile de studii de cazale cercetãtorilor ºi...Deni.

”Cum mã descurc încalculatoare? Pe lângãfaptul cã am învãþat,clar este vorba ºi de unhar. Sunt norocos însensul ãsta. Sigur mãfolosesc de programeajutãtoare. Noroc cãstrãinii lucreazã pentrunoi, cei cu probleme.De exemplu, este vorbade un program care”îmi citeºte” vorbindu-mitot ce fac pe calculatorîn situaþiile când caut,scriu, îmi spune ce facîn acel moment ºi undemã aflu pe calculator.Comunic cu prieteni,am cont pe Facebook,descarc mult teatru. Da, ascult foarte multteatru... Comparativ cucei cu care comunic, cucei fãrã probleme carescriu simplu, direct, eufac o seamã de combi-naþii lucrând mult din

tastaturã. Numai dintastaturã. Da, potdescrie ºi oamenii cucare stau faþã în faþã,dar nu tot timpul.Trebuie sã am o anumitã stare ºi sã fiucompatibil cu energiacelui din faþa mea. Sunto seamã de chestii pecare pot sã le fac” – aspus Deni Acs.

De altfel el se conduce dupã zicerea”Forþa minþii este maiputernicã decât orice” ºi crede.

A u ales sã nufie o casã cu

doi orbiLui Deni îi repugnã

sã se plângã. Nu ar faceaºa ceva pentru nimic înlume, deºi trãieºte lalimita de jos a decenþeidin punct de vederematerial ºi nu-i estedeloc uºor. Umorul sãuºfichiuitor nu reuºeºtesã-i ascundã amãrãciu-nea. Pentru el cea maimare problemã, pe careo articulezã, nu estelipsa vederii sau sãrãcia,ci oamenii în care acrezut, dezmãgirea care-l afectezã profundcã aceºtia se schimbã ºinu în bine.

Deni Acs trãieºte într-un apartamentîmpreunã cu tatãl sãu.Au avut, cu puþin timpîn urmã, o altã cumpã-nã care-i putea destabi-liza total. ªi tatãl sãurisca sã rãmânã orb, ºipentru a nu se întâmplaacest lucru au fãcut unefort supraomenesc ºi s-au îndatorat pentru ase putea opera.Operaþia a reuºit, iaracum duc povara datori-ilor din micile pensii –

cea de handicap a luiDeni ºi cea a tatãlui, lacare se adaugã platafacturilor. Dar se considerã norocoºi cã nueste o casã cu doi orbi...

L-am întrebat insistent despre cum sedescurcã ºi mi-a rãspunsîn stilul specific unuiartist mândru - ocolindrãspunsurile cu haz, cuziceri celebre sau cuversuri din cântãrilesale, de care râde:

”Stau ºi mã întreb de ceNumãr mereu zilele

Deºi atent le-am numãratMare lucru n-am aflat...”

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Razie la ºoferi înPetroºaniM arþi - 3 cea-

suri rele pen-tru ºoferii din trafic.

Mai multe echipaje alePoliþiei Rutiere au fãcutverificãri în zona de laintrarea dinspre DefileulJiului, în Petroºani. Aufost vizaþi toþi cei care au

tranzitat zona, într-uncontrol de rutinã.

Poliþiºtii de la rutierãau descins în Valea Jiuluide la Deva, pentru averifica autovehiculeleaflate în trafic. A fost oacþiune coordonatã de

IPJ Hunedoara – Deva ºia vizat toate autovehicu-lele aflate în tranzit peDN 66 ºi DN 66A.

PoliÞiºtii de la rutierãau oprit în trafic aproapetoate maºinile de trans-port în comun, maxi-taxi

ºi taxiuri, dar ºi autoturisme a cãror stare tehnicã nu pãreacea mai bunã, ori pãreasuspectã.

Razia a durat câtevaore, iar pe DN 66 aufost verificate acteletuturor celor care au fostîn trafic pe parcursuldimineþii.

Rezultatele raziei vor fifãcute public la finalulverificãrilor, dupãîntocmirea bilnaþului.


MUZICIANUL ORB E ste orb de la 13 ani ºi muzica esteiubirea vieþii lui. A înfiinþat trupe, a

câºtigat premii, a fost invitat la televiziuninaþionale, a compus piese, este un instrumen-tist de excepþie - la baterie ºi clape, a predatmuzicã ºi a modelat talente la CasaStudenþescã... Cu toate acestea, Deni Acs,din Petroºani, a abandonat muzica de doi ani. La 37 de ani, dezamãgirile ºi ”durereatimpurilor” l-au determinat sã nu mai atingã instrumentele, sã nu mai creeze ºi nici mãcar sã cânte... S-a reprofilat pereparaþii calculatoare, telefonie ºi a pãtrunsîn marea lume a internetului.

Englezãintensiv, laI.G. Duca

L imbile strãineconstituie un

avantaj major înrândul copiilor.

Pãrinþii care se gândesc serios la edu-caþia celor mici solicitãunitãþilor de învãþãmântintroducerea unuinumãr cât mai mare delimba englezã ºi nunumai.

Astfel, din acest anºcolar, la ªcoalaGimnazialã IG Duca dinPetroºani vor fi înfi-inþate douã clase deintensiv englezã. Acesteactivitãþi lingvistice nuvor fi singurele. Se areîn vedere introducereaunor ore de balet ºi nunumai.

“Atât la învãþãmântulprimar cât ºi la cel

gimnazial noi avem opaletã diversificatã deopþionale. Ne dorim cadin aceastã toamnã calimba germanã sã sestudieze la cei mici ºisperam sã ºi reuºimacest lucru. Ne-au fostsolicitate de cãtrepãrinþi opþionale caredacã nu le vom puteaaºeza în programulcopiilor, le vom puteaaºeza în programulafter school. La acestprogram în afarã defaptul cã cei mici îºi factemele au ºi activitãþirecreative ºi acesteactivitãþi sunt impor-tante pentru formareafiecãrui copil. Dintoamnã anului nouºcolar vom avea douã

clase de intensivengleza. Am fãcut toatedemersurile pentruaceste clase la cerereapãrinþilor care ºi-ar doricã începând cu clasa aV-a sã se studieze limba lui Shakespeare”,declarã NicoletaDemeter, directorulªcolii IG DucaPetroºani.

Pentru toate acesteactivitãþi este nevoie decadre didactice, însãexistã ºi voluntari carevor preda la aceste ore.Orele de limbã strãinãsunt cele mai cerute depãrinþi, care vãd astfelun viitor mai bun pentru copiii lor.


Copii îmbolnãviþi de hepatitã la ºcoalã

Zi de sãrbãtoarela ºcoala dinAeroportC adrele didactice ºi elevii

de la ºcoala generalã Nr. 7 dincartierulpetroºeneanAeroport au serbatieri împlinirea a 4 decenii de lainaugurareaunitãþii ºcolare.

Cu acest prilej afost pregãtit ºi un scurtprogram artistic care adebutat cu prezentarea noului imn alºcolii. În continuare elevii au prezento serie de dansuri populare precum ºiun vals al fluturaºilor.

Principalul punct aflat pe ordineade zi a manifestãrii a fost însã inaugu-rarea noii sãlii de informaticã. Dotatãcu câteva zeci de calculatoare, aceas-ta a prins viaþã datoritã implicãrii

unui sponsor ºi a Consiliului Local ºiPrimãriei municipiului Petroºani.

„Acesta este un moment prin carese demonstreazã cã am intrat într-osocietate normalã. Astfel, o marefirmã a reîntors cãtre locuitoriimunicipiului o parte din încasãrilerezultate din cumpãrãturile fãcute de

cãtre oamenii din localitate. Mã bucur cã a apãrut aceastã salãdotatã cu calculatoare care le creazãcondiþii optime de studiu ºi copiilordin acest cartier mãrginaº. Sper caastfel de acþiuni sã continue ºi pe mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Dupã cum a precizat directorulunitãþii ºcolare noul laborator deinformaticã este, la ora actualã, celmai modern din Valea Jiului. „Neputem mândri cu cel mai modern ºimai dotat laborator dotat învãþãriilucrului pe calculator din Valea Jiului.Cu atât mai mult cu cât inaugurareaacestuia a avut loc în ziua în care amaniversat 40 de ani de la înfiinþareaunitãþii noastre ºcolare”, a spus VasilePop, director ªc. Gen. Nr. 7Petroºani. Dotarea laboratorului cuaparaturã ºi mobilier a costat circa200 de milioane de lei vechi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

T rei pârtii de schiomologate în

Straja. AutoritateaNaþionalã pentruTurism a omologattrei pârtii din staþiunea montanãStrajã, pârtii careexistau ºi pânãacum.

Este vorba de pârtiade schi Straja din vârfulStraja care are olungime de 1100 demetri ºi este consideratãa avea o dificultatemedie. O altã pârtie deschi omologatã este ceade pe ªaua Mutu, cu olungime de 1000 demetri ºi fiind recoman-datã doar pentruschiorii avansaþi. PârtiaTelegondolã în lungimede peste 2 kilometri afost ºi ea omologatã deAutoritatea Naþionalãpentru Turism.

Conform listei de laAutoritatea Naþionalãpentru Turism, înPetroºani sunt omolo-gate 5 pârtii de schi.Este vorba de pârtiaPoiana, care are 425de metri aceasta fiind

consideratã dificilã, pârtia Telescaun 320 de metri având ungrad de dificultatemediu. Urmeazã pârtiileconsacrate din masivulParâng. Pârtia A are320 de metri aceastafiind pentru începãtori,pentru cã este încadratãla grad de dificultateuºor, pârtia B 1200 demetri ºi pârtia C 250 demetri, cele douã fiinddificile, adicã pentruexperimentaþi. Acestepârtii sunt în adminis-trarea SC Piatra SA.Societatea comercialãPiatra înfiinþatã în anul2008 cu scopul de aconstrui o telegondolãîn Parâng, dar ºi de adezvolta domeniul schiabil din zonã, are în

sfârºit un administratorcare sã rãspundã depatrimoniul firmei. În2008, consilierii localidin Petroºani aprobauînfiinþarea unei noi societãþi comerciale,care sã funcþioneze însubordinea adminis-traþiei publice locale ºisã se ocupe de proiectulde dezvoltare a dome-niului schiabil din Parâng.Câteva luni mai târziu,reprezentanþii AdunãriiGenerale a Acþionarilorau numit ºi un adminis-trator al societãþii, aceas-ta fiind Monica Ciurea,iar mai apoi, în regimpart – time, a fost angajat ºi un contabil.

Firma pleca la drumcu proiecte îndrãzneþe,cel puþin la nivel

declarativ, iar reprezen-tanþii AGA spuneau,nici mai mult nici maipuþin, ca cã ºi-au pro-pus sã facã ordine înmunte, în aºa fel încâtturiºtii sã fie atraºi ºi nualungaþi din staþiune. Înplus, SC Piatra SÃ ar fitrebuit sã preia în con-cesiune domeniul schia-bil din Masivul Parâng –cu tot ceea cecuprindea acesta – dupãimplementarea proiec-tului de investiþii intitulat“Dezvoltarea domeniuluischiabil în zona turisticãParâng”. Iar pentrutoate acestea s-au sta-bilit ºi salarii pentru ceidoi angajaþi, respectivcontabilul plãtit cu ora ºiadministratorul firmei,în regim full – time.

În Masivul Parângmai este o pârtie admin-istratã de S.C.OmbMontana 2004, aceastafiind denumitã pârtia

Europarâng care are olungime de 350 demetri, fiind încadratã lacategoria celor dificile.În masivul Parâng sepoate schia pe pârtii înlungime totalã de 2865metri. În prezent, înParâng se deruleazãproiectul Schi înRomânia. Proiectuldomeniului schiabil dinMasivul Parâng are ovaloare de aproape 68de milioane de euro ºiprevede construireaunei telegondole cu careturiºtii vor ajunge dinPetroºani în staþiuneaParâng. În staþiune vorfi amenajate mai multepârtii de schi care vorînsuma o lungime de30 de kilometri. Pentruschiori vor fi pregãtiteîncã cinci instalaþii deteleschi, dar ºi facilitãþipentru petrecerea timpului liber.

O pârtie în ceamai nouã

staþiune din ValeaJiului

Staþiunea Montanãdin Pasul Vâlcan a luatfiinþã de puþin timp. Mai

exact, de turism sevorbeºte în zonã dinmomentul în care a fostpusã în funcþiunetelegondola. Aici însãeste doar o pârtie înlungime de 395 demetri, pârtie adminis-tratã de Emil Pãrãu. El este primul care apus bazele pârtiilor dinstaþiunea montanã Pasul Vâlcan, o staþiuneturisticã controversatã lanivel naþional. În Strajã,proiectul vizeazã unireastaþiunii cu PasulVâlcan.

În judeþul Hunedoaramai este o pârtieomologatã. Cea dinMasivul Retezat, ºianume pârtia Râuºor de780 de metri lungime,administratã de SCGardora Travel Srl.

Astfel, judeþulHunedoara are doar8004 de metri de pârtii,în timp ce în judeþulPrahova, renumitelepârtii de schii însumeazãpeste 24 de kilometri.În Prahova sunt omolo-gate în total 24998 demetri de pârtii de schii.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 20156 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier,

beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de06.03.2015, sã prezinte serviciilor financiar-contabileale sucursalelor la care sunt arondaþi (Minele: Petrila,Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICAREaferente consumurilor pânã la data de 31.12.2014.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenuluimenþionat nu mai putem accepta documente pentru

decontarea gratuitãþilor.Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine

S ocietateaNaþionalã de

Închideri MineValea Jiului aredatorii de ordinulmilioanelor cãtrefurnizori din cauzafacturilor neachitatede cãtre ComplexulEnergeticHunedoara.

“Suntem trecuþi deja cu furnizorii cudata de scadenta cuaproximativ 7 milioanede lei.

Relaþiile noastre dinanii trecuþi ne-au ajutatcu marii furnizori sã neaccepte plata eºalonatãa datoriilor pânã laapariþia ajutorului de

stat ºi atunci sã neonorãm datoria cãtreaceºti furnizori”, adeclarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Pe rolul TribunaluluiHunedoara societateaare mai multe procese.Fie cã furnizorii suntcei care solicitã platafacturilor, fie societateacere de la ComplexulEnergetic Hunedoara.


Boxe închiriatepe 5 aniV om avea mereu producã-

tori de carne, de mieresau alte produse autohtone înpiaþa de la Petroºani.

Administratorii pieþei au gândit un plan de eficientizare aactivitãþii, au invitat producãtoriiîn interiorul halei ºi le vor concesiona boxele dotate ºi utilatecorespunzãtor.

Ca sã nu mai aibã pierderilunar ºi sã eficientizeze activitatea,care ieºea în pierdere, adminis-traþia Pieþei Centrale de laPetroºani a decis sã concesionezeboxele celor care pânã acum leînchiriau. Toate pãrþile ies încâºtig, mai ales cã suma stabilitãlunar este aproape similarã cu ceaplãtitã pânã acum pe chirie, doarcã existã posibilitatea ca chiriaºiisã deschidã doar când voiau ei.Aºa vor fi cointeresaþi sã vinã zil-nic. „Noi vrem sã aducem un plus

pieþei, prin faptul cã vom concesiona prin închiriere, pe operioadã de 5 ani de zile, cu dreptde prelungire pe alþi 5 ani, unnumãr de 19 boxe, situate laparterul halei din piaþa centralã.Am ales aceastã variantã,deoarece, foarte multe boxe nefiind solicitate expres pentruvânzãrile de lapte sau carne, atunci cele rãmase libere, încercãm sã le închiriem altorfirme sau persoane fizice autorizate”, a spus Sorin Creþu,administrator în Piaþa Petroºani.

Conducerea pieþei spune cã areposibilitatea sã le concesionezespaþii celor ce vând miere, mãs-line, ulei de mãsline ºi carne, produse din carne, ori lactate, ciuperci ºi conserve.

Concesionarea va fi pe 5 ani,cu o taxã lunarã de 450 de lei, iarpânã acum cei care închiriau boxele plãteau doar când deschi-deau, o taxã de 22 de lei pe zi. În plus, dupã concesionare, comer-cianþii îºi vor achita ºi utilitãþile.


12 kilometri de pârtii în Valea Jiului

Autoritatea Naþionalã pentru Turism a omologat pârtiile existente din Straja

7 milioane, datoriileSNÎMVJ cãtre furnizori

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Procurorii DNA audescins la mai multeinstituþii printre careCJ Hunedoara dar ºila DGASPC

Hunedoara, unde ausigilat, la prima orã,biroul directorului general. ProcuroriiDNA au efectuat ºapte

percheziþii în judeþ,într-un dosar care arviza fraude privindorganizarea concursu-

lui pentru postul dedirector al unei instituþii din subordineaCJ Hunedoara.

Potrivit unor surse,Monica Georgescueste vizatã în acestdosar, în care anchetatorii suspecteazã fraudeprivind organizareaconcursului în urmacãruia aceasta acâºtigat postul dedirector al DGASPC,instituþie aflatã în subordinea Consiliului

Judeþean Hunedoara. Monica Georgescu

a exercitat, cu caractertemporar, funcþia dedirector general alDGASPC Hunedoaradin 1 ianuarie 2014.În 17 iulie 2014, afost organizat un con-curs pentru ocupareaacestei funcþii, concurscâºtigat de Georgescu.Pe de altã parte, unuldintre birourile sigilate,unde au avut locpercheziþii, este ºi celal secretarului generalal Consiliului Judeþean,Dan Daniel.

De asemenea, suntpercheziþionate ºibiroul Juridic ºi cel alCorpului de Control.Vicepreºedintele CJHunedoara, DorinGligor, care estepreºedinte interimar alinstituþiei, a confirmatcã procurorii DNA audescins la sediulConsiliului Judeþean,afirmând cã au fostsigilate mai multebirouri, iar personalulnu a fost lãsat sã intreacolo.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

P rimãria Vulcana organizat o

ºedinþã cu locuitoriimunicipiului pebaza bugetului devenituri ºi cheltuielice urmeazã a fi suspus aprobãriialeºilor locali.

Amendamenteleaduse de locuitoriiVulcanului care au luatparte la ºedinþã, vor ficuprinse în proiectulbugetului ce va fi supusspre aprobare în datade 16 februarie a.c.

„În acest sens astãzi(n.r. ieri) s-a derulataceastã întâlnire cucetãþenii municipiuluicare au participat laprezentarea informaþi-

ilor despre buget,fãcutã de primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile”, spunreprezentanþii munici-palitãþii Vulcan. Pentru2015, administaþialocalã are prevãzut unbuget mai mare faþã decel avut în 2014, astfelcã o serie de investiþiiîncepute anul trecut aufinanþarea necesarã

pentru a fi finalizate.Printre aceste investiþiieste ºi cea din cartierulCocoºvar, aici fiindreabilitate drumurile ºitrotuarele. De aseme-nea vor fi efectuateinvestiþii la unitãþile deînvãþãmânt, însã celemai multe fonduri vor fi direcþionate sprereabilitarea infrastruc-turii localitãþii, respectiv spre drumuriºi trotuare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

B locul luiAlin

Simota nupoate fi scos lavânzare, astadeºi pânã acumlichidatoruljudiciar alsocietãþii Simara organizat maimulte licitaþii. Situaþia s-aschimbat, însã, pentru cãmagistraþii de la Petroºani audecis instituirea sechestruluiasigurãtor pe imobil.

Blocul din Petroºani deþintut desocietatea Simar este sechestrat încontul prejudiciului calculat îndosarul de evaziune fiscalã. Odatãcu consamnarea la închisoare,judecãtorii de la Petroºani auadmis ºi acþiunea civilã formulatãîn dosar de Ministerul FinanþelorPublice prin Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã- DirecþiaGeneralã Regionalã a FinanþelorPublice Timiºoara, AdministraþiaJudeþeanã A Finanþelor PubliceHunedoara.

Astfel, Simota a fost obligat, însolidar cu partea responsabilãcivilmente SC SIMAR SRLPetroºani prin lichidator judiciarInsolvent Consult SPRL, la platasumei de 412458,50 lei, la carese adaugã obligaþiile fiscale acce-sorii, calculate de la data scadenþeipânã la data plãþii efective a preju-diciului. ªi pentrua fi siguri cã potrecupera sumele respective, ma-gistraþii au mai decis sã menþinãmãsura asiguratorie a sechestruluiasupra blocului de locuinþe deºinutde Simar. Acelaºi imobil conside-rat cel mai valoros bun din patri-moniul firmei aflatã în lichidareprin vânzarea cãruia se spera cã

se va putea recupera o bunãparte din debitele societãþii. Simarare datorii faþã de creditori, faþãde bugetul local al municipiuluiPetroºani, dar ºi faþã de instituþiabancarã ce a acordat creditul pentru construcþia lui.

B locul de lux a rãmasnefinalizat

Ansamblul de locuinþe a fostamenajat pe o fundaþie sãpatãîncã din 1989 ºi pe care adminis-traþia publicã din Petroºani i-aconcesionat-o omului de afaceripe o perioadã de 49 de ani contrasumei de 3 USD/mp/an. Iar pentru construcþia imobilului, Alin Simota a contractat un creditbancar. Calculele iniþiale erauprofitabile, mai ales cã aparta-mentele urmau sã aibã finisaje delux ºi au fost scoase la vânzare lapreþuri cuprinse între 35.000 ºi50.000 de euro. Numai cã nici unapartament nu a fost vândut,preþul fiind considerat prea mare,iar imobilul nu a mai fost finalizat.

În plus, nici ratele creditului nuau mai fost achitate, aºa cã bancaa decis sã execute silit firma princare omul de afaceri a contractatcreditul, în contul datoriei. Bloculde locuinþe are subsol, parter,douã etaje ºi mansardã, adicã întotal 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ªefa DGASPC Hunedoara, ridicatã de DNAD irectorul Direcþiei Generale de

Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului (DGASPC) Hunedoara, MonicaGeorgescu, este suspectatã de fapte decorupþie. Procurorii DNA au descins ieriatât la biroul acesteia din cadrul insi-tuþiei cât ºi la CJ Hunedoara. MonicaGeorgescu a fost ridicatã de procurori ºidusã la DNA Alba pentru audieri.

Propunerile cetãþenilor,incluse în proiectul de buget

Sechestru pe blocul de lux al afaceristului Alin Simota

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Februarie 20158 Sport

E uºor sã fii pus peun scaun inert ºi sã ailimba închisã, care nuajutã la nimic. Unpeisaj mort, din carenu poate câºtiganimeni, nefiind nimenipromovat, nici omul,nici meseria pe care ofac, având doar o disperatã nevoie deimagine. Existãoameni care n-au

nimic de spus, seîncovoaie, merg peblat, crezând cã astfelîºi creeazã o persona-litate. Sau mai rãu, le-o „trag” din vârfulunui pix imaginarcelor cu mai mult bunsimþ decât ei,paraºutaþii unei con-juncturi fericite, care i-au adus în postura deinchizitori, fãrã niciun

fel de recomandarevaloricã. Ritualul loreste izvorât dintr-ofrustrare care vrea sãpãcãleascã un audito-riu neavizat. Toateangoasele, toatenereuºitele vieþii, devin„victorii olimpice” cuun microfoc în faþã ºicu niºte lumini în cap.

Cadrul pe ei, cãvorbele sunt la alþii.

Henþ cu mânaCU VORBELE LA EI!?M oderatorii ºi arbitri sunt ca fraþii.

În mod normal ºi unii ºi ceilalþi ar trebui sã fie în plan secund. Dar decâte ori nu se vede cea mai mare plãcerela un moderator sã fie el vedetã ºi nuinterlocutorul, ori ca un arbitru sã se deaîn stambã, fotbaliºtii fiind puºi la colþ?

C ampioanã detoamnã a

Seriei 1, Liga a V-aHunedoara, CetateRãchitova, s-areunit recent,începând pregãtirile în vederea startuluireturului.

S-a reunit un lot de18 jucãtori, care odatã pe sãptãmânã, înziua de vineri, face opregãtire de douã orela o salã de sport dinHaþeg. Din echipã numai face parteTãnãºiloni, plecat laUniversitateaPetroºani.

„Obiectivul nostrueste pãstrarea locului1 din tur. Avem un lot

omogen, am certi-tudinea cã vom fi campionii Seriei 1.Avem în vedere aducerea câtorva jucã-tori, dar deocamdatãnu dãm nume, pânã larezolvarea actelor detransfer” a precizatprimarul EugenBãiconi, preºedinteleA.S. Cetate Rãchitova.

Mãgura Pui înstand by

Ocupanta locului 2din Seria 1, MãguraPui, antrenatã deOvidiu Ciolea, vaîncepe antrenamenteleîncepând cu sãptãmâ-na viitoare. „Ne vomîntruni în ultima partea lunii februarie.Despre lot, ce sã vãspun? ªtiu cã Daniel ºi

Cristi Creciunesc, DanBelei, se pregãtesc cuRetezatul Haþeg, darîncã nu avem nimicoficial. Eu sper cã vomavea forþa necesarã sãrevenim în retur, pen-tru câºtigarea locului1” a spus antrenorulOvidiu Ciolea.

Streiul Barumai aºteaptã...

„Nu ne grãbim,campionatul Ligii a V-a începe abia laînceputul lunii aprilie.Ne vom întruni laînceputul lui martie, sãvedem unde ne vomantrena. Ocupãm locul7, undeva pe la coadã,dar o mare vinã o auºi arbitri care ne-aufurat cel puþin 9puncte, e drept, ºi pe

naivitatea echipei. Eusper cã ne vomredresa din tur, vomjuca altceva. N-aº vreasã închei aceastã dis-cuþie fãrã a-mi expri-ma regretul pentru JiulPetroºani care a ajunsîntr-o situaþiedeplorabilã. Chiar aºa,sã nu gãseascã nimenio soluþie?” a declaratantrenorul MarcuBuzduga de la Baru,fost jucãtor al Jiului încampionatul 1984-1985. „Nu pot sã credcã s-a ajuns aici. Am jucat la Jiul subbagheta lui GigiMulþescu, un adevãratprofesionist. Am jucatani de zile în Divizia„B”, la A.S. ParoºeniVulcan. Era un interes

major pentru fotbal,erau cheltuieli mari.Acum ne bucurãm sãavem mãcar echipe lanivelul Ligii a IV-a saua V-a ºi nici mãcar aºanu se gãseºte interes.De neînþeles atitudineaautoritãþilor ºi a oame-nilor potenþi financiar,care au lãsat deizbeliºte fotbalul dinPetroºani” a conchisMarcu Buzduga.

Handbal

DOARLOCUL 1!

Echipa de junioareIII (gr. 2000-2001) aC.S.S. Petroºani,pregãtitã de EdithMileti ºi DanielBrânzãu se antreneazã

serios în vederea participãrii la C.N.turneul nr. 4 de laRm. Vâlcea, din 19-21 februarie a.c.

Un lot de 16 jucãtoare, caredoreºte sã-ºi menþinãprimul loc ºi dupãacest turneu de la Rm.Vâlcea, fiindu-i necesarã o victorie!

PopiceUN FEBRUARIE PLIN

Cei 32 de popicari juniori ai Inter-uluipetrilean – U.14, U.18, U.23 – se pregãtescintens la sala din oraº, urmând a lua parte laturneul nr. 5 de la Hunedoara (14 februarie a.c.)cu echipele U.18 ºi U.23, în cadrulCampionatului Naþional.

Pe 21 februarie, la Petrila va avea loc etapaa 4-a în Cupa României, iar pe 28 februarie, a6-a etapã la seniori, în Campionatul Naþional,C.F.R. Cluj-Inter Petrila.

Fotbal. Pregãtiri.

CETATE RÃCHITOVA, LA SALÃ

MARCU BUZDUGA

Documents

CVJ Nr 795, miercuri 11 februarie