CVJ NR. 798, LUNI 16 FEBRUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 798

Luni, 16 Februarie 2015

Beþivi la volanD oi bãrbaþi din Petrila au fost

prinºi de poliþiºti cã s-auurcat la volan deºi bãuserãînainte, ambii fiind acum cercetaþipentru cã au pus în pericol circulaþia pe drumurile publice.

Primul dintre ºoferii iresponsabili, învârstã de 30 de ani, a fost descoperitvineri noaptea, în jurul orei 23:50, de unechipaj de poliþie rutierã pe raza oraºuluiPetrila. Acesta conducea o autoutilitarã ºidupã ce a fost testat cu aparatul etilotest,s-a stabilit cã avea o concentraþie de0,64 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

Al doilea ºofer în vârstã de 48 de ani afost prins sâmbãtã dimineaþa, în jurul orei04:00, iar dupã ce a fost testat pentrualcool s-a stabilit cã avea o concentraþiede 0,66 mg/l, alcool pur în aerul expirat. „În ambele cauze a fost întocmitdosar penal pentru sãvârºirea infracþiuniide conducere a unui autoturism, pe drumurile publice, de cãtre o persoanãaflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice”,declarã subcomsiarul Bogdan Niþu dincadrul IPJ Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13

P atru copii auajuns la spi-

talul din Petroºanivineri seara, cumai multe fracturi,dupã ce un ºoferneatent i-a izbit petrecerea de pietoni.

Accidentul a avutloc la lãsarea întune-ricului, la Vulcan, peºoseaua de centurã,iar poliþiºtii cerceteazãacum evenimentul.

Cei 4 copii, cuvârste între 12 ºi 14ani nici nu au avut

timp sã se fereascã demaºina care i-a spulberat ºi mai apois-a oprit în alta de pecontrasens, opritã, larândul ei, pentru a leacorda prioritate

copiilor. „Avea vitezã,cã abia a oprit. I-a luat puþin ºi a venitsalvarea ºi i-a dus laPetroºani”, au declaratmartorii accidentului.Poliþiºtii spun cã

ºoferul nu a condus cuatenþie ºi acum îlcerceteazã pentruvãtãmare corporalãdin culpã. Accidentuls-a produs în jurul orei19,00, vineri, iarºoferul le-a spusoamenilor legii cã nu aobservat la timpgrupul de copii. Astadupã ce a tamponatun alt autoturism, careera oprit pe contra-sens pentru a le acorda prioritate tinerilor aflaþi pe trecerea de pietoni.

„La data de13.02.2015, în jurulorei 19:00, un con-

ducãtor auto în vârstãde 39 de ani, dinmunicipiul Vulcan, întimp ce conducea unautoturism pe stradaNicolae Titulescu dinmunicipiul Vulcan, din direcþia Lupeni-Petroºani, la intersecþia cu stradaVasile Alecsandri, nua observat la timp ºi aacroºat un grup deminori care traversaustrada regulamentar,pe trecerea depietoni, dupã care apãtruns pe contrasensºi a tamponat un altautoturism, care eraoprit pentru a acorda

prioritate de trecerepietonilor”, a declaratBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

În urma accidentului a rezultatrãnirea uºoarã a patru pietoni, toþi dinmunicipiul Vulcan,care au fracturi ºientorse la mâini ºipicioare. În cauzã afost întocmit dosarpenal pentrucomiterea infracþiuniide vãtãmare corporalãdin culpã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob-Ridzi aflã sentinþa îndosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostul ministru, plecat din

Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cum cifra 13 i-a adus doar ghinionºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o poveste tristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greu încercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cufamilia sa, cu copiii sãi, care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când arãmas fãrã pãrinþii deportaþi. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Spulberaþi pe trecerea de pietoni

I arna încã nu sedã dusã din

Valea Jiului, dartopirea zãpezii a dusla apariþia gropilordin carosabil.

La Petrila drumul care afost dat în folosinþã înurmã cu 3 ani estepresãrat cu gropi, iarautoritãþile locale spun cã cel care va trebui sãremedieze aceastã proble-mã va fi constructorul.

“Din nefericire auapãrut câteva gropi în dru-murile din Petrila. Drumulse aflã în garanþie încã un

an de zile. Conform normativelor ºi adreselorfãcute cãtre constructor,dupã data de 1 martie înfuncþie de cum seîncãlzeºte vremea pentrucã pe timpul iernii nu sepoate lucra la asfalt, vorîncepe lucrãrile pe baniiconstructorului pentru cãlucrãrile sunt în garanþie.

Avem garanþia de bunãexecuþie care a fost pecinci ani de zile. Dupãaceastã perioadã drumulrãmâne în administrarea ºiîntreþinerea oraºuluiPetrila”, a declarat CiprianPreda, city-managerul

Primãriei Petrila. În tot acest timp,

autoritãþile petrilene au învedere ºi asfaltarea unornoi strãzi. Dacã se aprobãproiectul, banii ar urma sãvinã de la GuvernulRomâniei.

“Pe lângã cele începuteanul trecut pe bugetullocal cele patru strãzi dinCimpa, Birãoni, ValeaCimpii, Colonie Cimpa ºiBurdeºti. În ºedinþa deconsiliu local au mai fostaprobate încã ºase strãzidin oraºul Petrila pentruacordarea indicatoruluitehnico-economic. Estevorba de stradaParângului, stradaCastanilor, stradaCãrbunelui, strada Dacilor,un tronson din stradaLunca, tronsonul 2 dinstrada Birãoni care este de650 de metri. Împreunãcu toate celelalte patrustrãzi de anul trecut împre-unã au fost depuse docu-mentaþiile la Consiliul

Judeþean în vedereaobþinerii prin ordonanþa28, de fonduri de laGuvernul României. Avemcele patru strãzi de anultrecut dar am solicitat ºipentru acele strãzi inclu-derea în ordonanþa 28.Dupã finalizarea documen-taþiei de la CJH aºteptãmrezultatul de la Guvern”, amai spus sursa citatã.

Anul trecut, mai multestrãzi din localitate au fostasfaltate. Astfel,autoritãþile locale încearcã sã ridice nivelulde civilizaþie în toatezonele din localitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

A furatmotorul minei,cã era greuC hiar dacã unitãþile

miniere au pazã,hoþii sunt mai iscusiþidecât cei care pãzesc incintele minelor.

Aºa se face cã un tânãr aplecat cu un motor de la Mina Vulcan, iar dupã ce conducerea unitãþii miniere asesizat poliþie, autorul a fostprins, dar este cercetat în stare de libertate.

Vineri, 13, nu a fost decâtcurat ghinion pentru un tânãrde Vulcan, care a fost gãsit depoliþiºti, dupã ce ar fi intrat înincinta unei magazii de lamâna din localitate ºi a furat

un motor. Infractorul, însã, adat declaraþii la sediul poliþieiºi apoi a fost lãsat în libertate,dar oamenii legii spun cã încãnu a scãpat de închisoare.

„Vorbim despre o acþiune apoliþiºtilor Biroului deInvestigaþii Criminale. Aceºtiaau fost sesizaþi în 8 februarieiniþial, de cãtre reprezentanþiiEM Vulcan, cu privire la faptulcã dintr-o magazie a acesteiunitãþi, a fost sustras un motor electric în greutate deaproximativ 3 kg. În urma

cercetãrilor efectuate de cãtrepoliþiºti, aceºtia au reuºit sã îlidentifice pe prezumtivul autor.E vorba despre un tânãr de 21de ani din municipiul Vulcan.Este cercetat în stare de libertate, urmând a se stabiliîntreaga sa activitateinfracþionalã, în funcþie decare vor fi luate mãsurile prevãzute de lege ”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Unitãþile miniere sunt înrepetate rânduri þinta hoþilorde fier vechi, dar se pare cãaceºtia nu se mulþumesc doarcu materialele nefolositoare,ci furã chiar piese ºi

subansamble întregi dacã pot.Poliþiºtii au demarat o anchetãºi vor stabili cu exactitate care sunt faptele de care îlacuzã pe bãrbat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Permise suspendatepe bandãrulantã

C onducãtoriiauto din

Petrila rãmân fãrãpermisul de conduc-ere în fiecare zi.

Depãºirile sunt celecare îi lasã pe aceºtiapietoni. Zona cea maipericuloasã din acestpunct de vedere este înzona cimitirului undeºoferii grãbiþi nu þin contde indicatoarele rutiereºi de linia continuãtrasatã pe carosabil cu

un scop precis. “Este o zonã

periculoasã pentru cãeste o zonã îngustã. Ceicare depãºesc în zonarespective, sunt indica-toare, linia continuã ºi lise suspendã dreptul dea conduce pe drumurilepublice. Sunt multecazuri dar colegii de laPoliþia Rutierã îºi facdatoria ºi iau mãsurilelegale”, a declaratAlexandru Scafariu,adjunctul Poliþiei Petrila.

Nu de puþine ori înzona respectivã au fostînregistrate ºi accidentegrave. În mãsura posibil-itãþilor, agenþii PoliþieiRutiere vegheazã traficuldin zonã.


P ãºunile mult disputate la

Petrila aduc banibugetului local.Închirierea pãºunilordin oraºul Petrila contribuie la majora-rea bugetului local.

Cei care închiriazã aceste terenuri în vedereaexploatãrii aduc undeva la500 de mii de lei.

“Þinând cont cã ceamai mare chirie pe pãºuneeste de 2,5 miliarde pe anºi fiind 12 pãºuni pãrereamea este cã sunt undevala 500.000 de lei.Oamenii ºi-au achitataceste chirii, sunt la zi.Cea mai micã chirie esteîntre 45-50 mii de lei”, a

declarat Ciprian Preda,city-managerul oraºuluiPetrila.

Potrivit reprezentanþiloradministraþiei locale de laPetrila, majoritatea oierilorplãtesc aceste sume lafinalul anului dupã ceîncaseazã subvenþiile de la APIA.


Sute de mii de lei în buget

Gropi ºi asfaltãri, la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015 Actualitate 3

O vreme perfectã,zãpadã din belºug ºipârtii mai bune caniciodatã, de toateacestea au avut parteturiºtii care au urcat înstaþiunea hunedoreanãStraja, la un festivalunic în staþiunile montane din þarã.Festivalul Oamenilorde Zãpadã a adunatsute de concurenþi,tineri, bãtrâni dar maiales copii, toþi dornicisã impresioneze cu

creaþiile lor construiteîn zãpadã. De departecei mai inventivi aufost câþiva turiºti dinBucureºti, care aumers în staþiunea dinValea Jiului pentru adeschide o minã, cu tot ce trebuie,întocmai ca ºi cele decãrbune din zonã,diferenþa fiind cã a lora fost fãcutã înzãpadã. Chiar dacã ar pãrea lipsitã deoriginalitate creaþia lor

nu este. În cele cinciediþii de festival nimeninu s-a gândit sã seinspire din specificulzonei, deºi au fost realizate mii de lucrãriîn zãpadã. Mina Strajaa fost apreciatã ºi dejuriul festivalului.

„În timp ce alþii segândesc sã închidãminele din Valea Jiului,noi ne-am gândit sã leredeschidem ºi amfãcut Mina Straja. E oreeditare pacifistã aevenimentelor din anii90, numai cã deaceastã datã am venitnoi la mineri cu gân-duri paºnice”, au spusturiºtii. Mii de partici-panþi au fost înregis-traþi la festivalul din

Straja, iar printre ei s-au aflat ºi turiºti dinOrientul îndepãrtat,tocmai din Chinaveniþi la schi.

E lena Udreaa scãpat de

arest la Straja

O altã creaþie aturiºtilor, care a stârnitzâmbete, a fost ElenaUdrea, dar nu singurãci împreunã cu AlinaBica. O perioadã austat încãtuºate, pentrucã au ajuns direct dinarest, însã mai apoi au fost „eliberate” înstaþiune. „Au venit cucãtuºe, sunt cumpãratede la Paris, deci de

firmã. Pe Elena Udreaam luat-o direct dinarest, pe semnãturã,iar disearã o ducînapoi. N-a avutînvoire decât pentru alua aer curat demunte”, spune turistulcare a muncit câtevaore pentru realizareapersonajelor. Nelispiþiau fost ºi oamenii dezãpadã ori persoanede desene animaterealizate de copiiiînscriºi în concurs.Totodatã, copiii sãr-mani din localitãþile

Vãii au urcat la festivalpentru a primi dinpartea lui Emil Pãrãu,organizatorulFestivalului Oamenilorde Zãpadã, dulciuri ºipremii, pentru cã toþicopiii au fost recom-

pensaþi pentru efortullor indiferent de loculocupat dupã jurizare.

P lini de imagina-þie în acest an

„Sunt lucrãrideosebite ºi din ce înce mai multe în fiecarean. Turiºtii sunt totmai implicaþi. Ne-aajutat ºi soarele, a fosto zi superbã cu multãzãpadã ºi foarte mulþituriºti la Straja”, a spusunul dintre organiza-torii FestivaluluiOamenilor de Zãpadã

din Strajã, Emil Pãrãu. În staþiunea din

vestul Vãii Jiului aufost înregistraþi înweek-end circa 5000de turiºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Am ajuns cu aju-torul lui Dumnezeu, cuajutorul vostru, alcolegilor din presã ºimai ales cu ajutoruloamenilor din ValeaJiului care au înþelescã nu este suficient sãfaci lucrurile bine lalocul tãu de muncã sauîn funcþiile pe careviaa te-aa dus, dardacã acest lucru nueste adus la cunoºtinþaopiniei publice prindomeniul presei.Aceasta a fost raþiuneapremiilor Exclusiv ºimã bucur cã dupã 15ani, premiile Exclusiv

nu au ajuns sã fie doaro ambiþie de-a mea, ciau ajuns sã fie unetalon al lucrului binefãcut”, a declaratTiberiu Vinþan, organi-zator.

De-a lungul celor 15ani au existat schim-bãri în rândul lau-reaþilor. Unii audemonstrat cã îºi mer-itã premiile, însã alþiiau dezamãgit. Cum aevoluat situaþia în toatãaceastã perioadã, nespune chiar organiza-torul.

„Din bine în maibine. Dacã ne-am uita

la premianþii pe care i-am avut de-a lungulcelor 15 ani ºi la situ-aþia lor de astãzi amputea constata cã obunã parte din laureaþiinoºtri au reuºit sã con-

firme lucrurile fãcuteaºa cum trebuie, dar înaceeaºi mãsurã, oparte din laureaþiinoºtri au reuºit sã nedemonsteze cã ne-amînºelat atunci când le-

am acordat girul nos-tru de încredere, mulþidintre ei sunt anchetaþisau condamnaþi pentrufapte de justiþie pentrufapte reprobabilecomise în exercitareafuncþiilor eu. Acestlucru sper sã fi fostdoar o întâmplare ºirãmân la convingereacã noi când am acor-dat personalitãþilorpublice locale, un pre-miu e pânã la urmã deimagine, nu vorbim depremii care sã le aducãsatisfacþii finaciare, cide un premiu care sãle aducã un plus devaloare de imagine ºine-am gândit doar lalucrurile fãcute bine deaceºti oameni. Eu sperca în acest an sã avemconfirmarea faptului cãdincolo de nebunia cuarestãri ºi lucruri nega-tive, au existat oameniîn Valea Jiului ºi în

judeþul nostru care ºi-au fãcut treaba bine ºicare meritã aplauzelecomunitãþii locale”, amai subliniat sursacitatã.

Cel mai râvnit pre-miu este cel al omuluianului. Organizatoriine promit o surprizã.

“Cel mai aºteptatpremiu este titlul omu-lui anului. Eu vã garan-tez de pe acum cã veþiavea o surprizã plãcutãºi omul pe care amdecis în acest an sã îlaºezãm pe cea maiînaltã treaptã a imag-inii publice în ValeaJiului chiar îºi meritãtitlul”, ne-a mai spusVinþan.

La fel ca în anii tre-cuþi, organizatorii voracorda premii trus-turilor media din ValeaJiului.


Straja are prima minã de gheaþãM ai mulþi tineri din Capitalã au

mers special pentru FestivalulOamenilor de Zãpadã din Strajã pentru a„deschide” o minã de gheaþã ºi zãpadã înstaþiunea din Valea Jiului. Organizatorulfestivalului spune cã dacã minerii au datbuzna în Capitalã, acum a venit rândulCapitalei sã „cucereascã” Valea Jiului.

Surprize la Gala Premiilor ExclusivO scarurile de Valea Jiului vor fi decernate, marþi, la Petroºani.

Valea Jiului are oameni valoroºi, caremeritã sã fie recompensaþi, chiar ºi simbolic, pentru faptul cã pun pasiune înceea ce fac. Pentru ca meritele lor sã le fiecunoscute ºi recunoscute, Exclusiv MediaGroup, organizeazã ºi în acest an gala premiilor Exclusiv, eveniment ajuns la ceade-a 15-a ediþie.

Al 13-lea ministru…

Ianuarie 1945. Înurma somaþiei lansatã de forþele sovietice deocupaþie, de a mobilizape toþi germanii cetãþeniromani în vedereadeportãrii în UniuneaSovieticã, la 13 ianuarie1945 au început acþiunile de deportare înmasã din România înUniunea Sovieticã a uneipãrþi din populaþia civilãde origine germanã.Cine „conducea” la acelmoment a decis cine vafi deportat ºi cine nu.Trebuiau deportaþi câtmai mulþi….

Printre cei deportaþiau fost ºi bunicii mei.Tatãl meu avea atunci 1 an ºi 5 luni, exact câtare fetiþa mea în acestmoment… Începuse sã

rosteascã primele cuvinteºi era un copil vesel. Arãmas plângând acasã cubunica lui. ªoculdespãrþirii de mama afost atât de mare încât amuþit. Pânã la 5 ani nu amai rostit niciun cuvântºi a rãmas toatã viaþa cuun defect de vorbire.

Când i-a deportat pebunicii mei, bunica eraînsãrcinatã cu al doileacopil („nu se vede” i-aspus cel care decideacine pleacã ºi cine nu…).Nu s-a putut împotrivi…I-au urcat în vagoane cucare erau transportateanimalele ºi i-au deportatîntr-un lagãr de muncã.Ajunºi acolo i-au pus sãmunceascã în minã. Decâte ori vorbesc cu buni-ca, îmi spune cu lacrimiîn ochi cã au forþat-o sãlucreze în minã pânã înziua când a nãscut. Dupã

ce a nãscut, dupã untimp au trimis-o acasãtot cu un bou vagon,împreunã cu mai multefemei care nãscuserã.„Toþi copiii au muritpe drum. Au murit defoame. Nu aveam cesã le dãm sãmãnânce. Când trenuloprea, foarte rar, nevindeam hainele de penoi pentru un pumnde mãlai. Dar al meua fost îngropat, nuaruncat” povesteºtebunica plângând… întrebnedumeritã ce vrea sãspunã ºi îmi rãspunde culacrimi în ochi ca trenuloprea foarte rar ºimamele îºi arucau copiiimorþi pe gemuleþul micde la vagon. „Cândcopilul meu a murit,am refuzat sã-l arunc,l-am învelit într-unscutec ºi l-am þinut înbraþe pânã cândtrenul a oprit în prima

garã. Acolo amcoborât ºi am fost aju-tatã sã sap o groapã.Am sãpat-o cu mâinileºi cu un lemn gãsit înapropiere. Copilulmeu a fost îngropat,nu aruncat” repetabunica obsesiv.

Ajunsã acasã dupãaproape un an, bolnavã,distrusã dupã ce tocmaiîºi îngropase copilul nãscut în lagãr într-ogarã, tatãl meu nu a mairecunoscut-o. ªocul afost ºi mai mare pentrubunica. Soþul în lagãr,muncea în continuare înminã, un copil mort ºicel rãmas acasã nu omai recunoaºte… I-a trebuit mult timp sã îºirevinã. Dupã un an esteanunþatã cã soþul ei aavut un accident grav lamânã ºi nu mai are nicio

ºansã… va muri. Maitrec 3 ani ºi se recãsãto-reºte. Dupã un timprãmâne din nou însãrci-natã. Pânã sã nascã, seîntoarce acasã primul eisoþ, care de fapt numurise cum fuseseanunþatã. A stat multtimp dupã accident într-un spital ºi ºi-a revenit.ªocul e din nou mare atâtpentru bunica, cât ºi pen-tru tatãl meu care pe vremea aceea avea vârstade acum a bãieþelului meu.Bunicul meu decide sãplece, gãsind-o pe bunicarecãsãtoritã ºi însãrcinatã. 5 ani nu auºtiut nimic unul dealtul… Toatã viaþa i-aurmãrit acest episodnedrept din viaþa lor. Ofamilie distrusã, un copil mort ºi unul afectatpentru tot restul vieþii…

Bunica împlineºte 93 deani în 14 mai. Cândpovesteºte ce i s-a întâmplat te cutremuri…

Tatãl meu a decedat la59 de ani. A fost un ºocpentru mine. Au trecut10 ani de atunci, dar ºiacum refuz sã cred cã numai este ºi îl simt lângãmine tot timpul. Tatãlmeu a fost ºi este unexemplu pentru mine. A fost un om modest,corect, cinstit ºi am crescut crezând în acestevalori. Când era gravbolnav, ca ºi mine acum,am fãcut tot ce am pututsã fie bine. Din pãcate,în cazul lui a fost o culpãmedicalã. A fost operatpe creier ºi, din eroare,medicul a secþionat oarterã ºi a sângerat pânãa murit, pentru cã în spital nu aveau dotareanecesarã pentru a-l salva.Am înþeles încã o datãcã existã valori mult maiimportante decât celefinanciare, cã cea mai importantã estesãnãtatea ºi cã nu neputem împotrivi sorþii.

Am continuat sã trãiesc împreunã cu soþulmeu în modestul nostruapartament de 3 camerede la Petroºani. ªi ne-amimplicat mai mult înpoliticã ºi eu, ºi el însperanþa cã vom puteaschimba ceva în bine înaceastã þarã, mi-am doritsã nu mai moarã oameninevinovaþi prin spitale ºisã dãm o ºansã VãiiJiului. Am crezut cã toþi

sunt corecþi ºi cu fricã deDumnezeu, ca mine. Amfost naivã, recunosc.

Am plãtit politic ºipersonal pentru naivita-tea mea de a fi crezutprea mult în oameni.Am înþeles preþul pe carecredulitatea mea l-aimpus într-o lume maimult mercantilã, ºi maipuþin cu suflet.

Mi s-a propus sã fiuministrul Tineretului ºiSportului în 13 decem-brie 2008. Am avut ostrângere de inimã, nuaº fi vrut. Argumentelecolegilor din partid aufost puternice: ai demi-sionat din ParlamentulEuropean, ai candidat ºiai fost aleasã cu unnumãr foarte mare devoturi în ParlamentulRomâniei, nu poþi sãrefuzi… Am acceptat.Când am aflat cã eramde fapt al 13-lea ministru al sportuluiam avut o strângere deinimã… dar recunosc,nu bãnuiam niciosecundã în acel momentca într-un ministersalariaþii pot face ce vor,peste capul ministrului.Mi-am spus, dacã suntcorectã nu mi se poateîntâmpla nimic. Din nouam fost naivã…

Dupã 5 ani de laevenimentele din 2 mai 2009, am fostcondamnatã de cãtreinstanþa de fond pentrucã aº fi plãtit niºte banicãtre 2 firme deºi, conform probelor din

dosar banii au fostplãtiþi la „ordinul”directorului generaleconomic din minister,Paul Diaconu,împotriva voinþei mele.

De altfel inculpatul PaulDiaconu a recunoscutîn instanþã ca a ordo-nat sã se facã plãþiledeºi ministrul nucunoºtea ºi nu încuvi-inþase acest lucru (nusemnase ordonanþãrilede platã). Declaraþie PaulDiaconu: „În legãturãcu plãþile, în general,arãt cã inculpata Ridziamâna semnareaordonanþãrilor deplatã. Este adevãratcã i-am cerut inculpa-tului Mircea sã facãplãþile pentru ziua de2 mai, însã am consi-derat cã acesta estesuficient de precaut sãfacã aceste plãþi încondiþii de legalitate”,„…am ordonat sã facãplata mai repede”.Aceastã declaraþie a fostfãcutã de cãtre inculpatulPaul Diaconu la ultimultermen de judecatã dindata de 09 februarie2015.

Mai mult, am doveditcu probe incontestabilecã ordonanþãrile deplatã aferente con-tractelor pentru care amfost trimisã în judecatãnu au fost semnatede cãtre mine,deci nu am dispus plataaºa cum susþin procuroriiîn rechizitoriu.Ordonanþãrile de platã înoriginal existau pe biroulmeu, nesemnate la

momentul demisiei meleºi le-am predat aºa,nesemnate, ministruluiSorina Luminiþa Plãcintã,prin procesul-verbal nr.596/19 august 2009.Am ataºat acest document la dosar.Judecãtorii fondului nu l-au vãzut.

În plus, am doveditîn instanþã faptul cãla momentul efectuã-rii plãþilor, 11 mai2009 nu mã aflam înþarã, eram laBruxelles, deci nuaveam cum sã semnezordonanþãrile de platã.(plãþile nu puteau fifãcute în absenþa vizei deControl FinanciarPreventiv, care s-a pus,conform copiei dupãregistru, tot în 11 mai2009. Dupã aplicareaacestei vize ar fi trebuitca eu sã semnez, ori eueram la Bruxelles). În 12mai 2009 când mi-aufost prezentate spresemnare ordonanþãrilede platã, am refuzatsemnarea lor, solicitândtot atunci efectuareaunui raport de control. Înacel moment nimeni numi-a comunicat faptul cãplata se fãcuse în 11 mai2009 în absenþa semnã-turilor mele. Am ataºatdocumente doveditoarela dosar. Judecãtoriifondului nu le-au vãzut.

De altfel, directorulgeneral economic dinminister a recunoscutîn instanþã cã ºi-a per-mis sã facã pe perioada

mandatului meu deministru 600 de plãþi,fãrã ca eu ca ministrusã fi dispus acele plãti,cum cere legea. Faptulcã pe perioada mandatu-lui meu de ministru s-auefectuat plãþi de cãtredirectorul economic fãrãca eu sã fi semnat ordo-nanþãrile de platã, esteconsemnat ºi în raportulCurþii de Conturi ºi înDecizia Curþii deConturi nr. 30.390/30.08.2010.

Am scris sute de pagini despre probeledin acest dosar, caredovedesc clar cã nu amnicio implicare însãvârºirea faptelor pentru care am fost trimisã în judecatã.

Am fost naivã pânã înultima clipã ºi am crezutcã voi fi achitatã de cãtreinstanþa de fond, pentrucã, în ce mã priveºte,singura soluþie probatã ºicorectã este achitarea.

Sunt în acest momentepuizatã dupã aproape 6ani de atacuri profundeºi nedrepte la adresamea ºi a familiei mele,de momente în care amcrezut cã nimic nu maiare rost ºi am fost pepunctul de a claca.Familia m-a ajutat sã nucedez. Soþul meu m-asprijinit. Cei 2 copii aufost tot timpul lângãmine, copiii din pãcatesunt ºi ei afectaþi, suntbolnavi…

Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã

ºi-au pus amprentadefinitiv asupra vieþii ºifamiliei mele. Sunt 6 aniîn care bolile pe care leaveam s-au agravat ºi auapãrut ºi altele noi. Sunt6 ani în care am alergatintre spitale, avocaþi,experþi, instanþã ºi iarspitale…

Voi spera pânã în ulti-ma clipã cã aceia carevor decide soarta mea ºia copiilor mei, vor vedeaºi vor cântãri mai multdecât instanþa de fondprobele aflate la dosar.Voi spera cã vor þinecont ºi de probele noipe care instanþã defond nu le-a vãzut.

Copiii mei aunevoie de mama,acasã.

Altarul de sacrificuare nevoie de al 13 –lea ministru…

Sunt aspecte pe carenu aº fi vrut sã le spunniciodatã instanþei, daravocatul m-a convins cã emai bine sã depunem ºidocumentele medicale, pelângã probele depuse ladosar. Mi-aº dori ca nuaspectele medicale sãprimeze în decizia instanþeici probele din dosar caredovedesc nevinovãþia mea,dar am depus ºi rapoartelemedicale instanþei pentru adovedi cã, din pãcate, situaþia mea medicalã estefoarte gravã.

Numai Dumnezeuºtie câte zile mai amde trãit, dar mã rogLui ca acele zile sã letrãiesc lângã copiii

mei, acasã.Sper sã nu am soarta

bunicii… mã întreb dacãmã va mai recunoaºtefetiþa… ce aº putea sã îispun bãieþelului meu de4 ani ºi 9 luni… m-amoprit din scris ºi am plecat cu lacrimi în ochisã îl þin în braþe pânãadoarme…

U ltima pledoarie

Instanþa ÎCCJ a rãmasla 9 februarie în pro-nunþare, iar atunci, dupã8 ore în care stat în salade judecatã, MonicaIacob Ridzi a primitacceptul sã facã ultimadeclaraþie, în jurul orei19,30: „Nu vorbesc multpentru cã e târziu. (…)Acest scandal m-a dãrâ-mat. Am grave problememedicale. Am fost inter-natã sãptãmâna trecutã.Copiii mei s-au nãscut cu probleme, din cauzastresului. Au fost 5 anide linºaj mediatic.Umilinþã profundã.Simþeam cã mor cudreptatea în mânã. M-auþinut cei doi copii, vreauca ei sã ºtie cã n-am fosto coruptã. Vã rog sãfaceþi dreptate. Am avuto încredere prea mare înoameni. Viaþa mea ºi acopiilor mei e în mâiniledumneavoastrã!", a conchis Monica Iacob Ridzi, deputat deValea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

E dilii de la Aninoasase bazeazã pe o isto-

rie de mult apusã acumcând cer ca zonã de laLivezeni sã fie trecutã înadministrarea lor. Potrivitoficialilor PrimãrieiPetroºani, aceastã revendi-care nu are nicio bazãlegalã, doar o poveste.

Primãria Aninoasa vrea sãredeseneze graniþa cumunicipiul Petroºani. În cazulîn care instanþa va admitesolicitarea celor de laAninoasa, municipiulPetroºani nu doar cã vapierde din suprafaþã ci vapierde ºi încasãri la bugetullocal care vin de la agenþii

comerciali care îºi desfãºoarãactivitatea în zonã.

“Ei sunt în litigiu cu noi. Pe

fond a fost fãcutã o expertizãcare ne-a fost favorabilã.Primãria Aninoasa a solicitato contraexpertizã pe careinstanþa a admis-o. Urmeazãsã fie desemnat în alt expert ºio vom lua de la capãt. Ne-arafecta bugetul pentru cã suntimpozite, taxe, tot felul devenituri dar ºi o parte dinpopulaþie”, a declarat AdrianNegoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Zona de la Livezeni esterevendicatã de cei de laAninoasa pe baza unei istoriide mult apuse.

“Nu se bazeazã pe foartemulte lucruri, pe vremuri s-arfi numit zona Iscroni aceazonã ºi au extins pretenþiile

bazate pe aceste poveºti darnu este nicio bazajuridica.

Litigiul a fost pornit de instituþia prefectului deoarece,conform legii cadastrului, atunci când douã unitãþiadministrative teritoriale adicãnoi ºi primãria Aninoasa nu se înþeleg asupra limitelor, atunciinstituþia prefectuliu este obligatã sã deschidã un astfelde proces”, a mai spus sursacitatã.

Terenul de la Livezeni deaproximativ 20 de hectarereprezintã de fapt o zonãindustrialã, unde sunt canto-nate o serie de societãþicomerciale, ºi se aflã în admi-nistrarea Primãriei Petroºani.


O greºealã iniþialãa instanþei de

judecatã tãrãgãneazãdezvoltarea domeniu-lui schiabil Parâng.Procesul dintre Pri-mãria municipiuluiPetroºani ºi Romsilvacontinuã la Curtea deApel Alba Iulia.

Toate sentinþelefavorabile municipalitãþiiau fost casate, iar acumlitigiul continuã cu unaspect care ar fi trebuitavut în vedere de primainstanþã de judecatã.Urmeazã ca un expert

sã stabileascã situaþiaterenului disputat deautoritãþile locale de laPetroºani ºi Romsilva.

“Este ºi motivul pentru care s-a casatsentinþa care ne-a fostnouã favorabilã. ICCJnu a fost de accord cusentinþa pronunþatã însensul cã nu a avut labazã o expertizã fãcutãde un expert ci doardocumentele depuse decãtre PrimãriaPetroºani. Se va numiun expert care va trebuisã mãsoare terenul înlitigiu, sã mãsoare acoloîn munte ºi distanþa sãfie foarte exactã a

terenului pe care noidorim sã-l scoatem dinfondul forestier”, adeclarat Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Autoritãþile locale dela Petroºani vor trebuisã suporte o parte dinonorariile expertuluicare va tranºa situaþiaterenului aflat în litigiu.

„Costurile se vorîmpãrþi între Rom Silva

ºi instituþia noastrã. Nu pot estima suma darnoi avem prevederibugetare pentru astfelde situaþii, pentru platasentinþelor”, a mai precizat sursa citatã.

Potrivit oficialilorPrimãriei Petroºani,instanþa ar fi trebuit sãsolicite expertizatopograficã încã de laînceputul litigiului.

“Îmi pare rãu cã

instanþa de fond nu afãcut acest lucru pentrucã instanþa de fond tre-buia sã cunoascã foartebine cadrul procesual ºipoate se terminã litigiulºi din punctual devedere al acestor forma-litãþi am fi avansat înceea ce priveºte domeniul schiabil”, aconchis Negoe.

Primãria Petroºanivrea sã scoatã din fon-dul forestier suprafaþade 46 de hectare deteren în aºa fel încâtîncât sã poatã continuaproiectul de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng. Soluþiilefavorabile obþinute pânãacum de autoritãþilelocale au fost casate.


Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13A stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi aflã

sentinþa în dosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostulministru, plecat din Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cumcifra 13 i-a adus doar ghinion ºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o povestetristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greuîncercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cu familia sa, cu copiii sãi,care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când a rãmas fãrãpãrinþii deportaþi. Povestea este cutremurãtoare ºi Monica Iacob Ridzivorbeºte despre faptul cã cifra 13 i-a adus doar ghinion, menþionândcum « Altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru …» Fostul ministru îºi recunoaºte boala ºi, chiar dacã nu ºtie cât mai arede trãit, acceptã orice i s-ar întâmpla astãzi, 16 februarie, conºtientãfiind cã prima instanþã i-a dat 5 ani de închisoare.

Aninoasa se bazeazã pe o istorie de mult apusã...Greºeala instanþei,costul Primãriei

Al 13-lea ministru…

Ianuarie 1945. Înurma somaþiei lansatã de forþele sovietice deocupaþie, de a mobilizape toþi germanii cetãþeniromani în vedereadeportãrii în UniuneaSovieticã, la 13 ianuarie1945 au început acþiunile de deportare înmasã din România înUniunea Sovieticã a uneipãrþi din populaþia civilãde origine germanã.Cine „conducea” la acelmoment a decis cine vafi deportat ºi cine nu.Trebuiau deportaþi câtmai mulþi….

Printre cei deportaþiau fost ºi bunicii mei.Tatãl meu avea atunci 1 an ºi 5 luni, exact câtare fetiþa mea în acestmoment… Începuse sã

rosteascã primele cuvinteºi era un copil vesel. Arãmas plângând acasã cubunica lui. ªoculdespãrþirii de mama afost atât de mare încât amuþit. Pânã la 5 ani nu amai rostit niciun cuvântºi a rãmas toatã viaþa cuun defect de vorbire.

Când i-a deportat pebunicii mei, bunica eraînsãrcinatã cu al doileacopil („nu se vede” i-aspus cel care decideacine pleacã ºi cine nu…).Nu s-a putut împotrivi…I-au urcat în vagoane cucare erau transportateanimalele ºi i-au deportatîntr-un lagãr de muncã.Ajunºi acolo i-au pus sãmunceascã în minã. Decâte ori vorbesc cu buni-ca, îmi spune cu lacrimiîn ochi cã au forþat-o sãlucreze în minã pânã înziua când a nãscut. Dupã

ce a nãscut, dupã untimp au trimis-o acasãtot cu un bou vagon,împreunã cu mai multefemei care nãscuserã.„Toþi copiii au muritpe drum. Au murit defoame. Nu aveam cesã le dãm sãmãnânce. Când trenuloprea, foarte rar, nevindeam hainele de penoi pentru un pumnde mãlai. Dar al meua fost îngropat, nuaruncat” povesteºtebunica plângând… întrebnedumeritã ce vrea sãspunã ºi îmi rãspunde culacrimi în ochi ca trenuloprea foarte rar ºimamele îºi arucau copiiimorþi pe gemuleþul micde la vagon. „Cândcopilul meu a murit,am refuzat sã-l arunc,l-am învelit într-unscutec ºi l-am þinut înbraþe pânã cândtrenul a oprit în prima

garã. Acolo amcoborât ºi am fost aju-tatã sã sap o groapã.Am sãpat-o cu mâinileºi cu un lemn gãsit înapropiere. Copilulmeu a fost îngropat,nu aruncat” repetabunica obsesiv.

Ajunsã acasã dupãaproape un an, bolnavã,distrusã dupã ce tocmaiîºi îngropase copilul nãscut în lagãr într-ogarã, tatãl meu nu a mairecunoscut-o. ªocul afost ºi mai mare pentrubunica. Soþul în lagãr,muncea în continuare înminã, un copil mort ºicel rãmas acasã nu omai recunoaºte… I-a trebuit mult timp sã îºirevinã. Dupã un an esteanunþatã cã soþul ei aavut un accident grav lamânã ºi nu mai are nicio

ºansã… va muri. Maitrec 3 ani ºi se recãsãto-reºte. Dupã un timprãmâne din nou însãrci-natã. Pânã sã nascã, seîntoarce acasã primul eisoþ, care de fapt numurise cum fuseseanunþatã. A stat multtimp dupã accident într-un spital ºi ºi-a revenit.ªocul e din nou mare atâtpentru bunica, cât ºi pen-tru tatãl meu care pe vremea aceea avea vârstade acum a bãieþelului meu.Bunicul meu decide sãplece, gãsind-o pe bunicarecãsãtoritã ºi însãrcinatã. 5 ani nu auºtiut nimic unul dealtul… Toatã viaþa i-aurmãrit acest episodnedrept din viaþa lor. Ofamilie distrusã, un copil mort ºi unul afectatpentru tot restul vieþii…

Bunica împlineºte 93 deani în 14 mai. Cândpovesteºte ce i s-a întâmplat te cutremuri…

Tatãl meu a decedat la59 de ani. A fost un ºocpentru mine. Au trecut10 ani de atunci, dar ºiacum refuz sã cred cã numai este ºi îl simt lângãmine tot timpul. Tatãlmeu a fost ºi este unexemplu pentru mine. A fost un om modest,corect, cinstit ºi am crescut crezând în acestevalori. Când era gravbolnav, ca ºi mine acum,am fãcut tot ce am pututsã fie bine. Din pãcate,în cazul lui a fost o culpãmedicalã. A fost operatpe creier ºi, din eroare,medicul a secþionat oarterã ºi a sângerat pânãa murit, pentru cã în spital nu aveau dotareanecesarã pentru a-l salva.Am înþeles încã o datãcã existã valori mult maiimportante decât celefinanciare, cã cea mai importantã estesãnãtatea ºi cã nu neputem împotrivi sorþii.

Am continuat sã trãiesc împreunã cu soþulmeu în modestul nostruapartament de 3 camerede la Petroºani. ªi ne-amimplicat mai mult înpoliticã ºi eu, ºi el însperanþa cã vom puteaschimba ceva în bine înaceastã þarã, mi-am doritsã nu mai moarã oameninevinovaþi prin spitale ºisã dãm o ºansã VãiiJiului. Am crezut cã toþi

sunt corecþi ºi cu fricã deDumnezeu, ca mine. Amfost naivã, recunosc.

Am plãtit politic ºipersonal pentru naivita-tea mea de a fi crezutprea mult în oameni.Am înþeles preþul pe carecredulitatea mea l-aimpus într-o lume maimult mercantilã, ºi maipuþin cu suflet.

Mi s-a propus sã fiuministrul Tineretului ºiSportului în 13 decem-brie 2008. Am avut ostrângere de inimã, nuaº fi vrut. Argumentelecolegilor din partid aufost puternice: ai demi-sionat din ParlamentulEuropean, ai candidat ºiai fost aleasã cu unnumãr foarte mare devoturi în ParlamentulRomâniei, nu poþi sãrefuzi… Am acceptat.Când am aflat cã eramde fapt al 13-lea ministru al sportuluiam avut o strângere deinimã… dar recunosc,nu bãnuiam niciosecundã în acel momentca într-un ministersalariaþii pot face ce vor,peste capul ministrului.Mi-am spus, dacã suntcorectã nu mi se poateîntâmpla nimic. Din nouam fost naivã…

Dupã 5 ani de laevenimentele din 2 mai 2009, am fostcondamnatã de cãtreinstanþa de fond pentrucã aº fi plãtit niºte banicãtre 2 firme deºi, conform probelor din

dosar banii au fostplãtiþi la „ordinul”directorului generaleconomic din minister,Paul Diaconu,împotriva voinþei mele.

De altfel inculpatul PaulDiaconu a recunoscutîn instanþã ca a ordo-nat sã se facã plãþiledeºi ministrul nucunoºtea ºi nu încuvi-inþase acest lucru (nusemnase ordonanþãrilede platã). Declaraþie PaulDiaconu: „În legãturãcu plãþile, în general,arãt cã inculpata Ridziamâna semnareaordonanþãrilor deplatã. Este adevãratcã i-am cerut inculpa-tului Mircea sã facãplãþile pentru ziua de2 mai, însã am consi-derat cã acesta estesuficient de precaut sãfacã aceste plãþi încondiþii de legalitate”,„…am ordonat sã facãplata mai repede”.Aceastã declaraþie a fostfãcutã de cãtre inculpatulPaul Diaconu la ultimultermen de judecatã dindata de 09 februarie2015.

Mai mult, am doveditcu probe incontestabilecã ordonanþãrile deplatã aferente con-tractelor pentru care amfost trimisã în judecatãnu au fost semnatede cãtre mine,deci nu am dispus plataaºa cum susþin procuroriiîn rechizitoriu.Ordonanþãrile de platã înoriginal existau pe biroulmeu, nesemnate la

momentul demisiei meleºi le-am predat aºa,nesemnate, ministruluiSorina Luminiþa Plãcintã,prin procesul-verbal nr.596/19 august 2009.Am ataºat acest document la dosar.Judecãtorii fondului nu l-au vãzut.

În plus, am doveditîn instanþã faptul cãla momentul efectuã-rii plãþilor, 11 mai2009 nu mã aflam înþarã, eram laBruxelles, deci nuaveam cum sã semnezordonanþãrile de platã.(plãþile nu puteau fifãcute în absenþa vizei deControl FinanciarPreventiv, care s-a pus,conform copiei dupãregistru, tot în 11 mai2009. Dupã aplicareaacestei vize ar fi trebuitca eu sã semnez, ori eueram la Bruxelles). În 12mai 2009 când mi-aufost prezentate spresemnare ordonanþãrilede platã, am refuzatsemnarea lor, solicitândtot atunci efectuareaunui raport de control. Înacel moment nimeni numi-a comunicat faptul cãplata se fãcuse în 11 mai2009 în absenþa semnã-turilor mele. Am ataºatdocumente doveditoarela dosar. Judecãtoriifondului nu le-au vãzut.

De altfel, directorulgeneral economic dinminister a recunoscutîn instanþã cã ºi-a per-mis sã facã pe perioada

mandatului meu deministru 600 de plãþi,fãrã ca eu ca ministrusã fi dispus acele plãti,cum cere legea. Faptulcã pe perioada mandatu-lui meu de ministru s-auefectuat plãþi de cãtredirectorul economic fãrãca eu sã fi semnat ordo-nanþãrile de platã, esteconsemnat ºi în raportulCurþii de Conturi ºi înDecizia Curþii deConturi nr. 30.390/30.08.2010.

Am scris sute de pagini despre probeledin acest dosar, caredovedesc clar cã nu amnicio implicare însãvârºirea faptelor pentru care am fost trimisã în judecatã.

Am fost naivã pânã înultima clipã ºi am crezutcã voi fi achitatã de cãtreinstanþa de fond, pentrucã, în ce mã priveºte,singura soluþie probatã ºicorectã este achitarea.

Sunt în acest momentepuizatã dupã aproape 6ani de atacuri profundeºi nedrepte la adresamea ºi a familiei mele,de momente în care amcrezut cã nimic nu maiare rost ºi am fost pepunctul de a claca.Familia m-a ajutat sã nucedez. Soþul meu m-asprijinit. Cei 2 copii aufost tot timpul lângãmine, copiii din pãcatesunt ºi ei afectaþi, suntbolnavi…

Din pãcate aceºti ultimi 6 ani din viaþã

ºi-au pus amprentadefinitiv asupra vieþii ºifamiliei mele. Sunt 6 aniîn care bolile pe care leaveam s-au agravat ºi auapãrut ºi altele noi. Sunt6 ani în care am alergatintre spitale, avocaþi,experþi, instanþã ºi iarspitale…

Voi spera pânã în ulti-ma clipã cã aceia carevor decide soarta mea ºia copiilor mei, vor vedeaºi vor cântãri mai multdecât instanþa de fondprobele aflate la dosar.Voi spera cã vor þinecont ºi de probele noipe care instanþã defond nu le-a vãzut.

Copiii mei aunevoie de mama,acasã.

Altarul de sacrificuare nevoie de al 13 –lea ministru…

Sunt aspecte pe carenu aº fi vrut sã le spunniciodatã instanþei, daravocatul m-a convins cã emai bine sã depunem ºidocumentele medicale, pelângã probele depuse ladosar. Mi-aº dori ca nuaspectele medicale sãprimeze în decizia instanþeici probele din dosar caredovedesc nevinovãþia mea,dar am depus ºi rapoartelemedicale instanþei pentru adovedi cã, din pãcate, situaþia mea medicalã estefoarte gravã.

Numai Dumnezeuºtie câte zile mai amde trãit, dar mã rogLui ca acele zile sã letrãiesc lângã copiii

mei, acasã.Sper sã nu am soarta

bunicii… mã întreb dacãmã va mai recunoaºtefetiþa… ce aº putea sã îispun bãieþelului meu de4 ani ºi 9 luni… m-amoprit din scris ºi am plecat cu lacrimi în ochisã îl þin în braþe pânãadoarme…

U ltima pledoarie

Instanþa ÎCCJ a rãmasla 9 februarie în pro-nunþare, iar atunci, dupã8 ore în care stat în salade judecatã, MonicaIacob Ridzi a primitacceptul sã facã ultimadeclaraþie, în jurul orei19,30: „Nu vorbesc multpentru cã e târziu. (…)Acest scandal m-a dãrâ-mat. Am grave problememedicale. Am fost inter-natã sãptãmâna trecutã.Copiii mei s-au nãscut cu probleme, din cauzastresului. Au fost 5 anide linºaj mediatic.Umilinþã profundã.Simþeam cã mor cudreptatea în mânã. M-auþinut cei doi copii, vreauca ei sã ºtie cã n-am fosto coruptã. Vã rog sãfaceþi dreptate. Am avuto încredere prea mare înoameni. Viaþa mea ºi acopiilor mei e în mâiniledumneavoastrã!", a conchis Monica Iacob Ridzi, deputat deValea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

E dilii de la Aninoasase bazeazã pe o isto-

rie de mult apusã acumcând cer ca zonã de laLivezeni sã fie trecutã înadministrarea lor. Potrivitoficialilor PrimãrieiPetroºani, aceastã revendi-care nu are nicio bazãlegalã, doar o poveste.

Primãria Aninoasa vrea sãredeseneze graniþa cumunicipiul Petroºani. În cazulîn care instanþa va admitesolicitarea celor de laAninoasa, municipiulPetroºani nu doar cã vapierde din suprafaþã ci vapierde ºi încasãri la bugetullocal care vin de la agenþii

comerciali care îºi desfãºoarãactivitatea în zonã.

“Ei sunt în litigiu cu noi. Pe

fond a fost fãcutã o expertizãcare ne-a fost favorabilã.Primãria Aninoasa a solicitato contraexpertizã pe careinstanþa a admis-o. Urmeazãsã fie desemnat în alt expert ºio vom lua de la capãt. Ne-arafecta bugetul pentru cã suntimpozite, taxe, tot felul devenituri dar ºi o parte dinpopulaþie”, a declarat AdrianNegoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Zona de la Livezeni esterevendicatã de cei de laAninoasa pe baza unei istoriide mult apuse.

“Nu se bazeazã pe foartemulte lucruri, pe vremuri s-arfi numit zona Iscroni aceazonã ºi au extins pretenþiile

bazate pe aceste poveºti darnu este nicio bazajuridica.

Litigiul a fost pornit de instituþia prefectului deoarece,conform legii cadastrului, atunci când douã unitãþiadministrative teritoriale adicãnoi ºi primãria Aninoasa nu se înþeleg asupra limitelor, atunciinstituþia prefectuliu este obligatã sã deschidã un astfelde proces”, a mai spus sursacitatã.

Terenul de la Livezeni deaproximativ 20 de hectarereprezintã de fapt o zonãindustrialã, unde sunt canto-nate o serie de societãþicomerciale, ºi se aflã în admi-nistrarea Primãriei Petroºani.


O greºealã iniþialãa instanþei de

judecatã tãrãgãneazãdezvoltarea domeniu-lui schiabil Parâng.Procesul dintre Pri-mãria municipiuluiPetroºani ºi Romsilvacontinuã la Curtea deApel Alba Iulia.

Toate sentinþelefavorabile municipalitãþiiau fost casate, iar acumlitigiul continuã cu unaspect care ar fi trebuitavut în vedere de primainstanþã de judecatã.Urmeazã ca un expert

sã stabileascã situaþiaterenului disputat deautoritãþile locale de laPetroºani ºi Romsilva.

“Este ºi motivul pentru care s-a casatsentinþa care ne-a fostnouã favorabilã. ICCJnu a fost de accord cusentinþa pronunþatã însensul cã nu a avut labazã o expertizã fãcutãde un expert ci doardocumentele depuse decãtre PrimãriaPetroºani. Se va numiun expert care va trebuisã mãsoare terenul înlitigiu, sã mãsoare acoloîn munte ºi distanþa sãfie foarte exactã a

terenului pe care noidorim sã-l scoatem dinfondul forestier”, adeclarat Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Autoritãþile locale dela Petroºani vor trebuisã suporte o parte dinonorariile expertuluicare va tranºa situaþiaterenului aflat în litigiu.

„Costurile se vorîmpãrþi între Rom Silva

ºi instituþia noastrã. Nu pot estima suma darnoi avem prevederibugetare pentru astfelde situaþii, pentru platasentinþelor”, a mai precizat sursa citatã.

Potrivit oficialilorPrimãriei Petroºani,instanþa ar fi trebuit sãsolicite expertizatopograficã încã de laînceputul litigiului.

“Îmi pare rãu cã

instanþa de fond nu afãcut acest lucru pentrucã instanþa de fond tre-buia sã cunoascã foartebine cadrul procesual ºipoate se terminã litigiulºi din punctual devedere al acestor forma-litãþi am fi avansat înceea ce priveºte domeniul schiabil”, aconchis Negoe.

Primãria Petroºanivrea sã scoatã din fon-dul forestier suprafaþade 46 de hectare deteren în aºa fel încâtîncât sã poatã continuaproiectul de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng. Soluþiilefavorabile obþinute pânãacum de autoritãþilelocale au fost casate.


Monica Iacob Ridzi sub zodia nefastã a lui 13A stãzi deputatul UNPR de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi aflã

sentinþa în dosarul denumit generic «2 mai». Pe blogul sãu, fostulministru, plecat din Petroºani, scria, la finele sãptãmânii trecute, cumcifra 13 i-a adus doar ghinion ºi le mãrturiseºte cititorilor sãi o povestetristã, a cãrei protagoniºti sunt chiar membri ai familiei sale, greuîncercatã în anul 1945, fãcând o paralelã cu familia sa, cu copiii sãi,care au acum vârsta pe care o avea tatãl sãu când a rãmas fãrãpãrinþii deportaþi. Povestea este cutremurãtoare ºi Monica Iacob Ridzivorbeºte despre faptul cã cifra 13 i-a adus doar ghinion, menþionândcum « Altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru …» Fostul ministru îºi recunoaºte boala ºi, chiar dacã nu ºtie cât mai arede trãit, acceptã orice i s-ar întâmpla astãzi, 16 februarie, conºtientãfiind cã prima instanþã i-a dat 5 ani de închisoare.

Aninoasa se bazeazã pe o istorie de mult apusã...Greºeala instanþei,costul Primãriei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 20156 Actualitate

T ras oarecum pe linie moartã

ºi mutat la „cap delinie – Petrila” dupã preluarea de cãtre PSD a con-ducerii ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Constantin Jujan –considerat printre ceimai buni specialiºtidin domeniul minier- are mari ºanse sãrevinã la conducereaentitãþii energetice.

Cu experienþãbogatã în domeniulmanagerial, directorulminei Petrila,Constantin Jujan, aremari ºanse sã seîntoarcã la conducereaComplexului EnergetciHunedoara, de unde afost îndepãrtat în2012 ºi tras oarecumpe linie moartã. Sursepolitice vorbesc desprefaptul cã Jujan are celemai mari ºanse sãocupe locul lãsat liberde Aurel Niculescu,prin demisia lui, maiales cã a avut rezultateoptime în activitateamanagerialã, în ciudadificultãþilor econo-mice. Actualmente,

Constantin Jujan estedirectorul mineiPetrila. A mai fostdirector adjunct laCompania Naþionalã aHuilei, pe vremeacând aceasta era condusã de DanielSurulescu, iar din2009 a fost numitdirector general alCNH. De precizat cãJujan a deþinut ºi inte-rimatul la conducereaEM Petrila imediatdupã exploziile dinnoiembrie 2008, sol-date cu moartea a 13mineri, ºi este cel carea condus echipele desalvatori care au recuperat din subterantrupurile ortacilor uciºide deflagraþii. În mai2012, cu puþin timp

înainte de înfiinþarea înacte a ComplexuluiEnergetic Hunedoara,a fost mutat din nou la Petrila, o minã catalogatã drept neviabilã ce-ºi cântãcântecul de lebãdã ºicare se aflã pe program de închidere.

A refuzat sãlase victimele

în minãConstantin Jujan s-a

remarcat nu numai înurma rezultatelorobþinute sau a tãriei dea negocia cu minerii întimpul protestelor destradã, ci ºi prin faptulcã a avut puterea, în2008, sã intre în„mina morþii” de laPetrila, imediat dupã

accident pentru a recu-pera victimele, asta întimp ce foºti ºefi aimienrilor de la aceadatã au lansat „soluþia”ca victimele sã fieîngropate pe veci însubetran. Practic, sedorea inundarea abata-jului în care s-a produstragedia de la Petrilã,deºi ºtiau cã opt familiinu ºi-ar mai fi gãsitniciodatã liniºtea dacãtrupurile celor dragirãmâneau în mãrun-taiele pãmântului.

Constantin Jujan,care era atunci directoradjunct al CNH, s-aopus aplicãrii acesteiidei ºi, mai mult, acondus acþiunile de sal-vare ºi de recuperare avictimelor din subteran,alãturi de o echipã desalvatori minieri. Optdintre cele 13 victimenu fuseserã scoase lasuprafaþã atunci cândde „sus” s-a luatdecizia inundãrii zonei.Pericolul a fost imens,

pentru cã nu se ºtia ceeste jos, în minã, iar a douã explozie s-aprodus în timp ce serecuperau victimele din prima explozie.Fenomenul acesta seputea repeta ºi chiarau mai fost replici,însã, din fericire, dupãce echipele de salvares-au retras.

C ondiþii durepentru

viitorul directorAurel Niculescu a

renunþat la funcþia dedirector general alComplexului EnergeticHunedoara, dupã ce aplecat ºi din Consiliulde Administraþie alentitãþii energetice pefondul problemeloreconomice pe care letraverseazã entitateaenergeticã dar ºi a lipsei sprijinului politic.Acum se cautã un noumanager, iar ministerula impus condiþiirestrictive în procesulde selecþie al viitoruluimanagerm, procesatent monitorizat de o firmã de profil,respectiv S.C. QuestAdvisors S.R.L.

R estructurãri depersonal ºi

reduceri de cheltuieliPotrivit programului

de restructurareîntocmit de echipamanagerialã aflatã încã

la conducerea CEH,nu mai puþin de 540de salariaþi – atât de ladivizia minierã, cât ºide pe partea energe-ticã - ar urma sã fiedisponibilizaþi în acestan. Alþi 315 ar urmasã plece în 2016, 200în 2017, iar în 2018încã 150, cu pre-cizarea cã reducerilede pãersonal vizeazãactivitãþile indirect productive. Pe de altãparte, se urmãreºtereducerea cheltuielilorcu munca vie prinreducerea cu 10% asalariului de bazã pen-tru personalul TESAcu salarii cuprinse între5.000 ºi 10.000 de lei, diminuarea contravalorii energieielectrice acordate înlunile de iarnã cu 250de KWh, eliminareatichetelor de masã ºi atichetelor cadou dindata de 1 august, eliminarea sporului defidelitate, a primeijubiliare, reducerea cu 50% a adaosuluiacordat cu ocazia pensionãrii la limita devârstã sau la cerere,tot din data de1.08.2015, ºi reducerea procentualãa cotelor de intrare în subteran pentru personalul indirectproductiv.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Bani pentruDN7AA fost rupt sau

aproape distrus la inundaþiile de anultrecut, mãcinat demaºinile þapinarilor ºiafectat de îngheþ ºidezgheþ, dar anul acesta va fi modernizat.

DN7A intrã în reparaþii cap-itale, iar asigurãrile au venit laPetrila în scris din partea celorde la CNADR, care dau ca sigure lucrãrile.

„CNADR ne asigurã cã în2015 se va face, pe teritoriuloraºului Petrila, drumul de laintersecþia cu Maleia, pânã lahotar cu Vâlcea. Este cuprinsacest tronson, sunt fãcutetoate demersurile, existãfinanþarea ºi eu, acum, amgaranþia ºi în scris, cã vor

începe lucrãrile”, spuneIlie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Drumul este unul delegãturã ºi face legãtura cuVâlcea, ori cu Transalpina, iardin cauza stadiului avansat dedegradare, este practicabildoar vara ºi iarna, cei care seîncumetã pot merge doar cumaºini 4x4.

Ilie Pãducel îºi face ºi meaculpa, mai ales cã a tot vorbitdespre reabilitarea tronsonuluide drum care îi aparþine, darfaptele s-au lãsat aºteptate.„De mai multe ori, eu,

personal, am spus cã vorîncepe lucrãrile de reabilitare ºimodernizare a acestui drum,dar nu înainte de a aveagaranþia datã de cãtre cei dela CNADR Craiova. Îmi cerscuze celor care au crezut cãsunt doar vorbe”, a explicatprimarul din Petrila.

Reabilitarea drumuluicuprinde ºi porþiunea sprePetroºani, care stã acum sã seprãbuºeascã, dar ºi tronsonulce duce spre staþiunea de schiTransalpina, prin CheileJieþului.


Tur – retur pe ruta CNH – Mina Petrila

Constantin Jujan - favorit la conducerea Complexului Energetic Hunedoara

Î n ultimii câþivaani numãrul

copiilor care auvenit pe lume laspitalul dinPetroºani s-amenþinut constantîn jurul cifrei de500.

Astfel, de-a lungulanului trecut, 493 decopii au vãzut luminazilei. Spre comparaþie,în ultimul an al epociide aur, în Petroºani,se nãºteau nu maipuþin de 1.986 decopii.

“Anul trecut amavut, la fel ca ºi înultimii 4 – 5 ani,aproape 500 denaºteri. Dintre aces-tea, în 6 cazuri au fost

nãscuþi copii morþi,antepartum. Pot sãspun, însã, sã spun cãîn ultimii ani naºterileau scãzut foarte mult.Asta, þinând cont defaptul cã în urmã cu10 ani, încã maiaveam peste 1.000 denaºteri pe an”, adeclarat Sorin

Munteanu, ºef SecþiaMaternitate Spitalul deUrgenþã Petroºani.

Cauza principalã areducerii numãrului denaºteri este legatã descãderea populaþieifertile. Tinerii pleacãpe capete, în specialla muncã în strãinã-tate, iar în Vale rãmândoar vârstnicii. De alt-fel ºi scãdereanumãrului total al pop-ulaþiei, cu aproape10.000 în doar 10ani, spune multe.“”Scãderea numãruluide naºteri se datoreazãunor cauze sociale. Înprimul rând, aici, ar fivorba despre depopu-larea zonei prin ple-carea tinerilor lamuncã “afarã”. Asta,pentru cã nu existãlocuri de muncã sau

sunt foarte puþine”, amai spus SorinMunteanu.

În timp ce naºterileau scãzut ºi populaþiamunicipiului Petroºanis-a redus simþitor. Îndoar 10 ani, de lapeste 45.000 delocuitori s-a ajuns,potrivit datelor ultimu-lui recensãmânt, ladoar 35.000 delocuitori.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Mai bine anticoncepþionaledecât avorturiÎ n primii ani de dupã

revoluþie, medicii dinPetroºani fãceau avorturi pebandã rulantã. Astfel, înfiecare zi erau “rezolvate”câteva zeci de cazuri.

În prezent, însã, numãrul deavorturi a ajuns la doar 3-4 pe lunã.“Este greu de cuantificat numãrulanual de avorturi din Petroºani pen-tru cã multe dintre aceste intervenþii

chirurgicale, la cerere, nu intrã înstatistici deoarece se efectueazã încabinetele medicale private. Dinconstatãrile mele, însã, numãrul deavorturi a scãzut simþitor în ultimiiani. Acum este posibilã contra-cepþia iar cabinetul nostru de planning familial funcþioneazã dinplin de 15 ani”, a precizat mediculSorin Munteanu, ºeful maternitãþiidin cadrul Spitalului de Urgenþã dinPetroºani. În cei 25 de ani scurºi dela Revoluþia din Decembrie 1989câteva zeci de mii de fetuºi au fostavortaþi, la cerere, numai înPetroºani. În România, în aceeaºiperioadã, numãrul întreruperilor desarcinã a fost de peste 8 milioane.

MirMircea cea NISTORNISTOR

De azi,înscrieri laºcoalãT oate ºcolile încep,

din prima zi a acestei sãptãmâni, proce-durile pentru înscriereala ºcoalã a celor mici.

Fie cã vorbim de preºcolariidin clasa pregãtitoare, ori de cei care vor pãºi în clasa I, toþitrebuie sã urmeze paºii impuºide legislaþia în domeniu, chiardacã, pânã în septembrie, mai este timp.

Programul de înscriere laºcoalã debuteazã cu o sãp-tãmânã dupã data la care fuseseanunþat iniþial, însã, de azi, toþipãrinþii trebuie sã treacã pe la

ºcoala la care sunt arondaþi.Acolo vor afla dacã nu au o altãºcoalã în apropiere, dar ºi ofer-ta ºcolii, pentru cã fiecare uni-tate de învãþãmânt vine cu cevanou care sã le atragã atenþiapãrinþilor. „Pãrinþii vor trebui sãcunoascã, începând de luni, ºimodul cum vor proceda pentrucopiii care împlinesc vârsta de 6ani dupã 31 august ºi pânã la31 decembrie, respectiv, copiiicare trebuie sã facã acel test aldezvoltãrii psihosomatice. Vortrebui sã cunoascã pãrinþii ºi

modul de înscriere pentru acest test ºi ºcoala unde se vaefectua, ca sã fie declaraþi apþi”,a declarat Prof. RobertHummel, director ªcoalaAvram Stanca din Petroºani.

Dupã testare, începeperioada birocraticã, undepãrinþii au de completat ºi verificat dosarele. „Cu data de23 februarie începe înscriereapropriu-zisã, respectiv momen-tul când pãrinþii vor veni laºcoalã pentru a completacererile-tip ºi a fi de faþã,atunci când vor fi validate”, amai spus Hummel.

Aºadar, de azi ºi pânã laînceperea ºcolii în septembrie,pãrinþii copiilor care urmeazã sãmeargã la ºcoalã vor trebui sãajungã la unitãþile deînvãþãmânt dupã un programpe care îl stabilesc la primaîntâlnire.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

“În bugetulprimãriei municipiuluiPetroºani pe anul2015 a fost prevã-zutã o sumã de20.000 de lei careeste echivalent cu ceacare a fost prevãzutãîn bugetul de pe2014 pentru a sesuporta contravaloa-rea a 3 metrii cubi deapã ºi 70 de kilowaþipe orã pentru famiilecare sunt în risc demarginalizare socialã.Existã o singurã problemã ºi anumenu toate famiile aucontracte pentruprestarea acestor servicii. Tot la mar-ginalizare socialã suntcuprinse ajutoarelepentru încãlzire pen-tru care în bugetul pe

anul 2015 a fost alo-catã suma de 60.000de lei. Numãrul per-soanelor care benefi-ciazã se schimbã înfiecare lunã pentru cãnu întotdeauna ceicare se afla în aceastãsituaþie vin sã-ºidepunã dosarele pentru a beneficia deacest ajutor”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvântal PrimãrieiPetroºani.

Tot din bugetullocal ºi tot pentrucombaterea margina-lizãrii sociale pentruacest an s-a alocatsuma de 700.000 delei pentru alimentelebeneficiarilor.


Sute de mii de lei pentru anti-marginalizare

A utoritãþile locale de la Petroºanialocã ºi anul acesta sume

importante de bani pentru combatereamarginalizãrii sociale. Municipalitateasuportã o parte din contravaloareaconsumului de apã sau energie electricã ºi nu numai.

Anual, 500 de naºteri

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Februarie 20158 Sport

Paginã realizatã deGenu TUÞU

M arcu (Uþu)Buzduga

(nãscut pe 2 februa-rie 1957) a fost unul dintre cei mailongevivi fotbaliºticare au jucat înValea Jiului. LaMinerul (A.S.)Paroºeni (Vulcan) aavut o perioadã de20 de ani, perioadacea mai frumoasã cafotbalist ºi antrenor.

Cu fotbalul pânãîn Divizia „A”

Reporter: Uþule,20 de ani numai laParoºeni, e ceva...Cum a fost?

Marcu Buzduga:Când am venit înValea Jiului, de laBaru, m-am „înrolat”la Minerul Paroºeni,care pe vremea aceea,în 1984, juca înDivizia „C” de patruani. La finalul ediþei

1984-85 reuºim locul 1 în Seria a 8-aºi promovarea înDivizia „B”.

Rep.: Îþi mai aduciaminte echipa?

M.B.: Evident, eram o trupã fainã! Îiaveam, printre alþii, peCrecan, Dodenciu,Leleºan, Lãzãroiu,Matula, Baltaru. Eu amjucat în turul aceluisezon, apoi am venitla Jiul, unde am luptat pentru o altãpromovare...

Rep.: ...aºa e, înDivizia „A”. Cum afost?

M.B.: Un campio-nat foarte greu, lamare luptã cu F.C.Maramureº Baia Mare.Eram cu Gigi Mulþescuantrenor-jucãtor, unom deosebit, aveam oechipã ambiþioasã, cuVasile Popa, DanSeekely, Vancea,Bãluþã, Lasconi,Stana, Ticu Dosan,Gãman, Cristi

Florescu.Rep.: Erai fundaº,

ai dat parcã un gol...M.B.: Da, am dat

unul de pe la vreo 30de metri, la acel 5-1cu Metalul Bocºa. Amavut mari emoþii însprefinal, cu douã înfrân-geri consecutive laSighet ºi Bistriþa, daram reuºit un 8-0 cuUnirea Alba Iulia înpenultima etapã ºi am

promovat la golaveraj.Rep.: Sã revenim

la Paroºeni...

M.B.: Da, în varãam revenit la A.S.Paroºeni Vulcan,aveau nevoie de

întãriri, promovaserã ºiei în Divizia „B”. Amavut trei sezoane,1986-89, în Divizia„B”. În primul an amterminat pe locul 6 înSeria a 2-a, apoi unloc 7 în al doilea ºi dinpãcate, locul 16 ºi retrogradarea la finalulediþiei 1988-89. Darnu pot sã uit cã, celpuþin în primele douãcampionate în „B”,1986-88, am zburatfãrã nicio teamã.Aveam o echipãexcepþionalã, cuHoman, PetreGrigore, Ghiºan,Viorel Crãciun, AdiBarbu, CornelSãlãgean, Baltaru,Dicuþ, Leleºan,

Lãzãroiu, Hãdãrean.Era plin stadionul depeste Jiu!

Rep.: Aþi avut omemorabilã partidãcu UniversitateaCraiova în „16”-imileCupei României...

M.B.: Ce meci! Ne-am bãtut la lovitu-rile de departajare,Homan a apãrat douãlovituri, am fostaproape de o mareizbândã...

Rep.: Apoi?M.B.: Am continuat

viaþa de fotbalist înDivizia „C” încã optcampionate, avându-icolegi pe Nãcrealã,Viorel Pãuna,Zvanciuc, Pocºan,Costel Ispir, RubenCreþu, Miclãuº, M.Dinu, Chivu ºi alþii.

Din pãcate, intrareaîn declin a minerituluia dus ºi la o crizã înfotbal, ne-am clasat pelocul 19 în ediþia1996-97, am retrogra-dat în Divizia „D” (Ligaa IV-a), fuzionând ºianul urmãtor cuMinerul Vulcan subnumele F.C. ParoºeniVulcan.

Rep.: Ce a urmat?M.B.: O carierã de

antrenor. Am reuºit lafinalul ediþiei 2000-

2001 (echipa deveniseC.S. Vulcan) un loc 1în Divizia „D”, cuMârºava, Izsak,Hluºmaniuc, DanVoicu, Radu Banc,Andruºca, C. Brãneþiu,Dodenciu, Toth, daram pierdut laTimiºoara barajul depromovare în Divizia„C”, 1-2 cu TricotajeIneu. Dupã 2004, ampãrãsit zonaVulcanului...

Rep.: ...spreliniºtea pastoralã dela þarã, aº completaeu, la Baru, undemicrobul fotbaluluinu þi-a dat pace!

M.B.: Cam aºa e...Mã ocup de câþiva anide pregãtirea echipeiStreiul Baru, aflatãacum pe penultimulloc în Liga a V-a. Egreu la acest nivel, darsper cã din retur sãjucãm, în sfârºit, la noiîn comunã, undeterenul de joc esteamenajat. Pânã acumam jucat tot pe la alþii,pe la Orlea sau Haþeg,acum sperãm sã jucãmpe lângã casã.Sãnãtoºi sã fim, cã fotbalul oricum mergeînainte.

„LA PAROªENI AU FOST 20 DE ANI

MINUNAÞI!”INTE

RVIU

Colaj de imagini din dramaticul meci în Cupa României, A.S. Paroºeni-Univ. Craiova 5-6, în 1986

Buzduga (stânga), cãpitan de echipã la un meci din1987, Poli Timiºoara-A.S. Paroºeni (1-1), alãturi de

cãpitanul timiºorenilor, Aurel ªunda (în alb)

Imposibilitatea celorcare se ocupã (!?) dedestinele echipei defotbal Jiul Petroºani dea gãsi o cale de platã

cãtre fotbaliºti, a dus ladezintegrarea echipeinonagenare, care dinreturul Ligii a IV-aHunedoara va jucadoar cu niºte rezervede pe la juniori.

Iatã cã aceeaºiumbrã planeazã mainou ºi asupra echipeide rugby ªtiinþaPetroºani (locul 4 în

sezonul trecut îneºalonul doi), sportivicare nu sunt plãtiþi de nicãieri ºi care înaceste condiþii refuzãsã mai joace moca. De fapt, din acestepricini, în ultimii 2-3ani ªtiinþa Petroºani apierdut o serie de jucãtori de valoare,amintindu-i aici pe M.

Sabãu, L. Mureºan,Melniciuc, Toma Vlad,Gigi Militaru, C. Toma,R. Barbu, Lãcãtuºu,Coge ºi alþii. Încet-încet, lotul s-a subþiatpânã la limita deavarie, - echipa a pier-dut 10-12 jucãtori devaloare - ºi greu decrezut cã cineva va maiveni la sãrãcia asta.

În aceste condiþii,echipa ªtiinþaPetroºani are toateºansele sã devinã omodestã echipã de pluton, sã se uite ºi eaîn urmã, precum Jiul,la performanþeledemult apuse. Încã unsimbol al Vãii Jiuluieste în pericol, dar cuiîi mai pasã?

Henþ cu mânaªTIINÞA,PE URMELEJIULUI?

Documents

CVJ NR. 798, LUNI 16 FEBRUARIE 2015