8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 971 Vineri, 23 Octombrie 2015 F abiani a avut tãria de a trece peste încercãri care ar fi doborât ºi un om matur, iar astãzi strãluceºte pe scenele din þarã ºi strãinãtate. La 12 ani, Fabiani Prcsina a trãit emoþii ºi evenimente pe care alþii le adunã într-o viaþã. A ajuns ºi pe culmile gloriei, când a fost aplaudat în picioare de un public uimit de talentul cu care stãpâneºte pianul sau când a primit recunoaºterea acestei vocaþii, la concursuri locale sau internaþionale. S-a prãbuºit ºi în abisul durerii, anul trecut, când ºi-a pierdut singurul pãrinte, mama. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Micul geniu al pianului cântã cu sufletul “Vor veni niºte investitori adevãraþi care vor sã ne susþinã. Vrem sã retehnologizãm abso- lut tot, unitãþi miniere ºi termocentrale. E vorba de un credit furnizor, dar sã vedem ce se va întâmpla dupã întâlnirea cu ei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Emil Floruþ, directorul general al CEH. Floruþ susþine cã prin retehnologizare se încearcã scãderea preþului de producþie a energiei electrice. “Soluþia e retehnolo- gizarea. Nu putem sã cârpim tehnologii vechi de 50 de ani. Mã gân- desc ºi la ceva investiþii pe fonduri europene”, a mai subliniat managerul CEH. C hinezii, excluºi din ecuaþie Dacã pânã acum fostele conduceri ale Complexului Energetic Hunedoara vorbeau de chinezi, noul manager al CEH i-a exclus pe aceºtia din ecuaþie. “Sunt investitori interesaþi sã retehnolo- gizeze din Germania, America, Marea Britanie”, a conchis Floruþ. Acum doi, trei ani de zile, fostele con- duceri ale Complexului Energetic Hunedoara vorbeau de retehnolo- gizãri de peste 50 de milioane de euro, con- tracte pentru care s-au calificat doar chinezii, care în final le-au dat cu flit. În urmã cu doi ani de zile, responsa- bilii CEH au demarat procedurile de licitaþie pentru retehnologizarea unitãþilor miniere viabile. Echipamentele miniere ce ar fi urmat sã fie achiziþionate în acel contract au fost esti- mate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul con- tractului ar fi trebuit sã fie achiziþionate 312 bucãþi de echipamente tehnologice miniere pentru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni. Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin fonduri proprii. Întreg contractul se executã în sistem de finanþare “credit furni- zor” asigurat de cãtre furnizor. Divizia Minierã din cadrul CEH a elabo- rat documentaþia nece- sarã pentru demararea unor investiþii semnifica- tive în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran. Monika BACIU Monika BACIU S ocietatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului a scãpat de insolvenþã. Toate firmele care cereau acest lucru minerilor, pentru diverse servicii, au primit o parte sau chiar toþi banii restanþi ºi astfel ºi-au retras cererile din instanþã. Toate firmele care au cerut insolvenþa Societãþii de Închideri de Mine sunt acum aproape la zi cu plãþile restante, aºa încât minele neviabile nu mai sunt în pragul insolvenþei. Asta, deºi, miercuri era unul dintre termenele la care juriºtiii urmau sã se întâlneascã în instanþã. „Au fost douã luni foarte intense cu privire la aceste insolvenþe, cu întâlniri foarte multe legate de cei 3 agenþi comerciali care cereau insolvenþa. Am reuºit sã facem câteva reeºalonãri aºa încât sã renunþe la aceastã insolvenþã, iar la una dintre cele 3 firme am reuºit sã achitãm integral suma de bani pentru care era deschisã procedura de insolvenþã. La aceastã orã putem spune cã respectãm aceste grafice de eºalonare ºi suntem la un pas de a achita aceaste sume restante”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Societatea de Închideri de Mine a avut mai multe cereri de insolvenþã, dar, la rândul sãu avea de primit sume foarte mari de la CEH pentru cãrbunii livraþi. Blocajul financiar a fost generat pânã în momentul în care la CEH a intrat acel ajutor de stat, iar conducerea de la minele viabile a reuºit sã achite restanþele. Pânã în octombrie, la SNIM erau depuse trei cereri de insolvenþã, însumând 2,2 milioane de lei, bani care trebuiau achitaþi pentru paza unitãþilor miniere, pentru plata hranei ortacilor, iar Insolvenþa SNIMVJ a mai fost cerutã ºi de lichidatorul judiciar al Companiei Naþionale a Huilei, societate din care s-au desprins minele neviabile. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Minele pe închidere au scãpat de insolvenþã Floruþ vrea sã retehnologizeze minele cu investitori din vest ºi de peste ocean R etehnologizarea minelor, din nou în discuþie. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, susþine cã vrea sã implementeze un program de retehnologizare a unitãþilor miniere. Mai mult decât atât, Floruþ spune cã îi va aduce pe investitori la Petroºani chiar sãptãmâna viitoare.

CVJ Nr 971, vineri 23 octombrie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 971, vineri 23 octombrie

Citation preview

  • Cotidian regional zz Apare de luni pn vineri n toate localitile Vii Jiului zz Redacia i administraia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroani (Casa de Cultur)

    www.cronicavj.ro z E-mail: [email protected] z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

    Cronica Vii JiuluiFondat 2011 z Anul IV z Nr. 971

    Vineri, 23 Octombrie 2015

    F abiani a avut tria de a trece peste ncercri care ar fi dobort i unom matur, iar astzi strlucete pe scenele din ar i strintate.La 12 ani, Fabiani Prcsina a trit emoii i evenimente pe care alii leadun ntr-o via. A ajuns i pe culmile gloriei, cnd a fost aplaudat n picioare de un public uimit de talentul cu care stpnete pianul sau cnd a primit recunoaterea acestei vocaii, la concursuri locale sauinternaionale. S-a prbuit i n abisul durerii, anul trecut, cnd i-apierdut singurul printe, mama. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

    Micul geniu al pianului cnt

    cu sufletul

    Vor veni niteinvestitori adevrai carevor s ne susin. Vrems retehnologizm abso-lut tot, uniti miniere itermocentrale. E vorbade un credit furnizor, dar

    s vedem ce se vantmpla dup ntlnireacu ei, a declarat pentruCronica Vii Jiului, EmilFloru, directorul generalal CEH. Floru susinec prin retehnologizare

    se ncearc scdereapreului de producie aenergiei electrice.

    Soluia e retehnolo-gizarea. Nu putem scrpim tehnologii vechide 50 de ani. M gn-desc i la ceva investiiipe fonduri europene, amai subliniat managerulCEH.

    C hinezii, excluidin ecuaieDac pn acum

    fostele conduceri aleComplexului EnergeticHunedoara vorbeau de

    chinezi, noul manageral CEH i-a exclus peacetia din ecuaie.

    Sunt investitoriinteresai s retehnolo-gizeze din Germania,America, MareaBritanie, a conchisFloru. Acum doi, treiani de zile, fostele con-duceri ale Complexului

    Energetic Hunedoaravorbeau de retehnolo-gizri de peste 50 demilioane de euro, con-tracte pentru care s-aucalificat doar chinezii,care n final le-au datcu flit. n urm cu doiani de zile, responsa-bilii CEH au demaratprocedurile de licitaiepentru retehnologizareaunitilor miniere viabile.Echipamentele minierece ar fi urmat s fieachiziionate n acelcontract au fost esti-mate la o valoare depeste 349,017,487.00RON. n cadrul con-tractului ar fi trebuit sfie achiziionate 312

    buci de echipamentetehnologice minierepentru EM Lonea, EM Livezeni, EMVulcan, EM Lupeni.

    Modalitatea de plata echipamentelorminiere se realizeazprin fonduri proprii.ntreg contractul seexecut n sistem definanare credit furni-zor asigurat de ctrefurnizor. Divizia Minierdin cadrul CEH a elabo-rat documentaia nece-sar pentru demarareaunor investiii semnifica-tive n modernizareaactivitilor de produciedin subteran.

    Monika BACIU Monika BACIU

    S ocietateaNaional denchideri de Mine dinValea Jiului a scpatde insolven. Toatefirmele care cereauacest lucru minerilor,pentru diverse servicii,au primit o parte sauchiar toi banii restanii astfel i-au retrascererile din instan.

    Toate firmele care aucerut insolvena Societiide nchideri de Mine suntacum aproape la zi cuplile restante, aa nctminele neviabile nu maisunt n pragul insolvenei.Asta, dei, miercuri eraunul dintre termenele lacare juritiii urmau s sentlneasc n instan.

    Au fost dou lunifoarte intense cu privire la aceste insolvene, cuntlniri foarte multe legatede cei 3 ageni comercialicare cereau insolvena.Am reuit s facem ctevareealonri aa nct srenune la aceast insolven, iar la una dintre cele 3 firme amreuit s achitm integralsuma de bani pentru care

    era deschis procedura de insolven. La aceastor putem spune crespectm aceste graficede ealonare i suntem laun pas de a achita aceastesume restante, a declaratAurel Anghel, directorgeneral SNMVJ.

    Societatea de nchideride Mine a avut mai multecereri de insolven, dar, larndul su avea de primitsume foarte mari de laCEH pentru crbuniilivrai. Blocajul financiar afost generat pn nmomentul n care la CEHa intrat acel ajutor de stat,iar conducerea de laminele viabile a reuit sachite restanele.

    Pn n octombrie, la SNIM erau depuse trei cereri de insolven,nsumnd 2,2 milioane de lei, bani care trebuiauachitai pentru pazaunitilor miniere, pentruplata hranei ortacilor, iarInsolvena SNIMVJ a mai fost cerut i delichidatorul judiciar alCompaniei Naionale aHuilei, societate din cares-au desprins minele neviabile.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Minele pe nchidere au scpat de insolven

    Floru vrea s retehnologizeze minele cu investitori din vest i de peste ocean R etehnologizarea minelor, din nou ndiscuie. Directorul general alComplexului Energetic Hunedoara, EmilFloru, susine c vrea s implementezeun program de retehnologizare aunitilor miniere. Mai mult dect att,Floru spune c i va aduce pe investitorila Petroani chiar sptmna viitoare.

  • U tilaje noi pentrudeszpezire.Primaurl municipiului Petroani, Tiberiu Iacob Ridzi, aprezentat utilajele care vor aciona ladeszpezirea din localitate. Anul acestase va interveni i petrotuare.

    Am vrut s fac oinspecie a utilajelor i aforelor pentru perioadade iarn n cazul n careva trebui s intervenimpentru deszpezire. Celetrei unimoguri sunt altele,sunt mai noi i de dataaceasta avem trei utilajepentru deszpezirea tro-tuarelor, vom aciona cuun utilaj pe zona deCentru Civic, un utilaj pecentru pn la interseciacu Strada Oituz, iarcellalt n zona Aeroport,i n zonele unde suntcoli, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul

    municipiului Petroani.Exist un plan de

    aciuni bine stabilit demunicipalitate, iar prioritare sunt zoneleinstituiilor publice.

    Exist plan de aciune, vom interveni cuprioritate n zona spitalu-

    lui i a instituilor publice,dup care urmeaz celelalte. Nu putem sdeszpezim toate strziledintr-o dat. Acionmconform planului de aciune, ns prioritaresunt arterele principale,dup care vin arterele dincartierele de locuit i apoiintervim pe strzile ltural-nice. n maxim 24 de orevom deszpezi tot oraul.n zona de munte facemce ine de noi, pentru cdrumul spre Parng estedrum judeean, a maispus sursa citat.

    Avem n mod prioritarzonele n care sunt instituiile publice i acolovom aciona de la primele

    ore, avem n vedere ipodurile, podeele, undese formeaz poleiul ieste necesar s interve-nim de fiecare dat dupcare vom aciona pe sec-toarele secundare, zoneleunde nu este circulaiefoarte mare. Parcul autofa de anul trecut s-amrit, am mai adus douunimoguri dotate cu lami rspnditor pentru material antiderapant, peCentru Civic va acionaun tractora mecanic i vamprtia clorur de calciu,iar n zona Aeroport i pe trotuarele din zonade centru vom acionamecanic, a declaratMelinda Rogobete,reprezentantul firmei carese ocup de deszpezire.

    Anul trecut, municipa-litatea de la Petroani apltit peste 100 de mii delei pentru deszpezire, iaranul acesta sumele vorvaria n funcie de sezonul de iarn.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 20152 Actualitate

    Materialele marcatePromovare reprezint

    PUBLICITATE

    Cronica Vii Jiului

    www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

    E-mail:[email protected]

    Director:z Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

    0744.268.352

    Colectivul de redactie: z Ileana FIRULESCUIleana [email protected]

    z Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])z Maximilian GMaximilian GNJUNJU([email protected])z Monika BACIUMonika BACIUz Genu TUUGenu TUU

    Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

    Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

    COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

    Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroani Tiprit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

    Responsabilitatea materialelor aparine n exclusivitate autorilor

    SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZ:

    z muncitori necalificai z dulgheri; z mecanici utilaje ( buldoexcavator,

    compactor, excavator, buldozer). z ingineri constructori specialitatea civile,

    infrastructura rutier.

    Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

    CV-urile pot fi depuse pn n data de 30Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.

    0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

    Graie ortacilor dinVale, se fac 45 deani de numismaticn Romnia Z ilele trecute s-au mplinitnu mai puin de 45 de anide la nfiinarea primei seciide numismatic din Romnia.

    Puini tiu c pioneri au fost ortaciidin Valea Jiului, mai exact de laPetroani, secia funcionnd nc de lainaugurare la Muzeul Mineritului.

    Au fost 13 membri fondatori care, ndata de 18 octombrie 1970, puneaubazele numismaticii romneti. ValeaJiului a rmas un punct important pen-tru colecionari, simpozioanele i restulmanifestrilor organizate aici fiind print-re cele mai apreciate. (M. (M. GNJUGNJU))

    ONOR ARMATEI ROMNE

    Dat de referin n istoria modern a Europei, ziua de 25 Octombrie

    este una de o importan deosebit pentru noi, romnii. La acea dat, duplupte eroice i zeci de mii de ostai czui

    la datorie, Armata Romn reuea selibereze de sub ocupaie strin i ultima

    localitate romneasc: oraul Carei.Omagiem n aceast zi, cu respectul

    cuvenit, eroismul ostailor romni i neplecm n faa jertfelor acestora.

    De Ziua Armatei Romne transmit un pios omagiu celor care, sub stindardulArmatei, i-au fcut cu eroism datoria deonoare de a apra cetenii acestei ri.De asemenea, tuturor ostailor romni

    care activeaz n prezent, att n ar cti n teatrele de operaiuni militare,

    dnd onoarea cuvenit Armatei Romne,le transmit gndurile mele cele mai bune,

    sntate, curaj, devotament i cinste.

    S TRII! LA MULI ANI!Tiberiu Iacob-Ridzi

    Primarul municipiului Petroani

    Pentru mine ataamentul fa de acest simbolsacru al neamului nostru, Armata Romn,

    este i rmne nealterat prin timp.

    Exist un sentiment greu de descris n cuvinte, pe care fiecare dintre noi

    l simte atunci cnd salut memoria tuturorsoldailor i ofierilor czui la datorie,

    pentru aprarea patriei.

    n aceste zile, cnd marcm n mod festivZiua Armatei Romne, cu inima plin de

    recunotin pentru cei care au scris istoriaRomniei sub stindardul Armatei, dar i curespect fa de cei care poart cu mndriei onoare haina militar n timp de pace, se cuvine s transmitem salutul nostru

    tuturor militarilor romni, de ieri de astzi i de mine.

    S (NE) TRII! LAMULI ANI!Lt.(r) Gheorghe Ile

    Primarul municipiului Vulcan

    Utilajele de deszpezire gata s intervin

  • Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015 Actualitate 3

    F abiani a avut triade a trece pestencercri care ar fidobort i un ommatur, iar astzistrlucete pescenele din ar istrintate.

    La 12 ani, FabianiPrcsina a trit emoii ievenimente pe carealii le adun ntr-ovia. A ajuns i peculmile gloriei, cnd afost aplaudat npicioare de un publicuimit de talentul cucare stpnete pianulsau cnd a primitrecunoaterea acesteivocaii, la concursuri locale sauinternaionale.

    S-a prbuit i nabisul durerii, anul tre-cut, cnd i-a pierdutsingurul printe, mama.Acum, pies cu pies,i reconstruiete viaa,cu sprijinul celor care i-au rmas aproape.

    C opilul e o valoarenaional

    Geniul nseamn99% transpiraie i 1%inspiraie, spuneaEdison acum un secol,

    artnd ct de greu eadesea s faci dis-tincia ntre talent imunc asidu n cazulcelor pe care-i numim,cu admiraie, genii.Sunt mprejurri, ns,unde nzestrarea native att de evidentnct nu las loc dendoieli, iar exemplullui Fabiani GabrielAndrei Prcsina e ct sepoate de elocvent.

    A fcut cunotincu pianul n clasa I, iarun an mai trziu idecora deja camera cu3 diplome, dintre caredou locuri I. Numrulde premii a crescutexponenial de la an laan, indiferent decumpenele care i s-auaezat n cale.

    Dumnezeu a pus nacest copil tot ce emai bun i mai frumos,l-a dotat cu o sensibili-tate ce l-a ajutat s seapropie de muzic

    (nvtoarea), ncdin prima lun mi-amdat seama c e untalent cum rar sentlnete (profesoarade pian), copilul e ovaloare naional(inspector colar). Cam acetia sunt termenii n care edescris performanalui Fabiani la pian,instrument spre care l-a ndrumat mama sa.

    Printe singur,angajat n ValeaJiului, la ExploatareaLivezeni, FabiolaPrcsina i-a investit

    toate resursele n ceidoi copii, i, dac armai fi trit, s-ar fibucurat n continuarede ce a cldit: fata ceamare e student laMatematic, nTimioara, n timp ceFabiani cuceretescen dup scen ievolueaz ntr-un ritmcare-i surprinde i pemarii instrumentiti.

    T rie i sensibilitateLa fiecare concurs

    la care particip m

    gndesc la ea. Majut, m strunete scnt nici nu tiu sexplic sentimentul ncuvinte. M face scnt mai bine, cuemoie, s transmit cesimt, spune Fabiani.

    Aa a ajuns s aib, la o vrst attde fraged, zeci demedalii obinute n ari n strintate. Dealtfel, anul trecut, ladoar o sptmndup tragedie, actigat locul I i premiul UniuniiCompozitorilor la unconcurs local, iar olun mai trziustrlucea pe scena concursuluiinternaional PianoTalents, din Milano.

    Excursia n Italia fusese ndelung plnu-it i, dac soarta nuar fi fost potrivnic,Fabiani ar fi trebuit sconcerteze asistat dinculise de mama sa.

    Nu a fost aa, ns, i totui, cu unamestec de trie, sensibilitate i emoiegreu de redat, Fabiania reuit s ctigeargintul. Dup recital,un consul italian afost att de micat demuzica lui nct a dorits-l felicite personal.Apoi, impresionai demuzica tnrului artist,organizatorii concursu-lui l-au invitat s con-certeze, trei sptmnimai trziu, la un festi-val sub egida ONU.

    A ripa protectoareFabiani Prcsina e

    crescut acum deBeatrice Munteanu,

    sora mamei sale, caree nu numai tutorelecopilului, ci i stlpulsu de susinere.mpreun cu soul icei doi copii ai si,mtua se strduieteca lui Fabiani s nu-ilipseasc nimic i ssimt cldura unuicmin normal.

    Pn cnd cicatricilevor ncepe s senchid, apartamentuldin Petroani n caremicuul a crescut armas neatins de maibine de un an, cndFabiola Prcsina s-astins, urmare a unuiaccident auto sinistru,care a ngrozit ValeaJiului. Continundmotenirea surorii sale,Beatrice Muntean facetot ce poate pentru afinisa talentul denecontestat al nepotului.

    Lipsit de mijloacelefinanciare pregtirii decare ar avea nevoie un pianist de rangmondial, a apelat lasponsori, la autoriti,a aplicat la burse iconcursuri.

    Dar costurile suntmari (pentru compara-ie, pensia de urma ialocaia (643 lei) suntsuficiente doar pentruo deplasare la un concurs naional.Mtua recunoate cau fost situaii n carei-a fost greu, ns afcut eforturi pentru cabiatul s nu piardvreun concurs:

    Am discutat cusoul i ne-am mpru-mutat sau am gsit osoluie chiar dac amtiat din alt parte.Vreau s ndeplinescvisul surorii mele, s-lvd pe Fabiani unmare pianist.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    C ulmea justiiei. Un minor, fr locde munc i fr prinipus s plteasc cheltuieli de judecat.

    Se ntmpl la Curtea deApel Alba Iulia n dosarul ncare Norocel Mturar a fostjudecat pentru ucidere dinculp. Fabiani Prcsina trebuies plteasc cheltuieli de judecat pentru c tutorii luilegali au vrut s se fac lumin n acest caz.

    n baza art. 275 al.2C.pr.pen. oblig prile civile V.F., P. I. C., M. B. C., D. A., G.C., P. A., S. B. E., D. P.C. M.,D. A. i D. M.la plata sumei decte 300 lei cu titlu de cheltuielijudiciare n prezenta procedur.n baza art. 275 al.2 C.pr.pen.oblig prile civile P. F. G. A.

    i D. P. C. S., prin reprezen-tanii lor legali s plteasc statului suma de cte 337,5 leicu titlu de cheltuieli judiciare dincare suma de cte 37,5 leireprezentnd onorariul aprtorului din oficiu n cotprocentual, va fi avansat dinfondurile Ministerului Justiiei.

    Onorariul aprtorului dinoficiu desemnat pentru inculpatn aceast procedur, n cot procentual, n cuantum de 50 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiiei,se arat n soluia Curii deApel Alba Iulia.

    Bunica biatului se declarnemulumit de aceast soluie.

    n ce ar trim deinstana spune c un minortrebuie s plteasc cheltuielide judecat. Este minor nuare loc de munc. tiu ctutorele trebuie s plteasc

    n locul lui Fabiani, dar nueste normal s pui un copil s plteasc cheltuieli de judecat pentru c am vruts se fac dreptate, a spusbunica lui Fabiani.

    Potrivit instanei de la Alba, pedeapsa i-a fost redusde la 3 ani i 6 luni nchisoare,la 3 ani nchisoare pedeapsainculpatului () i deduce dinpedeapsa aplicat duratareinerii, a arestrii preventive ia arestului la domiciliu ncepndcu data de 18.04.2014 pn la29.06.2015.

    Norocel Mturar va avea depltit i daune morale mai mici.Instana a decis ca acesta sachite cu 30.000 de lei maipuin ctre fiecare dintre prilecivile implicate, care urmeazs primeasc 100.000 de lei,respectiv 120.000 de lei, iarcopiii rmai orfani maiprimesc i ei cte 200.000 de lei.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Micul geniu al pianului cnt cu sufletul

    Minor, orfan, obligat s plteasccheltuieli de judecat

  • Considerm catta timp ct legistaliapentru protecia naturii n vigoare esteneleas i implemen-tat corect, de ctretoi factorii interesai,respectiv instituii,administratori de ariinaturale protejate icomuniti locale, perspectivele ca acestezone s se dezvoltedurabil se vor afla peun trend ascendent, searat n documenteleMinisterului Mediului.

    Ministerul Mediuluisprijin nfiinarea dearii naturale protejate.Ariile naturale protejatesunt de multe ori devastate de huliganisau chiar i de apinari.Ministerul Mediului afirm ns c este cuochii pe aceste arealenaturale protejate delege.

    Pentru asigurareamsurilor speciale deprotecie i conservaren situ a bunurilor patrimoniului natural s-a instituit un regimdifereniat de protecie,coservare i utilizare, nfuncia de categoria dearii protejate n care sencadreaz. Astfel, geo-parcurile se regsesc n categoria ariilor naturale protejate deinteres internaional,fiind teritorii ce cuprindi elemente de interesgeologic deosebit, alturi de elemente deinteres ecologic, arheo-logic, istoric i cultural.V informm c insti-tuia noastr sprijinatt nfiinarea ariilornaturale protejate, cti activitatea adminis-tratorilor i/sau a cus-tozilor care adminis-treaz aceste teritorii.Managementul unuigeoparc se realizeazn conformitate custrategia de dezvoltare

    teritorial identificat i n conformitate cu recomandrileUNESCU i a CarteiReelei Europene aGeorparcurilor. Pentruasigurarea manage-mentului siturilor geologice, naturale,istorice, culturale pre-cum i pentru valorifi-carea resurselor natu-rale disponibile, potrivitcerinelor de consumale populaiilor locale,n cuprinsul geoparcu-lui se pot delimita zonecu regim difereniat deprotecie, de conser-vare i de valorificare aresurselor, se arat ndocumenteleMinisterului Mediului.

    41 de arii protejatese afl numai n judeulHunedoara acesteafiind rspndite pentreg teritoriul judeu-lui. n ceea ce priveteregiunea de vest dincare i judeul faceparte, din cele 131 ariinaturale protejate, 5

    sunt parcuri naionale(Parcul NaionalRetezat - judeulHunedoara, ParculNaional Domogled -Valea Cernei - judeulCara-Severin, ParculNaional Semenic -Cheile Caraului -judeul Cara-Severin,Parcul Naional CheileNerei - Beunia -judeul Cara-Severin iParcul Naional DefileulJiului - judeeleHunedoara i Gorj), 4parcuri naturale (ParculNatural GrditeaMuncelului - Cioclovina- judeul Hunedoara,Parcul Natural Porilede Fier - judeele Cara-Severin i Mehedini,Geoparcul Dinozaurilor- ara Haegului -judeul Hunedoara,Parcul Natural LuncaMureului - judeeleArad i Timi), 3 monumente alenaturii i 119rezervaii naturale.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Puls sprezero nsistemulmedicalA sistenii medicali dinjudeul Hunedoaraaleg s plece, nmas, n strintate.Nu mai puin de 300de certificate de conformitate au fosteliberate doar n cursul acestei luni.

    Zeci de asistente plecate n strintate.

    Spitalul de Urgen dinPetroani se confruntcu o problem ntlnitn toate unitile medi-cale din ar. Personalulmedical, dar i auxiliarrenun la contractul demunc sau l suspendpentru a pleca nstrintate.

    Nu mai puin de 30 de cadre medicaleale Spitalului de Urgendin Petroani au concediu fr plat.

    Avem 30 de asistente plecate nstrintate. n ceea ceprivete medicii nu avemprobleme, a declaratAlin Vasilescu, managerSUP Petroani.

    Pentru ca actul me-dical s nu fie afectat ar

    mai fi nevoie de celpuin 80 de asistente,ns angajri nu se potface din cauza bugetului.

    n Consiliul deAdministraie s-a identificat faptul c armai trebui scoase la con-curs 70-80 de posturi,dar cu condiia s nencadrm n buget, iar nacest moment nu sepoate, a mai subliniatsursa citat.

    Doar luna acesta,potrivit centralizrilorMinisterului Sntii,342 de cadre medicaledin judeul Hunedoaraau cerut s li se eliberecertificatul de conformi-tate care le servete pen-tru angajarea n sistemulmedical din afara rii.

    Fenomenul migraiein strintate a asis-tenilor medicali a cres-cut foarte mult, dar maiales n rndul celortineri. Totodat, s-auschimbat i preferinelen ceea ce privete araunde aleg s lucreze.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Anul trecut, reprezen-tanii ADRVEST auvenit la Petroani unde,cu mare fast, au anunatc se vor aloca fondurieuropene nermbursabilepentru atelierele n care se face instruireapractic. Nu mai puinde peste 3 milioane delei a fost valoarea contractului pentru

    amenajarea gropii.Acum reprezentaniimunicipalitii spun cnu se face nimic.

    Nu facem nimicacolo. Ateptm svedem ce se ntmpl,poate atragem ceva fonduri europene, adeclarat MarianPopescu, city managerulmunicipiului Petroani.

    La acea dat,reprezentanii PrimrieiPetroani i cei aiAgeniei de DezvoltareRegional (ADR) Vestau semnat contractul de finanare pentruproiectul demarat ncdin 2008 . Valoareproiectului a fost calcu-lat la 3.365.622,67lei, finanarea neram-bursabil constituind2.620.520,72 lei, ntimp ce perioada deimplementare a proiectului a fost stablit la14 luni.

    Proiectul adminis-traiei locale a fostnceput n anul 2008,din fonduri de la statulromn, ns lucrrile aufost trase pe liniemoart. Dup ce firmacontrolat de fostul prefect AurelianSerafinceanu a ncasatcel puin 150.000 delei, proiectul a fostabandonat.

    Monika BACIUMonika BACIU

    4 Actualitate Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015 Actualitate 5

    Potrivit unui comuni-cat remis presei de conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,grupul IV de laTermocentrala Paroeni anceput s funcioneze demiercuri, iar pn vineriagentul termic ar trebuis ajung i n caloriferelecelor ce sunt abonai.

    Am avut o ntlnirecu cei din conducereaTermocentralei Paroeni.Am ajuns la o nelegerei din aceast sear (n.rjoi) ei vor ncepe sfurnizeze agentul termici de vineri ncepem sfurnizm agent termic,

    sper eu, la parametriinormali, n cel mai scurttimp, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroani.

    n aceast toamn,pentru prima dat, dupmuli ani, n momentul n care au sczut temperaturileambientale,TermocentralaParoeni nu aputut sfurnizez agenttermic ctreabonai. Nu afost crbune,nu au fost gatareviziile i sin-

    gurii care au avut desuferit au fost cei care le-au dat girul, respectiv,abonaii i elevii din grdinie, coli i licee,plus funcionarii publici,care lucreaz n instituiilece sunt branate la sistemul centralizat.

    De altfel, primarul dinPetroani chiar a iniiatun program de montarea centralelor pe gaz, pen-tru nceput la grdinie,iar n fiecare coal copiiiau cumprat radiatoareca s nu degere n clase.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Proiectanii au gnditun plan prin care vor fimodernizate sistemelede aduciune a apei, sau cele de canalizare.Valoarea total a acestuiproiect este de87.943.946 de euro,bani cu care se vor realiza modernizri ntoate oraele. Numai laPetroani vor fi branai444 de oameni i peste6 km de reea vor fireabilitai. La Petrila vorfi branai ali 733 deoameni i peste 11 kmde reea de calanizarevor fi reabilitai. Tot dinaceti bani urmeaz sse fac investiii i laVulcan, unde ali 558de locatari vor avea apcurent, la Lupeni 663de oameni, iar reelelevor fi reabilitate pe distane de peste 12 km, aa cum i laUricani vor fi branaiali 241 de oamni ireelele de canalizare sevor extinde cu 6,5 km.

    Reabilitm dou staii de tratare,Znoaga i Taia, 4 staii de tratare, Jie,Polatite, Izvorul i Taia,reabilitm 6 tronsoanede aduciune de la Valeade Peti ctre Petrila.

    Vreau s v spun c s-aajuns la aceste lucrriprintro analiz a opera-torului de ap. Amvzut exact care suntproblemele cu care neconfruntm noi. Ammers cu aceste proble-me n fiecare ora nparte, am ajuns la consens i cu acetia i am ajuns la aceastsituaie, a declaratCostel Avram, directorSC Apa Serv din Valea Jiului.

    Investiia se va derulapn n 2020, dar licitaiile ar putea ncepedin ianuarie. n plus,preul apei nu va maicrete foarte mult. Seva elabora un plan detarfiare nou, nu estegata, dar va fi elaborat.Din datele de acum,care nu sunt definitive,n continuare, opera-

    torul din Valea Jiului vaavea o contribuie dezero lei. Am reuit sobinem acest fapt i seare n vedere o creterede maxim 3 - 4 %, amai precizat CostelAvram, director SCApa Serv.

    Acum a fost finalizatproiectul de asistentehnic pentrupregtirea aplicaiei definanare, proiect ce va trebui apoi s fieaprobat i de Asociaia de DezvoltareIntercomunitar, for-mat din primarii ViiJiului i reprezentaniiConsiliului JudeeanHunedoara. Apoi vorncepe lucrile de reabilitare a sistemuluide canalizare i alientarecu ap a Vii Jiului.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    Apa Serv se pregtete s ia peste 87 de milioane de euroS pecialitii de la Apa Serv, mpreun cu cei de la firma Halcrowau finalizat studiul de fezabilitate, aa nct, pn n 2020, nsistemul de aduciune al apei s fie investit suma de aproximativ87,9 de milioane de euro. Investiiile se vor face n toate oraele Vii Jiului, peste 3.000 de oameni urmnd s fie branai la ap, iarsistemele de canalizare se vor extinde pe ali 50 de km.

    Bani pompai ntr-o groap

    Primria Petroani nu tie ce va face cugroapa de la Colegiul Economic Hermes

    G roapa de la Colegiul EconomicHermes Petroani rmne tot la stadiul de groap. Dup ce s-au bgat ntr-ogroap milioane de lei aceasta rmne laacelai stadiu dei s-a dorit a deveni un centru unde elevii liceului s fac practica.

    Caloriferele se nclzesc de aziA fost pornit Grupul IV de la TermocentralaParoeni i de vineri caloriferele celor dela Petroani se vor nclzi. Primarul TiberiuIacob Ridzi a fost personal la termocentral, cas afle dac mai sunt probleme, aa nct acumd garanii c va fi cald n casele celor branaila termoficare.

    Ariile naturale n contextuldezvoltrii durabile G eoparcurile salveaz comunitile. Ministerul Mediuluisusine c geoparcurile pot duce la creterea economieilocale din zona respectiv, ns trebuie respectat legislaia nvigoare. Judeul Hunedoara are nenumrate arii protejate, nsn ultima perioad aici au avut loc diferite incidente.

  • Considerm catta timp ct legistaliapentru protecia naturii n vigoare esteneleas i implemen-tat corect, de ctretoi factorii interesai,respectiv instituii,administratori de ariinaturale protejate icomuniti locale, perspectivele ca acestezone s se dezvoltedurabil se vor afla peun trend ascendent, searat n documenteleMinisterului Mediului.

    Ministerul Mediuluisprijin nfiinarea dearii naturale protejate.Ariile naturale protejatesunt de multe ori devastate de huliganisau chiar i de apinari.Ministerul Mediului afirm ns c este cuochii pe aceste arealenaturale protejate delege.

    Pentru asigurareamsurilor speciale deprotecie i conservaren situ a bunurilor patrimoniului natural s-a instituit un regimdifereniat de protecie,coservare i utilizare, nfuncia de categoria dearii protejate n care sencadreaz. Astfel, geo-parcurile se regsesc n categoria ariilor naturale protejate deinteres internaional,fiind teritorii ce cuprindi elemente de interesgeologic deosebit, alturi de elemente deinteres ecologic, arheo-logic, istoric i cultural.V informm c insti-tuia noastr sprijinatt nfiinarea ariilornaturale protejate, cti activitatea adminis-tratorilor i/sau a cus-tozilor care adminis-treaz aceste teritorii.Managementul unuigeoparc se realizeazn conformitate custrategia de dezvoltare

    teritorial identificat i n conformitate cu recomandrileUNESCU i a CarteiReelei Europene aGeorparcurilor. Pentruasigurarea manage-mentului siturilor geologice, naturale,istorice, culturale pre-cum i pentru valorifi-carea resurselor natu-rale disponibile, potrivitcerinelor de consumale populaiilor locale,n cuprinsul geoparcu-lui se pot delimita zonecu regim difereniat deprotecie, de conser-vare i de valorificare aresurselor, se arat ndocumenteleMinisterului Mediului.

    41 de arii protejatese afl numai n judeulHunedoara acesteafiind rspndite pentreg teritoriul judeu-lui. n ceea ce priveteregiunea de vest dincare i judeul faceparte, din cele 131 ariinaturale protejate, 5

    sunt parcuri naionale(Parcul NaionalRetezat - judeulHunedoara, ParculNaional Domogled -Valea Cernei - judeulCara-Severin, ParculNaional Semenic -Cheile Caraului -judeul Cara-Severin,Parcul Naional CheileNerei - Beunia -judeul Cara-Severin iParcul Naional DefileulJiului - judeeleHunedoara i Gorj), 4parcuri naturale (ParculNatural GrditeaMuncelului - Cioclovina- judeul Hunedoara,Parcul Natural Porilede Fier - judeele Cara-Severin i Mehedini,Geoparcul Dinozaurilor- ara Haegului -judeul Hunedoara,Parcul Natural LuncaMureului - judeeleArad i Timi), 3 monumente alenaturii i 119rezervaii naturale.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Puls sprezero nsistemulmedicalA sistenii medicali dinjudeul Hunedoaraaleg s plece, nmas, n strintate.Nu mai puin de 300de certificate de conformitate au fosteliberate doar n cursul acestei luni.

    Zeci de asistente plecate n strintate.

    Spitalul de Urgen dinPetroani se confruntcu o problem ntlnitn toate unitile medi-cale din ar. Personalulmedical, dar i auxiliarrenun la contractul demunc sau l suspendpentru a pleca nstrintate.

    Nu mai puin de 30 de cadre medicaleale Spitalului de Urgendin Petroani au concediu fr plat.

    Avem 30 de asistente plecate nstrintate. n ceea ceprivete medicii nu avemprobleme, a declaratAlin Vasilescu, managerSUP Petroani.

    Pentru ca actul me-dical s nu fie afectat ar

    mai fi nevoie de celpuin 80 de asistente,ns angajri nu se potface din cauza bugetului.

    n Consiliul deAdministraie s-a identificat faptul c armai trebui scoase la con-curs 70-80 de posturi,dar cu condiia s nencadrm n buget, iar nacest moment nu sepoate, a mai subliniatsursa citat.

    Doar luna acesta,potrivit centralizrilorMinisterului Sntii,342 de cadre medicaledin judeul Hunedoaraau cerut s li se eliberecertificatul de conformi-tate care le servete pen-tru angajarea n sistemulmedical din afara rii.

    Fenomenul migraiein strintate a asis-tenilor medicali a cres-cut foarte mult, dar maiales n rndul celortineri. Totodat, s-auschimbat i preferinelen ceea ce privete araunde aleg s lucreze.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Anul trecut, reprezen-tanii ADRVEST auvenit la Petroani unde,cu mare fast, au anunatc se vor aloca fondurieuropene nermbursabilepentru atelierele n care se face instruireapractic. Nu mai puinde peste 3 milioane delei a fost valoarea contractului pentru

    amenajarea gropii.Acum reprezentaniimunicipalitii spun cnu se face nimic.

    Nu facem nimicacolo. Ateptm svedem ce se ntmpl,poate atragem ceva fonduri europene, adeclarat MarianPopescu, city managerulmunicipiului Petroani.

    La acea dat,reprezentanii PrimrieiPetroani i cei aiAgeniei de DezvoltareRegional (ADR) Vestau semnat contractul de finanare pentruproiectul demarat ncdin 2008 . Valoareproiectului a fost calcu-lat la 3.365.622,67lei, finanarea neram-bursabil constituind2.620.520,72 lei, ntimp ce perioada deimplementare a proiectului a fost stablit la14 luni.

    Proiectul adminis-traiei locale a fostnceput n anul 2008,din fonduri de la statulromn, ns lucrrile aufost trase pe liniemoart. Dup ce firmacontrolat de fostul prefect AurelianSerafinceanu a ncasatcel puin 150.000 delei, proiectul a fostabandonat.

    Monika BACIUMonika BACIU

    4 Actualitate Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015 Actualitate 5

    Potrivit unui comuni-cat remis presei de conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,grupul IV de laTermocentrala Paroeni anceput s funcioneze demiercuri, iar pn vineriagentul termic ar trebuis ajung i n caloriferelecelor ce sunt abonai.

    Am avut o ntlnirecu cei din conducereaTermocentralei Paroeni.Am ajuns la o nelegerei din aceast sear (n.rjoi) ei vor ncepe sfurnizeze agentul termici de vineri ncepem sfurnizm agent termic,

    sper eu, la parametriinormali, n cel mai scurttimp, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroani.

    n aceast toamn,pentru prima dat, dupmuli ani, n momentul n care au sczut temperaturileambientale,TermocentralaParoeni nu aputut sfurnizez agenttermic ctreabonai. Nu afost crbune,nu au fost gatareviziile i sin-

    gurii care au avut desuferit au fost cei care le-au dat girul, respectiv,abonaii i elevii din grdinie, coli i licee,plus funcionarii publici,care lucreaz n instituiilece sunt branate la sistemul centralizat.

    De altfel, primarul dinPetroani chiar a iniiatun program de montarea centralelor pe gaz, pen-tru nceput la grdinie,iar n fiecare coal copiiiau cumprat radiatoareca s nu degere n clase.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Proiectanii au gnditun plan prin care vor fimodernizate sistemelede aduciune a apei, sau cele de canalizare.Valoarea total a acestuiproiect este de87.943.946 de euro,bani cu care se vor realiza modernizri ntoate oraele. Numai laPetroani vor fi branai444 de oameni i peste6 km de reea vor fireabilitai. La Petrila vorfi branai ali 733 deoameni i peste 11 kmde reea de calanizarevor fi reabilitai. Tot dinaceti bani urmeaz sse fac investiii i laVulcan, unde ali 558de locatari vor avea apcurent, la Lupeni 663de oameni, iar reelelevor fi reabilitate pe distane de peste 12 km, aa cum i laUricani vor fi branaiali 241 de oamni ireelele de canalizare sevor extinde cu 6,5 km.

    Reabilitm dou staii de tratare,Znoaga i Taia, 4 staii de tratare, Jie,Polatite, Izvorul i Taia,reabilitm 6 tronsoanede aduciune de la Valeade Peti ctre Petrila.

    Vreau s v spun c s-aajuns la aceste lucrriprintro analiz a opera-torului de ap. Amvzut exact care suntproblemele cu care neconfruntm noi. Ammers cu aceste proble-me n fiecare ora nparte, am ajuns la consens i cu acetia i am ajuns la aceastsituaie, a declaratCostel Avram, directorSC Apa Serv din Valea Jiului.

    Investiia se va derulapn n 2020, dar licitaiile ar putea ncepedin ianuarie. n plus,preul apei nu va maicrete foarte mult. Seva elabora un plan detarfiare nou, nu estegata, dar va fi elaborat.Din datele de acum,care nu sunt definitive,n continuare, opera-

    torul din Valea Jiului vaavea o contribuie dezero lei. Am reuit sobinem acest fapt i seare n vedere o creterede maxim 3 - 4 %, amai precizat CostelAvram, director SCApa Serv.

    Acum a fost finalizatproiectul de asistentehnic pentrupregtirea aplicaiei definanare, proiect ce va trebui apoi s fieaprobat i de Asociaia de DezvoltareIntercomunitar, for-mat din primarii ViiJiului i reprezentaniiConsiliului JudeeanHunedoara. Apoi vorncepe lucrile de reabilitare a sistemuluide canalizare i alientarecu ap a Vii Jiului.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    Apa Serv se pregtete s ia peste 87 de milioane de euroS pecialitii de la Apa Serv, mpreun cu cei de la firma Halcrowau finalizat studiul de fezabilitate, aa nct, pn n 2020, nsistemul de aduciune al apei s fie investit suma de aproximativ87,9 de milioane de euro. Investiiile se vor face n toate oraele Vii Jiului, peste 3.000 de oameni urmnd s fie branai la ap, iarsistemele de canalizare se vor extinde pe ali 50 de km.

    Bani pompai ntr-o groap

    Primria Petroani nu tie ce va face cugroapa de la Colegiul Economic Hermes

    G roapa de la Colegiul EconomicHermes Petroani rmne tot la stadiul de groap. Dup ce s-au bgat ntr-ogroap milioane de lei aceasta rmne laacelai stadiu dei s-a dorit a deveni un centru unde elevii liceului s fac practica.

    Caloriferele se nclzesc de aziA fost pornit Grupul IV de la TermocentralaParoeni i de vineri caloriferele celor dela Petroani se vor nclzi. Primarul TiberiuIacob Ridzi a fost personal la termocentral, cas afle dac mai sunt probleme, aa nct acumd garanii c va fi cald n casele celor branaila termoficare.

    Ariile naturale n contextuldezvoltrii durabile G eoparcurile salveaz comunitile. Ministerul Mediuluisusine c geoparcurile pot duce la creterea economieilocale din zona respectiv, ns trebuie respectat legislaia nvigoare. Judeul Hunedoara are nenumrate arii protejate, nsn ultima perioad aici au avut loc diferite incidente.

  • Nu va fi o campaniepropriu-zis, pentru cliceenii care vor formaConsiliul Elevilor dinPetroani sunt dintrecei care acum au ajunsn clasa a X-a.

    Ei vor trebui s i desemneze ctedoi din fiecare clas,iar apoi, n urma unuiscrutin de alegeri,

    fiecare liceu i vadesemna cte 5reprezentani n forullocal. Totul, pentru a-incuraja s colaborezecu autoritile localepe diverse proiecte.

    Vreau s i implicpe tineri n viaacomunitii i n acestexerciiu democratic deluare a deciziilor n

    Consiliul Local. Ideea este ca ei s

    nvee ce nseamnadministraia publiclocal, n linii mari idin acest ConsiliuLocal al Elevilor semane spre noi, spre consiliul marepropuneri de hotrride consiliu, care pot fipuse n practic, pe

    mediu, pe cultur,sport i aa maideparte, a spusTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroani.

    Cei care vor deveniconsilieri locali din rndul elevilor, potparticipa la edinelede consiliu i pot s isusin punctele devedere. i unii chiarsunt pregtii s ridiceastfel de probleme lafileu.

    E o idee foartebun pentru noi elevii, ne-a spus oelev de la Petroani,iar un alt coleg a veniti cu propunere: S bage cldur lacoal, c este frig, a spus el, ca o primpropunere pentru consiliul local.

    Pentru c suntemmai tineri, tim ce vrealiceul nostru, dar icolegii notri i cred cam putea schimba nbine coala noastr ipoate i alte licee.Urmeaz s elabormun plan de aciune.Acum este nceputul.Sper s fiu ales i sctig, a punctat unuldintre candidaii lafuncia de consilierlocal din partea copiilor. n toate liceele de la Petroani ncepe,aadar, campania electoral, n rndulelevilor i consilieriilocali au venit personals i ncurajeze peviitorii consilieri.

    Nu doresc dect sv ncurajez. Dac aivzut multe filme cutot felul de alegeri

    i depuneri de candidaturi, acum aveii vor ansa s vdepunei candidaturapentru un astfel depost de consilier, iareu zic c va fi o experien extraordi-nar, pentru c veiavea libertatea saducei n faaConsiliului Local i a conducerii colilor, ideile voastreimportante, i-a ncurajat LuciaMuntean, consilierlocal la Petroani.

    n luna noiembrie vafi constituit acest con-siliu al elevilor i ceicare doresc se potntlni cu tinerii la edinele ordinare dela Petroani.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 20156 Actualitate

    innd cont de faptul ccele patru mine din cadrulSocietii Complexul EnergeticHunedoara au nevoie de personal specializat, n cadrulunei convenii ncheiate ncdin anul 2012 ntre sindicate,CEH i Societatea Naional denchideri Mine Valea Jiului sestabilea c se va prelua cu pri-oritate personalul din mineleneviabile pentru completareaefectivului cu angajai calificaila cele viabile.

    La nivelul oraului Petrilapractic una dintre mine se vanchide mina Petrila iar ceade-a doua mina Lonea arenevoie de infuzie de personalcalificat pentru dezvoltareaactivitii.

    Soluia cea mai simpl iraional este ca acest personal

    s fie transferat de la minaPetrila, spune Bogdanmpu n interpelareaadresat ministrului Energiei,Andrei Gerea.

    Deputatul vine i cu argumente sociale, dar i

    economice. Angajaii minei Petrila sunt

    n proproie de 90% locuitori aiPetrilei, motiv pentru caremeninerea lor la un loc demunc n ora reprezint oeconomie important la capitolul cheltuieli cu transportul, mai spunempu.

    Singura problem este c Bogdan mpu,copreedintele PNL Hunedoararidic aceast problem trziu,avnd n vedere faptul c nc de la nceputul acestei sptmni a fost semnatordinul de transfer a 60 deortaci de la mina Petrila laLonea.

    Monika BACIU Monika BACIU

    Solicitaii trebuie sse ncadreze nbaremul de venit pemembru de familiestabilit de autoriti.Astfel, cei care folos-esc sistemul central-izat trebuie s aib unvenit maxim pe mem-bru de familie de 786de lei lunar, iar dac suntpersoanesingure nutrebuie sdepeascsuma de1082 de lei.

    n cazulcelor care se

    nclzesc cu lemne,municipalitateaacord subveniatuturor celor care auun venit lunar de 615lei pe membru defamilie, la fel fiind in cazul celor carefolosesc energia elec-tric pentru nclzire.

    M. M. GNJUGNJU

    Consiliul Elevilor intr ncampanie electoralP rimarul Tiberiu Iacob Ridzi vrea ca liceenii s i fie alturi, s vin cu propuneri i i dea idei. Nu se tie care dintre ei va ajunge consilier local cu adevrat, dar pnatunci, i provoac s i constiuie propriul lor consiliu alelevilor. Cte 5 de la fiecare liceu. Aadar, la licee ncepe campania electoral.

    Subvenie i pentru nclzirea cuenergie electric M unicipalitatea Brad a stabilit criteriile n baza crora se va acorda subvenia la nclzire n aceastiarn, iar de ajutor pot beneficia ilocuitorii care se nclzesc cu lemne sau energie electric.

    mpu solicit cu ntrziereun transfer deja semnatD eputatul mpu s-a trezit cu cteva zile maitrziu. Ordinul privind transferarea a 60 demineri de la mina Petrila la Lonea a fost deja semnatde directorul general al CEH, ns mpu vrea s afledac exist posibilitatea unui transfer al ortacilor.

  • Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 2015 Actualitate 7

    D elegaia FMI nu adiscutat cu oficialiiComplexului EnergeticHunedoara.

    Discuiile au reiterat impor-tana deosebit a recuperriintrzierilor n materie dereforme structurale, n special nprivina eficienei ntreprinderilorde stat, o atenie deosebit fiind acordat sectoarelor energiei itransporturilor.

    Potrivit evalurilor actuale,absena reformelor structurale ardeveni, pe termen mediu i lung,un obstacol major n calea performanei economice.

    Nu ne-a chemat nimeni i n condiiile astea nu puteammerge noi s le batem la u svorbeasc cu noi, a declaratpentru Cronica Vii Jiului, EmilFloru, directorul general al CEH.

    n cadrul vizitei din cursulacestui an, experii FMI i CE au

    insistat pentru gsirea uneisoluii de lichidare a CEH, ncondiiile n care exist cereriinstan din partea Companieide intrare n insolven.

    Att fostul ministru delegatpentru Energie, RzvanNicolescu, ct i actualul ministru, Andrei Gerea, aurecunoscut situaia aproape fr ieire n care se aflEnergetica Hunedoara din punctde vedere financiar i nevoiaacut de eficientizare.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Au gndit cu dosul. Este vorba dereprezentaniiComplexului EnergeticHunedoara care de-alungul anilor nu aufcut altceva dect sbage n colaps socie-tatea pe care au pstorit-o cu sprijinulpoliticului. MinisterulEnergiei accentueazideea potrivit creiagreeli majore au fostcomise anul acesta,motiv pentru care societatea se i afl npragul falimentului.

    Adunarea Generala AcionarilorSocietii ComplexulEnergetic Hunedoaraa cerut modificarea i

    completarea progra-mului de restructurare,reorganizare i eficientizare a socie-tii, avizat de CA nluna ianuarie 2015,deoarece aceasta nuprezenta soluii pentruproblemele majore alesoietii, respectiv: ine-ficiena economic asocietii demonstratprin dublarea volumu-lui plilore restante nanul 2014 (peste 360milioane de lei la fineleanului 2014, compa-rativ cu un nivel alplilore restante aprobat prin BVC de191 milioane lei i ocretere a volumuluidatoriilor totale alesocietii la peste 900

    de milioane de lei),productivitate sczutn activitatea extrac-tiv, pre de producieal energiei electricefoarte mare compara-tiv cu preul mediu devnzarea a energieielectrice, inexistenaunei analize de risccare s evideniezeprincipalele riscuri cu care se confruntsocietatea i s prezintesoluii de reducere aacestora, lipsa unormsuri care s vizezereducerea costurilor,recuperarea creanelorrestante din furnizareaenergiei termice,modul n care se vorachiziiona certificatede emisii cu gaze deefect de ser cores-punztor producieirealizate n 2014, searat n documenteleMinisterului Energiei.

    Statul romn aacordat un ajutor desalvare societii, nscu o foarte marentrziere. Aceasta afost singura

    soluie gsit pentruredresarea activitiieconomico-financiare,ns acest ajutorngroap mai multcomplexul.

    Instituia noastr ainiiat nc din lunamartie 2015, demer-suri la nivel naional ieuropean pentru acordarea unui ajutorde stat individual pentru salvare destinatCEH, care s asigurenecesarul de lichiditipentru acoperireacheltuielilor curenteminime de susinere aactivitilor pentru operioad de ase luni, cu meninereaunitilor de produciede energie din cadrulcompaniei n stare defunionare pn laaprobarea unui plande restructurare, dectre ComisiaEuropean. ComisiaEuropean a emisDecizia CE nr. C

    (2015) 2652 final din21.04.2015, cazulSA.41318 Romnia,ajutor de stat, pentrusalvarea SocietiiComplexul EnergeticHunedoara, prin carea autorizat ajutorul destat individual pentrusalvare care urmeaz afi acordat societiiComplexul EnergeticHunedoara, MinisterulFinanelor Publice,Ministerul Energieintreprinderilor Mici iMijlocii i Mediului deAfaceri i SocietateaComplexul EnergeticHunedoara au semnatConvenia de mpru-mut nr. 542693/16.07.2015, nr.102824/14.07.2015,respectiv nr. DG5566/1/14.07.2015,se mai arat n document.

    S-a stabilit ca ajutorul de stat s fie

    acordat sub form demprumut, n trane, nlimita a 167.000.000pe o perioad de aseluni cu titlu de ajutorde stat individual pen-tru salvare. Prima trann valoare de 98.476,90mii lei a fost acordat ndata de 20.07.2015.acordarea celei de-adoua trane, n valoarede 68.523,10 mii leieste condiionat derambursarea de ctreCEH a mprumutuluiacordat n baza OUG nr. 11/2015.

    Pentru viitor, ministerul de resort nuare nicio soluie pentruComplexul EnergeticHunedoara. Singurulplan este cel de restruc-turare care urmeaz a fiprezentat astzi n faaComisiei Europene.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Asociaia pentru educaie i pregtire profesional Petroani cu sediul n

    Petroani, la Casa de Cultur aSindicatelor organizeaz cursuri deNoiuni Fundamentale de Igien.

    RELAII LA TELEFON: 0722448428

    C onducerile Complexului EnergeticHunedoara, pltite cu jumtate demiliard n fiecare lun, nu au fcut nimicpentru asigurarea viabilitii societii.Drept dovad stau datele furnizate de Ministerul Energiei, care de altfel aasistat pasiv la prduirea companiei destat. Anul 2014 a fost punctul culminantal declinului.

    Gerea arunc pisica moart n ograda CEH

    Ministerul a asistat pasiv la prduirea propriei societi

    0735.183175

    v ofer zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaa Central

    CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

    DE CARNE DE PORC- Pulp porc cu os - 9.80 lei- Fleic porc - 12.50 lei- Pulp porc fr os - 14.30 lei- Carne tocat - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fr os -18.50 lei- Ceaf porc fr os - 18.50 lei- Ceaf porc cu os - 13.80 lei- Costi porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slnin crud - 3,90 lei

    NOI SUNTEM MEREU NSLUJBA DUMNEAVOASTR!

    Telefon util: 0733.960311

    SERVIRE PROMPT - IREPROABIL!

    Delegaia FMI nu a avutconvorbiri cu oficialii CEH

  • Cronica Vii Jiului | Vineri, 23 Octombrie 20158 Sport

    Pagin realizat de Genu TUU

    Hercules Lupeni Metalul Cricior, 2-0,scor banal ,mecilinitit, ntr-un (alt)banal campionat dejude la fotbal, de-izice i Liga a IV-a.

    Final de joc, minutul90+2, +3, ce maiconteaz? Unii se-nerveaz cu nervii,busculad, mineriad,promenad, pumni ipicioare. Unii

    provoac, alii pun botul. Arbitruderutat, flutur n aercartonae de toateculorile, oameni njurul problemei carencearc s atenuezeconflictul.

    Treaba ajunge lacomisia de mpciuirea forului supremjudeean. Cine de

    acolo nu vrea ssupere un membru alAJF-ului, provenit dinarealul MetaluluiCricior, dar totul iese anapoda. Deiportarul Cricioruluideclarase c RereMoldovan nu se poate face vinovat debusculada din final, iarCioria are doar vina

    unor sprinturi sprezona de conflict,pn la urm amndoi sunt pui la zid de juctorii AJF-iti.

    Deci, nu prea acontat nimic.Adevrul e pe lamijloc, dar judecatadoar ntr-o parte.Chiar aa, domnilor?

    Hen cu mna

    CHIAR AA?

    La momentul schimbrii orei de var,smbt spre duminic,toate sporturile deechip din Valea Jiuluisunt la treab.

    Fotbalul de Liga aIV-a are cteva jocuriinteresante.

    La Petroani, Jiulare un tonus excelentdup victoria dinDealul Institutului,spernd s ngenun-cheze i Haegul.

    i la MinerulUricani lucrurile par aintra n normalitate,dup o victorie i unegal, echipa lui VasileScurtu ateptnd cuncredere meciul cuClanul.

    Dar best seller-uletapei se va disputa pe terenul de laCrciuneti, acolounde liderul, oimulBia, ntlnete ocupanta locului 2,Inter Petrila.

    V om avea un joc greuPreedintele echipei

    din Bia, Mirel Dubar,declara naintea acestuimeci: N-am avut o

    evoluie prea grozavla Haeg, unde nu amreuit dect un egal.

    Cu Petrila vom avea un joc greu, esteo echip-revelaie aacestui campionat. Din pcate avem civa juctori inceri,cu accidentri, Al.Petrescu, Vian i AdiPepenar, care sperms se refac pn laora jocului. Eu cred cva fi un joc frumos aprecizat Mirel Dubar.

    M ergem s nu pierdemAntrenorul Avram

    (Vu) Moldovan sedeclar optimist naintea acestui joc dela Bia: Cel mai mult

    m bucur faptul ctot lotul este valid.Mergem s nu pierdem, dar acest joc este unul n carebieii notri trebuies-i arate valoarea, smearg la victorie. Eucred c avem capaci-tatea s furnizm osurpriz pe terenul de

    la Crciuneti i dacvom nvinge, vom fi peprimul loc a spusAvram Moldovan.

    R ugbytii de la tiinaPetroani...

    ...privesc cu optimism partida demine diminea (ora10:00) cu puternicaR.C.M. Galai, una dinfavoritele la primul loc.Echipa din DealulInstitutului a avut unsezon bun n actualulplay-off i i dorete opoziie ct mai bun lafinalul acestei etapedin ultimul sezondesfurat n aceastformul primvar-toamn. Va fi unmeci greu... Mizm pefaptul c suntem oechip pe val i c negndim serios la locul 1. Tot lotul estevalid a declarat EmilDrumea, directorultehnic al tiineiPetroani.

    GOLGETERILiga a IV-a Hunedoara9 goluri: Pisoiu (oimul Bia)6 goluri: Kalai (Inter Petrila), Caia (RetezatulHaeg), I. Filip (Hercules Lupeni)5 goluri: Ov. Popesc (Univ. Petroani), Pop(Gloria Geoagiu)Liga a V-a Hunedoara12 goluri: S. Nicolescu (Berianul Beriu)11 goluri: R. Stoica (CS Comunal Ilia)10 goluri: Bobby Buna (Mureul Pricaz)

    RUGBY, D.N.S. PLAY-OFFEtapa a 3-a, 24 oct. 2015R.C. Brlad C.S. Nvodaritiina Petroani R.C.M. GalaiPolit. Iai st

    Verdict Hercules Lupeni

    6, VINE AJF-UL!Miercuri seara s-a dat verdictul n cazul

    iureului din meciul Hercules Lupeni Metalul Cricior (2-0), lundu-se urmtoareledecizii: R. Moldovan, Alex. Harangozo,Cioria (Hercules), Petrior, Chelbu, ClinCrsnic (Metalul Cricior) sunt suspendai pentru etapa demine, urmnd casanciunile s devin mai aspresptmna viitoare.

    Nu s-a judecat cuaceeai unitate demsur. mi pare ruc cei de la AJFHunedoara vd doargreelile unora, aspus Dan Voicu,antrenorul de laHercules Lupeni.

    E mil Drumea (60 ani) a fostunul dintre cei mairedutabili juctoride rugby de la tiinaPetroani n anii`80-`90. El a fost iantrenor, n prezentocupnd funcia dedirector tehnic la echipadin Dealul Institutului

    Reporter: tiina 2015 e nrevenire. Care este, ns,momentul cel mai bun pe carel-ai avut la tiina Petroani?

    Emil Drumea: Ooo, aufost mai multe, mi-e greu saleg unul, innd cont c amctigat Cupa Romniei i caantrenor i ca juctor. Eu fiindconstnean de origine, cel maimult mi plcea cnd bteamFarul, o echip puternic pevremea aceea.

    Rep.: Acum?E.D.: Acum m bucur c

    echipa actual se ncheag pezi ce trece i vreau s batemmine Galaiul. mi doresc lameci ct mai mult lume.

    Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

    Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

    WEEK-END SPORTIV

    Fusul orar de iarn aduce competiii multe!

    Flash-Interviu

    mi plcea cnd i bteam pe Farul!spune Emil Drumea, directorul tehnic de la tiina Petroani

    Mirel DUBAR

    Avram (Vu)MOLDOVAN

    Dan VOICU, nemulumit de hotrrea

    AJF Hunedoara

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

    /Description >>> setdistillerparams> setpagedevice