Czihac Iasi GFIP

Cuprins

Capitolul I ............................................................................................................................ 2

Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic Militar de Urgență .................................... 2

” Dr. Iacob Czihac” din Iași................................................................................................ 2

1.1 Scurt istoric ............................................................................................................. 2 1.2 Obiectul de activitate al Spitalului Clinic Militar de Urgență ” Dr. Iacob Czihac” din Municipiul Iași .................................................................................................................. 3 1.3 Organizare internă ................................................................................................... 5 1.4 Structuri de personal ............................................................................................... 9 1.5 Funcționalitate (răspunderi și competențe privind principalele compartimente de lucru și principalele funcții de conducere în strânsă legătură cu gestiunea financiară) ...... 12 1.6 Relații cu terții ...................................................................................................... 22 1.7 Structura și evoluția cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob Czihac” în perioada 2009 – 2011 ...................................................................................................... 24

Capitolul II ........................................................................................................................ 30

Fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Clinic Militar de Urgență ,,Dr. Iacob

Czihac” din Iași ................................................................................................................. 30

2.1. Cadrul juridic ........................................................................................................... 30 2.2. Calcule si fundamentări privind cheltuielile .............................................................. 32 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare .................. 48

Capitolul III ....................................................................................................................... 52

Finanţarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgență “Iacob Chizac” din Iași

........................................................................................................................................... 52

3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice ..................................................................... 52 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare ................................. 58 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. ................................ 61 3.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare .......................... 65

Bibliografie ......................................................................................................................... 67

ANEXE .............................................................................................................................. 68

2

Capitolul I

Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic Militar de Urgență

” Dr. Iacob Czihac” din Iași

1.1 Scurt istoric

Spitalul Militar Iaşi și-a început activitatea în anul 1831 sub coordonarea directă a

doctorului Iacob Czihak (1800-1888), un iscusit medic român de origine cehă ce pus bazele

serviciului sanitar al armatei din Moldova.

Înființarea Spitalului Militar Iași s-a impus ca o necesitate, întrucât internarea

bolnavilor oastei în Spitalul Sf.Spiridon (singurul spital din Iași la acea vreme) întâmpina

greutăți din cauza capacității reduse de spitalizare a acestuia. Funcționarea spitalului era

organizată pe baza unui regulament și a unor instrucțiuni care prevedeau ca spitalul să aibă o

capacitate de 40 paturi și să fie împărțite în doua sectii, a câte 20 paturi fiecare, câte o sectie

la fiecare batalion.

La conducerea Spitalului Militar sunt numiţi după lacob Czihak, Teodor Henric

Czihak, Gustav Otrembo, Ştefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au

făcut eforturi permanente de îmbunătăţire a clădirilor în care funcţiona spitalul, medicii

militari ai spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viaţa medicală a Iaşului.

Tot în această perioadă se reorganizează spitalul şi se reîntăresc depozitele sanitare, se

intensifică cercetarea ştiinţifică şi se pun bazele medicinei de campanie moderne.

Din 1948 spitalul funcționează în actualul perimetru. A urmat o perioadă în care

experienta medicilor militari participanți la al doilea război mondial s-a îmbinat armonios cu

entuziasmul și forța științifică a generațiilor următoare generând un climat profesional

valoros, apreciat ca atare de colegii clinicieni ai universității ieșene și de pacienții din județele

de arondare.

Incepând cu anul 2004 spitalul a primit titulatura de Spital Clinic Militar de Urgență

” Dr. Iacob Czihak” Iași iar în prezent acesta funcționează cu 9 secții clinice (chirurgie, boli

3

interne, dermatologie, ORL, chirurgie BMF, boli infecțioase, ATI, psihiatrie, neurologie) și 3

secții neclinice (cardiologie, ortopedie și oftalmologie) , departament de imagistică,

laboratoare medicale, ambulatoriu de specialitate, stomatologie, fizioterapie, desfășurându-se

următoarele activități: asistență medicală spitalicească, asistență medicală în ambulatoriu,

recuperare neoromotorie, servicii farmaceutice și asistență medicală stomatologică.

1.2 Obiectul de activitate al Spitalului Clinic Militar de Urgență ” Dr. Iacob Czihac” din

Municipiul Iași

Spitalele militare au o particularitate comparativ cu celelalte spitale clinice de urgență

civile și anume că ele dețin în organizarea lor internă, o secție de mobilizare de personal în

caz de un eventual război și se ocupă de îngrijirea, evidența personalului unităților militare de

pe raza județelor câtorva județe din regiunea Moldovei.

Zona de responsabilitate a Spitalului Clinic de Urgență Militar Iași, conform arondării

teritoriale stabilite de Direcția Medicala, este cea a județelor Iași, Suceava, Botoșani, Bacău,

Neamț și Vaslui pentru asistenta medicală și Iași, Suceava, Botoșani, Neamt pentru expertiza

medico-militară.

Misiunea de bază constă în asigurarea asistenței medicale de specialitate pentru

personalul militar și civil și membrii familiilor acestora din unitățile și formațiunile militare

arondate din județele Iași, Suceava, Botoșani, Bacău și Neamț, precum și pensionarilor

militari și veteranilor de război.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la articolul 174, stipulează

că ”spitalele din rețeaua sanitară proprie a ministerelor și instituțiilor, altele decât cele ale

Ministerului Sănătății, se înființează, respectiv se desființează prin hotărâre a Guvernului,

inițiată de ministerul sau instituția publică respectivă, cu avizul Ministerului Sănătății

Publice”1. Deci, spitalele militare se pot înființa și desființa printr-o hotărâre de Guvern,

inițiată de Ministerul Apărării Naționale, având avizul Ministerului Sănătății Publice.

Spitalele militare, în calitate de furnizori de servicii medicale îşi desfăşoară activitatea

numai dacă au autorizaţie de funcţionare şi sunt evaluate potrivit dispoziţiilor legale în

vigoare şi pot acorda următorele tipuri de asistenţă medicală:

asistenţă medicală primară;

1 Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

4

asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice,

paraclinice, asistenţă medicală stomatologică şi asistenţa medicală ambulatorie

de recuperare-reabilitare a sănătăţii;

asistenţă medicală spitalicească;

acordarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul

ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă

pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe

naţionale de sănătate cu scop curativ.

În cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă Iaşi funcţionează următoarele activităţi:

asistenţă medicală spitalicească;

asistentă medicală în ambulatoriu;

asistenţă medicală stomatologică;

servicii farmaceutice.

Spitalul, prin serviciile pe care le oferă şi prin personalul calificat asigură asistenţă

medicală completă de specialitate, curativă, preventivă şi de recuperare a bolnavilor internaţi

şi ambulatori. De asemenea spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populației,

potrivit competențelor stabilite de Ministerul Sănătății2.

1.2.1 Activități medicale specifice sistemului de apărare, ordine publică,

siguranță națională și autoritate judecătorească

Activitățile medicale specifice, finanțate de la bugetul de stat, care se realizează prin

unitățile sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine

publică, siguranță națională și autoritate judecătorească sunt menționate în anexa nr. 2 la H.G.

584 din 23 iunie/2005 privind finanțarea unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine

publică, siguranță națională și autoritate judecătorească. Aceste servicii sunt regăsite în:

Asistență medicală curativă la locul de muncă;

Vizita medicală a militarilor care execută misiuni în afara teritoriului național,

personalului aeronautic și naval precum și a personalului din blocurile alimentare;

Expertiza medicală a personalului care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar și

pe navele maritime sau fluviale, personalului aeronavigant, persoanelor private de

2 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Art.65, alin (2).

5

libertate, la solicitarea instanței judecătorești;

Controale medicale obligatorii.

1.2.2 Asistență medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Aceasta este reglementată de Legea nr. 95/2006 cu privire la reforma din domeniul

sănătății și prevăzută în Contractul-cadru anual în ceea ce privește condițiile acordării de

asistență medicală în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate aprobat prin hotărâre

de Guvern, și ale cărui norme aplicative sunt avizate prin ordin comun al ministrului sănătății

publice și președintele C.N.A.S.

Spitalul Militar, în calitate de furnizor de servicii medicale își poate exercita

activitatea sa specifică, doar dacă are obținută autorizația de funcționare și este evaluat în

conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare.

1.3 Organizare internă

Spitalele militare de urgenţă se înfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice.

Structura organizatorică a suferit modificări de-a lungul anilor în funcție de noile

specialități aprobate de Ministerul Sănătății. Spitalul are un număr de 200 de paturi. Aș dori

să menționez faptul că spitalele, institutele şi centrele medicale cu paturi se organizează ca

unităţi cu personalitate juridică, daca au minim 120 de paturi.

În structura organizatorică a spitalelor militare se regăsesc următoarele microstructuri:

secţii şi compartimente cu paturi,

laboratoare,

servicii de diagnostic și tratament,

structuri de primiri urgențe

compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice și administrative,

ambulatoriu de specialitate integrat,

servicii de spitalizare de zi,

servicii paraclinice ambulatorii.

Organigrama unității este prezentată în figura nr. 1.

6

Figura nr.1 Organigrama Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „IACOB CZIHAC” din Iaşi

DIRECTOR MEDICAL

Secţii de paturi

DIRECTOR

ADMINISTRATIV

CONSILIUL DE

ADMINISTRAŢIE

Laborator analize

Laborator epidemiologie

Laborator radiologie

Farmacie

Triaj Unitatea de salvare

Ambulatoriu de

specialitate

Consultaţii

Birou Personal

Oficiul Jurdic

Contabilitate - financiar Birou plan, organizare,

aprovizionare

Intreţinere aparatură

DIRECTOR FINANCIAR

CONTABIL

Oficiul de calcul

Preot

COMANDANT

7

Comentariu pe organigramă

Conducerea Spitalului Militar este realizată de un medic comandant (manager),

care are studiile de specialitate medicală făcute în cadrul armatei.

Pe poziţia acestuia intr-un spital clinic de urgenţă civil se află un medic director.

Spitalul militar are 12 secţii de specialitate: Chirurgie, ATI (anestezie-terapie

intensivă), Ortopedie, ORL, Oftalmologie, Cardiologie, Boli interne, Boli infecțioase,

Neurologie, Psihiatrie, Dermato-venerice, Chirurgie B.M.F. Numărul de angajaţi este de 336

de persoane. Consiliul de Administraţie este format din 9 persoane în timp ce Comitetul

Director are în componența sa 4 persoane (comandant, director medical, director admistrativ,

contabil şef). Secţiile îşi au sediile în 6 clădiri ale spitalului (Corpul A , Corpul A1, Corpul B,

Corpul O1, Corpul S, Corpul T), proprietate publică a statului şi administrate de Ministerul

Apărării Naţionale prin Direcţia Domenii Militare.

Spitalul are 200 de paturi şi în funcţie de acestea se calculează indicatorii şi facturile

emise pentru servicii medicale.

În cadrul spitalului exercitarea conducerii se face într-o manieră centralizată, iar

sistemul de comunicare funcţionează pe orizontală si verticală.

Consiliul de administraţie este format din directorii fiecărui sector care se întrunesc o

data pe săptămână.

Pentru efectuarea investigațiilor paraclinice sunt următoarele laboratoare și servicii

medicale, respectiv: Laboratorul de analize medicale care cuprinde laboratorul de

hematologie, microbiologie și cel de biochimie; Laboratorul de medicină preventivă și

infecții nozocomiale; Laboratorul de anatomie patologică și Serviciul de imagistică și

radiologie care cuprinde la rândul său un laborator de tomografie computerizată, un laborator

de rezonanță magnetic și un laborator de radiologie.

Un rol important în acordarea asistenței medicale îl are ambulatoriul de specialitate

integrat spitalului. Importanța acestui ambulatoriu rezidă prin faptul că medicii încadrați în

această microstructură efectueaza triajul pacienților care se vor interna în spital, dar sunt și

specialități medicale, cum ar fi medicina dentară, recuperare și fizioterapie, medicina muncii,

în care activitatea se desfășoară doar în acest ambulatoriu de specialitate.

8

Secția farmacie care cuprinde farmacia spitalului si cea de ambulatoriu și Serviciul

tehnic-medical sunt alte două microstructuri cu implicații în asigurarea medicamentelor,

materialelor sanitare, reactivi și aparatură medicală de specialitate.

Departamentul financiar – contabil asigură atragerea, alocarea, adaptarea și

utilizarea eficientă a resurselor spitalului, ținerea evidențelor financiare specifice respectând

principiile contabile generale și normele legislative aflate în vigoare. Suportul logistic al

asistenței medicale este asigurat de către Departamentul administrativ având următoarele

compartimente și anume: biroul aprovizionare și evidență material, bloc alimentar,

formațiune întreținere clădiri, central termică și central telefonică. Structura este condusă de

către Directorul administrative, membru al comitetului director al spitalului militar.

În statul de organizare a spitalului militar mai sunt cuprinse secţii, birouri,

compartimente şi funcţii independente care se subordonează direct comandantului astfel:

-secţia registratură, informatică şi statistică medicală

-biroul registratură şi statistică medicală, internări, externări;

-compartiment informatică;

-biroul resurse umane;

-birou achiziţii;

-compartiment documente clasificate;

-oficiul juridic;

-compartiment securitate şi sănătate în muncă;

-comisia de expertză medico-militară;

-asistenţă religioasă.

9

Figura nr.2 Organigrama structurii financiare

1.4 Structuri de personal

Pentru îndeplinirea obiectivelor financiare ale organizaţiei, salariaţii sunt distribuiţi în

4 microstructuri distincte (2 birouri, un compartiment şi casierie). Posturile care se regăsesc

în structura financiară sunt cele de economist, contabil, referent de specialitate şi casier.

Mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie în rezolvarea atribuţiunilor funcţionale

sunt computerele PC (pentru fiecare post câte un calculator) şi soft-urile (aplicaţiile

informatice) necesare.

Funcţiile sunt structurate pe două nivele: de conducere şi de execuţie. Funcţiile de

conducere sunt cele de director financiar-contabil, şef birou contabilitate şi funcţia de şef

birou financiar. Aceste funcţii sunt prevăzute a fi încadrate de persoane cu studii economice

superioare. Gradele profesionale pentru aceste funcţii sunt de economist. Funcţiile de

execuţie sunt cele de referent de specialitate, contabil si de casier, fiind încadrate cu persoane

cu studii medii sau SSD.

În cadrul biroului „contabilitate” este organizată evidenţa contabilă în partidă dublă

sintetică şi analitică a instituţiei. Aici se întocmesc notele contabile, documentele cumulative,

balanţele de verificare lunare şi trimestriale, situaţiile financiar-patrimoniale trimestriale, etc.

Director Financiar - Contabil

Casierie

Birou contabilitate

sintetică şi analitică

Compartiment

decontări

Birou financiar,

planificare, salarizare

10

În cadrul „biroului financiar, salarizare, planificare” se întocmesc în special

documente legate de planificare (centralizatoarele notelor de fundamentare întocmite de şefii

compartimentelor de specialitate, ale listelor de investiţii), documentele necesare plăţii

salariilor (statele de salarii), situaţia datoriilor către bugetul statului sau alte bugete,

centralizatoare privind încadrarea cheltuielilor după sursele de finanţare, adeverinţe de salarii

sau cele care dovedesc calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate etc.

În cadrul compartimentului „decontări” se ţine evidenţa serviciilor medicale prestate

de către toate tipurile de asistenţă medicală, a contractelor încheiate cu Casa de Asigurări şi a

decontărilor cu aceasta, a raportărilor care se fac pe linie medicală către Şcoala Naţională de

Sănătate Publica şi Management Sanitar sau către Direcţia Medicală.

În cadrul „casieriei” se efectuează toate încasările şi plăţile în numerar, se întocmesc

documentele de decontare prin virament, se ţine evidenţa extraselor de cont din trezorerie, a

garanţiilor depuse în numerar de persoanele care ocupă funcţii gestionare, se întocmesc

declaraţiile fiscale care trebuie depuse periodic la organele solicitante, etc.

Tabelul nr.1

Statele de organizare au în general 336 funcţii astfel:

Funcţie Număr

posturi

Medici 44

Personal sanitar mediu 148

Farmacişti 2

Psihologi 2

Biochimişti 2

Biologi 1

Fiziochinoterapeut 2

Infirmieri 60

Registratori medicali 8

Economişti 5

Referenţi de specialitate 4

Jurist 1

Inginer 2

Contabili 6

Referenţi 13

11

Magazioneri 6

Muncitori calificaţi 21

Muncitori necalificaţi 4

Îngrijitori 4

Preot 1

TOTAL 336

Atât pentru investigarea și stabilirea diagnosticului cât și pentru efectuarea

tratamentelor, Spitalul Militar de Urgență „Iacob Czihac” utilizează o gamă largă de

medicamente, materiale pentru radiologie, endoscopie, etc. În cadrul spitalului își desfășoară

activitatea un număr de 336 de persoane, conform tabelului nr.1 de mai sus.

Structura de personal se compune din următoarele categorii:

Personalul medico – sanitar:

a) Personal de conducere (medici șefi de secție/clinică);

b) Personal de execuție (asistenți medicali, farmaciști, laboranți);

Personalul din activități auxiliare:

c) Personalul de conducere (ingineri);

d) Personalul de execuție (tehnicieni);

e) Muncitori;

Personalul din aparatul funcțional:

f) Personalul de conducere (director economic, contabil șef, șef compartiment);

g) Personalul de execuție (economiști, referenți, contabili);

h) Personalul de execuție administrativ (gestionari).

Ponderea cea mai mare în ceea ce privește personalul Spitalului Militar, o deține

personalul sanitar mediu cu un număr de 148 persoane, urmat de infirmieri (60 persoane) și

medici (44 persoane).

12

1.5 Funcționalitate (răspunderi și competențe privind principalele compartimente de lucru

și principalele funcții de conducere în strânsă legătură cu gestiunea financiară)

Funcționalitatea spitalului presupune o administrare atentă și o muncă de mare

răspundere din partea angajaților.

La realizarea gestiunii financiare în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă “Iacob

Czihac”, un rol important îl are cunoașterea și respectarea clasificației bugetare.

În cadrul spitalelor militare este organizat şi funcţionează un comitet director, format

din:

Comandantul spitalului;

Directorul medical;

Directorul financiar-contabil;

Directorul administrativ.

Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de

comandantul spitalului.

Conducerea spitalului se face într-un mod centralizat, iar sistemul de comunicare

funcționează pe orizontală și verticală.

Comandantul Spitalului Clinic Militar

Spitalul este condus de către un medic comandant, care are studiile de specialitate

medicală făcute în cadrul armatei. Atribuţiile comandantului sunt stabilite prin fişa postului, aprobată de şeful Direcţiei

Medicale, şi prin contractul de management. Acestea sunt:

În domeniul strategiei serviciilor medicale: 1. elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona arondată,

planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, împreună cu ceilalţi membri ai

comitetului director şi pe baza propunerilor consiliului medical; planul de dezvoltare a

spitalului se aprobă de autoritatea de sănătate publică; planul de dezvoltare a spitalului se

structurează pe etape anuale, evaluate la sfârşitul fiecărui an financiar;

2. aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza

propunerilor comitetului director şi a consiliului medical, cu respectarea prevederilor

legale;

13

3. aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul

director, la propunerea consiliului medical;

4. aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii

spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei deservite;

5. elaborează şi pune la dispoziţie consiliului consultativ rapoarte privind activitatea

spitalului şi participă la dezbaterile privind problemele de strategie şi de organizare şi

funcţionare a spitalului;

6. face propuneri, pe baza analizei în cadrul comitetului director şi a consiliului

medical, privind structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a

denumirii unităţii în vederea aprobării de către Ministerul Apărării în conformitate cu

reglementările legale în vigoare;

7. Aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Guvernului,

adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită;

În domeniul managementului performanţei şi calităţii serviciilor:

1. întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă

ai managementului spitalului. Nivelul indicatorilor de performanţă specifici spitalului se

stabileşte anual de către autoritatea de sănătate publică judeţeană.

2. nominalizează coordonatorii şi răspunde de implementarea şi raportarea

indicatorilor programelor şi subprogramelor de sănătate derulate la nivelul spitalului,

conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice;

3. răspunde de crearea condiţiilor necesare prestării unor acte medicale de calitate de

către personalul medico-sanitar din spital;

4. urmăreşte implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul spitalului,

pe baza recomandărilor consiliului medical;

5. urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite

de spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui

ştiinţific;

6. negociază şi încheie în numele şi pe seama spitalului protocoale de colaborare

şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii

serviciilor medicale;

7. răspunde, împreună cu consiliul medical, de asigurarea condiţiilor adecvate de

cazare, igienă, alimentaţie şi prevenirea infecţiilor nozocomiale, în conformitate cu normele

stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice;

14

8. răspunde de monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale,

financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi

control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

9. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, ai

consiliului medical, dispunând măsuri de îmbunătăţire a activităţii;

10. urmăreşte modul de aplicare a prevederilor legale în vigoare cu privire la

respectarea drepturilor pacientului şi dispune măsuri atunci când se constată încălcarea

acestora;

În domeniul managementului resurselor umane:

1. aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul

angajat;

2. înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul

spitalului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia

medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului etc., ale căror organizare

şi funcţionare se precizează în regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului;

3. stabileşte şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, pe baza

propunerilor şefilor de secţii şi servicii, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare;

4. organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor din cadrul comitetului director.

Numeşte membrii comitetului director;

5. aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează

din funcţie personalul spitalului, în condiţiile legii;

6. aprobă programul de lucru pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru

personalul aflat în subordine;

7. realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în

subordine directă, conform structurii organizatorice, şi soluţionează contestaţiile în funcţie de

nivelul ierarhic la care s-au făcut;

8. aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu

legislaţia în vigoare;

9. încheie contract de administrare, pe durata mandatului, cu şefii de secţii,

laboratoare şi servicii. În cuprinsul acestui contract de administrare sunt prevăzuţi indicatorii

de performanţă, al căror nivel se aprobă anual de către managerul spitalului, după negocierea

cu fiecare şef de secţie;

10. urmăreşte încheierea asigurărilor de mal-praxis de către personalul medical din

subordine;

15

11. respectă prevederile legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese;

În domeniul managementului administrativ:

1. conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în

vigoare;

2. reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;

3. încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii;

4. răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune

măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;

5. răspunde de obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare şi a certificatului de

acreditare, în condiţiile prevăzute de lege;

6. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului

profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi

documentelor referitoare la activitatea spitalului;

7. pune la dispoziţie organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în

condiţiile legii, date privind activitatea spitalului;

8. prezintă Direcţiei Medicale, informări trimestriale şi anuale cu privire la

patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la

execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

9. răspunde de organizarea arhivei spitalului şi asigurarea securităţii documentelor

prevăzute de lege, în format scris şi electronic;

10. aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare

medicală, în condiţiile legii;

11. răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor,

sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;

12. împreună cu comitetul director, elaborează planul de acţiune pentru situaţii

speciale şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste,

conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Comitetul director al Spitalului Clinic Militar

1. elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor

scrise ale consiliului medical;

2. elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii

medicale al spitalului;

16

3. propune managerului, în vederea aprobării:

- numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările

în vigoare;

- organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu

sindicatele, conform legii;

4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama

spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice

privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum

şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al

ministrului sănătăţii publice;

6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de

către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor

şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării comandantului;

7. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe

secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru

încadrarea în bugetul alocat;

8. analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe

care îl supune spre aprobare managerului;

9. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari,

economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control,pe care le

prezintă comandantului, conform metodologiei stabilite;

10. analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea

activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea

tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;

11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţa medicală în caz de război,

dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare

managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi

capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii,şi răspunde de

realizarea acestora;

13. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor

asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii

17

spitalului;

14. întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de

venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă eşalonului superior, la

solicitarea acestora;

15. negociază, prin comandant, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele

de furnizare de servicii medicale cu CASAOPSNAJ;

16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori

a comandantului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu

majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. face propuneri privind statul de organizare, restructurarea şi a denumirii spitalului;

18. negociază cu şeful de secţie/laborator şi propune spre aprobare comandantului indicatorii

specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului care vor fi prevăzuţi ca anexă la

contractul de administrare al secţiei/laboratorului;

19. răspunde în faţa comandantului lui pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;

20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul

anual de activitate al spitalului.

Consiliul medical al Spitalului Clinic Militar

1.îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de

servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;

2.monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul

creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;

3. propune planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

4.elaborarea proiectului de plan de achiziţii al spitalului în limita bugetului estimat;

5.întărirea disciplinei economico-financiare;

6. propune utilizarea fondului de dezvoltare.

Directorul Financiar - Contabil

1. asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a

unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;

2. organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale,

şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;

18

3. asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de

verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

4. propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de

venituri şi cheltuieli;

5. asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, urmărind

realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi

financiare;

6. participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de

asigurări de sănătate;

7. angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile

patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care

contravin dispoziţiilor legale;

8. analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale

prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

9. participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât

mai eficientă a datelor contabilităţii;

10. evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;

11. asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii

către bugetul statului, trezorerie şi terţi;

12. asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului

încadrat în spital;

13. asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la

baza înregistrărilor în contabilitate;

14. organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care

revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte

realizarea la timp a acestora;

15. ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;

16. asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi

ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionării;

17. răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate cu

privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii

patrimoniului;

18. îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi

condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

19

19. împreună cu directorul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind

optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de

prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă

maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de

furnizare servicii medicale;

20. organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a

cadrelor financiar-contabile din subordine;

Contabilul șef are următoarele atribuții:

Vizează actele pentru controlul financiar-preventiv;

Analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind

încadrarea în creditele anuale aprobate;

Coordonează activitatea de investiții și achiziții, precum și activitatea

referitoare la reparații curente și capitale;

Aprobă fișa postului sau cererile de concediu ale salariaților în subordine;

Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli;

Urmărește întocmirea execuției bugetare conform legii;

Organizează ținerea la zi a evidenței financiar-contabile.

Departamentul financiar - contabil

Activitatea din cadrul acestui department este coordonată de către Directorul

economic. Cuprinde următoarele birouri:

Biroul contabilitate – aici se ține evidența patrimoniului spitalului, se efectuează

evidența periodică a elementelor patrimoniale, se întocmește balanța de verificare

pentru conturile sintetice și analitice, ține evidența furnizorilor, se urmărește

modul de folosire a fondurilor de disponibil și casierie.

Casieria – realizează operațiunile de încasări și plăți effectuate în numerar și

asigură relațiile de decontare cu Trezoreria;

20

Figura nr.3 Relații interne cu aspect pe gestiunea financiară din cadrul Spitalului

Clinic Militar de Urgență „ Dr. Iacob Czihac”, Iași

Consiliul de administratie

Departamentul financiar-contabil

Director General (Comandant)

Resurse umane Aprovizionare si depozitare Casierie Juridic

Rapoarte

Rapoarte

Proiect de buget de V si Ch

Aprobarea V. poprii

Stat plata, Stat

functii.

Facturi de intrare, note de

receptie si constatare.

Facturi, chitanţe, dispoziţii de

plăţi şi încasări, registrul de casă acte normative

21

Fluxurile informaționale interne în cadrul cărora circulă diferite tipuri de documente

sunt următoarele:

Într-o primă etapă Directorul General trimite decontul de cheltuieli, primeşte si

retrimite documente de avizare, primeşte procesul verbal în scopul aprobării şi semnării

bilanţului contabil, primeşte în scopul semnării raportul de gestiune al planului financiar ; De

asemenea acesta aprobă actele pentru controlul financiar preventiv, analizează contractele ce

urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea în creditele anuale aprobate, și aprobă

bugetul de venituri şi cheltuieli.

Departamentul de resurse umane transmite mai departe fişele de post. Pe baza

fişelor de pontaj se întocmesc statele de plată, care sunt trimise contabilului. Acesta

întocmeşte nota contabilă. Tot în această perioadă se aprobă statul de plată și se trimite la

caserie pentru a fi semnat.

Departament juridic avizează la cererea contabilului, actele care pot angaja

răspunderea patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice. De

asemenea acesta urmăreşte apariţia actelor normative şi informează periodic departamentul

contabil asupra atribuţiilor ce îi revin acestuia.

Balanţele de Verificare, Registrul Cartea Mare, Bilanţul sunt întocmite pe baza

chitanţelor, dispoziţii de plăţi şi încasări, registrul de casă primite de la casierie;

Un rol important în cadrul relațiilor interne îl au departamentele de aprovizionare și

depozitare.

Compartimentul de Aprovizionare depozite emite facturi către biroul financiar

contabil în urma achiziţionării materialelor cu numerar, face decontul şi îl predă spre

aprobare acestuia.

La primirea bunurilor in magazie, întocmeşte împreună cu comisia de recepţie nota de

recepţie şi constatare diferenţe, actul de primire în custodie pe care le înaintează

compartimentului financiar contabil. De asemenea acesta ține la zi evidenta tehnico-operativă

a gestiunii și predă în termen documentele de contabilitate.

Tot în cadrul relațiilor interne, Compartimentul financiar contabil emite balanţe de

verificare pe gestiuni, jurnal de cumpărări de materiale pentru activitatea de bază şi pentru

activitatea de investiţii, note contabile, facturi de ieşire.

22

1.5 Relații cu terții

Relațiile spitalului cu instituțiile superioare

Spitalul Militar de Urgență este subordonat Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării

Naționale. De asemenea este de menționat că în subordinea lui nu se află nici o instituție.

Către Direcţia Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de

finanţare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere

de fonduri la minister. De asemenea o altă instituție cu care spitalul se află în relații

permanente de finanțare este Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S):

Relaţiile spitalului cu beneficiarii de activitate

Cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în

conformitate cu Legea 95/ 2006 şi a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de

guvern şi în fiecare an este alta.

Au calitatea de persoane asigurate la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.:

cadrele militare în activitate şi asimilaţii acestora, salariaţii civili, militarii angajaţi pe

baza de contract, precum si pensionarii militari ai ministerelor si instituţiilor cu reţele sanitare

proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;

personalul şi magistraţii din autoritatea judecătoreasca, în activitate si pensionaţi;

veteranii de război;

copiii si tinerii pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenţi sau ucenici, daca

nu realizează venituri din muncă.

Relaţiile spitalului cu unităţile financiar - bancare

Singurele relaţii pe care le are spitalul cu unităţile financiar-bancare sunt cele

referitoare la plata salariilor sau a ratelor aferente creditelor bancare contractate de salariaţii

spitalului. În aceste relații spitalul lucrează cu Banca Română de Dezvoltare (BRD).

Relaţiile spitalului cu Trezoreria Publică

Spitalul Militar de Urgenta realizează toate fluxurile băneşti - de încasări şi plăţi -

pentru serviciile prestate sau solicitate numai prin intermediul Trezoreriei Statului.

Plăţile către societăţile prestatoare de servicii se fac din contul spitalului de la

trezorerie către contul societăţii tot de la trezorerie.

23

Spitalul Militar deţine doua tipuri de conturi deschise in cadrul acesteia si anume:

contul de alocaţii bugetare si contul de venituri proprii.

Relaţiile spitalului cu furnizorii de utilităţi

Spitalul Militar colaborează cu toți furnizorii de materiale sanitare, medicamente,

alimente, etc.m respectând legislația în vigoare referitoare la achizițiile publice. Ca și în cazul

celorlalte spitale, relația cu furnizorii de utilități este cea mai costisitoare.

Furnizorii Spitalului Militar pot fi grupaţi după natura serviciilor şi a produselor

furnizate in patru mari categorii:

Furnizorii de medicamente, materiale sanitare si reactiv: Antibiotice SA, Terapia

Cluj, Sicomed Cluj, SC Europharm, SC Elidor SRL, Pharmavit SRL, Biofarm SA,

Zentiva SA;

Furnizori de alimente: Lactis SA, Pangram SA, Corola SA, SC Bucium SA,

Agrofruct SA;

Furnizorii de utilităţi: SC Electrica SA, Distrigaz Iaşi Nord, Rajac, SC Salubris SA,

Romtelecom, Romania Data Systems Bucureşti.

Alţi furnizori de: service aparatură medicală, carburanţi, lubrifianţi - Petrom,

materiale de curățat - Metro cash, Lenjerie și echipament spitalicesc.

Spitalul Militar Trezoreria Statului Societăţi comerciale

24

1.6 Structura și evoluția cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob Czihac” în

perioada 2009 – 2011

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele categorii de cheltuieli în perioada

2009 – 2011. Acestea sunt împărţite în următoarele categorii: cheltuieli personal, bunuri şi

servicii, transferuri între unităţi ale administraţiei publice, asistenţă socială şi cheltuieli de

capital.

Tabel nr. 2. Structura principalelor categorii de cheltuieli la Spitalul Clinic Militar de

Urgență ,,Dr. Iacob Czihac” Iași

Articol Denumire

indicator

ANUL

2009

Pondere

2009

ANUL

2010

Pondere

2010

ANUL

2011

Pondere

2011

01 Cheltuieli

curente

12.719.334 98.42 % 15.844.651 98.84% 19.709.894 92.90%

10 Cheltuieli de

personal

7.349.767 56.86% 8.695.944 54.24% 12.301.116 67.02%

10.01 Cheltuieli

salariale în

bani

4.725.004 35.36% 5.806.218 66.76% 8.507.064 42.43%

10.02 Cheltuieli

salariale în

natură

1.214.502 9.3% 1.244.711 7.76% 1.500.748 7.4%

10.03 Contribuţii 1.410.261 10.91% 1.645.015 10.26% 2.293.304 11.4%

20 Bunuri şi

servicii

5.175.403 40.04% 6.883.287 42.93% 7.349.294 25.59%

20.01 Bunuri şi

servicii

862.763 6.67% 1.291.442 8% 1.284.901 6.4%

20.02 Reparaţii

curente

24.095 0.18% 33.066 0.2% 96.050 0.4%

20.03 Hrană 460.190 3.5% 521.794 3.2% 561.582 2.8%

20.04 Medicamente 3.746.964 29% 4.555.725 28.4% 4.920.489 24.5%

25

şi materiale

sanitare

20.05 Bunuri de

natura

obiectelor de

inventar

13.035 0.1% 341.898 2.1% 249.773 1.2%

20.06 Deplasări,

detaşări,

transferuri

17.860 0.13% 23.268 0.1% 24.499 0.1%

20.11 Cărţi,

publicaţii şi

materiale

documentare

1.000 8.011 1.000

20.13 Pregătire

profesională

250 1.300 800

20.30 Alte

cheltuieli

47.246 0.36% 106.133 0.6% 210.200 1%

51 Transferuri

între unităţi

ale

administraţi

ei publice

4.581 0.03% 4.309 0.02% 4.529 0.04 %

51.01 Transferuri

curente

4.581 0.03% 4.309 0.02% 4.529 0.04 %

57 Asistenţă

socială

189.583 1.46% 207.803 1.29% 54.955 0.24%

57.01 Asigurări

sociale

44.706 0.03% 65.010 0.4% 0 0

57.02 Ajutoare

sociale

144.877 1.12% 142.793 0.8% 54.955 0.2%

71 Cheltuieli de

capital

204.000 1.57% 185.831 1.1% 335.500 7.09%

TOTAL CHELTUIELI 12.923.334 16.030.482 20.045.394

26

Cheltuieli curente pe anul 2009 (mii RON)

Cheltuieli de personal 7 349

Cheltuieli cu bunuri și servicii 5 175

Transferuri curente + asistență socială 194


Cheltuieli de personal 8 695

Cheltuieli cu bunuri și servicii 6 883

Transferuri curente + asistență socială

211,5

Graficul nr. 1. Structura Cheltuielilor curente pe anul 2009


58%41%

1% Cheltuieli de personal

Cheltuieli cu bunuri și servicii

Transferuri+asistență socială

55%44%

1%Cheltuieli de personal



27


Cheltuieli de personal -14 407 Cheltuieli cu bunuri și servicii - 5 502

Transferuri curente + asistență socială - 62


Din cele prezentate se observă faptul că ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor

o au cheltuielile de personal. În anii 2008 și 2009 acestea s-au situat în jurul a 55%, iar în

2010 au ajuns la 72%. Tot în 2010 s-a înregistrat și o scădere a cheltuielilor cu bunuri și

servicii, scădere care ar putea fi explicată pe seama crizei economice.

Cheltuieli totale pe anul 2009 (mii RON)

Cheltuieli curente - 12 719

Cheltuieli de capital - 204


Cheltuieli curente - 15 844

Cheltuieli de capital - 185

72%

28%

0%Cheltuieli de personal



28

Graficul nr. 4 Structura Cheltuielilor totale pe anul 2009



Cheltuieli curente - 19 971 Cheltuieli de capital - 1 525


În ceea ce privește structura cheltuielilor, în anii 2009 și 2010 acestea au fost

dominate de cheltuielile curente, situându-se în jurul valorii de 98%. În 2011 cheltuielile de

capital au întregistrat o creștere consistentă ajungând la 7% din total cheltuieli.

98%

2%

Cheltuieli curente

Cheltuieli de capital 99%

1%

Cheltuieli curente

Cheltuieli de capital

93%

7%

Cheltuieli curente Cheltuieli de capital

29

Cheltuieli totale pe anii 2009, 2010, 2011

Cheltuieli totale pe anul 2009 - 12 923



În ceea ce privește structura chetuielilor totale, în perioada 2009-2011 evolușia

acestora a fost pozitiv crescătoare, astfel în anul 2009 cheltuielile au fost in sumă de 12 923

RON , majorându-se cu 3 107 RON în anul 2010 și cu 4 014 912 aprox 4 milioane RON în

anul 2011 , față de anul precedent 2010.

Cauza acestei creșteri a reprezentat-o majorarea cheltuielilor de personal.

Cheltuielile de personal au crescut semnificativ de la un an atât în valoare absolută cât și ca

pondere în total cheltuieli; acest lucru sa datorat creșterii cheltuielilor cu salariile generate de

majorările salariale, creșterea salariului minim pe economie.

Majorările salariale au dus într-un fel și la unele creșteri ale fondului de salarii , iar

acestea la rândul lor au avut ca efect creșterea contribuțiilor care de asemenea fac parte din

cheltuielile datorate personalului spitalicesc.

30

Capitolul II

Fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Clinic Militar de Urgență

,,Dr. Iacob Czihac” din Iași

2.1. Cadrul juridic

Suportul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare la instituția sanitară

studiată îl reprezintă actele normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum și cele

metodologice de aplicare, emise, de regulă, de către Ministerul Finanțelor Publice.

Reprezentativ pentru cadrul juridic de acțiune este Codul Fiscal, alături de alte legi specifice,

ce urmează a fi menționate mai jos. Normele și normativele financiare sunt folosite pentru

indicatori de cheltuieli, ele exprimând limite fixe sau variabile, funcție de care sunt

dimensionate consumurile de fonduri pe destinații. Cadrul legislativ de acțiune – este cel care

poate influența la modul direct sau indirect determinarea unor indicatori de cheltuieli.

Datorită acestui fapt, în acțiunea de fundamentare trebuie să se culeagă informații din

legislație, informații ce au efecte asupra veniturilor sau cheltuielilor.

La baza fundamentării cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgenţa „Iacob

Czihac” stau următoarele acte normative:

Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate, art. 191( proiectul bugetului

de venituri şi cheltuieli);

Hotărârea nr. 584 din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din

sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească;

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice , cu modificările ulterioare, ale

oridinului ministerului de finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea clasificaţiei

indicatorilor privind finanţele publice, ale Adresei Ministerului Finanţelor Publice nr.

121.667 din 5 iulie 2006;

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice;

O.U.G 32/2011 privind modificarea și completarae unor acte normative din domeniul

sănătății;

Legile bugetare anuale;

31

Legea nr 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnitățior publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea

corupției, cu completările și modificările ulterioare;

Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal;

Legea 40/2011 privind modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii;

Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, cu modificările și completările

ulterioare;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării

forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

În general, propunerile de venituri şi cheltuieli se fac avându-se în vedere:

reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la

data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;

sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în lei şi

valută

Planificarea indicatorilor financiari la o instituţie publică presupune, intervenţii

instituţionale cu caracter succesiv, în mai multe etape:

Din partea Ministerului Finanţelor Publice, prin norme metodologice privind

elaborarea de proiecte de bugete publice;

Din partea Ministerelor si Instituţiilor centrale, care au răspunderea administrării

gestiunii celorlalte bugete publice prin instrucţiuni complementare normelor Ministerului

Finanţelor Publice;

Din partea consiliilor locale, în cazul finanţării instituţiilor din acestea, prin

precizări/instrucţiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul Finanţelor;

(în ceea ce privește Spitalul Militar nu este cazul);

Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucțiuni care subliniază

specificul domeniului.

Pentru determinarea cuantumului veniturilor și cheltuielilor bugetare, în practica

financiară se folosesc metode clasice (cel mai des utilizate la instituțiile publice), cât și

metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje și alte studii de eficiență.

Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor (veniturilor) bugetare sunt: metoda

automată, metoda majorării (diminuării) și metoda evaluării directe.

Metoda automată, denumită și a ,,penultimei”, este considerată ca fiind o metodă de

determinare globală a veniturilor și cheltuielilor. În cadrul acestei metode se iau drept bază

32

pentru întocmirea bugetului pe anul următor (t+1), veniturile și cheltuielile penultimului an

(t-1), an al cărui exercițiu s-a încheiat. Metoda este simplă, nu necesită un volum mare de

lucrări, dar are un dezavantaj, și anume, că, nu reflectă realitatea, din cauza faptului că,

condițiile economice, sociale și politice existente cu doi ani în urmă nu se pot menține ca

atare și în anul pentru care se elaborează proiectul bugetului respectiv.

Metoda majorării sau diminuării are ca bază, cunoașterea cifrelor și tendinței

reprezentând cheltuielile(veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulți ani bugetari

anteriori, minim 5 ani, în funcție de care se determină majorarea sau diminuarea de efectuat

asupra cuantumului acestora în penultimul an al intervalului, considerat bază de calcul.

Aceste două metode nu corespund unei practici bugetare moderne, a cărei cerință

principală este evaluarea cât mai realistă a nevoilor și posibilităților de procurare a resurselor;

fapt pentru care au lăsat locul metodei evaluării directe a cheltuielilor bugetare.

Metoda evaluării directe constă în principiu, în determinarea mărimii cheltuielilor sau

veniturilor bugetare, prin unele calcule analitice, pe fiecare tip de cheltuială în parte sau venit

în parte în funcție de factorii și parametrii specifici determinanți. În acest scop se are în

vedere execuția preliminată pe anul în curs și o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse

a fi realizate în anul următor, cât și a surselor din care acestea vor fi finanțate, conform legii,

care nu permit înscrierea în buget și aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor care

urmează a fi executate. Această metodă este aplicată pe o scară mult mai largă. Deși necesită

un volum mare de lucrări, ea are avantajul posibilităților de fundamentare pe baza unor

informații mai ample și permite luarea în calcul a unor factori specifici cu influență directă

asupra mărimii diferitelor cheltuieli sau venituri bugetare, diminuând gradul de aproximație.

2.2. Calcule si fundamentări privind cheltuielile

Una dintre problemele esențiale ale gestiunii unei instituții publice este stabilirea

opiniilor și priorităților bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor

necesare îndeplinirii în cât mai bune condiții cu un minim de efort material, uman și

financiar, a obiectivelor în anul de plan, concretizate în acțiuni și sarcini eficient realizate.

Dimensionarea cheltuielilor necesare instituției în anul de plan se face folosind unele

criterii de fundamentare, cum sunt: baza legală a cheltuielilor, execuția preliminată din anul

de bază, indicatori și calcule de fundamentare, metoda normativă de determinare a

cheltuielilor.

33

Un rol important în planificarea cheltuielilor îl are execuția preliminată din anul de

bază, care se compune din execuția certă din perioada expirată și execuția probabilă

corespunzătoare perioadei până la finele anului. Din execuția preliminată se deduc

cheltuielile aferente acțiunilor care nu se mai repetă și se adaugă cele care privesc acțiunile

noi, prevăzute pentru anul de plan.

Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de Comitetul Director împreună cu șefii

de secții și compartimente, urmărindu-se:

Utilizarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuieli oportune și strict

necesare;

Reducerea cheltuielilor pentru utilități prin stabilirea de norme proprii de consum;

Aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerințelor actelor medicale,

evitându-se formarea de stocuri;

Stabilirea, la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de

fiecare secție, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare și reactivi,

aprobate de Comitetul Director;

Evaluarea produselor din gestiuni și eliberarea acestora în funcție de cerințele

actelor medicale și de respectarea scopului pentru care au fost achiziționate;

Întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secții și compartimente;

Reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii și activități,

potrivit normelor legale.

2.2.1. Indicatorii utilizați în fundamentarea cheltuielilor

Indicatorii de fundamentare se utilizează ca element nou în planificarea financiară la

instituțiile publice, având drept scop înlăturarea anumitor neajunsuri manifestate în trecut în

determinarea veniturilor și cheltuielilor și instituirea unor criterii unitare în ceea ce privește

dimensionarea indicatorilor financiari. Asemenea indicatori sunt prevăzuți pentru

determinarea cheltuielilor pe total de acțiune (învățământ, cultură și artă, sănătate).

Altă grupă de indicatori de fundamentare sunt destinați să asigure determinarea pe

categorii a chetuielilor (retribuții, hrană, cheltuieli de întreținere), în cadrul fiecărei acțiuni și

se folosesc în planificarea financiară la instituțiile bugetare. Ei dau posibilitatea efectuării

unor calcule analitice de fundamentare a propunerilor de cheltuieli pentru fiecare

subdiviziune a cadrului comun al clasificației bugetare în parte. În fundamentarea

cheltuielilor sunt utilizați următorii indicatori:

34

A. Indicatori privind costul asistenței medicale:

Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

Număr muncitori, din care: directori productivi, indirect productivi și de

specialitate;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii.

B. Indicatori privind consumul de medicamente și materiale sanitare:

Număr paturi în spital;

Număr zile om spitalizare;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retribuțiile, medicamentele, hrana pe zi,

alte cheltuieli;

Număr litri sânge consumat;

Cheltuieli medii anuale / litru sânge;

Număr ambulanțe;

Cheltuieli medii anuale pe o ambulanță :retribuțiile, medicamentele,

combustibilul, alte cheltuieli.

C. Indicatori de eficiență sanitară:

Număr paturi fizice existente;

Numar paturi ocupate efectiv;

Media utilizării paturilor de spital: M = (Nr. Paturi fizice existente / Nr.

Bolnavi) * 100;

Indicele de utilizare a paturilor: I = (Nr. Paturi ocupate / Nr. Paturi fizice) *

100;

Rulaj bolnavi: R = Nr. Bolnavi / Nr. paturi;

Durata medie de spitalizare: D = Nr. Zile spitalizare / Nr. Bolnavi internați.

35

2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Referitor la cheltuielile de personal (titlul 10) aș dori sa precizez următoarele:

în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul stabileşte

şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, propune

structura organizatorică şi reorganizarea unităţii. La stabilirea numărului de posturi se

are în vedere realizarea furnizării serviciilor medicale contractate pe principii de

eficienţă în realizarea cheltuielilor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii la

acordarea actului medical;

calculul numărului de personal şi al necesarului de cheltuieli de personal se face pe

baza statului de funcţii aprobat , si prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe

structura clasificaţiei, pentru întregul personal, pe baza organigramei unităţii, pe fiecare

secţie şi compartiment ale spitalului;

numărul de posturi, structura acestora şi cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă

la bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare publice;

numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unităţi sanitare publice nu poate fi

depăşit;

cuantumul cheltuielilor de personal, de regulă, nu trebuie să depăşească 60%

din totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli;

Cheltuielile de personal sunt reglementate de următoarele acte normative:

Ordonanţa de Urgenţă Nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind creşterile salariale

ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul

contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III;

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice.

Potrivit clasificaţiei economice, cheltuielile cu personalul se dezvoltă pe următoarele

articole:

Articolul 10.01 Cheltuielile salariale în bani ce cuprinde principalele alineatele:

10.01.01 Salarii de baza;

10.01.02 Salarii de merit;

10.01.03 Indemnizaţii de conducere;

36

10.01.04 Spor de vechime;

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de munca;

10.01.06 Alte sporuri;

10.01.07 Ore suplimentare;

10.01.08 Fond de premii;

10.01.09 Prima de vacanță;

Înainte de a vorbi despre fiecare în parte aș dori să menționez faptul că începând din

2011, s-au produs o serie de modificări. Astfel, sumele alocate ca indemnizații de conducere

și sporul de vechime au fost incluse în salarii de bază. De asemenea sporul salarii de merit

nu se mai acordă.

10.01.01 Salarii de baza reprezintă salariile brute impozabile pentru personalul

angajat, inclusiv drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihna.

Acesta se determină în general prin înmulțirea numărului mediu de salariați (N) cu

salariul mediu lunar din anul de bază, modificat cu influența majorărilor de salarii

previzionate pentru anul de plan (Smb).

10.01.03 Indemnizaţii de conducere - reprezintă acele sume acordate pentru

personalul cu funcţii de conducere. Aș dori să precizez încă o data faptul că, începând cu anul

2011 sumele aferente indemnizațiilor de conducere sunt incluse în alineatul Salarii de bază.

La nivel individual, indemnizaţia de conducere se determina astfel:

I.C. = X% *Salariu de Bază

La nivelul întregului spital, cheltuielile cu indemnizaţiile de conducere se

fundamentează astfel:

Număr de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere în anul de plan *

Indemnizaţia medie lunara din anul de bază * Numărul lunilor de acordare a indemnizaţiilor

de conducere (12 luni)

10.01.04 Spor de vechime - la care au dreptul salariaţii în funcţie de vechimea în

munca si poate fi de până la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv

lucrat in programul normal de lucru. La fel ca și indemnizațiile de conducere acest spor a fost

inclus în alineatul Salarii de bază.

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de munca deosebite, calculate la salariul de

bază: cuprinde:

Sporul pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte;

37

Sporul pentru activitatea desfăşurată în condiţii grele de munca;

Sporul pentru încordarea psihică ce se acorda medicilor neurochirurgi;

Sporul pentru gradul profesional obţinut conform legii

10.01.06 Alte sporuri:

Sporul de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare ora de muncă prestata pe

timp de noapte, cuvenit salariaţilor care efectuează cel puţin 3 ore de munca in acest

interval.

Sporul pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare

funcţiei de bază

10.01.07 Ore suplimentare - plata orelor prestate peste durata normala a timpului de

lucru si care nu au putut fi compensate in timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile

după efectuarea acestora.

10.01.08 Fond de premii:

Fondul de premii constituit prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii prevăzut

in buget.

Premii anuale (premiul de 2% se calculează însumând salariile acordate în decurs de

un an, aplicându-se cota respectivă).

10.01.09 Alte drepturi salariale :

Plăţi pentru concediile medicale efectuate din fondul de salarii.

Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de munca

pentru 3-5 zile lucratoare de concediu plătit in cazul evenimentelor familiale

deosebite

Alte drepturi salariale.

Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe

criterii:

Salariul tarifar

Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor

lucrate după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de

pontaj). Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6),

de trepte profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradaţii şi pentru personalul

38

administrativ cu 4 gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai

pe trepte profesionale (I-III) şi categorii (1-5).

Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi

existente anual ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte

cuantumul cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de

Statistică.

Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.

Sporuri

În cazul de faţă, avem următoarele categorii de sporuri:

spor de vechime (7-10 %);

Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.

Ani lucrati Spor de vechime

3 – 5 ani 5% * Salariu de baza


10 – 15 ani 15 % * Salariu de baza


> 20 de ani 25% * Salariu de baza

Pentru cazurile in care se acordă şi indemnizaţia de conducere, sporul in cauza se

calculează la suma rezultată din însumarea salariului de baza cu indemnizaţia de conducere.

spor de noapte (1-3 %);

spor de condiţii deosebite de muncă (4 %);

spor de încordare psihică (4 %);

spor pentru cei ce lucrează în zilele libere şi sărbătorile legale (5-6 %).

Salariile tarifare împreună cu indemnizaţiile de conducere formează salariul de bază.

Premii

Din categoria premiilor fac parte:

salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o

dată pe an în raport cu rezultatele obţinute;

39

al 13-lea salariu se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca

salariul de bază;

gratificaţiile se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni la care se aplică un

coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, şi nu se

acordă celor cu rezultate slabe.

Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază

corectat cu indicele inflaţiei.

Concediile medicale

Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.

Plata cu ora

Plata cu ora presupune orele efectiv muncite care însumează o normă întreagă,

gărzile, cumulul de funcţii. Calculul tarifar se face în funcţie de salariul de bază cu care e

încadrat titularul înlocuit şi numărul mediu lunar de ore. Reprezintă aproximativ 4-5 % din

cheltuielile salariale.

Salariul de referinţă se determină ca produs între valoarea de referință universală și

coeficienții de multiplicare.

Medic primar Cmin =1,75 Cmax = 7.65

Medic specialist 1,34 4,763

Rezident an III, IV 1,21 3,45

Rezident an I 1,19 -

În anul 2011 , cheltuielile de personal au fost în valoare 14 407 000 RON, fiind

repartizate astfel:

Cheltuieli salariale în bani Cheltuieli salariale în natură

10 084 000 RON 1 917 000 RON

40

În cadrul cheltuielilor salariale în bani, cea mai mare pondere o au salariile de bază -

3 852 000 RON şi alte drepturi salariale 1 718 000 RON.

Articolul 10.02 Cheltuieli salariale în natură ce sunt efectuate la spitalul militar sunt:

1) norme de hrană (alineatul 10.02.02)

2) uniforme şi echipament obligatoriu (alineatul 10.02.03)

În cazul cheltuielilor salariale în natură, ponderea cea mai mare în anul 2011 a

deţint-o alineatul norme de hrană - 1 860 000 RON.

De asemenea în structura cheltuielilor de personal intra si articolul 10.03 Contribuții

cu alineatele corespunzătoare:

10.03.01 Contribuții de asigurări sociale de stat;

10.03.02 Contribuții de asigurări de șomaj;

10.03.03 Contribuții de asigurări sociale de sănătate;

10.03.04 Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale;

Toate categoriile de contribuții se determină în funcție de cheltuielile salariale (ChS)

și cota CAS.

CAS = ChS*C%

CS = ChS*C%

CASS = ChS*C%

2.2.3. Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri si servicii și a cheltuielilor de

capital

Fundamentarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii (titlul 20) se fundamentează

pe fiecare alineat, avându-se în vedere:

necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment, stocul

normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

numărul de cazuri externate;

alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;

note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;

alte activităţi şi consumuri necesare.

Fundamentarea acestor cheltuieli se face pe baza calculelor proprii şi a actelor

normative specifice fiecărui domeniu de activitate.

41

Fiecare unitate spitalicească calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la

caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de bolnavi internaţi, respectiv

gradul de ocupare a spaţiului de spitalizare, consumurile specifice de apă, energie etc.

În anul 2011, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile cu bunurile şi

serviciile au fost în valoare de 5 502 000 RON, cea mai mare pondere deţinând-o cheltuielile

cu medicamentele şi materialele sanitare.

Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri și servicii la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob

Czihac” se bazează pe fundamentarea cheltuielilor din dreptul următoarelor articole şi

alineate:

Articolul 20.01 Bunuri și servicii cuprinde următoarele alineate:

20.01.01 Furnituri de birou

În cadrul acestui aliniat se cuprind fondurile pentru:

Costul rechizitelor de birou (creioane, cerneala, hârtie de scris, dosare, bibliorafturi,

plicuri, hârtie cu antet pentru corespondenta, materiale utilizate la copiatoare – hârtie xerox,

cerneluri pentru xerox);

Costul hârtiei pentru imprimante, diskete utilizate la calculatoarele din

compartimentele administrativ si financiar-contabilitate, cu excepţia celor utilizate la

calculatoarele din serviciile sau compartimentele medicale, de statistica, farmacii privind

activitatea medico-sanitara si a consumului de medicamente;

Fise si alte imprimate tipizate utilizate in activitatea financiar-contabila si

administrativa, inclusiv adeverinţe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare.

Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:

Cantitate estimată * tarif unitar an bază*(1+i), unde 1+i reprezintă rata inflației

20.01.02 Materiale pentru curăţenie

Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafaţa spitalului;

Numărul de săli, saloane etc.;

Materiale de curăţenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curăţenie;

Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.

42


Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * preţ/material

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţa motrice

Fundamentarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:

numărul de metri cubi de gaz metan consumaţi;

tariful pe metrul cub de gaz consumat;


Cheltuieli cu încălzirea = cantitate consumată * tarif/ m3 * (1+i)*12 luni

Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ţinându-se cont de contractele cu

furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflaţiei.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din sălile de operaţie;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative;

În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse:

Cheltuieli privind costul curentului electric, care depinde de:

Numărul corpurilor iluminate, precum şi funcţionarea aparaturii de specialitate;

Numărul orelor pentru iluminat, precum şi funcţionarea aparaturii;

Consumul de energie electrică;

Tariful pentru 1 kw.


Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarif / kw * 12 luni * (1+i)

20.01.04 Apă canal şi salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:

Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);

Consumul de apă caldă pe an (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;

43

Tariful pentru servicii de salubritate şi canalizare .


Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă * Tarif/ mc * Tarif canalizare *

Tarif servicii de salubritate*12 luni * (1+i)

20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi

20.01.06 Piese de schimb

20.01.07 Transport

20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile repartizate pentru:

plata serviciilor de posta, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor,

radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax in tara;

plata convorbirilor telefonice internaţionale a taxelor telex si telefaxuri cu străinătatea,

inclusiv hârtia utilizata la telefaxuri

Se utilizează indicatorii pentru fundamentarea acestor cheltuieli următoarele:

cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pe anul expirat;

numar de televizoare, aparate, radio, telefoane;

cheltuieli cu corespondenta poştală interna si externa;

tariful pentru abonament servicii telefonice;

tariful pentru abonament radio TV.


Cheltuieli telefon: nr. Abonamente * nr. Impulsuri* tarif abonament* 12

Cheltuieli corespondenţă : Nr. Plicuri * tarif/ plic * 12

Cheltuieli de Radio - TV = nr. Aparate * 12

20.10.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Materiale pentru laborator – cuve de reacţie, medii de cultură, sticlărie consumabilă,

lamele pentru microscoape.

Materiale pentru radiologie – filme radiologice, revelator, fixator, registre de

radiologie.

Materiale pentru exploraţii funcţionale – hârtie bioscripi, role indigo, electrozi.

Materiale şi prestări servicii pentru întreţinerea echipamentelor.

Piese de schimb pentru aparatura medicală, becuri etc.

Indicatorii avuţi în vedere sunt:

44

Materialele folosite;

Cantitatea;

Preţul unitar;

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare

prelucrării în laborator.

Fundamentarea acestor cheltuieli se realizează în funcţie de execuţia bugetară a anului

precedent, înmulţi cu tarifele în vigoare.

20.02 Reparaţii curente

Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru a acoperi:

costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în

regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare si exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii

de zidărie, acoperişuri, pardoseli), drumuri, precum si la instalaţii, utilaje, mobilier.

costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate şi antrepriză, inclusiv costul

documentaţiei tehnice

Înlocuirea obiectelor uzate;

Remedierea unor defecţiuni, refaceri lucrări.

Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt făcute în regie proprie la

instalaţii, clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparaţii la mobilier, acoperiş etc.

20.03.01 Hrană pentru oameni

În cadrul acestui aliniat se include fondurile pentru alimente, in limita alocaţiilor zilnice de

hrana legale în unităţile sanitare, inclusiv cheltuielile cu ambalajele, pe parcursul unui an

bugetar.

Conform proiectului de buget de venituri si cheltuieli pentru anul 2011, la acest

aliniat Spitalul Militar a înregistrat suma de 505 000 RON.

Indicatorii utilizaţi în determinarea sumei necesare se folosesc:

numărul de bolnavi ;

alocaţia zilnica de hrana;

costul unitar ;

numărul zilelor de acordare.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:

45

lista zilnică de alimente întocmită de asistenta dieteticiană;

bon de consum colectiv;

situaţia bolnavilor la masă


Chetuieli Hrană bolnavi : alocaţie medie bolnav/ zi * nr.mediu de zile de spitalizare*

indicatori de utilizare pat* 12 luni* (1+i)

20.04 Medicamente şi materiale sanitare

20.04.01 - Medicamente.

În cadrul acestui aliniat sunt incluse:

Costul medicamentelor acordate gratuit in tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în

ambulatoriu;

Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;

Costul izotopilor si a surselor radioactive utilizate in tratamentul bolnavilor;

Preparate dietetice utilizate în alimentaţia artificială a noului-născut şi a copilului

sugar;

Soluţii perfuzabile şi alte produse si preparate medicamentoase utilizate în tratamentul

unor afecţiuni, inclusiv costul ambalajelor.

20.04.02 - Materiale sanitare:

Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv costul

ambalajelor:

Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

20.04.03 - Reactivi - folosiţi în laborator.

Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor

documente primare, cum ar fi:

condici de prescripţii medicale;

condici de barem.

46

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare

secţie în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului;

cantitatea de medicamente; valoarea.

20.04.04 Dezinfectanţi


Nr. Pacienţi * cheltuieli medii pe pat anul precedent* 12*(1+i)

Medicamente şi materiale sanitare 2011

Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezifectanţi

2 136 000 RON 590 000 RON 481 000 RON 65 000 RON

20.05 Obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată

20.05.01 Uniforme şi echipament

Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziţie

de către instituţie;

Procurarea sau confecţionarea echipamentului ce se acordă celor internaţi în unităţile

sanitare;

Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unităţii

sanitare, cu excepţia echipamentelor de protecţie a muncii.

20.05.02 Lenjerie şi accesorii de pat - procurarea sau confecţionarea de lenjerie şi

accesorii de pat (paturi, saltele, cearşafuri, feţe de pernă etc.) potrivit baremelor stabilite prin

Ministerul Sănătăţii.

20.05.03 - Alte obiecte de inventar - obiecte de inventar procurate în limita valorică

sau care au o durată de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar,

mobilier, găleţi).

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de :

cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul anterior;

47

preţul lor, corectat cu rata inflaţiei.

20.11 Cărţi publicaţii şi materiale documentare

Include fondurile necesare procurării de reviste şi publicaţii de specialitate, care se

fundamentează în funcţie de numărul necesar de publicaţii de diferite specialităţi si cheltuiala

medie anuală cu abonamente la publicaţii.

Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de execuţia bugetară pe anul precedent,

ţinând cont de necesarul de cărţi şi publicaţii, cantitate şi preţ estimativ.


Cheltuiala cu publicaţii şi cărţi = Număr exemplare * Cheltuiala medie anuala cu

abonamente.

În 2011 acestui tip de cheltuială i-a fost alocată suma de 1000 RON

20.13 Pregătire profesională

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile pentru acoperirea costului pregătirii

profesionale a salariaţilor din instituţiile sanitare, care se efectuează pe baza de contract cu

unităţile specializate.

20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii:

Cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică executate prin terţi;

Asigurarea auto;

Prejudiciile cauzate unităţii şi încasate ulterior, sumele ce se încasează conform

hotărârilor judecătoreşti.


Cheltuielile de capital se estimează ţinându-se cont de propunerile justificate ale

secţiilor şi compartimentelor pe bază de documentaţii tehnice, în condiţiile legii.

Cheltuielile ce se înscriu în buget se reevaluează prin estimarea sumelor ce se pot

obţine pentru serviciile medicale furnizate conform metodologiei de calcul al decontării

48

serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (DRG, tarif pe caz ponderat, plata pe

serviciu medical, tarif pe zi de spitalizare, UPU etc).

În cazul în care spitalul primeşte sume pentru programe naţionale de sănătate,

calculul necesarului se face în funcţie de prevederile privind normele de organizare şi

finanţare a programelor naţionale de sănătate.

În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru

investiţiile deja începute şi pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiective de

investiţii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi

finalizare până la încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi

intervenţiilor.


Cheltuieli de capital = Necesarul de investiţii în anul de plan * Costul investiţiilor

aprobat de forul cu modificarea cu, coeficientul de inflaţie.

Pentru anul 2011, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile de capital

au avut următoarea configuraţie:

Construcţii Maşini, echipamente şi mijloace de

transport

Investiții noi

și în

continuare

Alte active fixe

0 RON 800 000 RON 625 000 RON 1 525 000 RON

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

În etapa de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli, comitetul director trebuie

să analizeze resursele posibile şi cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget

fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi

furnizate, alte resurse, dezvoltarea sau restructurarea unor activităţi.

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează de către departamentul

financiar-contabil, baza centralizării de către acesta a propunerilor prezentate de

conducătorii secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, având în vedere:

49

a) estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a

serviciilor medicale, alte prestaţii şi activităţi;

b) cheltuielile necesare şi priorităţile stabilite pentru activitatea de acordare a

asistenţei medicale şi alte activităţi;

c) realizarea echilibrului financiar între veniturile şi cheltuielile cuprinse în

proiectul de buget.

Compartimentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte

compartimente pentru întocmirea indicatorilor:

de la Departamentul de resurse umane pentru întocmirea statelor de plată ale

salariaţilor şi realizează centralizarea lor;

de la Departametul de aprovizionre şi depozitare centralizează consumurile

materiale şi celelalte cheltuieli ale clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din

diverse surse.

Fluxul informaţional privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli este

prezentat în figura nr.3.

50

Fig. Nr.3. Fluxul informaţional privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

51

1. Departamentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte

compartimente pentru întocmirea indicatorilor de venituri şi cheltuieli. Se folosesc indicatori

statistici şi fizici.

Aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli de către managerul spitalului

şi cu acordul organului ierarhic superior, se face după caz;

repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat pe secţii şi compartimente din

structura spitalului;

modificarea bugetului de venituri şi cheltuieli de către structurile care l-au aprobat.

2. Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli este dezbătut de către membrii

onsiliului după care este înaintat spre aprobare Ministerului Apărării .Către Direcţia

Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de finanţare. Aceasta, la

rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere de fonduri la

minister.

3. La nivelul ministerului are loc studiul indicatorilor bugetari de venituri şi

cheltuieli precum şi a justificărilor acestora. În cazul unui verdict pozitiv din partea

ministerului, bugetul de venituri si cheltuieli este aprobat şi remis directorului în vederea

îndeplinirii prevederilor din acesta.

4. De la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate se primesc cele mai multe

fonduri. Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către reprezentantul

spitalului cu conducerea C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J, în funcţie de indicatorii stabiliţi în

contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru

furnizarea serviciilor medicale ce urmează a se contracta.

Reprezentanţii autorităţii de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătăţii Publice,

după caz, au rol de supraveghere a procesul a procesului de negociere

Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se încheie un contract de servicii

medicale anual cu CASAOPSANAJ.

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul

exerciţiului financiar, în limita disponibilului de prevederi la cheltuieli pe subdiviziuni

(subcapitol, titlu., articol şi alineat) la care se încadrează plata respectivă şi a disponibilului

din cont.

52

Capitolul III

Finanţarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgență “Iacob

Chizac” din Iași

3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice

Conform Hotărârii nr. 584 din 23 iunie 2005 privind finanţare unităţilor sanitare

din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească,

sursele de finanţare ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihac- Iaşi, sunt următoarele:

Venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii

Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești – C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J.

Alte venituri din domeniul sănătăţii – venituri proprii

Alocaţii de la bugetul de stat( transferuri).

Veniturile proprii provin din prestări servicii pentru alte unități spitalicești care nu

dețin dotarea necesară sau aparatura existentă; dotarea acestuia nu este funcțională pentru

efectuarea investigațiilor paraclinice pentru bolnavii internați, de la societăți de asigurări de

viață și societăți de asigurări private de sănătate, persoane fizice care beneficiază de servicii

medicale la cerere.

Veniturile proprii evidențiate și realizate de unitatea sanitară se depersonalizează în

cadrul bugetului, respectiv sumele încasate care nu au o anumită destinație și pot fi utilizate

pentru cheltuieli curente și de capital. Fac excepție veniturile din sumele alocate de la bugetul

de stat, Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul constituit din

contribuțiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și băuturi alcoolice.

Există posibilitatea finanţării unor cheltuieli pe baza veniturilor obţinute din donaţii

şi sponsorizări, dar în ultimii 3 ani, această sursă a fost inexistentă.

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.,

reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli.

Din punct de vedere legislativ Contractul - cadru specifică condiţiile finanţării şi

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile

proprii se realizează din mai multe surse, dar nu au o valoare foarte mare.

Analiza surselor de finanţare poate servi la identificarea proporţiei participării

fiecărei surse în totalul resurselor constituite la nivelul instituţiilor:

53

Sursele pot fi structurate în :

Bugetare ;

Extrabugetare.

Finanţarea bugetară

Cea mai mare sursă de venit o reprezintă transferurile din Fondul unic al

asigurărilor sociale de sănătate , având ca ordonator principale de credite - Casa Naţională

de Asigurări de Sănătate

Ordonatorul secundar de credite este C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, iar finanţarea se

realizează lunar, până la data de 10 ale lunii, când se achită integral suma aferentă lunii

expirate.

Pentru celelalte prestaţii, spitalul emite facturi la sfârşitul lunii pentru luna expirată,

facturi cu valoarea serviciilor prestate. C.A.S.A.O.P.S.N.A.J virează bani (contravalorea

facturii) în termen de 5 zile de la data înaintării documentelor de plată. Facturile sunt însoţite

obligatoriu de documentele specifice de raportare pentru fiecare tip de asistenţă medicală

Din fondurile primite de la CNAS se asigură finanţarea următoarelor categorii de

cheltuieli:

Cheltuieli de personal ( cheltuieli cu salariile, contribuţia asig.soc. de stat, cheltuieli

constituirea fondului de şomaj, contrib.const. fondului asigurărilor sociale de sănătate,

deplasări, detăşări, transferuri)

Cheltuieli materiale


Finanţarea unor programe de perfecţionare şi specializare a salariaţilor;

De la bugetul de stat se asigură:

realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate;

dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;

investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în

execuţie;

expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de

alte cazuri de forţă majoră;

54

modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum

şi efectuarea de reparaţii capitale;

activităţi didactice şi de cercetare;

alte cheltuieli curente şi de capital.

Spitalul poate primi cu titlu gratuit medicamente prin programele naţionale de

sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi alte

bunuri din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile,

precum şi din donaţii şi sponsorizări

2. A doua sursă de venit principală o reprezintă transferul de la Ministerul Apărării, prin

credite bugetare. Ordonator secundar de credite este Direcţia medicală a MAPN. Pe baza

surselor primite se asigură finanţarea cheltuielilor prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.

584, din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine

publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.

Finanţarea extrabugetară

Veniturile extrabugetare se încasează şi contabilizează de instituţia spitalicească potrivit

normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat şi fără

afectarea alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului

financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din

veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.

Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultaţii, tratamente, investigaţii;

prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice

ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia

certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii de

persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane

fizice şi juridice.

55

Tabelul nr.3 Structura surselor de finanţare a cheltuielilor în ultimii 3 ani

SURSA DE FINANŢARE 2009 2010 2011

Venituri proprii 272 898 RON 467 671 RON 1 755 000 RON

Alocații de la bugetul de stat 4 553 000 RON 5 265 000 RON 625 000 RON

Venituri din contracte

încheiate cu

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

8 097 436 RON

10 232 533 RON

13 723 000 RON

SUBVENŢII DE LA ALTE

ADMINISTRAŢII

- - 5 356 000

Venituri totale 12 923 334 RON 16 030 482 RON 21 496 000 RON

Graficul nr.8 Evoluția veniturilor totale în cadrul Spitalului Militar Iași

Conform graficului nr.8 se observă o tendința ascendentă a totalului veniturilor în

cadrul spitalului în perioada analizată.

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

2009 2010 2011

Venituri totale (RON)

56

Tabelul nr.4 Ponderea surselor de finanţare în totalul veniturilor

SURSA DE FINANŢARE 2009 2010 2011

Venituri proprii 2.11% 2.91% 8.16%

Alocații de la bugetul de

stat (+subvenții de la alte

administrații pentru anul

2010)

35.23% 32.84% 27.82%

Venituri din contracte

încheiate cu

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

62.65% 63.83% 63.83%

Graficul nr. 9 Evoluția ponderilor veniturilor proprii în totalul veniturilor

Graficul nr. 10 Ponderea alocațiilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor

0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%

2009 2010 2011

57

Graficul nr. 11 Ponderea veniturilor din contracte încheiate cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. în

totalul veniturilor

Conform graficelor 9,10, 11 se constată o oarecare constanță în ceea ce privește

ponderea fiecărui tip de venit în totalul veniturilor.

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

2009 2010 2011

40.00%

45.00%50.00%

55.00%

60.00%65.00%

70.00%

75.00%80.00%

2009 2010 2011

58

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

În procesul execuţiei bugetare,cheltuielile parcurg, mai multe momente sau etape distincte

cum ar fi : angajarea,lichidarea,ordonantarea si plata.

1.Angajarea cheltuielilor

Este elementul concret,dinamic, faptic care genereaza obligaţia de a plăti o suma de

bani unui terţ cu susţinere juridică (lege,contract,decizie,hotărîre,etc.).

Cu alte cuvinte angajarea este consecinţa deciziei luate în mod deliberat de un organ al

administraţiei de stat.Competenţa in angajarea cheltuielilor,revine,de regulă,conducatorilor de

instituţii publice in calitate de ordonatori de credite bugetare. In execuţia

chetuielilor,angajarea este considerată etapa cea mai importantă întrucât ea presupune

încadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate.

2.Lichidarea cheltuielilor

Este operaţia prin care se constată serviciul realizat in favoarea instituţiei şi se

determină suma de plată.

3.Ordonanţarea cheltuielilor

Constă in emiterea ordinului de plată (a dispoziţiei dată în acest sens) privind sume de

bani in favoarea unui terţ.Sediul operaţiunii este acelaşi compartiment financiar-contabil al

ordonatorului de credite bugetare.

4.Plata cheltuielilor

Semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de

instituţii.Răspunderea operaţiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili

plătitori).

Finanţarea de la bugetul de stat se conturează distinct prin deschiderea şi repartizarea de

credite bugetare şi are în vedere punerea la dispoziţia instituţiei publice a mijloacelor băneşti

conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe:

Cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate numai dacă sunt prevăzute în mod expres în

acte normative sau autorizări specifice date in baza Legii finanţelor publice;

59

Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent în legatură cu

necesitatea, oportunitatea si legalitate cheltuielilor;

Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei

acordate;

Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din

bugete.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Deschiderea de credite bugetare la Spitalul Militar, presupune prezenţa următorelor

instituţii:

instituţia centrală în numele Guvernului răspunzatoare de gestiunea bugetară

(Ministerul Finanţelor Publice),

ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Apărării Naţionale ),

ordonator secundar de credite- Direcţia Medicală a MAPN

Trezoreria, ca unitate bancara specializata.

Etape în contractarea creditului bugetar

Iniţiativa în deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite

bugetare care se adresează finanţatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în

curs pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor

bugetare”.

Ordonatorul principal de credite bugetare prezintă o „nota justificativa” privind

creditele bugetare solicitate cu precizări privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital.

Pe baza acestei cereri, finanţatorul analizează solicitările, prin verificarea bugetului de

venituri si cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi

încadrarea lor in bugetul aprobat.

Finanţatorul dispune către Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti

deschiderea de credite bugetare, dispoziţie data printr-un exemplar din cererea de deschidere

de credite bugetare. La Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti se

60

consemnează deschiderea creditului bugetar şi înregistrarea prin acelaşi exemplar din cerere,

in evidenta proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama Ministerului Apărării Naţionale.

Finanţatorul informează ordonatorul principal de credite bugetare.

Repartizarea creditelor bugetare se realizează la iniţiativa ordonatorului principal

de credite bugetare care întocmeşte o dispoziţie bugetară de repartizare. Dispoziţia însoţeşte

cererea de deschidere de credite bugetare cu adresare directa către Trezoreria Finanţelor

Publice a municipiului Bucureşti. Aceasta înregistrează în evidenta proprie repartizarea

creditelor bugetare şi transmite dispoziţii de repartizare a sumelor din contul Ministerului

Apărării Naţionale în Spitalului Militar din Iaşi către Trezoreria din Iaşi.

În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă

principiul destinaţiei acordate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente

(finanţarea funcţionării) şi cheltuieli de capital (finanţare de dezvoltare).

Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusa unor reguli,

principii foarte stricte după care sunt solicitate şi apoi întrebuinţate sume de bani din bugetele

publice.

Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea

efectuării plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plata pentru

efectuarea plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limita de suma si factura cu

dispoziţie de încasare

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu

mijloace bănesti sau alocarea de fonduri.Particularitatea,în acest caz ,derivă din faptul că

acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilitaţii existente in cont.Altfel spus,pentru

unitaţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se

consemnează încasarile din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de

echilibrare (sume defalcare din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferuri din acelaşi

buget în completare).Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de

credite bugetare (presedinţii consiliilor judeţene şi,respectiv,primarii,la localitaţi.Aceştia

stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu,avandu-se în vedere

propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local,necesarul de cheltuieli,veniturile proprii

şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare,din care se acoperă plaţile respective.

61

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru

cheltuieli

Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se

încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

Dupa deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare , ordonatorii de credite au dreptul

sa dispună de mijloace bănesti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise in bugetele lor.

Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă

din prevederile legislatiei finanţelor publice si anume:

Utilizarea fondurilor in conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli ( şi in concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare ) in limita

creditelor bugetare aprobate pe an şi trimestru;

Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducatorului

compartimentului financiar-contabil (sau al înlocuitorului de drept ).

Utilizarea efectivă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar şi în

conturi bancare (fără numerar).

Plăţile in numerar constau în salarii, burse, avansuri în contul cheltuielilor de

deplasare , alte drepturi cuvenite personalului.

Plăţile prin conturile bancare apar în toate cazurile cu terţe persoane juridice (

procurare de materiale, achitare furnizori, plăţi pentru către bugetele publice etc.)

Pe parcursul execuţiei financiare, pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate , in cazul

renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea

dispoziţiei bugetare de retragere ( la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori).

Ministerul Finanţelor Publice, in ce priveşte finanţarea din bugetul de stat, poate

aproba virări de credite de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc

treceri de unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu aprobarea modificărilor

corespunzătoare în indicatorii financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).

Intervenţiile pentru tehnice pentru asupra utilizării creditelor bugetare mai au şi alte

corespondente de acţiune ca:

Retragerea de credite bugetare in anumite condiţii;

Blocarea şi deblocarea creditelor bugetare.

62

Plăţi pentru cheltuieli bugetare prin Trezoreria Finanţelor Publice

Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori

repartizate astfel:

În conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de

venituri şi cheltuieli (curente);

În conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de

credite care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare.

Ele pot fi dispuse: în numerar, prin casieriile instituţiilor; prin decontarea din cont in

favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente, materiale, combustibil, energie termică, au

prestat servicii sau au executat lucrări.

Instrumentele de plată sunt: cecul pentru eliberarea numerarului; ordinul de plată prin care

ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi din conturile sale in favoarea

agenţilor economici sau a bugetelor publice; factura cu dispoziţie de încasare întocmită

(potrivit convenţiei) de furnizori pentru o instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri,

combustibili etc.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care

dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,

prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuielor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile

deschise ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de

cheltuieli aprobate.La aceste documente, ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi

înscrisuri cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Normele metodologice de organizare si funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice

au prevederi distincte pentru ceea ce se cheamă plăţi dispuse prin unităţile operative ale

acesteia.In acest sens pot fi enumerate următoarele referiri tehnice:

Dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie din credite bugetare

deschise şi repartizate(prezentate, in mare măsură, anterior);

Efectuarea de plăţi din creditele deschise din bugetul de stat pentru salarii; deplasări,

detaşări si transferuri la instituţiile publice; cheltuieli materiale; garanţia bugetară

63

acordată instituţiilor publice; subventii si transferări din bugetul de stat (pentru

instituţii publice pentru bugetele locale,privind bursele pentru elevi si studenţi; pentru

pensii şi ajutoare ,militari şi alte persoane etc.); cheltuieli de capital; utilizarea de

către instituţii a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor; reconstituirea creditelor

bugetare si reîntregirea plăţilor de casă la instituţiile publice;

Efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;

Efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurarărilor

sociale de stat;

Casele de plăţi şi închiderea acestora ;

Plăţi din conturile de disponibilităţi : din fonduri cu destinaţie specială, din mijloace

extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele in depozit, privind fondul de

tezaur etc.

Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună în intervalul 5-15 al fiecărei luni,

pentru luna precedentă.Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se

face prin ordinul ministrului finanţelor publice.

La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea ridicării sumelor necesare plăţii

salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă compartimentului control şi evidenţa

cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite documente (cecul pentru ridicarea din

cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii de asigurări sociale, dacă este cazul;

ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii reţinut, a contribuţiilor datorate

către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările sociale de sănătate; ordinul de plată

însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care se virează salariile nete la băncile

comerciale, în sistemul de plăţii prin carduri; situaţia recapitulativă a salariilor pe lună etc.).

După analiză, verificare si întroducerea în documente a modificărilor rezultate,

compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel : mai întâi vizează cecul

pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl

remite casieriei pentru eliberarea sumei, apoi reţine ordinele de plată pentru înregistrarea şi

întocmirea formelor de decontare în bănci.

64

Încheierea exerciţiului bugetar

Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni,

proceduri şi atitudini care, potrivit legislaţiei finanţelor publice, au menirea să contureze cu

exactitate nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile

bugetare.

Execuţia bugetară se încheie la data de 31 Decembrie a fiecărui an, fapt care conduce

la anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal-bugetare. Astfel, orice venit

neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată,şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare,

dar neplătită se trec,în contul bugetului pe anul muncitor.În acelaşi timp, creditele bugetare

neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept.

Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme ori instrucţiuni, pentru cei

implicaţi in relaţiile bugetare, o serie de măsuri în legătură cu închiderea execuţiei bugetare şi

anume : realizarea veniturilor pe total, în structură, şi pe titulari concomitent cu orientarea

controlului fiscal în acest sens; utilizarea cu maxima eficienţă şi în regim sever de economii a

fondurilor bugetare; efectuarea operaţiunilor de tehnică bugetară privind încheierea

exerciţiului bugetar etc.

Încheierea propriu-zisă a exerciţiului bugetar presupune şi acţiuni concrete de genul:

Retragerea mijloacelor băneşti neutilizate şi anularea creditelor bugetare deschise si

repartizate;

Prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investiţii;

Întocmirea de dări seamă asupra execuţiei financiare etc.

Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice, inclusiv cele ale ordonatorilor de

credite bugetare au în structura lor următoarele:

La venituri : prevederi bugetare iniţiale ; proceduri bugetare definitive; incasări

realizate;

La cheltuieli : credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi efectuate.

Ministerul Finanţelor Publice întocmeste anual contul general al datoriei publice a

statului ce cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe precum şi

situaţiile garanţiilor guvernamentale pentru credite (intern şi extern) primite de către alte

persoane juridice.Contul general al datoriei publice a statului este anexat la contul anual de

execuţie a bugetului de stat ce se depune la Parlament.

Încheierea exerciţiului financiar bugetar constă, în sensul implicării Trezoreriei

Finanţelor Publice pe următoarele coordonate de acţiune: măsuri ce se iau de către

65

ordonatorii de credite bugetare ; măsuri aplicate de trezorerii ; operaţii contabile privind

încheierea exerciţiului bugetului de stat ; operaţii contabile privind încheierea exerciţiului

bugetului asigurărilor sociale de stat ; operaţii finale ale încheierii conturilor.

3.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Figura nr.4 Fluxuri informaţionale privind finanţarea spitalului

Direcţia Medicală a MAPN

ordonator secundar de credite

C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J

Ordonator secundar

Trezoreria Finanţelor

Publice Bucureşti

Fondul unic al asigurărilor

sociale de sănătate

CNAS- ordonator

principal de credite

Bugetul de stat

Ministerul Apărării

ordonator principal de

credite

Spitalul militar de urgenţe Iacob Czihac- Iaşi

ordoantor de credite tertiar

Trezoreria Finanţelor

Publice Iaşi

Credite bugetare

66

În urma aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli are loc transferul lunar de către

CASAOPSANAJ, până în data de 10 ale lunii, valoarea lunară a contractului pentru luna

anterioară.

Transferul are loc prin intermediul Trezoreriei. Lunar, spitalul depune deconturi şi

facturi; la C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J. se verifică dacă se încadrează în prevederile contractului.

Pentru decontările lunare se foloseşte ca instrument - ordinul de plată. Sumele

necesare plăţii salariilor se obţin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont

transformându-se în numerar.

Trezoreria din Iaşi înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile bugetare

şi extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe

principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor

credite bugetare.

Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în

contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective care redă

valoarea creditului (rulaj cumulat).

Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a

facturii fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor

documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli.

Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată pentru deplasare i se

ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau facturile fiscale,

după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

67

Bibliografie

1. Gabriel Ştefura, Bugete publice şi fiscalitate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,

Iaşi, 2005;

2. Gabriel Ştefura, Proces bugetar public,Ediția a II-a, Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi, 2010;

3. Legea 95/ 14 aprilie 2006 privind reforma în sănătate;

4. Legea cadru nr 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri

publice;

5. Legea nr. 270/2003 – Legea spitalelor;

6. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;

7. OUG 32/2011 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul

sănătății.

68

ANEXE

Documents

Czihac Iasi GFIP