BibliotecaBiblioteca

Bibiloteca a reprezentat Bibiloteca a reprezentat îîn spatiul lugojan un vechi n spatiul lugojan un vechi instrument de culturinstrument de culturăă a spiritualit a spiritualităătii romtii româânesti,si a nesti,si a avut un rol important avut un rol important îîn educatia locuitorilor din orasul n educatia locuitorilor din orasul nostru.nostru.

Lugojul a cunoscut o continuLugojul a cunoscut o continuăă dezvoltare dezvoltare îîn domeniul n domeniul rrăăspspâândirii cndirii căărtirtiii,datorat,datoratăă,de-a lungul vremii,at,de-a lungul vremii,atâât t institutiilor specializate,respenctiv bibliotecilor si institutiilor specializate,respenctiv bibliotecilor si societsocietăătilor de lecturtilor de lecturăă,c,câât si unor initiative particulare.t si unor initiative particulare.

Despre o activitate organizatDespre o activitate organizatăă si sistematic si sistematicăă cu cartea cu cartea nu se poate vorbi efectiv,decnu se poate vorbi efectiv,decâât t îîncepncepâând nd cu anul cu anul 1944,deoarece1944,deoarece

bibliotecile scolare sau bisericesti nu au dispus de bibliotecile scolare sau bisericesti nu au dispus de fonduri si de conditii materiale care sfonduri si de conditii materiale care să ă asigure o asigure o cuprindere masivcuprindere masivăă a cititorilor,s a cititorilor,săă organizeze organizeze actiuni de popularizare si de difuactiuni de popularizare si de difuzzaarre a ce a căărtii rtii pentru diferitele categorii socio-profesionale din pentru diferitele categorii socio-profesionale din oras.oras.

ÎÎn anul 1950,ia fiintn anul 1950,ia fiintăă,actuala bibliotec,actuala bibliotecăă municipalmunicipalăă,cu un fond de 43.000 volume,av,cu un fond de 43.000 volume,avâând nd douădouă secti sectiiide de îîmprumut si o salmprumut si o salăă de lectur de lecturăă de 30 de 30 de locuri.Biblioteca este adde locuri.Biblioteca este adăăpostitpostităă îîntr-o clntr-o clăădire dire proprie si posedproprie si posedăă conditii optime de a r conditii optime de a răsăsppâândi ndi stiinta de carte stiinta de carte îîn rn râândul publicului.Fondul ndul publicului.Fondul enciclopedic,evidenta alfabeticenciclopedic,evidenta alfabeticăă si clasificare si clasificare zecimalzecimalăă,utilizat,utilizatăă îîn organizarea cn organizarea căărtilor,rtilor,îîn n structura fondului,existenta unui mare numstructura fondului,existenta unui mare număăr de r de publicatii periodice si cotidiene,oferpublicatii periodice si cotidiene,oferăă posibilitatea posibilitatea unei împrumutări exemplareunei împrumutări exemplare

pentru public.pentru public.

S-a acordat prioritate cS-a acordat prioritate căărtii rtii îîn limba romn limba româânnăă si de si de limblimbăă st strărăininăă menite s menite săă contribuie la r contribuie la răăspandirea spandirea stiintei de carte.stiintei de carte.

Sub Sub îîndrumarea Bibliotecii municipale din Lugoj ndrumarea Bibliotecii municipale din Lugoj sunt sunt îîncncă douăă două filiale(Tapia si Maguri-sate filiale(Tapia si Maguri-sate apartinatoare municipiului)apartinatoare municipiului),,dotate cu fondul de dotate cu fondul de carte necesar desfcarte necesar desfăăsursurărăriii i ununeei lecturi variate i lecturi variate pentru toate categoriile de populatie.pentru toate categoriile de populatie.

ÎÎn dorinn dorinţţa de a ra de a răăspunde prompt solicitspunde prompt solicităărilor unor rilor unor cititori,cu unele ccititori,cu unele căărti care nu existrti care nu existăă îîn bibliotecn bibliotecăă,se ,se foloseste schimbul interbibliotecar cu diferite foloseste schimbul interbibliotecar cu diferite bilbioteci din tarbilbioteci din tarăă:Timisoara, Cluj, :Timisoara, Cluj, Iasi,Bucuresti,satisfIasi,Bucuresti,satisfăăccâându-se, cererile cititorilor.ndu-se, cererile cititorilor.

PALATUL BEJAN

Activitatea muzeisticActivitatea muzeisticăă

Interesul pentru istoria Lugojul,a arheologiei si aInteresul pentru istoria Lugojul,a arheologiei si a altor altor izvoarelizvoarel documentaredocumentare pentru relevarea evoluţiei pentru relevarea evoluţiei culturii materiale şi spirituale datează de la culturii materiale şi spirituale datează de la îîncepencepeputulputul secolul al XIX-lea,din initiativa unui grup secolul al XIX-lea,din initiativa unui grup de intelectuali.de intelectuali.ÎÎn decembrie 1905,o adunare publicn decembrie 1905,o adunare publicăă,la ,la care au luat parte profesori,ingineri,juristi din orasele care au luat parte profesori,ingineri,juristi din orasele Lugoj,Caransebes,Oravita,Orsova,Anina si Resita a Lugoj,Caransebes,Oravita,Orsova,Anina si Resita a hothotăărrâât t îînfinfiiintarea”Reuniunii de Muzeu a Comitatului ntarea”Reuniunii de Muzeu a Comitatului Caras-Severin”cu sediul Caras-Severin”cu sediul îîn Lugoj.n Lugoj.

ÎÎn septembrie 1931,un comitet de initiativn septembrie 1931,un comitet de initiativăă îîn frunte n frunte cu Ioan Boros si profesorul de istorie Traian Simu si-a cu Ioan Boros si profesorul de istorie Traian Simu si-a propus reactivareapropus reactivarea”Reuniunii de Muzeu” şi în acest ”Reuniunii de Muzeu” şi în acest scop solicita un fond minim prefecturii pentruscop solicita un fond minim prefecturii pentru

înfiinţarea efectivă a “Muzeului judeţului înfiinţarea efectivă a “Muzeului judeţului Severin”.Severin”.

Perioada anilor ‘39-’45 au fost vitregi Perioada anilor ‘39-’45 au fost vitregi pentru cultura orasului.Abia in anul 1949 pentru cultura orasului.Abia in anul 1949 îîncepe reorganizarea pe baze noi a ncepe reorganizarea pe baze noi a muzeului lugojean.muzeului lugojean.ÎÎn anii 1949-1950,pe n anii 1949-1950,pe baza activitatii intense a unui colectiv de baza activitatii intense a unui colectiv de profesori de istorie,s-a profesori de istorie,s-a îînfiintat un nucleu al nfiintat un nucleu al colectiilor permanente,astfel colectiilor permanente,astfel îîncncâât la 30 t la 30 decembrie 1950,a fost deschis pentru public decembrie 1950,a fost deschis pentru public Muzeul de isorie din Lugoj.Colectivul muzeal Muzeul de isorie din Lugoj.Colectivul muzeal este preocupat de este preocupat de îîmbogatirea colectiilor mbogatirea colectiilor Muzeului,a documentelor istorice,extinde Muzeului,a documentelor istorice,extinde campaniile de scampaniile de săăppăături arheologice pentru turi arheologice pentru îîmbogmbogăătirea pieselor de istorie si etnografie.tirea pieselor de istorie si etnografie.

Pe baza unei ample actiuni de Pe baza unei ample actiuni de cercetare,cunoastere si achizitionare a pieselor din cercetare,cunoastere si achizitionare a pieselor din domeniul etnografic caracteristic zonei Lugoj,a fost domeniul etnografic caracteristic zonei Lugoj,a fost deschisdeschisăă la Buzias o expozitie permanent la Buzias o expozitie permanentăă de art de artăă popularpopularăă,care a st,care a stâârnit interes din partea publicului rnit interes din partea publicului local si, local si, îîndeosebi,a vizitatorilor statiunii balneare.ndeosebi,a vizitatorilor statiunii balneare.

Descoperirile efectuate pe teritoriul orasului Lugoj Descoperirile efectuate pe teritoriul orasului Lugoj au scos la ivealau scos la ivealăă piese si unele din paleolitic,epoca piese si unele din paleolitic,epoca bronzului,ceramicbronzului,ceramicăă din evul mediu,arme si unelte din evul mediu,arme si unelte din sec. al XVII-lea,demonstrdin sec. al XVII-lea,demonstrâând vechimea orasului nd vechimea orasului care conform cercetcare conform cercetăărilor actuale dateazrilor actuale dateazăă din anul din anul 1334.1334.ÎÎncepncepâând din anul 1968,Muzeul de Istoriend din anul 1968,Muzeul de Istorie şi şi etnografie din Lugoj esteetnografie din Lugoj este

adadăăpostit de o clpostit de o clăădire veche,dire veche, de de epocă, ea însăşi un monument epocă, ea însăşi un monument arhitectonic,arhitectonic,undeunde se găsesc se găsesc adăpostiteadăpostite treitrei secti sectiii de baz de bazăă:istorie:istorie--arheologie,istoria oraşului şi arheologie,istoria oraşului şi etnografie etnografie .. ÎÎn ultimin ultimiii ani a avut loc ani a avut loc reorganizarea expozitiei permanente reorganizarea expozitiei permanente punpunâându-se accentul pe istorie localndu-se accentul pe istorie locală ă si specificul etnografic din Lugoj si si specificul etnografic din Lugoj si Lunca Timisului.Lunca Timisului.

TeatrulTeatrul

ÎÎntre artele cu vechi traditii ntre artele cu vechi traditii îîn Banat se numn Banat se număărrăă si si teatrul.El urmteatrul.El urmeeazazăă îîn ordine dupn ordine dupăă muzic muzicăă,ale carei ,ale carei îînceputuri dateaza din sec.al XIX-lea.Primul edificiu nceputuri dateaza din sec.al XIX-lea.Primul edificiu teatral din Lugoj a fost inaugurat la 1 octombrie teatral din Lugoj a fost inaugurat la 1 octombrie 1855.1855.

Primul spectacol a fost dat de diletantii din Lugoj Primul spectacol a fost dat de diletantii din Lugoj la 10 mai 1841,cu piesa religioasa”Ephemerides la 10 mai 1841,cu piesa religioasa”Ephemerides five Darium Ven Contentus Lugosensis”five Darium Ven Contentus Lugosensis”un un jurnaljurnal Ordinului minoritatilor.Ordinului minoritatilor.

Trupa lui Iosif Farcas era formatTrupa lui Iosif Farcas era formatăă, din actori , din actori profesionişti,profesionişti,

veniti de la Arad,cveniti de la Arad,câât si din diletanti lugojeni,t si din diletanti lugojeni,a a juc jucatat un rol important un rol important îîn progresul teatrului romn progresul teatrului româânesc nesc din Transilvania, prin promovarea specdin Transilvania, prin promovarea spectatacolului colului îîn n limba romlimba româânnăă si turneele organizate si turneele organizate îîn orase cu n orase cu vechveche e traditi traditiee artistic artisticăă din Ardeal. din Ardeal.

Interesul pentru poezie si teatru a fost stimulat si Interesul pentru poezie si teatru a fost stimulat si de activitatea revolutionarului Eftimie de activitatea revolutionarului Eftimie Murgu,preocupat de filozofie,literatura si folclor,de Murgu,preocupat de filozofie,literatura si folclor,de discipolii acestuia,discipolii acestuia,îîntre care,la loc de frunte,se afla ntre care,la loc de frunte,se afla Constantin Udrea.Constantin Udrea.

ÎÎn vara anului 1892 la Lugoj a fost n vara anului 1892 la Lugoj a fost reprezentatreprezentată,ă,pentru prima oarpentru prima oarăă,opera ,opera romromââneasca”Crai nou”de Ciprian neasca”Crai nou”de Ciprian Porumbescu,reluatPorumbescu,reluatăă apoi cu succesc sporit apoi cu succesc sporit îîn anul n anul 1904,c1904,câândnd,, despre interpretarea ei despre interpretarea ei magistrală,a magistrală,a scris în elogios dirijorulscris în elogios dirijorul

si compozitorul Iosif Velceanu din Resita.si compozitorul Iosif Velceanu din Resita.

ÎÎn organizarea filialei Lugoj a Societn organizarea filialei Lugoj a Societăătii pentru tii pentru fond de tearu romfond de tearu româân a jucat un rol important n a jucat un rol important ttâânnăărul actor si regizor Aurel P.Banutiu,director rul actor si regizor Aurel P.Banutiu,director artistic al Societatii.Un obiectiv important al artistic al Societatii.Un obiectiv important al alctivitalctivităătii formatiilor de teatru din Lugoj l-au tii formatiilor de teatru din Lugoj l-au constituit deplasconstituit deplasăările si turneele rile si turneele îîn n îîmprejurimi mprejurimi si pe Valea Jiului,precum si si pe Valea Jiului,precum si îîn alte multen alte multe alte alte localitlocalităăti bti băănnăătene,spectacolele lor bucurandu-tene,spectacolele lor bucurandu-se de mult successe de mult succes şi fiind elogiate de presă. şi fiind elogiate de presă.

Paralel cu activitatea formatiilor de teatru Paralel cu activitatea formatiilor de teatru îîn n limba romlimba româânnăă la Lugoj,au existat si echipe la Lugoj,au existat si echipe maghiare si germane,iar maghiare si germane,iar îîn perioada interbelicn perioada interbelicăă chiar un cerc de teatru chiar un cerc de teatru îîn limba francezn limba francezăă..

ÎÎn anul 1947 si-a n anul 1947 si-a îînceput activitatea Teatrul nceput activitatea Teatrul popular al orasului Lugoj,avpopular al orasului Lugoj,avâând ca director pe nd ca director pe profesorul Dimitrie Stan.Formatia a jucat “O profesorul Dimitrie Stan.Formatia a jucat “O noapte furtunoasnoapte furtunoasăă” de I.L.Caragiale, “Zile vesele ” de I.L.Caragiale, “Zile vesele dupdupăă r răăzboi” de Mihail Sadoveanu, “Piatra din zboi” de Mihail Sadoveanu, “Piatra din casa” de Vasile Alecsandri,casa” de Vasile Alecsandri,reluând un repertoriu reluând un repertoriu de ţinută,de ţinută,dar si unele piese contemporane ca dar si unele piese contemporane ca “Ultima etap“Ultima etapăă” de Erich Maria Remarque, ” de Erich Maria Remarque, ““ÎÎndrndrăăzneala” de George Vlad.zneala” de George Vlad.ÎÎn anul 1965,la n anul 1965,la finala celui de-al IV-lea festival bienal al teatrului finala celui de-al IV-lea festival bienal al teatrului de amatori “I.L.Caragiale” colectivul teatrului de amatori “I.L.Caragiale” colectivul teatrului popular din Lugoj a obtinut premiul II si Medalia popular din Lugoj a obtinut premiul II si Medalia de argint cu spectacolul “Montserrat” de Em de argint cu spectacolul “Montserrat” de Em Robles.Robles.

Anul 1967 a Anul 1967 a îînsemnat o datnsemnat o datăă memorabil memorabilăă îîn n istoria teatrului din Lugoj,aniversistoria teatrului din Lugoj,aniversâându-se 125 de ndu-se 125 de ani de la primul spectacol de teatru atestatani de la primul spectacol de teatru atestat documentar în oraşul de pe Timiş.documentar în oraşul de pe Timiş.

La cel de-al V-lea Festival bienal “I.L.Caragiale” La cel de-al V-lea Festival bienal “I.L.Caragiale” din anul 1968,Teatrul popular din Lugoj a participat din anul 1968,Teatrul popular din Lugoj a participat îîn finaln finalăă cu piesa “Broadway Melody 1492” de Jura cu piesa “Broadway Melody 1492” de Jura Soyfer,fiind distins cu titlul de “laureat” si Medalia Soyfer,fiind distins cu titlul de “laureat” si Medalia de aur.de aur.

In 1970 a luat fiintIn 1970 a luat fiintăă sectia german sectia germanăă a teatrului a teatrului popular din Lugoj,inaugurandu-si stagiunea cu popular din Lugoj,inaugurandu-si stagiunea cu piesa “Sosesc desearpiesa “Sosesc desearăă” de Tudor Musatescu.Pentru ” de Tudor Musatescu.Pentru montarea spectacolelor pe scena lugojanmontarea spectacolelor pe scena lugojanăă,au fost ,au fost solicitati pe langsolicitati pe langăă regizorii locali,Ani Serbanescu regizorii locali,Ani Serbanescu Capustin,Martin Mettler si George Berind,regizori Capustin,Martin Mettler si George Berind,regizori profesionisti de prestigiu ca Dan Radu Ionescu,Ioan profesionisti de prestigiu ca Dan Radu Ionescu,Ioan Taub,Aurel Manea,Sergiu Savin.Taub,Aurel Manea,Sergiu Savin.

Anul 1972 a Anul 1972 a îîsemnat si sub aspectul conditiilorsemnat si sub aspectul conditiilor, , materiale,materiale,

tehnice de prezentare a tehnice de prezentare a spectacolelor,un urias pas spectacolelor,un urias pas îînainte.A nainte.A fost inaugurat edificiul complet fost inaugurat edificiul complet renovat si modernizat al teatrului renovat si modernizat al teatrului ororăăsenesc,dat senesc,dat îîn folosintn folosintăă îîn luna n luna decembrie.decembrie.

O mentiune aparte se cuvine fO mentiune aparte se cuvine făăcutcutăă cu privire la turneul efectuat de sectia cu privire la turneul efectuat de sectia germangermanăă îîn n jjudetele:Timis,Arad,Satu-udetele:Timis,Arad,Satu-Mare si Maramures,deplasMare si Maramures,deplasâându-se cu ndu-se cu un apreciabil succes moral si un apreciabil succes moral si realizarea planului de spectacole si realizarea planului de spectacole si spectatorispectatori