12
Despre literatura de sertar Dumitru Anghel: În ultimul nostru dialog am vorbit despre prolertcultism și consecințele lui pe termen lung în literatura română; am discutat și despre breșele din acest sistem, ba chiar despre latura benefică camumflate și nu prea, cu succesele notabile din perioada ”obsedantului deceniu”; dar nu ne-am lămurit în privința conceptului de ”literatură de sertar”, de la care au fost multe așteptări după 89. A existat, există în litereatura română actuală, lit de sertar? Adelina Pop: A existat și există…. ”a tăinui” este un obicei străvechi. Spaimele s-au cuibărit în încercata ființă umană de la începuturile sale. Contradicțiile existenței. Ființa liberă, constrânsă. Fie că este natural, fie că este instituţional, diferențele dintre ceea ce vrei și ceea ce trebuie să vrei, au decis perpetuarea neliniștii. Ceea ce nu putem spune, ceea ce nu putem comunica se închide undeva într-un ”sertar”….. să considerăm că mare parte dintre creatorii de literatură au trăit, în perioada comunistă, toate registrele acestor spaime, cum îi șade bine unei ființe rafinate ”de mileniile afirmării sale”… fiinţă care a rezistat între capacele de fier ale stilului propagandistic. Anihilarea libertăților de gândire este coerciția supremă. Astfel, ajungem la „punctul ochit” al discuţiei noastre, literatura de sertar. Cu excepţia operelor interzise, care s-au publicat după abolirea „lagărului”, preocuparea generală, pe această „speţă”, se îndreaptă, în fapt, către contemporani…cei care, se presupune că, ani buni, au scris jumătate de operă, pentru că cealaltă jumătate nu era „lizibilă” în „penumbra“ societăţii concentraţionare. Jumătate de operă are corespondenţă cu jumătate de măsură. Este vorba de jumătatea de măsură pentru un sens. Câtă vreme sensul nu se face pe deplin cunoscut, în toată descendenţa sa tulburătoate, valoarea operei este amputată…Conţin „sertarele” româneşti aceste amputări? Se repoziţionează literatura romînă după reîntregirea sa „sertaristică”? Aminteam, în dialogul anterior, fără să mă opresc asupra sa, despre samizat…o modalitate ilicită de circulaţie a operelor nepublicabile în sistemul editorial sovietic…o circulație a „sertaristicii“. Prin urmare, fenomenul literaturii de sertar se ratifica, diseminându-se prin orice fel de mijloace….pe mii și mii de kilometri….. fenomen, posibil, în imensa stepă rusă…..Altfel spus, istovitoarea luptă împotriva interdicţiei trebuie să fie cunoscută, pe terenul său și în timpul său. La noi, dacă prima fază – de concepție – a existat, cea de-a doua, nu s-a făcut cunoscută. Poate au fost câteva cazuri…. texte care, dintr-o ”scăpare” a cenzurii, au apărut, apoi, au fost retrase din circuit, iar puținele exemplare rămase, deveneau ilicite. Poate că se mai citeau prin cenacluri texte curajoase, dar majoritatea autorilor păreau, rapid, descurajați… Poate că se citeau texte, imposibil de publicat, în cercuri restrânse…mulți de ”poate că”, dar, cu siguranță, au existat culisele unei rezistențe ideologice foto webcultura.ro

DocumentD

Embed Size (px)

DESCRIPTION

l

Citation preview

Despre literatura de sertarDumitru Anghel:n ultimul nostru dialog am vorbit despre prolertcultismi consecinele lui pe termen lung n literatura romn; am discutati despre breele din acest sistem, ba chiar despre latura benefic camumflatei nu prea, cu succesele notabile din perioada obsedantului deceniu; dar nu ne-am lmurit n privina conceptului de literatur de sertar, de la care au fost multe ateptri dup 89. A existat, exist n litereatura romn actual, lit de sertar?Adelina Pop: A existat i exist. a tinui este un obicei strvechi. Spaimele s-au cuibrit n ncercata fiin uman de la nceputurile sale. Contradiciile existenei. Fiina liber, constrns. Fie c este natural, fie c este instituional, diferenele dintre ceea ce vrei i ceea cetrebuies vrei, au decis perpetuarea nelinitii. Ceea ce nu putem spune, ceea ce nu putem comunica se nchide undeva ntr-un sertar.. s considerm c mare parte dintre creatorii de literatur au trit, n perioada comunist, toate registrele acestor spaime, cum i ade bine unei fiine rafinate de mileniile afirmrii sale fiin care a rezistat ntre capacele de fier ale stilului propagandistic. Anihilarea libertilor de gndire este coerciia suprem. Astfel, ajungem la punctul ochit al discuiei noastre,literatura de sertar. Cu excepia operelor interzise, care s-au publicat dup abolirea lagrului, preocuparea general, pe aceast spe, se ndreapt, n fapt, ctre contemporanicei care, se presupune c, ani buni, au scris jumtate de oper, pentru c cealalt jumtate nu era lizibil n penumbra societii concentraionare. Jumtate de oper are coresponden cu jumtate de msur. Este vorba de jumtatea de msur pentru un sens. Ct vreme sensul nu se face pe deplin cunoscut, n toat descendena sa tulburtoate, valoarea operei este amputatConin sertarele romneti aceste amputri? Se repoziioneaz literatura romn dup rentregirea sa sertaristic? Aminteam, n dialogul anterior, fr s m opresc asupra sa, despre samizato modalitate ilicit de circulaie a operelor nepublicabile n sistemul editorial sovietico circulaie a sertaristicii. Prin urmare, fenomenulliteraturii de sertarse ratifica, diseminndu-se prin orice fel de mijloace.pe mii i mii de kilometri.. fenomen, posibil, n imensa step rus..Altfel spus, istovitoarea lupt mpotriva interdiciei trebuie s fie cunoscut, pe terenul su i n timpul su. La noi, dac prima faz de concepie a existat, cea de-a doua, nu s-a fcut cunoscut. Poate au fost cteva cazuri. texte care, dintr-o scpare a cenzurii, au aprut, apoi, au fost retrase din circuit, iar puinele exemplare rmase, deveneauilicite. Poate c se mai citeau prin cenacluri texte curajoase, dar majoritatea autorilor preau, rapid, descurajai Poate c se citeau texte, imposibil de publicat, n cercuri restrnsemuli de poate c, dar, cu siguran, au existat culisele unei rezistene ideologice

foto webcultura.ro..Rezumativ, admitem c esena manifestrii sertaristice este o supra-poziionare moral, dar c, inconsecvena noastr blnd ne-a fcut mai fragili n capacitatea de a o exterioriza. Iat de ce, pn n acest moment, pare destul de ambigu soluia fenomenului, aplicat literaturii contemporane. Motivele sunt presupuse: lips de susinere, autocenzur, lehamite, frustrarea de a-i vedea pe alii mai puin ndreptii aprnd cu srtarisme i alte motive ataate . Mai limpede este liantul acestei producii: sertarul poate fi singurul aliat al individului ncarcerat de hotarele sfidtoare ale fiziologiei sociale. Ct de stabil este, n condiiile date, coloana de lumin a fiinei creatoare, este o alt poveste. Cred c la noi,literatura de sertareste tulburtoare, prin imposibilitatea sa de a se exprima n deplin ficionalitate; inseria unei realiti subiective decodificate, ntr-o realitate obiectiv codificat, mcar i prin defazare, produce o contrarietate emoional aparte. Discuiile purtate, cndva, despre acest subiect (i reulate din cnd n cnd) au lansat diverse criterii de ncadrare; sintetic i indubitabil, acestea se ndreapt sprecartea scris n perioada comunist, care nu putea fi obiectul unei solicitri editoriale. De aici se revendic memorialistica, cu toate derivaiile sale, preciznd c marea masa documentar a memorialisticii provine din spaiile deteniei comuniste. De altfel, toat literatura nchisorilor este, nendoielnic, de sertar, ca i literatura religioas; nici cartea refuzat de cenzura comunist, nu poate fi exclus. constituente plauzibile ale materiei literare de sertar care, mpreun, ntregesc portretul literaturii romne. n prelungire, a reaminti despre sertarul involuntar (la Marin Niescu), pomenit n dialogul anterior (Despre proletcultism), un involuntar datorat unei lungi amnri (mai bine de 10 ani) a publicarii volumului, urmat de moartea autorului, puin nainte de decembrie 1989. Antinomic, sertarul voluntar al lui Adrian Marino, care, dup cum se tie, a dispus publicarea jurnalului su (Viaa unui om singur) , la 5 ani dup moarte. Revenind la sertarul standard, majoritatea celor dispui s comenteze tema se opresc asupra literaturii memoriale. Criticul G.Grigurcu l desemnaleaz, ca sertarist veritabil pe Victor Iancu, distins filolog, prozator, dramaturg, publicist(..) cu o suit de nsemnri dintre anii 1980 i 1989, deci anii de criz crescnd, ce nu mai putea fi ascuns, a perioadei ceauiste. Textele sunt, prin urmare, nsemnri: memorialisticde sertar, o ebo. Mircea Iorgulescu l numete, cu entuziasm, printre alii, pe Ion Eremia cuGulliver nara Minciunilor,memorii din detenie. Paul Goma i declar sertariti pe Mircea Soltuz i Ion Omescu, oameni de litere i foti deinui n cumplitele spaii concentraionare comuniste. i exemplele curg.Cu suficient suport n descendena sintagmei sunt documentele nepublicate n regimul ceauist din motive de derapaje tezistice. Ar putea servi ca exemplu, Teohar Mihada , fost deinut politic n perioada stalinizat a Romniei, care a btut la porile editurilor cu volumulMemoriile unui deinut politic. ncercarea s-a soldat, din motive clare, cu un eec; cartea va aprea, n 1990, cu alt titlu:Pe muntele Ebal.Se poate reafirma c toposul deteniei comuniste a fost, vdit, cel mai mare donator sertaristic. Marea poezie religioas provine de aici i, n general, un anume vizionarism detaat;Jurnalul fericiriial lui Nicolae Steinhardt, este o ilustrare iluminat a fenomenologiei. Ion Ioanid cu cele cinci volume de memorii:nchisoarea noastr cea de toate zilele.Petre Pandrea cu un mare numr de pagini memorialistice excepionale (Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar;Crugul Mandarinului. Jurnal intim), I.D. Srbu cuJurnalul unui jurnalist fr jurnal.Jurnalul intim valorific, de asemenea, motivul dialogului nostru:Jurnalul unei fiine greu de mulumit(Jeni Acterian),Jurnal(Alice Voinescu),Jurnalul lui Sebastian etc., se plaseaz printre cele mai spectaculoase lecturi ale literaturii romneti. Graie unei susinute campanii editoriale,jurnalulcapt un relief detaat, ca gen literar. Criticul Eugen Simion l atest, printr-un studiu amplu i limpede. Jurnalul intim este prin nsi natura sa literatur de sertar. O istoriografie apropiat de beletristic dar i de textul anonim strvechi! O valoare pluralist.Mrcile sinceritii fac din jurnal o fermectoare producie literar cu evanescene figurate de explozii i extincii intimiste, care, n ciuda marelui Clinescu, nu intr n derizoriu.Luntrea lui Carona lui Lucian Blaga, o ilustrare a marii literaturi de sertaremoionat i sertarul lui Constantin Noica cuRugai-v pentru fratele Alexandru Din sertar se revendic iCe-ar mai fi de spus. Convorbiri libere ntr-o ar ocupatde Liviu Cangeopol i Dan Petrescu, volum aprut n 1990; Dan Petrescu a fost dat afar de la biblioteca universitar din Iai, unde lucra, pentru atitudinea sa anticomunist. Eminescu (emblema instituiei) i-o fi pus aripile-n cap. O pise i el. Cartea lui Stelian Tnase,Corpuri de iluminat, respins de cenzur n anul premergtor revoluiei, este fr doar i poate literatur de sertar. Revenind la chestiunea ntregirii literaturii romne, prin integrarea sertarelor, a rspunde cu da; literatura romn a ctigat mult, primind infuzia de suferin real, n proiectul su ficional. Se adaug valorii, veritabilitate.D. A.:Scriitorul disident Paul Goma s-ar prea c rspunde unei astfel de definiii a sintagmei, sau nici acesta nu are toate datele, ingredientele unei astfel de ideologii culturale?A. P.: Ai marcat, voit sau nu, foarte bine termenul deideologie. Literatura de sertar, ca exigen, se vrea literatura celor morali, cu ideologia anex. Estetic,moraluleste capsulat n cele mai multe dintre definiiile artei. Arta este frumoas imoral, prin capacitatea sa de a crea modele. n modelul unanim al literaturii de sertar, moralitatea surclaseaz frumosul. nainte de a-l pomeni, cainternalizat alfenomenului, pe scriitorul Paul Goma, a vrea s ne amintim c utilizarea expresiei, la noi, a fost strns legat resurecia general. Ce interesa aceast formul, atunci, erau explicit textele imposibil de publicat n sincronizare cu perioada n care au fost scrise, din motive ideologice. Literatura de lagr, literatura celor nchii. Nu att cea din nchisorile reale ale comunismului, ct din cele impuse, protector, de societile comuniste. La nceputul anului 90, se duceau dezbateri aprige pe tema individului moral, care ar fi trebuit s se iveasc dup cderea comunismului; n aceste nenumrate discuii lansate i ntreinute n media s-a vorbit despre literatura de sertar, cu sperane. Se admitea, n perioada postdecembrist, c moralitatea trebuia s prevaleze. Cu total ndreptire, desprins din miezul de foc al materiei, Paul Goma sintetizeaz, condiiile sertaristicii, pornind de la matricea ruseasc a sintagmei. Confirmarea unei atari literaturi se putea face, dup opinia scriitorului, doar dac: prin ceea ce spunea (in scris) nu se arata n acord cu Puterea, gsit la o percheziie, ar fi provocat arestarea i condamnarea autorului precum i a deintorilor acestuia, oricine ar fi fost acetia i, nu n ultimul rnd, un asemenea text nu era de propus editurii. Acestor cerine domnul Goma mai adaugnc dou: cerina de de timp (cnd a fost scris textul, inainte ori dupa 22 decembrie 1989 ?) i de loc, adic: unde a fost scris textul : pe solul RPR/RSR sau in afara lui, la adapost (in emigratie ori in exil)?. Cerine corecte. Astfel privite, textele de setar sunt mai uor de depistat.D. A.:Ce coordonate estetice credei c i s-ar potrivi unui astfel de concept estetici de creaie?A. P.: Este delicat problema pe care o punei; n condiiile declarate, esteticul eapeaz din profunzime. Dar n gereral, estetica textului sertaristic ar trebui s fie aceeai ca i cea sabilit pentru orice alt creaie literar, cu o reveren n plus (pentru a v introduce n concept cu vorbele dumneavoastr). O reveren pentru toi cei care au suferit n numele unor adevruri unanim valabile, dar afirmate doar de ei. Cam ce coordonate s-ar potrivi pentru Blaga cuLuntrea lui Caron, pentruAdio, Europa!de Ion Desideriu Srbu pentruJurnalul fericiriide N. Steinhardt, pentruBiserica Neagrde A.E. Baconsky, pentruUltimul mesager, de Bujor Nedelcovici,GherlaiGarda inversale lui Paul Goma,Ateptnd ceasul de apoi,roman al lui Dinu Pillat,Evadarea tcutde Lena Constante,Clugrul albde Petre Pandrea. volume dePoeziica cele ale lui Nichifor Crainic, Radu Gyr D. A.:Accesul la dosarele securitii ar fi trebuit s aduc la lumin astfel de probe de nonlibertate a creaiei literare, artisticecunoatei astfel de cazuri?A. P.: O s v dau o mostr de dosar cu btaie lung: n anii 85-88, sunt prigonii membrii grupului protestatar Aktionsgruppe Banat (William Totok, Richard Wagner), precum i Herta Mller, care pleac din ar.Premiului Nobel pentru Literatur(din 2009) nu st sub pavilion dublu. i o alta mostr, cnd, rezultatul are, n registru diferit, un alt fel de eternalizare. M gndesc la faimosul inginer-poet Gheorghe Ursu, omort n 1985, n arestul Securitii; se pare c era acolo pentru nite rspunsuri pe care ar fi trebuit s le dea, pe marginea unuijurnal intimscris pe o perioad lung de timp ( 15 ani ) i o coresponden cu Europa Liber.Jurnalulnu va fi fost niciodat recuperat de la Securitate. Sunt alte sute, mii, mai mult sau mai puin rezonante, dar la fel de revolttoare.D. A.:Considerai c n actuala libertate total de opinie n domeniul creaiei literare ar fi necesar o minim cenzur din partea editurilori a industriei beletristice n sectorul valorii literarei al combaterii pornografiei editorialei publicistice..A. P.: Aceast minim cenzur o face publicul cititor, dac editurile nu i-o permit, din motive comerciale; o fac colile, bibliotecile i familiile. Pentru cei formai, cenzura se face la nivelul sinceritii lor cognitive. Cercul se viciaz sau nu, n acest punct.D. A.:Totui,cine credei c ar trebui s-i asume un astfel de amestec, legiferat, fr ndoial, n actul creaiei literare actuale?A.P. Nimeni. Natura profund diferit a omului cere libertate pentru manifestarea sa. Pe de alt parte, spectacolele pornografice nu au nicio legtur cu arta. Sunt extensii ale medeocritii, n cel mai bun caz i ale patologicului, cel mai frecvent.D. A.:Ar putea astfel de msuri de protecie pentru valoareai decena literaturii artistice s stopeze drumul spre capodoper?A. P.: Doamne, cnd aud rostindu-se capodoper m cutremur.. nu tiu. Libertatea se ia, nu se d un slogan feminist. Cred c exist nite limite reglementate. Exist norme deontologice, cu valoare legal. Ar trebui respectate, probabil.D. A.:Ce ar trebui fcut n politica editorial pentru a determina ieirea la lumina tiparului a literaturii de sertar?A. P.: Politica editorial se aplic, punctual. EdituraHumanitas, de exemplu, a fost cea mai ofertant, n acest sens. A publicat marile cri de sertar , n ultimul deceniu al secolului douzeci i n primul deceniu al secolului douzeci i unu, dezvoltnd prin publicarea acestora, chiar, o micare cultural distinct, dincolo de convenia editorial (o aseriune personal) Acum, dup 22 de ani, ce-ar mai fi de fcut poate gsim altceva literatura de banc cu facturi cu cele mai buclucae sau dramatice facturi inerpretate. Iubesc facturile. A putea, chiar, s mor, dup ele; pentru c sunt eterne, ca i arta derizoriul este, deopotriv, rezistent peste timp i peste vrfuri un alarmant echilibru, dincolo de conveniile dintre haz i necaz * Interviuri neconvenionale,cu Adelina Pop, consemnate deDumitru Anghel (IV)http://scrieliber.ro/despre-literatura-de-sertar/Despre proletcultismDumitru Anghel:Timp de peste 40 de ani, literatura romn, ca de altfel, ntreaga cultur romneasc, s-a aflat sub semnul nefast al proletcultismului, cel mai pgubitor amestec al politicului n creaia artistic din Romnia postbelic. Care credei c sunt sechelele, pe termen lung n domeniul creaiei literare, manifeste, chiari astzi, n ciuda unei liberti totale, n domeniul artei, dup Revoluia din Decembrie 1989?Adelina Pop: Pi, care sunt sechelele ceteanului democratizat? Aceleai. A scrie nseamn a deconspira, n cele din urm Spaimele scriiturilor se gsesc la subsol, de aici i epopeile sensurilor ba, mai mult, ale arhetipurilor; limbajul este cea mai spectaculoas panoram a fiinei. Perioada pe care o denunm nu avea limbajul subtil al artei, dar, cel puin n spaiul de sorginte (sovietic), nu a situa-o n afara ei Era un soi de abecedar, fcut de autori patentai, pentru netiutori; s fim clemeni.. n Romnia, proletkultul s-a importat (eufemistic vorbind), ca, de altfel, mai toate curentele culturale, dar spre deosebire de celelalte, a fost impus, ceea ce ar trebui s dezpovreze, ntr-o msur, greutatea acuzaiilor la adresa creatorilor (cu unele excepii) din interiorul fenomenului. n 1848, modelul era francez i a avut influene benefice pentru cultura romneasc. Revoluiile conin termenii paradoxurilor: sunt radicaliste i germinative. n urma marii revoluii ruseti, dup secole lungi, stpnii deveneau slugi. Model agreat de regimurile cu puternice diferene sociale; zona romneasc, a devenit permeabil acestui tip de societate, prin aspiraieo antantNu cred c i era propriu, dar a fost acceptat. Fostele slugi deveniser stpni o nou rnduial.Revan serioas n plan social, pe care, clasa nou instalat a gestionat-o, sub lupa sovietic, cum s-a priceput . Cred c, la nceput, proletcultismul a captat i la noi un numr substanial de adepi, care aveau ceva de spus, pe limba lor. Limba celor exclui din carta cultural pentru lips de educaie (bazat pe un cumul de alte lipsuri). Aceast dezavantaj s-a transformat n spirala afirmrii, devenind faimoasa origine sntoas . Perioada romneasc de aderare la proletcultism era, mult, defazat fa de timpul exercitat al curentului, n ara natal. Defazarea incumb preluarea deformat a fenomenului. Timp de mai bine de 40 de ani, ct a dominat generic Rusia sovietelor, pn la adopia romneasc, a suferit destule modificri; pe de o parte, chiar, din pricina actanilor de o diversitate spectaculoas, pe de alt parte, din cauza forrilor politice.Proletkultula avut, n debut, orict ar prea de neverosimil, o serie de convenii estetice; ar fi eronat s credem c estetica se gsete doar n capacitatea sofisticat de a privi lumea La origine, curentul se voia autonom fa de politic i dependent fa de natura uman productiv.un pic exclusivist i, vrem s recunoatem sau nu, micrile culturale de stnga au avut priz la creatorul dezinteresat, n general, de arma politic purist. Excesele care ncarc, de multe ori, categoria n discuie, sunt, n cele mai multe cazuri, de natur emoional; creatorii sunt inflamabili, genuini, preocupai de raportrile anjabile ale fiinei, altfel spus, uor de sedus, chiar i de falsete conceptuale, dac n tema lor se regsete elementul final al tendinei artistice, acela de a mima o realitate posibil-convenabil. Problema n cauz capt circumstane agravante pentru oportuniti, cei care, dei se formaser n perioada de vrf a culturii romneti, o neag i devin reformatorii stabili ai noii ordini S nu uitm c Romnia interbelic a avut o dezvoltare excepional. Din pcate, dup o foarte scurt perioad sincronist, istoriile contemporane ne-au ntors la vechile noastre tare vasalitare, de a cumpra, la preuri uriae, rupturile altora, printre temenele i penitene..Proletkultula sosit la noi peticit i mbtrnit de activismul otrvitor din perioada plenar a stalinismului. n 1934, dup 16 ani de fiinare, la un congres al scriitorilor rui,proletkultula fost criticat (de Andrei Jdanov) pentru anarhism i lips adeziune la tezele partidului, aa c, imediat dup rzboi, cnd societatea politic ajunsese la un autoritarism drastic, accesele contra-culturale s-au ngroat apar excluderile din rndurile uniunii scriitorilor pe motive de antisovietism. Aa au fost ndeprtai, n 46, Anna Ahmatova, una dintre marile poete ale lumii, Mihail Zocenko, un clasic al umorului. alte sute de mari creatori au fost nghiii de gulagurile sovietice. De facto, n anii postbelici,proletkultulera pierdut n esena sa .devenise o propagand de partid fr susinere estetic. Experiena romneasc proletcultist conine, prin urmare, momentul decadent al micrii. Deczut din puinele sale drepturi artistice..Termenul a cptat , n proasptul dominion sovietic, o fervoare specific atrnrii Dup moartea lui Gorki, aprtor al scriitorilor, Stalin a preluat i aceast conducere ideologic dandu-i o form modular, de realism socialist. tampila stalinist a bntuit literatura romn ani buniUn curent cuprinzator, cu ghilimelele de rigoare. Negarea trecutului, strigtul nvingtorului obsedat de fratricid, valabil n toate perioadele totalitare. A rade este exprimarea autonom a fenomenului. Pn i bietul Arghezi ddea, dup o absen, impus, pe scena literar, ciocoii prin rztoare.pi, ce s fac, unii care au patima polilocvial n snge, pentru a reintra n jocul att de colorat al diversitii, al schimbului de idei fie ele i dominate de incest, cu alte cuvinte, siluirea proriilor principii ce s fac altceva, dect s opie, n hor, cu noua elit.. Pe termen lung, proletcultismul a diminuat identitatea cultural ; a produs, prin derobare, o dezorientare, o ntrziere sau chiar o rtcire a drumului prestabilit de condiiile

foto Despre proletcultismtraseelor literare. n plus, impunerea i interdicia, proprii sistemelor propagandistice, lezeaz fiina sensibil, pentru mult vreme.. s-au produs schimbri n mentalul colectiv, prin persuasiuni meteugite omul creator cu singura sa creaie, munca. Talentul era 1% inspiraie i 99% transpiraieo brutalizare demolant, pentru cei care funcioneaz invers.D.A.A reuit ideologia promovat de A. Tomai celebrul su poem Marea preluare, de inspiraie sovietic, maiakovskian (cu fulminantele versuri mobilizatoare ampania/Patelei grijania) s deturneze, pentru o vreme, prin anii 50 ai secolului trecut, orientarea modern, european, a literaturii romneti?Dac avei exemple de astfel de lucrrii autorii lor.A.P. n not ironic, ideologogia nu a fost promovat de Solomon Moscovici (A.Toma), ci, mai curnd, de Roza Luxemburg, n termeni ideal de culpabili, sau poate , de nsui Ahasverus, n cutarea izbvirii. Tema rtcirii vinovate de colaborationism- n contraparte cu cea a mntuirii dau un administrator reactiv, nu? Ce ar putea contracara aceast reactivitate dect eradicarea mitologiilor tradiionale, crearea unui spaiu goli, finalmente, construirea unor noi convenii. Se introduc, n circuitul culturii, reprezentri controlabile prin raporturi imediate. Apar oameni i abataje, oameni i uzine, oameni i tractoare etc. Toposul omului nou. Despre literatura postbelic, a vorbit destul de bine domnul Crohmlniceanu, care a splat ruinea lui Moscovici (sic!). Maiakovschi, nu a fost lipsit de talent. Dimpotriv. Futurist. Ei aveau, spre deosebire de marii notri preluatori, o coal. Au trecut prin toate curentele artelor, cu succes.Proletkultulera doar al lor; o forare pe care au vrut s o internaionalizeze. Asta a fost. Din pcate Maiakovschi a folosit o sintagm nefericit pentru armurierii de azi ai stilului moral: arta de stat. Poate c lui A.Toma i dm prea multa atenieel este vinovat pentru c a avut la dispozitie mai mult timpantedectpost-belic. M rog, a murit n glorie, dup ce a rtcit, ani buni, n ceaa tramelor literare. A.Toma a publicat i interbelic.fratele su Sorin, de asemenea.Au cochetat cu lumea literar, dar s-au simtit trdai n genialitate. cultura muncitoreasc se adresa celor fr cultur. O noutate i o mare oportunitate pentru frustraii mereu fragezi ai lumii artistice. Marii competitori erau ejectai din angrenajul culturii i, ce s vezi, apar numele celor neobosii cu litere de-o chioap. Iat-l i pe Eminescu n debara, poziie mult mai abil consacrat de A.Toma, dect de R.Patapievici:Cte sute de catarge/Drze las malurile,/Multe sunt ce nu le-or sparge/Vnturile, valurile./ sau: Mergi spre vremea care vine,/Crezi n om: ce vrea, el poate;/Ce e ru, tu schimb-n bine,/Faur vieii te socoate;/Sper, lupt fr team,/Fapta nu e val ce trece;/Frai de-ndeamn, frai de cheam/Cum poi sta-mpietrit i rece?/sau: E-o lupt de soi nou n lume/i-avem stegar s ne ndrume/Cu bra de-oel i fruntea soare/Pe Stalin sfetnic de popoare./Pieri-vei fauri de rzboi/Sub potopirea vieii noi/i-n slujba noastr st atomul/Dar ca s-nale viaa, omul./..Ei, a reuit sau nu? Un timp, da, a reuit. i nu doar el, ci i, muli, alii: Nestor Ignat, Sorin Toma, Nicolae Drago, Mihai Stoian ntre acetia, nc muli, talentai.Ion Pas, Dan Deiu, Eugen Frunz, Victor Tulbure, Nina Cassian, Mihu Dragomir, Marcel Breslau, a spune mai toi.de ce s ne ascundem.mai toi, din pcate. ntre neatrnare, cu preul pieirii i adaptare, cu preul ruinii, ce ai alege? O lecie veche, pe care, iraionala dar i raionala fiin uman, nu a stpnit-o niciodat, dect ficional. Un pic, halucinant, mi-a permite. Mai grav este c, dup perioada de relaxare, nceput prin 65 sau 68, n funcie de privitori, civa s-au fixat pe tem, cu ndrjire, iar alii, n frunte cu Dan Deliu, s-au ntors mpotriva regimului comunist dup vreo 30 de ani, dar, fie!D.A.Eram elev, n perioada 1950-1956, la Liceul Mixt din Turnu Mgurelei nvam la limba romn despre poeii n vog Dan Deliu, Maria Banu, Veronica Porumbacui poezii ca Minerii din Maramure, Lazr de la Rusca, Silvester Andrei salveaz abatajulA.P. L-a salvat? Este important s tim dac aceti eroi au existat sau mcar tipul propus n epica poemelor.. Dac au existat, aceste texte au o anumit valoare. Istoric. Glumesc, evident Dar Alexandru Sahia, cu muncitorul lui, jimbla, laptele i. erpisorii ce metafor insidias a gsit bieilor copii! Texte adnciOlga Bancic, Vasile Roait eroi ivii din truda pentru afirmare a unor principii. Andrei, ns, pare cel mai mndru, cum salveaz, el, abatajul. pn la urm aceste texte rmn un suport pentru mitocreal, aoleal i revane. au, mai curnd, o nonvaloare istoricpentru c n-au fcut dect s maculeze trecutul literaturii romneti, abia aduse pe linie european de mai marii notri literatori.D.A.Dup ce-am ratat prima ncercare de a fi student la filologie, n 57, am plecat la Lupeni, ca miner,n brigada de tineret condus de Kiss n utul organizat de Ponory-baci cu un salariu mai mare de dou-trei ori dect al unui venerabil profesor vecin de apartament cu rudele meleDar cu banii ctigai ca miner, mi-am asigurat participarea la cursurile de pregtire organizate de Universitatea Bucureti, Facultatea de filologiei am devenit student n 58.A.P. Sa v semnalez o situaie contemporan cnd ali venerabili profesori sunt batjocorii, din nou? S va spun c proletcultitii de ieri, dintre cei mai temerari, au destui urmai, care la rndul lor, au nite brae. Ce se ntampl, pe aceleai paliere morale, dar cu alte apareneD.A.Cnd s-a produs schizma, cine sunt scriitorii care au provocati au deschis drumul spre marea literatur, chiar n condiiile unei cenzuri draconicei a amestecului politicului, parc mai agresiv dup 72-73?A.P. Schizma poate c sun cam drastic..O liberalizare, venit mai timid, dup destalinizarea din 1964, sau mai vizibil, dup declaraia antisovietic din 68 a lui CeauescuAm avut clauza naiunii cele mai favorizate Literaii s-au reorientat, au rmas la mas, puternici, n continuare. dintre ei, au tnit, ca nite izvoare vechi, fierbini, civa mari.DarCeauescu nu a luatPremiul Nobel pentru Pacei aceast demnitate pierdut a nceput s sape, iari, n spiritul conductorului contagiat de o glorie farnic, aducnd, destul de repede, peste mica explozie internaionalist, muamaua autohton a slavei personale.Un popor damnat s suporte limitele conducatorilor si. Apare mitul crmaciului, via Zaharia Stancu. Vi se pare cunoscut?D.A. Dar tot pe atunci, prin anii 70, o timid gean de libertate la aa numituli celebru curent literar al obsedantului deceniu. Se vorbea tot mai mult , cu speran despre Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru,tefan Augustin Doina, Ana Blandianai lista ar fi mai lung, aa c n-ar firu s-o mai ajustaiA.P. n 50 Nikita avea 17 aniprovenea din rui albio ciudenie n destinul romnizat alproletkultului.clca, devastator, Nichita, rusul cel alb, pste covorul proletcultist, esut de rusul cel rou dar i o ciudenie a istoriei noastre literare.. Parc domnul Manolescu a numitproletkultulsubcultur..din pcate, n literatura romn,proletkultula generat contra-cultur. i totui, valorile noastre literare existau i coexistau n aceast atmosferfceau concesiimai scriau i altele pe lng tmieri.era un troc masificat, pe care, acum, nu i-l asum nimeni. Au fost, da, civa, ns, foarte puin-i, care nu au cedat tentaiei de a ctiga mai bine si mai stabil..Printre ei, Domnul Blaga (Lucian, desigur!).D.A.A fost mai puternic impactul reformatori modern al noului val de prozatori Nicolaeic, Al. Breban, Augustin Buzura, Constantinoiu, Marin Preda , Dumitru Popescu etc iar crile lor, romane de excepie, au provocat un apetit benefic pentru lectur pentru cetitul crilor, iar n librrii crile erau ateptate ca pinea cald.A.P. Nu va contrazic, descriei o perioad bun. Crile lor aveau o centrare (de stnga), existentialisten vogue, de ceva vreme, n literatura occidental.fr prea multe fasoane. Cri lecturabile, mai ales, de acel cititor implicat, prezent, demult, n ateptareScriitorii cu pricina au fost i buniageni de pia. Se formase, n decursul celor dou-trei decenii, o generaie educat bine, poate insuficient, ns cu detent i amplitudine.Se formase o nou clas rafinatcopiii clasei noi se educaser n coli unde mai predau pedagogi de coal veche, mai rmseser valori care s dirijeze, discret, sensul culturii: un numr de intelectuali (mai abstrai, probabil, de la forfota transformrilor), neglijai de valul concentraional, medici, profesori, ingineri, arhiteci, muzicieni Pe scurt, se produsese omogenizarea. Se crease, mcar aparent, un soi de linite social. n plus, coala romneasc avea exigene serioase: Clinescu, Vianu i muli alii rmsesr n sistem cu un pre, ce-i drept, dar au participat, esenialmente, la reaezarea limitelor spirituale romneti, pronind de la principiul real c, indiferent de provenien, oamenii au aceleai nzestrri, c inteligena antrenat sau creativitatea nu aparin niciunei clase . Fr ei, nu ar fi fost posibile apariii de felul celor pe care le-ai marcat.D.A.N-a rmas n urm nici dramaturgia, dac ar fi s amintesc c revista Secolul XX l-a publicat pe Eugen Ionescu, teatrele bucuretene au pus n scen Rinocerii, Cntreaa cheal, iar afluxul de spectatori a fost pe msur.A.P.Rinocerii, a facut spectacol cu Radu Beligan i Ion Lucian, nc din 64, cnd s-a produs o desprindere de bolevismBtea un vnt cldu de emancipare. propos, va amintii de Lica Gheorghiu, actria, fiica lui Dej sau de zvonistica pe tema relaiei lui Dej cu Zenaida Pally.o adevrat relaxare.cine tie, poate aa s-au strecurat valorile n anii aceia.sau, alt cine stie, poate c pe la cultur era cineva care susinea nucleul greu; poate vreun proletcultist neleptglumesc, din nou. Era un moment punctual de renaionalizare, iar Ionesco reprezenta un vrf romnescSecolul XX, da, o revist cum nu se mai afl nici pn-n zilele noastre, vorba povetilorrivaliza, n plan european, cuLa Quinzaine littraire.paradoxal, cum eram noi, pe atunci, europeni serioi. Reviste adevaratecu distante prestabilite pentru neavizai..nu spun inculi, pentru c aceast categorie a fost mereu privilegiat oricum, revistele de cultur se adresau, printr-un exemlar canal comunicator, chiar i inculilor, celor activi, numiti generic, snobi..Sigur, erau reviste specializate ale culturii, splendide i ele, darSecolul XXera o miscelanee de fapte artistice. de ce vorbim la trecut? titi de ce? pentru c masa snobilor s-a amestecat cu masa neavizailor, au obinut terenul viran, la pre de nimic, iar acum, asistm la o nou revoluie cultural Parc aduceai n discuieMarea Preluare.Exist i acum grupuri care susin anumite direcii ale puterii, la troc i nu am ndoieli c ele vor exista mereu. Un troc de sorginte eroic: stpnii vor proteja artele, dac artele i vor proteja pe ei. Doar dac; un dac perfid, nu? Aceste servicii s-au rafinat, n timp: sunt mai puin vizibile. i totui, cte ceva bun se mai ntmpl..la nivel de edituri, de elite diverseelite provenite majoritar i natural din masa proletcultist, mi se pare. cei care, acum, fac listele negre..cam asta e istoria.. cum stam noi de vorb, stau i alii, la nivele acceptabile, se prefac suprai pe viaa metaforei, iese vreun fumuor de-acolo, se mai aplic vreo nuan pe chipul machiat al culturilor nepereche i gata.pn la urm drama noutii este specific actului artistic..se triete, din fericire, cu particularitate. intervin interpreii abisali ai fenomenului. Angoasele pot fi, chiar, fundamental, goluri constitutive, numai bune, pentru adpostirea tuturor aiurelilor.frumoase sau monstruase.sunt un monstruvreau i eu sa fiu rinocer dar nu pot sunt urtD.A.Ba chiari cinematografia s-a aliniat noului val m opresc la Sergiu Nicolaescui la premiile de la CannesA.P. Sergiu Nicolaescu a fcut furori cu Dacii, coproducie franco-romn, n 1967 Un regizor cu multe premii i patru nominalizri la Oscar pentru cel mai bun film strino extraordinar prestaiecei mai muli spectatori, deasemenea. n anul urmtor, 68, a lucrat, ca regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey n Batalia pentru Roma producie americano-german.cei mai muli spectatoripeste 10 milioanee ceva. Fr doar i poate, Nicolaescu a tiut s fac i calitate, i comer. Se povestete c trebuia s regizeze Mihai Viteazul, cu distribuie fulminant Richard Burton i Elizabeth Tayor, Charlton Heston .i-a fost oprit avionul chiar pe pist, n timp ce decola, dintr-o criz de naionalism.Dar s nu uitm filme remarcabile, din perioada semnalat, cum ar fi Moara cu noroc, din 57, n regia lui Victor Iliu, sau animaia genial (Scurt istorie) a lui Gopo, tot din 57, distins la Cannes cuMarele Premiu.. Pdurea spnzurailor regizat de Ciulei i distins cu premiul pentru cea mai bun regie la Cannes n 1965, mai trziu, n 1972, Dan Pia i MirceaVeroiu cu Nunta de piatr, pelicul de excepie, premiat multiplu, n plan mondial. Acest film, o sudur admirabil din dou metraje de durat medie, fcute, separat de cei doi (Fefeleaga i La o nunt), a fost achiziionat deMuzeul de Art Moderndin New York e ceva, nu? Regizori remarcabili, destui: L.Pintilie, M.Danieliuc, C.Vaeni, a meniona-o pe Elisabeta Bostan, care n 64 fcea un film superb, Amintiri din copilrie, precum i alte minunate pelicule pentru copii.Anii aptezeci au fost foarte buni pentru cinema; citeam undeva c se importau aproape 150 de filme pe an care aduceau un numr de spectatori, pe msur (cca.200 de milioane)D.A.i, ce se ntmpl acum, dup 22 de ani de la revoluie, cnd, v propun, pentru dialogul urmtor, s vorbim despre literatura de sertarA.P.S rmnem la proletcultism..la nsemntatea acestuia, n termeni mai apropiai de realitate. Curentul marelui est. Acolo unde, n anul 1918, cnd a luat fiin, Rusia devenise comunist, printr-o revoluie. Egalitate, fraternitate i explozie. Iluzia insidioas a libertii. Artitii sunt, n general, egalitariti pe coordonate sociale, dar se disociaz, pe coordonatele ego-ului creator. Revoluiile sunt o man cereasc, pentru c arta este marea expresie a micrii i, spre deosebire de rzboie, au un coninut reparator, aliat n proiecia idealitii. nceputul de secol artistic aparinea avangardei, o micare vindicativ pentru condiia uman, dezasamblat de rzboaie i capitalizri excesive Ruii, au avut avangarda lor, n spatele unei reparaiiInteresant, ntr-un fel dureros. Cu attea mari talente, orict stalinism i-ar acoperi, tot au o vizibilitate monumental.Boris Pasternak, Mihail Aleksandrovici olohov , Daniil Harms, Ilia Ilf i Evghenii Petrov, Bulgakof, Fedin, Kataev, Marina vetaeva, Aleksei Nicolaevici Tolstoi, Andrei Vosnesenski, Bella Ahmadulina, V.G. Rasputin, V.M. ukin, Alexandr Soljenin, Krupin, Astafiev, Iosif Brodski, V. Tarsis i alii.pentru muli dintre ei s-a inventat samizatul Perioada roie, nu avea cum s le mnjeasc obrazul.au suferit, au scris, au rmas n univers.Nu ei au reprezentat modelul nostru, ci contextul mistificat al manifestrii lor Societile creaz butaforii, le impun ca medii naturale, ca surse.falsele modele. Dei false, credibile. Sunt destui cei care le urmeaz. Cei care nu au vocaia autonomiei.. O categorie uor de stimulat, cu un nucleu neschimbat, de veacuri. Doamna Ana Sljean, domnul Eugen Negrici au scris studii importante pe subiect. Mai este un volum, de luat n discuie, al lui Marin Niescu, fost redactor laViaa romneasc. Elementele noi provin din natura ceva mai subiectivist a seleciei fcute de autor n perioada respectiv i, poate tocmai de aceea, mai radicale. Cartea, acestuia din urm (Sub zodia proletcultismului/Dialectica puterii,ed. Humanitas), a aprut dup 1989, ba, chiar, dup moartea autorului, aa c, implicit, este i un eantion de sertar involuntar, cu interese pentru proletcultismSunt destule de aflat din documentaia, deja, aprut pn acum. Revenind la curente pguboase, aceste zpceli internaionalist-extremiste care ne-au traverseat i nc ne mai traverseaz activele existenei culturale proprii, cred c nu fac nici marele ru, nici marele bine corecia migraiilor.ce ar fi de stabilit, ca diferen, este c la rui, artitii au aderat (mai mult sau mai puin), la un concept pe care l-au stabilizat prin extraordinara lor for creatoare (putere uria!), iar politicienii s-au inflitrat printre artiti, ncercnd s influeneze i, n lipsa unui rezultat, s distrug.Prin urmare polii puterii, n ciuda aparenelor, erau bine stabilii. La noi, conceptul nemaifiind funcional, s-a produs o inversiune : creatorii s-au pus n slujba unei puteri politice care cucerise, deja, ideologiile artistice. Cu ce ne-am ales, totui? Cu o coad de pete, a spuneMitologia impus era cea a omului biruitor. A omului muncitor. ntr-un fel, nnobilarea perisabilitii (om) cu gloria etern a muncii a adus un soi de solemnitate n vertebra proletar.Omul versus om. Un amplasament privilegiat n ontologia de ni .Pe termen lung, n ni s-au produs transformri dar acea ni s-a naturalizat incontient, ca oricare alt construcie simbolic . Dup 22 de ani, cum v place, n ntrebarea dumneavostr, informaia a crescut n msuri urieeti, libertile aiderea, prin urmare, mai multe capcane, la picioarele creatorului. Ce-ar mai fi?Acelai popor strbtut de tot atta strintate, aproape nstrinat. nstrinat nou, fr s bgm de seam. Sau nu. Cine tie, poate se testeaz rezistena unei primordialiti romneti.* Interviuri neconvenionale,cu Adelina Pop, consemnate deDumitru Anghel (III)http://scrieliber.ro/despre-proletcultism/