Upload
phungkhanh
View
218
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
1
BUILD UP Skills QualiShell Schema naţională de calificare pentru forţa de muncă din construcţii
pentru realizarea de anvelope de înaltă performanţă ale clădirilor
D6.2.1 Raport atelier de lucru 1 noiembrie 2013
noiembrie, 2013
2
Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell, derulat în perioada 1 octombrie 2013 – 31 mai 2015 în cadrul programului Energie Inteligentă Europa finanţat de Comisia Europeană prin Agenţia Europeană pentru Competitivitate şi Inovare (EACI). Proiectul BUILD UP Skills QualiShell urmăreşte dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a schemelor de calificare a montatorilor de sisteme termoizolante de anvelopă şi a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă, prin dezvoltarea de instrumente care să permită introducerea cunoştinţelor şi competenţelor adecvate în calificările relevante şi să stimuleze evoluţia sistemului naţional al calificărilor şi a viziunii actorilor cheie din sectorul construcţiilor, asigurând trecerea efectivă de la practicile curente de realizare a clădirilor la realizarea corectă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România. Acest raport reprezintă livrabilul D.6.2.1 din cadrul pachetului de lucru WP 6 şi prezintă sinteza consultărilor desfăşurate la atelierul de lucru din cadrul Seminarului Naţional de lansare a proiectului din data de 1 noiembrie 2013.
Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport revine autorilor. Acesta nu reprezintă
în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute de prezentul raport. Informaţii suplimentare Mai multe detalii privind BUILD UP Skills QualiShell pot fi găsite la www.iee-robust.ro/qualishell Mai multe detalii privind proiectele BUILD UP Skills pot fi găsite la www.buildupskills.eu Mai multe detalii privind Programul IEE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/intelligentenergy
3
CUPRINS
1. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4
2. GRUPUL DE LUCRU 1 - TEMA 1: CERINŢE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR ................................................................................... 5
3. GRUPUL DE LUCRU 2 - TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE ŞI TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ ............................................................... 8
4. GRUPUL DE LUCRU 3 - TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR ....................................................................................................................... 13
5. AUTORI / CONTRIBUITORI ........................................................................................................... 18
6. ACRONIME .................................................................................................................................... 19
4
1. INTRODUCERE
În cadrul Seminarului Naţional de lansare a proiectului "BUILD UP Skills QualiShell – Schema
naţională de calificare pentru forţa de muncă din construcţii pentru realizarea de
anvelope de înaltă performanţă ale clădirilor" din data de 1 noiembrie 2013, organizat la
Hotel Howard Johnson Bucureşti - Sala Platinum, care a avut ca scop principal reactivarea
Platformei Naţionale pentru Calificare (PNC), au fust supuse dezbaterii în cadrul a 3 grupuri de
lucru, patru teme de discuţii extrase din obiectivele proiectului. Cele patru teme au fost alocate
următoarelor grupuri de lucru:
GRUPUL DE LUCRU 1
TEMA 1: CERINTE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL
CONSTRUCŢIILOR
Moderatori: Gabriel Mocanu (CSCon), Raluca Hanta (PSC)
GRUPUL DE LUCRU 2
TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU
MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE
şi
TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU
MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ
Moderatori: Ligia Florea (PPTT), Cristian Groza (QETICS)
GRUPUL DE LUCRU 3
TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE
PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR
Moderatori: Tiberiu Andrioaiei (PSC), Ioana Vlad (PSC)
Numărul total al participanţilor a fost de aproximativ 60 de persoane, reprezentând firme de
construcţii, furnizori de cursuri de formare profesională continuă, asociaţii şi autorităţi publice
din domeniu, institute de cercetare şi universităţi.
5
2. GRUPUL DE LUCRU 1 - TEMA 1: CERINŢE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR
Moderatori: Gabriel Mocanu (CSCon), Raluca Hanta (PSC)
Listă participanţi
Nr. Organizaţie Nume
1 AGRECOM Andrei Cocis
2 Asociaţia Bucharest Business School Nicolae Iliescu
Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România
Felicia Mereuţă
4 BOG ART SRL Cornelia Stoican
5 Business Development Group Narcisa Silion
6 Comitetul Sectorial în Construcţii Andrei Provian
7 Comitetul Sectorial în Construcţii Gabriel Mocanu
8 Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA Ramona Veleanu
9 Gecom Construct Nicolae Gheorghe
10 Grupul pentru Calitatea Sistemelor de Termoizolaţie ETICS Adrian Zamfirache
11 INCD URBAN INCERC Mihaela Plaiu
12 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (AMPOR)
Ovidiu Panaite
13 Patronatul Societăţilor din Construcţii Raluca Hanta
14 Primăria Târgovişte Cerasela Paraschiv
15 Primăria Târgovişte Catalin Gheboianu
16 SERVLAND Laurenţia Pascariu
Tema 1 a vizat aspecte legate de cerinţele şi necesarul de calificare a forţei de muncă
în sectorul construcţiilor precum:
analiza cerinţelor angajatorilor şi a disponibilităţii angajaţilor de a participa în procesul de
formare profesională continuă (FPC);
evaluarea resurselor interne necesare oferite de angajator: formatori, angajaţi, timp de
lucru, resurse financiare;
evaluarea resurselor externe necesare: furnizori de formare, formatori independenţi,
potenţiale resurse financiare.
Moderatorii au supus dezbaterii cinci subiecte de discuţie corelate cu tema principală:
1. cerinţe, necesităţi, disponibilităţi ale angajatorilor,
2. cerinţe, necesităţi, disponibilităţi ale angajaţilor,
6
3. evaluarea resurselor interne,
4. evaluarea resurselor externe,
5. modele de finanţare şi motivare.
Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea temei cu numărul 1, au vizat
următoarele aspecte:
Aspecte privind angajatorii/firmele de construcţii
asumarea responsabilităţii de către firmele de construcţii asupra calităţii lucrărilor
executate prin utilizarea de personal calificat sau necalificat;
responsabilizarea lucrătorilor în construcţii prin sisteme de răspundere în recepţia
lucrărilor / necesar de personal calificat în urmărirea execuţiei lucrărilor şi recepţionarea
lor;
obligativitatea din partea organelor competente ca firmele de construcţii să-şi califice
forţa de muncă proprie din interior;
utilizarea experienţei companiilor producătoare şi a asociaţiilor profesionale;
implicarea firmelor de construcţii în formarea de parteneriate între acestea şi liceele sau
şcolile profesionale de profil pentru obţinerea forţei de muncă calificate, în vederea
obţinerii calităţii în construcţii;
dezvoltarea sistemului de autoreglementări sectoriale în construcţii.
Aspecte privind angajaţii/salariaţii
lipsa motivaţiei pentru a lucra în domeniul construcţiilor;
repartizarea accesului la domeniul construcţiilor încă de la formarea iniţială;
importanţa nevoilor angajaţilor (stabilitate loc de muncă, salariu decent/motivant corelat
cu nivelul de calificare, disponibilitate de participare la cursurile de formare
profesională);
atestarea angajaţilor calificaţi şi motivarea acestora comparativ cu ceilaţi angajaţi;
acordarea protecţiei sociale sub egida Casei Sociale a Constructorilor, reglementată prin
Legea nr. 21//1997 ca fiind o organizaţie paritară unică ce soluţionează problemele
sociale ale angajaţilor din construcţii care în perioada de iarnă (noiembrie - martie) se
confruntă cu disponibilizări, şomaj, conflicte de muncă, dispersarea şi migrarea forţei de
muncă calificate, toate acestea având un impact negativ asupra disciplinei în muncă,
productivitate şi calitatea muncii.
7
Aspecte privind formarea profesională
identificarea nevoilor de formare ale companiilor şi ale persoanei;
utilizarea resurselor inactive prin integrarea şomerilor sau a deţinutilor şi calificarea lor;
desfăşurarea cursurilor de calificare în perioada de iarnă când se reduce numărul
lucrărilor în construcţii;
divizarea clară a meseriilor comparativ cu alte ţări europene (ex.Italia - tineri obligaţi la
efectuarea de 360 de ore în şcolile de meserii care conferă abilităţi/competenţe într-o
profesie şi posibilitatea/permisiunea de a urma o formă superioară de învăţământ);
lipsa standardelor ocupaţionale adecvate, barierele/piedicile sistemului în
adoptarea/conceperea de noi standarde cauzate de instabilitatea politică şi dinamica
legislativă;
necesitatea organizării structurilor care aprobă standardele ocupaţionale;
inconsecvenţa în practică a instituţiilor cu atribuţii în reglementări, finanţări etc.;
utilizarea instrumentelor adecvate pentru trecerea de la o ocupaţie la alta având în
vedere harta ocupaţională;
armonizarea clasificării ocupaţiilor din România cu nomenclatorul calificărilor;
asigurarea unui program de control pentru organismele de formare profesională;
implicare în asigurarea calităţii în procesul de formare profesională continuă;
promovarea şcolilor de meserii/ generarea de bresle.
Aspecte privind finanţarea
utilizarea fondurilor interne ale companiilor sau fonduri ANOFM în procesul de calificare
a forţei de muncă;
folosirea fondurilor europene în proiectele de formare profesională;
direcţionarea haotică a fondurilor europene deoarece nu există mecanisme adecvate de
alocare/direcţionare fonduri;
corelare indicatori între programele de finanţare şi formarea profesională;
obţinerea de fonduri nerambursabile în condiţii accesibile, fără o birocraţie excesivă
pentru a veni în spirjinul angajaţilor.
Concluzii
implicarea în crearea formării profesionale modulare şi crearea sistemului de
recunoaştere a calificării prin acte doveditoare obţinute pe parcursul învăţării până la
acumularea tuturor competenţelor necesare unei calificări.
8
promovarea colaborării/parteneriatelor între şcolile de profil şi sectorul construcţii
(producători materiale/echipamente de construcţii ,executanţi şi beneficiari).
implicarea/atragerea autorităţilor competente (de exemplu, primării) în activităţile de
proiectare, finanţare, contractare şi urmărirea execuţiei lucrărilor în sistemele de
anvelopare ale clădirilor în vederea obţinerii nivelului calitativ stabilit prin proiecte.
adoptarea de acte normative /actualizări legislative atât în sistemul de educaţie cât şi în
sectorul construcţiilor.
utilizarea fondurilor europene în procesul de formare profesională continuă.
fără forţă de muncă calificată, nu se poate obţine calitate în construcţii.
3. GRUPUL DE LUCRU 2 - TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE şi TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ
Moderatori: Ligia Florea (PPTT), Cristian Groza (QETICS)
Listă participanţi
Nr. Organizaţie Nume
1 Administraţia Fondului pentru Mediu Andreea Dumitrache
2 Aktron SRL Vlad Stănescu
3 Aktron SRL George Spineanu
4 Alukonigstahl România Daniela Badea
5 Autoritatea Naţională pentru Calificări Liliana Andreescu
6 Comitetul Sectorial Silvicultură, Exploatarea şi Prelucrarea Lemnului, Industria Mobilei
Georgescu Olga
7 Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA Dan Cristescu
8 Grupul pentru calitatea sistemelor de termoizolaţie QETICS
Cristian Groza
9 INCD URBAN-INCERC Cristian Petcu
10 Lasselsberger-Knauf Dorin Mihu
11 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - AM POSDRU
Irina Daviţoiu
12 Ordinul Arhitecţilor din România Alexandru Belinschi
13 Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă Harilaus Kilaiditis
14 Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă Ligia Florea
15 Saint Gobain Glass Romania Leon Buzatu
16 Teraplast Viorel Moldovan
17 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Cristian Pavel
18 Veka România Ionel Popa
19 Window & Facade Technologies Dragoş Stoca
9
Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea teme lor cu numărul 2 şi 3, au vizat
următoarele aspecte, bariere şi observaţii generale:
Aspecte vizate
1. Consideraţi că actualele standarde ocupaţionale (SO) „izolator” şi „confecţioner –
montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator”
îndeplinesc cerinţele din punct de vedere al competenţelor pe care trebuie să le
deţină un muncitor pentru a realiza clădiri cu consum de energie aproape zero?
SO „izolator” cuprinde la momentul actual competente pentru anveloparea părţii opace
cu soluţii de izolare cu polistiren. Ar trebui ca SO „izolator” să fie modificat astfel încât
acesta să acopere toate tipurile de materiale şi sistemele utilizate pentru termoizolare.
companiile producătoare de sisteme de termoizolare asigură instruirea personalului
muncitor în tehnicile şi tehnologiile de aplicare pentru produsele/sistemele nou introduse
în piaţă.
SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam
termoizolator” ar trebui modificat astfel încât ocupaţia asociată „montator tâmplărie din
aluminiu şi mase plastice” să nu mai fie exlusiv pentru aceste sisteme de profile. Noua
calificare/ocupaţie trebuie să înglobeze toate sistemele termoizolante, fie că acestea
sunt de PVC, aluminiu, metal, lemn stratificat etc.
redefinirea unităţilor de competenţă profesionale ale SO “montator sisteme tâmplărie
termoizolantă” astfel încât acestea să acopere şi sistemele de ventilare a aerului,
obloanele şi alte sisteme de umbrire.
ferestrele oberliht ar trebui luate din nou în discuţie în cadrul pregătirilor profesionale.
muncitorii trebuie să cunoască elementele de bază ale sistemelor de izolaţie, punţile
termice dar să deţină şi cunoştinţe despre efectele pe care le implică sistemele de
termoizolare asupra sănătăţii locatarilor.
redefinirea unităţilor de competenţe profesionale astfel încât acestea să acopere şi
construcţiile de tip monumete istorice pentru care se doreşte reabilitarea.
aria ocupaţională a SO “confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice
cu geam termoizolator” include ocupaţiile „confecţioner geam termoizolator”,
„confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice” şi „montator tâmplărie din aluminiu
şi mase plastice” → propunere de a despărţi SO „confecţioner–montator tâmplărie din
aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator” în două SO, unul pentru „confecţioner
tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator” şi altul pentru „montator
sisteme tâmplărie termoizolantă” deorece sunt persoane distincte cele care fac
confecţionarea în atelier faţă de cele care fac montajul pe şantier.
10
pentru montatori de sisteme tâmplărie termoizolantă → realizarea unui catalog care să
conţină paşii necesari.
manualul dezvoltat să fie unul modular → joncţiunea dintre toc tâmplărie şi structura
perete să conţină multe detalii desenate, explicaţii teoretice ale fenomenelor fizice din
această zonă şi să acopere toate variantele constructive → este de dorit ca o Unitate de
Competenţă din SO să fie alocată numai pentru realizarea acestei îmbinări.
2. Cum consideraţi că trebuie realizat programul de formare profesională?
o Cât de lungă să fie durata programului?
să se elaboreze programe de perfecţionare astfel încât durata acestora să fie cât mai
scurtă.
numărul de ore alocat pentru formare profesională este enorm de mare, chiar dacă
această ocupaţie este de nivel 2. Un număr de 420 ore pentru practică este foarte mare.
cursurile teoretice să conţină si o componentă de formare prin e-learnig.
o Consideraţi că sunt necesare condiţii specifice de acces la program?
minim 8 clase absolvite;
lucrătorii care fac reabilitarea să facă un curs pentru împrospătarea cunoştinţelor în
cazul în care folosesc noi tehnologii sau proceduri tehnologice, să exerseze înainte de a
intra pe şantier.
angajatul să fie obligat să facă un curs de sănătate şi securitate în muncă timp de 2 zile /
an –atractivitatea sectorului construcţii a scăzut mult, d.p.d.v. financiar dar şi din cauza
siguranţei sănătăţii la locul de muncă.
o Cum să alterneze perioadele de pregătire teoretică cu pregătirea practică?
Participanţii nu au avut o recomandare sau un punct de vedere asupra acestui aspect.
3. Consideraţi că implementarea unui sistem de asigurare a calităţii la nivel de
furnizor de formare profesională, ar îmbunătăţi pregătirea cursanţilor?
realizarea unui website care să cumprindă un Registru al persoanelor care au absolvit
aceste calificări.
furnizorii de formare profesională să aiba implementat sistemul de asigurare a calităţii,
deoarece ar îmbunătăţi pregătirea cursanţilor.
11
Bariere
erori/deficienţe grave de execuţie în montarea (instalarea, aplicarea) sistemelor de
termoizolare (în special opace), care conduc la degradarea rapidă în timp a
termoizolaţiei, la pierderea integrităţii structurale sau a rezistenţei la foc a acesteia;
atribuirea lucrărilor de creştere a eficienţei energetice a clădirilor pe loturi mari de clădiri
către un singur (mare) contractant, perpetruează şi multiplică erorile/deficienţele în
execuţia acestor lucrări;
lipsa asumării responsabiltăţilor şi/sau neîndeplinirea obligaţiilor legale de către factorii
decizionali implicaţii în întregul proces de asigurare şi control al calităţii lucrărilor
executate;
lipsa metodologiei de monitorizare atât a comportamentuluii în timp a intervenţiilor la
anvelopa clădirilor cât şi a performanţei energetice efectiv realizate prin aceste
intervenţii;
lipsa factorilor motivaţionali la nivel instituţional/organizaţional pentru creşterea calităţii
lucrărilor de eficientizare energetică a clădirilor şi a celor pentru creşterea nivelului de
calificare a executanţilor direcţi ai acestor lucrări;
lipsa factorilor motivaţionali personali, respectiv a perspectivelor de dezvoltare
profesională pentru executanţii direcţi ai montării (instalării, aplicării) sistemelor
termoizolante opace.
Observaţii Generale
montarea (instalarea, aplicarea) sistemelor de termoizolare opace necesită un volum
mare şi diversificat de operaţii manuale, folosirea de materiale, scule, echipamente şi
dispozitive diverse şi aplicarea de tehnici şi tehnologii de execuţie variate.
nivelurile de calificare şi de responsabilitate ale muncitorilor executanţi a acestor lucrări
sunt situate necesar, conform descriptorilor EQF, la Nivelul 1, „activitatea se realizează
sub supraveghere directă şi într-un contex structurat”, respectiv la Nivel 2 „activitatea se
realizează sub supraveghere cu un anumit grad de autonomie”.
întregul proces de definire, verificare şi validare a analizelor ocupaţionale (AO) şi a
standardelor ocupaţionale (SO) şi a calificărilor profesionale şi cel al dezvoltării şi
autorizării programelor de formare profesională continuă se bazează pe existenţa unui
set de bune practici pentru executarea acestui tip de lucrări dar şi pe existenţa unui
context organizatoric adecvat.
în baza experienţei acumulate la nivel naţional până în acest moment în executarea
acestui tip de lucrări, este dificil de determinat prin observare directă care sunt acele
seturi (naţionale) de bune practici ce pot fi formalizate prin AO şi SO şi la care companii
acestea sunt puse în practică.
12
Concluzii şi Recomandări
aria ocupaţionala a SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice
cu geam termoizolator” ar trebui să fie despărţită în două componente:
ocupaţie/arie ocupaţională pentru „montator sisteme tâmplărie termoizolanta”, pentru
că ţine de activităţi din sectorul construcţiilor;
arie ocupaţională cu SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase
plastice cu geam termoizolator” care să cuprinda ocupaţiile „confecţioner geam
termoizolator” şi „confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice” pentru că ţine
de sectorul industriei prelucrătoare.
ocupaţia „montator sisteme tâmplărie termoizolantă” să cuprindă montajul tâmplăriilor
din PVC, aluminiu, metal, lemn stratificat etc.
SO “izolator” să fie modificat astfel încât acesta să acopere toate tipurile de materiale
pentru termoizolare.
redefinirea unităţilor de competenţe profesionale pentru SO “izolator” şi noul SO
„montator sisteme tâmplărie termoizolantă” astfel încât acestea să acopere şi
construcţiile de tip monumete istorice pentru care se doreşte reabilitarea.
cursurile teoretice să conţină şi o componentă de formare prin e-learnig.
furnizorii de formare profesională să aibă implementat sistemul de asigurare a calităţii.
efectuarea analizei ocupaţionale trebuie să aibă la bază „Ghidul de aplicare a sistemelor
ETICS” (© 2010, QETICS), „European Guidance for the aplication of ETICS” (©2011,
EAE) şi „Ghidul pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit – Partea I Proiectarea şi
execuţia lucrărilor de reabilitatre termică a clădirilor de locuit” (elaborator de URBAN-
INCERC), care conţin descrieri detaliate ale modalităţilor corecte de executare a tuturor
operaţiilor necesare realizării în şantier a sistemelor de termoizolaţie opace.
definirea obiectivelor (şi a rezultatelor) procesului de formare profesională trebuie să se
facă conform descriptorilor EQF (Knowledge, Skills & Competence) pentru nivelul 3 de
calificare.
luarea în considerare a oportunităţii dezvoltării cadrului (organizatoric, legal) în
înfiinţarea unor echipe de lucru specializate care să funcţioneze ca IMM-uri
subcontractante şi care să îşi asume responsabilitatea pentru realizarea la timp şi în
buget a execuţiei lucrărilor specifice.
luarea în considerare a oportunităţii utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei în
dezvoltarea suportului de curs şi a instrumentelor de evaluare.
antreprenorul şi subcontractorii trebuie să aibă implementat un sistem de management
al calităţii, protecţiei mediului şi siguranţei ocupaţionale înainte de începerea unei lucrări
de construcţii finanţate din fonduri publice.
13
antreprenorul şi subcontractorii trebuie să elaboreze, pentru lucrarea ce urmează să o
execute, Documentaţia Tehnologică de Execuţie (DTE) pe baza celei primite de la
arhitect.
antreprenorul şi subcontractorii trebuie să elaboreze Proceduri Tehnologice de Execuţie
şi Fişe de operaţii pentru fiecare fază de execuţie a lucrării, să instruiască muncitorii
executanţi şi să verifice însuşirea de către aceştia a tehnologiilor de execuţie
recomandate.
antreprenorul şi subcontractorii trebuie să implementeze mecanisme de auto-
reglementare şi de auto-supraveghere proprii (RTE, RTCCC etc.) şi să elaboreze şi să
respecte Planul Calităţii şi Planului de Control al Calităţii, al Inspecţiilor şi Verificărilor
împreună cu reprezentanţii beneficiarului şi ai arhitectului.
arhitectul/proiectantul lucrării trebuie să comunice, prin DTE, executantului toate
informaţiile şi instrucţiunile relevante pentru execuţia de calitate a lucrării şi de a
supraveghea direct aceste lucrări.
organismele abilitate ale statului trebuie să reglementeze şi să supravegheze execuţia
lucrărilor de construcţii şi în special a celor finanţate din fonduri publice.
4. GRUPUL DE LUCRU 3 - TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR
Moderatori: Tiberiu Andrioaiei (PSC), Ioana Vlad (PSC)
Listă participanţi
Nr. Organizaţie Nume
1 Buildings Performance Institute Europe Şerban Danciu
2 Business Development Group Dana Dolghin
3 Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic Angela Popescu
4 Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic Carmen Răileanu
5 Colegiul Tehnic Anghel Saligny Iuliana Carmen Stana
6 Colegiul Tehnic Anghel Saligny Daniel Gănescu
7 Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în
domeniul Protecţiei Mediului Elena Laslu
8 Educaţie - Centru de Carte Margareta Casaş Costa
9 ENERO Grig Moldoveanu
10 INCD URBAN INCERC Alexandru Petrişor
11 INCD URBAN INCERC Horia Petran
14
12 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Camelia Vasile
13 Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Cristiana Tatu
14 Patronatul Societăţilor din Construcţii Tiberiu Andrioaiei
15 Patronatul Societăţilor din Construcţii Ioana Vlad
16 SC Constructii Erbasu SA Iuliana Miu
17 SC PETROCONSTRUCT GROUP SRL Cristian Mitu
18 Servland Silviu Pascariu
19 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Florin Delia
Tema 4 a vizat aspecte referitoare la identificarea de mecanisme eficiente pentru
promovarea de parteneriate între sistemul educațional şi sectorul construcţiilor şi anume:
situaţia actuală a reţelei de colaborare între formatori-angajatori-angajaţi si stat;
registrul persoanelor calificate din sectorul construcţiilor;
mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul informal şi non-formal şi
valorizarea competenţelor angajaţilor;
parteneriate active pe termen lung şi răspândite pe scară largă.
Moderatorul grupului de lucru a supus dezbaterii patru subiecte/subteme corelate cu tema
principală:
1. discuţii despre situaţia actuală a reţelei de colaborare între formatori-angajatori-
angajaţi si stat,
2. necesitatea înfiinţării unui Registru al persoanelor calificate,
3. identificarea de mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul informal
şi non-formal şi valorizarea competenţelor angajaţilor,
4. dezvoltarea de parteneriate active pe termen lung şi aplicate pe scară largă.
Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea temei cu numărul 4, au vizat
următoarele aspecte:
Aspecte privind situaţia actuală a reţelei de colaborare între Formator-Angajat-
Angajator şi Stat
există cateva exemple de bune practici în care firme din sectorul producătorilor de
materiale pentru construcţii au investit în dotarea de laboratoare şcolare sau alte forme
dedicate studiului practic în special pentru persoanele care urmează cursurile unei
instituţii de învăţământ formal/de stat → astfel s-au consolidat parteneriate durabile care
funcţionează şi livrează forţa de muncă specializată, însă datorită faptului că acestea s-
au dezvoltat de jos în sus, fără ca statul să intervină, nu le-a permis iniţiatorilor să le
15
dezvolte pe scară largă, rămânând cazuri sporadice → aceste exemple ar trebui
încurajate prin măsuri legislative.
principalii beneficiari ai personalului instruit în astfel de instituţii sunt pe de o parte
contractorii care găsesc în piaţă forţă de muncă bine pregatită atât teoretic cât şi practic,
iar de cealaltă parte asta se reflectă în calitatea lucrării finale care este livrată
beneficiarului.
angajatorul nu este dispus să investească în personalul propriu din cel puţin trei motive:
1. angajatul va face presiuni salariale; 2. angajatul va pleca în străinatate sau la firme
concurente pe un salariu mai mare; 3. nu doreşte să scoata angajatul din procesul de
producţie şi preferă să ia din piaţă forţă de muncă deja calificată.
o posibilitate ar fi calificarea la locul de muncă, dar în prezent aceasta este recunoscută
doar în cadrul firmei unde s-a realizat.
Aspecte privind Registrul persoanelor calificate
în prezent în România nu există un registru al pesonalului calificat din domeniul
constructiilor şi d.p.d.v. statistic nu se cunoaşte numărul muncitorilor calificaţi, în ce
specializări au fost calificaţi şi unde activează.
toţi actorii implicaţi în procesul de formare consideră necesară realizarea unui astfel de
registru la nivel de sector, registru care ar trebui administrat de o instituţie publică
(precum ANC) şi la care să aibă acces atât formatorii cât şi angajatorii.
necesitatea unor reglementări legislative.
Aspecte privind mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul
informal şi non-formal şi valorizarea competenţelor angajaţilor
evaluarea competenţelor este extrem de importantă, aceasta trebuie să se realizeze
periodic şi nu doar pentru competenţele de specialitate câ şi pentru cele cheie → o
evaluare ineficientă pentru nevoile reale ale pieţei → angajatorii simt nevoia unui sistem
de evaluare la standarde înalte;
un prim inconvenient este faptul că angajatul evită sa participe la cursuri de formare/
specializare de teamă să nu promoveze examenul şi asta să îl afecteze pe termen lung
(poate chair să fie concediat de la locul de muncă) → schimbarea mentalităţii lucrătorilor
pentru a le creşte interesul în dobândirea unei calificări.
formatorii au creat o imagine negativă în piaţă prin faptul că furnizează cursuri de
pragătire de calitate scăzută şi emit certificate de calificare la cerere. Aceştia sunt
blamaţi de către angajatori.
16
din perspectiva instrumentelor de formare profesională, fiecare formator dispune de
materiale proprii, ceea ce creează o diversitate mare a cunoştinţelor dobândite de
cursanţi atât d.p.d.v. teoretic, cât şi practic → un sistem unitar de formare şi evaluare
profesională administrat de o instituţie publică, la care să aibă acces toţi formatorii şi
evaluatorii din piaţă, în timp real.
în privinţa curriculei cursurilor de formare nu există flexibilitate, modificarile curriculare se
realizeaza în urma unor analize de lungă durată şi aprobari greu de obţinut, nu există
transparenţă şi nu este controlată de specialişti → scade încrederea anagajatorului în
diploma obţinută în urma cursului de formare → este necesară o mai mare rigurozitate
în definirea curriculei de curs.
instrumentele de formare şi evaluare să fie adaptate nevoilor pieţei şi capacităţii de
înţelegere ale absolvenţilor.
o criză calitativă a competenţelor dobândite în şcoală sau în urma cursurilor de formare
profesională, ceea ce duce la o rotaţie excesivă a angajaţilor la locul de muncă →
scăderea randamentului companiilor angajatoare.
lipsa în practică a competenţelor de coordonare şi management al unei echipe, deşi
competenţele există pe hârtie.
lipsa abilităţii sociale la locul de muncă → mulţi ingineri care nu au capacitatea de a-şi
gestiona echipa → lipsa randamentului forţei de muncă ca principală problemă în
finalizarea proiectelor.
lipsa competenţelor tehnice a lucrătorilor în construcţii – competenţele practice
primează.
restructurarea sistemului de învăţământ prin introducerea de specializări încă d in clasele
primare – vechile şcoli de maiştri ca un exemplu pentru o bună coordonare între piaţa
muncii şi sistemul educaţional → o restructurare a şcolilor de maiştri pentru formarea
liderilor de echipă.
Aspecte privind dezvoltarea de parteneriate active pe termen lung şi răspândite
pe scară largă
fără intervenţia statului şi a legii este dificil de realizat un sistem de parteneriate efectiv şi
durabil.
pe lângă intervenţii la nivel legislativ, este necesară şi demararea unor campanii de
comunicare cu scopul de a convinge pilonii relevanţi să realizeze parteneriate din care
toate categoriile de actori implicaţi au de câştigat.
viitorul este în mediul online → este necesară valorificarea acestui segment care în
România nu este exploatat la adevărata lui valoare, deşi facilitează interacţiunea şi oferă
flexibilitate în transmiterea informaţiilor.
17
Concluzii şi Recomandări
există parteneriate de succes care s-au clădit preponderent între producătorii de
materiale pentru construcţii interesaţi să contribuie la specializarea viitorilor angajaţi (în
special şcolari/liceeni) pentru a lucra cu materialele proprii şi şcoli profesionale ca suport
pentru studiul teoretic şi practic.
statul nu a intervenit în aceste parteneriate, acestea s-au dezvoltat de la sine dar
sporadic → pentru a impulsiona răspândirea pe scară largă a parteneriatelor este
necesară intervenţia statului.
specializarea la locul de muncă şi voluntariatul în cazul lucrătorilor tineri fără experienţă
ar putea fi o posibilitate pentru a sensibiliza angajatorii care nu sunt dispuşi să
investească în formarea personalului din resurse interne.
patronatele au posibilitatea să intervină activ în formarea personalului din construcţii,
întrucât sunt eligibile pentru a aplica în vedera obţinerii de finanţare din surse externe
organizaţiilor, oferind acestora servicii de formare a angajaţilor care să nu implice costuri
suplimentare pentru angajator.
angajatorul evită să investească în angajaţi din teama de a nu-i pierde, întrucât aceştia
devin mai performanţi.
„satisfacţia generează profit” ar putea fi laitmotivul care să aducă toţi pilonii împreună, să
conştientizeze conceptul şi să îşi unească forţele pentru reusită/succes pe termen lung.
18
5. AUTORI / CONTRIBUITORI
Autori:
Narcisa Silion BDG
Contribuitori:
Mihaela Plaiu INCD URBAN-INCERC
Horia Petran INCD URBAN-INCERC
Gabriel Mocanu CSCon
Raluca Hanta PSC
Cristian Groza QETICS
Ligia Florea PPTT
Ioana Vlad PSC
19
6. ACRONIME
AM POSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial
AMPOR Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional
AO Analiză Ocupaţională
ANC Autoritatea Naţională pentru Calificări
ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
BDG Business Development Group
CSCon Comitetul Sectorial în Construcții
DTE Documentaţia Tehnologică de Execuţie
EACI Agenţia Europeană pentru Competitivitate şi Inovare
FPC Formare Profesională Continuă
INCD URBAN-INCERC Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă
QETICS Grupul pentru Calitatea Sistemelor de Termoizolaţie ETICS
PNC Platforma Naţională pentru Calificare
PPTT Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă
PSC Patronatul Societăţilor din Construcţii
SO Standard Ocupaţional