Upload
nguyencong
View
221
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
EUROPEAN COMMISSION
Research Executive Agency
Seventh Framework Programme
Cooperation: Space Call 3
FP7-SPACE-2010-1
Grant Agreement: 262371
Enabling Access to Geological Information in Support of GMES
D7.1. 33 Descrierea geozardelor pentru București [Version 1]
[January 2013]
Dissemination Level: [Public]
Author: [Anca Vîjdea, Gabriel Bindea, IGR] Date: January 2013
Checked by (WP Leader): [Luke Bateson, BGS] Date:
Approved by (Coordinator): [Ren Capes, Fugro NAP] Date:
Date of Issue: [Date]
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 2 of 58
CHANGE RECORD
Version X.X of [Date] to Version X.X of [Date]
Section Page Detail of change
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 3 of 58
REZUMAT
Raportul de descriere a geohazardelor pentru municipiul București a fost întocmit de către Institutul
Geologic al României (IGR) și însoțește harta de geostabilitate a terenului realizată de IGR conform
metodologiei stabilite în cadrul proiectului.
Arealul de studiu a cuprins intersecția dintre zona urbană largă București, definită în Atasul Urban (EEA,
2010) și zona acoperită de imaginile satelitare (serii de timp) ENVISAT ASAR (2002 – 2009) și ERS 1/2 SAR
(1992 – 2000). Imaginile satelitare au fost furnizate de către Agenția Europeană Spatială și prelucrate de
către partenerul din proiect compania Gamma Remote Sensing AG (Elveția) conform unui algoritm
standardizat în cadrul proiectului pentru toți furnizorii de imagini satelitare radar. În urma prelucrării s-au
obținut puncte PSI (Persistent Scaterrer Interferometry) de la obiectele care reflectă semnalul radar. Pentru
aceste puncte s-a determinat viteza de deplasare (mm/an) în raport cu un reflectator considerat stabil
(referința) pentru toate seriile de imagini înregistrate de satelit în zonă (serii de timp).
Datele PSI au fost interpretate în corelație cu date privind acoperirea biofizică a terenului (categoriile Land
Cover din Atlasul Urban), topografia (seturi de hărți disponibile), geologia (hărțile Institutului Geologic al
României), observații de teren efectuate în toamna anului 2012 în acest scop și date din literatură
(rapoarte, publicații).
În aria investigată au fost identificate 7 poligoane de geo-instabilitate, a căror suprafață însumată
reprezintă 3,732 kmp. Din cadrul categoriilor de geohazarde stabilite în cadrul proiectului PanGeo, cele
identificate în aria de studiu a municipiului București pot fi încadarate la: mișcări naturale ale terenului
(datorită prezenței în cadrul formațiunilor litologice a unor terenuri compresibile) și instabilități
antropogenice (cauzate de terenuri artificiale - vechi halde sau foste cariere actualmente umplute cu
materiale provenite de la construcții și care constituie terenul de fundație pentru unele zone). A fost
identificat pe baza datelor PSI din toate seriile de timp și un areal pentru care datele auxiliare de care s-a
dispus nu au putut permite stabilirea cauzei deplasărilor evidențiate de punctele PSI, dar care a fost
confirmat prin observarea in-situ a unor deformări la casele de locuit.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 4 of 58
TABLE OF CONTENTS
Change Record
Rezumat
1 AUTORI ȘI DATE DE CONTACT.................................................................................................................... 5
2 INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 5
3 PGGH_BUCHAREST_001 .......................................................................................................................... 18
4 PGGH_BUCHAREST_002 .......................................................................................................................... 25
5 PGGH_BUCHAREST_003 .......................................................................................................................... 29
6 PGGH_BUCHAREST_004 .......................................................................................................................... 33
7 PGGH_BUCHAREST_005 .......................................................................................................................... 38
8 PGGH_BUCHAREST_006 .......................................................................................................................... 41
9 PGGH_BUCHAREST_007 .......................................................................................................................... 45
10 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................... 51
11 GLOSAR PANGEO ..................................................................................................................................... 52
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 5 of 58
1 AUTORI ȘI DATE DE CONTACT
Acest raport de descriere a geohazardelor a fost realizat de către Institutul Geologic al României (IGR) drept
document suport al hărții Pangeo de stabilitate a terenului (GSL – Ground Stability Layer) pentru orașul
București din România.
Numele și detaliile de contact ale autorilor:
Anca-Marina Vîjdea, IGR ([email protected])
Gabriel Bindea, IGR ([email protected])
2 INTRODUCERE
Aria acoperită de harta de geostabilitate a terenului interpretată în cadrul proiectului Pangeo de către IGR
corespunde zonei urbane largi (Larger Urban Zone – LUZ) din Atlasul Urban (EEA, 2010 – Agenția Europeană
de Mediu, DG – Enterprise and Industry, Comisia Europeană) pentru orașul București, cel dintâi din punctul
de vedere al numărului de locuitori din România (fig. 1).
Fig. 1 Localizarea arealului de studiu: zona urbană largă a municipiului București (LUZ-Larger Urban Zone;
EEA, 2010)
2.1 LOCALIZARE GENERALĂ
Municipul București este situat în SE țării (fig. 1), fiind cel mai mare oraș din România atât ca suprafață
(peste 1074 kmp), cât și ca număr de locuitori (peste 1,9 milioane – Anuarul statistic al României, 2008).
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 6 of 58
Zona urbana largă a municipului București include, de la sud spre nord în sens anti-orar, comunele Popești –
Leordeni, Glina, Bălăceanca, Poșta, Cățelu, Manolache, Căldăraru, Cernica, Tânganu, Vadu Anei, Dobroești,
Pantelimon, Brănești, Pasărea, Islaz, Voluntari, Afumați, Crețuleasca, Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus,
Tunari, Dimieni, Otopeni, Odăile, Mogoșoaia, Buciumeni, Buftea, Chitila, Roșu, Dudu, Chiajna, Rudeni,
Dragomirești-Deal, Dragomirești-Vale, Zurbaua, Domnești, Dârvari, Țegheș, Bragadiru, Vârteju, Măgurele,
Alunișu, Pruni, Dumitrana, Jilava, 1 Decembrie, Copăceni, Sintești, Crețești, Vidra și Berceni (fig. 2).
Fig. 2 Zona urbană largă (LUZ) București, cuprinzând municipiul și localitățile învecinate.
Topografie: Open Street Map
Din punctul de vedere al acoperirii biofizice a terenului (Land Cover), în zona urbană largă a municipiului
București (fig. 3), pe lângă structurile urbane continue, cu SL > 80% (Sealing Layer – Stratul de „sigilare a
solului”), ce acoperă peste 132 kmp, structurile urbane discontinue împreună cu structurile izolate
totalizează mai mult de 28 kmp, unitățile industriale, comerciale și militare în jur de 87 km, iar rețelele de
transport, împreună cu aeroporturile, peste 38 kmp. Zonele de extracție a substanțelor minerale utile,
haldele, șantierele de construcții și terenurile virane totalizează circa 14 kmp, iar ariile urbane verzi și
facilitățile sportive acoperă aproape 18 kmp. În zona urbană largă a municipiului București există și un
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 7 of 58
extins areal agricol, cu peste 618 kmp, zone de păduri și arii semi-naturale, cu aproximativ 112 kmp,
precum și o bogată rețea de ape curgătoare și lacuri, ce însumează în jur de 25 kmp.
Fig. 3 Atlasul urban (EEA, 2010) în zona urbană largă București
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 8 of 58
2.2 GEOLOGIA ZONEI
Oraşul Bucureşti este amplasat în zona centrală a Platformei Moesice, un bloc rămas rigid încă de la
sfârşitul Precambrianului, constituit dintr-un soclu de şisturi cristaline și o cuvertură groasă formată din
formațiuni sedimentare paleozoice, mezozoice, terțiare și cuaternare.
La nivelul Bucureştiului soclul de şisturi cristaline se situează la cca. 6000 m adâncime, pe el se dispun
transgresiv direct depozitele detritice roşii ale Permianului, Triasicului şi eventual Jurasicului mediu.
Urmează o secvență carbonatică groasă. Calcarele mezozoice înclină constant spre nord, în consecință
depozitele terțiare (Miocen mediu, Pliocen) şi cuaternare (Pleistocen-Holocen) se îngroașă către nord,
diminuându-se în acelaşi timp treptat înclinarea.
La modul general, pentru Platforma Moesică se vorbeşte de patru secvențe de sedimentare mari
caracterizate prin următoarele grosimi: secvența Paleozoic poate avea până la cca. 5,5 km grosime,
secvența Permian –Triasic până la cca. 5 km grosime, secvența Liasic - Cretacic superior până la cca. 3,5 km
grosime iar secvența Miocen mediu-Holocen până la cca. 1,5 km grosime ( Săndulescu, 1984).
Detalii legate de litologiile subsolului Bucureştiului au fost furnizate prin studiile cu foraje săpate în
interiorul inelului de cale ferată al Bucureştiului, începând cu Liteanu (1952) și continuând cu cele care au
dus la elaborarea hărților geologice scara 1:200.000 ale IGR (fig. 4 și tabelul 1). Astfel, Lăcătuşu et al. (2008)
descriu cu vârsta Romanian superior - Pleistocen inferior Formațiunea de Dunăre cu Subformațiunea
inferioară de Dunăre și Subformațiunea superioară de Dunăre constituită preponderent din pietrişuri şi
nisipuri, rezultată în urma depunerii de aluviuni fluviatile în condiții paleoclimatice apropiate, respectiv cu
totul diferite de cele actuale. Sunt menționate succesiuni de ritmuri de sedimentare cu trei sau patru tipuri
de roci, nisip grosier cu sau fără pietriş, nisip mediu fin, argilă cenuşie verzuie ori argilă negricioasă (Enciu et
al. 1955). Grosimile variază între 8-10 m, uneori chiar 170 m (forajul H din Colentina).
Tabelul 1 – Legenda hărților geologice IGR 1:200.000
Simbol Vârsta Litologie
qh2 Holocen median pământuri argiloase şi prăfoase, depozite loessoidale, nisipuri fine
qh1 Holocen inferior nisipuri si pietrisuri
qp3/3 Pleistocen sup. terminal nisipuri fine, nisipuri siltice, nisipuri argiloase, argile nisipoase, argile calcaroase
qp2/3 Pleistocen sup. median pietrişuri şi nisipuri în alternanță cu argile negricioase şi argile verzui
Urmează Formațiunea de Coconi (Pleistocen mediu), adâncimea de intrare fiind de 20-25 m în sud și de 45-
55 m în nord. Limita ei bazală (cu Formațiunea de Dunăre sau mai precis cu Subformațiunea inferioară de
Dunăre) este situată la 65 m în sudul oraşului şi la 205-210 m adâncime în forajele din prejma pădurii
Băneasa. Grosimea acestei formațiuni creste de la 40-45 m în sud la 150-155 m în nord. Este constituită
dintr-o alternanță de nisipuri fine, nisipuri siltice, nisipuri argiloase, nămoluri într-un fond preponderent de
argile nisipoase și argile calcaroase. Demn de semnalat mai ar fi faptul că în sudul oraşului ponderea
nisipurilor fine este de 40% din total, în nord ajungând până pe la 20%. În linii generale litologia formațiunii
este una proprie unei sedimentări fluvial-lacustre.
În acoperişul formațiunii preponderent argiloase de Coconi, pe o grosime de aproximativ 20 m s-au depus
de regulă 3 strate de nisipuri care au fost încadrate în Formațiunea de Moştiştea de vârstă Pleistocen mediu
(Hanganu et Măgerescu, 1973). Succesiunea acestor depozite cuaternare vechi (pleistocene) variază în
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 9 of 58
grosime de la 170 m în sud (Gara Progresul) la mai mult de 300 m în nord (Gara Băneasa) şi cuprinde de jos
în sus următoarea succesiune :
1. pietrişurile de Frăteşti (92-150 m grosime)
2. Complexul marnos lacustru (30-130 m)
3. nisipurile de Mostiştea (6-30 m )
4. complexul argilos intermediar (0-25 m)
5. pietrişurile și nisipurile de Colentina (0-15 m)
Nivelurile de nisipuri 1, 3, 5 constituie principalele rezervoare de apă (acvifere) ale Municipiului Bucureşti.
Depozitele Holocene (depozitele cuaternare tinere) aparțin la trei categorii:
1. nisipurile și pietrişurile din luncile Dâmboviței şi Colentinei (4-12 m grosime)
2. aluviunile fine din lunci (1-6 m) reprezentate de pământuri argiloase și prăfoase
3. prafuri argiloase, argile prăfoase şi depozite loessoidale (2-20 m) care suportă o cuvertură subțire de sol
sau umplutură.
Fig. 4 Geologia (foi la scara 1:200.000 – IGR) în zona urbană largă București
Inventariind informațiile furnizate prin descrierea din cadrul geologic general ar rezulta că datorită creşterii
considerabile în grosime a depozitelor terțiare şi cuaternare de la sud spre nord ne-am putea aştepta la o
sporită rată de subsidență pentru cartierele din jumătatea nordică a oraşului.
În zona Bucureştiului mai mulți autori (Pauliuc et al, 1979; Papaianopol et Marinescu, 1994; şi alții)
apreciază că sedimentarea s-a realizat pe un fundament având sensuri diferite de mişcări izostatice, anume
Simbol Vârsta
qh2 Holocen median
qh1 Holocen inferior
qp3/3
Pleistocen sup. terminal
qp2/3
Pleistocen sup. median
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 10 of 58
de ridicare în sud și de coborâre progresivă în nord. Schimbarea sensurilor a fost pusă pe seama existenței
unor blocuri distincte separate între ele prin falii (exemplu falia E-V a Câlniştei, falia E-V Jilava), totuşi
lucrurile nu sunt foarte clare.
Investigațiile seismice (Bălan et al., 1982) nu au putut preciza linii importante de discontinuități care să
contureze precis treptele la nivelul depozitelor terțiare. Mai mult, cauzele existenței unor aliniamente de
amplificare a efectelor seismelor care afectează periodic Bucureştiul nu au putut fi precizate prin indici
direcți şi dacă acestea există, probabil că ar trebui căutate la nivelul mezozoicului sau chiar mai în
profunzime.
În acelaşi timp neomogenitatea zonelor de subsidență determinate prin măsurători satelitare moderne
(SAR și ASAR, de la care s-au generat puncte PSI) pare că ar putea fi explicată doar printr-un complex de
factori între care nu trebuie neglijate efectele activităților antropice mai apropiate sau mai îndepărtate,
Bucureştiul fiind o aşezare destul de veche unde câteva nivele de civilizație se succed pe parcursul a cel
puțin două mii de ani.
Astfel, se cunoaşte că în terasa II a Colentinei cu altitudinea relativă de 7-8 m tăiată de râul Dâmbovița au
avut obârşia în vremuri istorice trei văiugi. Prima izvora la nivelul actualei Piețe Crângaşi şi curgea în
direcția SE prin cartierul Regie spre Dâmbovița, a doua izvora la sud de Piața Victoriei și traversa Calea
Buzeşti, Calea Griviței, Calea Plevnei debuşând în lunca mlăştinoasă a Dâmboviței, în timp ce a treia,
izvorând din parcul Ioanid, a curs în lungul actualei străzi Jean Luis Calderon, prin Piața Rosetti, strada
Olteni spre Radu Vodă. Simplul fapt că în prezent aceste văi au fost acoperite cu construcții nu înseamnă că
de-a lungul zonelor respective nu poate exista pentru apele subterane o dinamică mai accentuată, ceea ce
implicit conduce, potențial, la o mai mare mobilizare aici a nisipului patului acviferelor şi deci în ultimă
instanță la posibilitatea existenței de tasări diferențiate sau chiar prăbuşiri.
Având însă în vedere măsurătorile furnizate prin PSI, pe aria oraşului Bucureşti au fost evidențiate 7
poligoane, ce indică mişcări de subsidență relativ unitare comparativ cu reperele alese în regiunea sudică a
oraşului.
2.3 REZUMAT AL INSTABILITĂȚILOR IDENTIFICATE
În zona urbană largă a municipiului București au fost identificate șapte de areale de instabilitate, care au
fost conturate ca poligoane (fig. 5) și a căror suprafață însumată este de 3,732 kmp.
Dupa categoria de geohazard, instabilitățile observate (fig. 6) pot fi separate în: mișcări naturale ale
terenului (provocate de terenuri compresibile), instabilități antropogenice ale terenului (cauzate de haldele
artificiale și/sau fostele cariere de roci utile care constituie terenul de fundație pentru unele zone) și
instabilități datorate altor cauze, care nu au putut fi explicate pe baza datelor auxiliare de care s-a dispus
(un poligon).
Dintre acestea, instabilitățile datorate mișcărilor naturale ale terenului produse de existența unor terenuri
compresibile ocupă cea mai mare suprafață însumată (fig. 7), urmate de cele datorate terenurilor artificiale
(instabilități antropogenice).
Identificarea zonelor de instabilitate s-a realizat pe baza datelor PSI în toate cele șapte cazuri. Au fost
efectuate verificări la fața locului, iar în interpretare s-au folosit date geologice, morfologice, hidrogeologice
și pedologice din rapoarte și hărți ale IGR și din literatură. În toate cazurile, s-a acordat un grad mediu de
încredere poligonului de instabilitate delimitat.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 11 of 58
Fig. 5 Distribuția arealelor de instabilitate pe categorii de geo-hazard, tip de geo-hazard și modul de
determinare
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 12 of 58
Fig. 6 Distribuția pe categorii de geo-hazard a arealelor de instabilitate (număr de poligoane)
Fig. 7 Distribuția ca suprafață însumată (kmp) a arealelor de instabilitate
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 13 of 58
2.4 AREALUL DE INTERPRETARE ÎN PANGEO
Arealul propus pentru interpretare cuprinde municipiul București împreună cu comunele suburbane
învecinate, deoarece în afara inelulul de centură al Bucureștiului a avut loc în ultimii ani o expansiune
urbană importantă. În unele părți au aparut noi zone rezidențiale, iar cartierele periferice s-au extins spre
exterior cu noi construcții, astfel că în unele cazuri s-a format o continuitate de structuri urbane de la limita
municipiului propriu-zis la comunele suburbane adiacente.
Pentru scopurile proiectului, compania Gamma Remote Sensing AG (Elveția) a selectat și procesat imaginile
radar ENVISAT (orbită acendentă și descendentă) și ERS (orbită descendentă) care acoperă aproape întregul
areal LUZ București (fig. 8). Harta de instabilitate a terenului (versiunea 1) produsă în cadrul proiectului
PanGeo cuprinde arealul obținut în urma intersecției dintre LUZ București și zona acoperită de PSI din
imaginile radar ENVISAT si ERS.
Fig. 8 Arealul de interpretare Pangeo din cadrul zonei urbane largi București
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 14 of 58
2.5 SETURI DE DATE UTILIZATE ÎN INTERPRETARE
Pentru elaborarea hărții de instabilitate a terenului pentru municipiul București au fost utilizate
următoarele seturi de date:
- Hărți topografice 1:25.000 (Direcția Militară Topografică)
- Bing Maps la diferite scări (ARCGIS basemap)
- Bing Aerial Images (ARCGIS basemap)
- Ortofotoplanuri (Direcția Militară Topografică și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
- Open Streets Maps la diferite scări (ARCGIS base map)
- Hărți geologice 1:200.000 (Institutul Geologic al României)
- Hărți hidrogeologice 1:100.000 (IGR)
- Land Cover 1:10.000 (EEA Urban Atlas 2010)
- Observații in-situ, fotografii etc.
- Date din literatură (publicații, rapoarte etc.)
- Date PSI (Persistent Scaterrer Interferometry)
2.6 DESCRIEREA DATELOR PSI UTILIZATE ÎN INTERPRETARE
Datele PSI utilizate la elaborarea hărții de instabilitate a terenului pentru municipiul București au fost
furnizate de Agenția Europeană Spațială care a lansat sateliții ERS și ENVISAT. Imaginile radar au fost
prelucrate cu ajutorul programului GAMMA IPTA de către compania Gamma Remote Sensing AG din Elveția
conform unei proceduri standardizate stabilită în cadrul proiectului PanGeo.
În total au fost utilizate serii de timp totalizând 86 de imagini satelitare radar (tabelul 2), de pe care s-au
obtinut 583325 puncte PSI de la suprafețele ce reflectă semnalul radar (fig. 9, 10 și 11). Din tabelul 2 se
observă că densitatea PSI este mai ridicată în arealul de interpretare ales, respectiv LUZ București, față de
zonele complete de procesare PSI.
Tabelul 2 – Principalele caracteristici ale seturilor de date PSI utilizate la elaborarea hărții de instabilitate a
terenului în zona urbană largă București
Distribuția pe clase de valori ale deplasărilor (mm/an) înregistrate prin măsurători PSI în serille de timp ale
imaginilor ENVISAT și ERS este redată în tabelul 3. Se poate remarca faptul că pe un ansamblu general de
stabilitate, imaginile ENVISAT orbită ascendentă și descendentă evidențiază o tendința de mișcare de
ușoară ridicare (medii de 1,19 mm/an, respectiv 0,62 mm/an), pe când ERS orbită descendentă indică o
foarte ușoară coborâre (-0,54 mm/an), toate încadrându-se în categoria de variație normală, între -1,5 și
+1,5 mm/an. Tendința de ridicare este mai accentuată în cazul imaginilor ENVISAT orbită ascendentă
(42.7% puncte PSI cu valori între 1,5 și 3,5) față de imaginile ENVISAT orbită descendentă (26,2% puncte PSI
Satelitul Nr. de
scene Perioada
Arealul de procesare PSI LUZ București
Aria
(kmp) Nr. PSI
Densitatea PSI
(PSI/kmp)
Aria
(km) Nr. PSI
Densitatea
PSI (PSI/kmp)
ENVISAT
ascending 27 21/11/2002-19/11/2009 1769 198318 112 919 178924 195
ENVISAT
descending 25 07/12/2002 – 09/05/2009 2010 204359 102 973 181865 187
ERS 1-2
descending 34 03/06/1992 – 02/12/2000 2004 180648 90 966 161088 167
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 15 of 58
în acest interval). Domeniul de valori este foarte apropiat, încadrându-se între -13,19 și 11,0 mm/an pentru
toate cele trei medii multianuale ale deplasărilor identificate pe imaginile ENVISAT și ERS. Din analiza
combinată a imaginilor ENVISAT orbită ascendentă și descendentă (valori similare și același semn) se poate
deduce (Bateson at al., 2012) că în perioada 2002 – 2009 mișcarea fost pe direcție predominant verticală
(foarte ușoară ridicare), în timp ce în perioada 1992 – 2000 mișcarea a fost preponderent de subsidență.
Acest lucru ar putea fi pus pe seama variațiilor nivelului apelor subterane, dar nu au fost disponibile
măsurători în foraje pentru verificarea acestei ipoteze.
Fig. 9 Vitezele medii de deplasare (mm/an) redate de datele PSI (ENVISAT – orbită ascendentă,
serii de timp 2002-2009). Prelucare PSI – Gamma Remote Sensing AG
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 16 of 58
Fig. 10 Vitezele medii de deplasare (mm/an) redate de datele PSI (ENVISAT – orbită descendentă,
serii de timp 2002-2009). Prelucare PSI – Gamma Remote Sensing AG
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 17 of 58
Fig. 11 Vitezele medii de deplasare (mm/an) redate de datele PSI (ERS – orbită descendentă,
serii de timp 1992-2000). Prelucare PSI – Gamma Remote Sensing AG
Tabelul 3 - Statistica punctelor PSI pentru imaginile ENVISAT și ERS
Satelitul Statistica deplasării punctelor PSI (mm/an) pe clase de valori
-100.0 to -3.5 -3.5 to -1.5 -1.5 to 1.5 1.5 to 3.5 3.5 to 100.0 media abaterea standard
puncte % puncte % puncte % puncte % puncte %
ENV ASC 819 0.4 3666 1.8 107371 54.1 84597 42.7 1865 0.8 1.19 1.20
ENV DSC 2000 1.0 10322 5.0 137569 67.1 53741 26.2 1262 0.6 0.62 1.37
ERS DSC 4093 2.3 24009 13.3 148518 82.2 3563 2.0 465 0.3 -0.54 1.30
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 18 of 58
3 PGGH_BUCHAREST_001
3.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
3.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Având aproximativ forma unui trapez, acest poligon este situat în cartierul Ferentari, fiind mărginit la vest
de şoseua Antiaeriană, la nord-est de Str. Mihail Sebastian, la est de Calea Rahovei, care apoi străbate
poligonul, continându-se cu Șoseaua Alexandriei.
Aria întregii suprafețe este 2,248 kmp.
Fig. 12 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_001
3.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Mișcări naturale ale terenului -Teren compresibil.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 19 of 58
3.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 13 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_001
Fig. 14 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_001 (după Lăcătușu et al., 2008)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 20 of 58
Fig. 15 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 16 Harta geologică a IGR 1:50.000
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 21 of 58
Fig. 17 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 18 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 22 of 58
Fig. 19 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
3.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
3.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Perimetrul este amplasat pe terasa t3 a râului Argeş. Această unitate geomorfologică are o înălțime relativă
de 12 m şi se dezvoltă la sud de Câmpul înalt al Bucureştiului, individualizat ca o fâşie paralelă cu lunca
Dâmboviței, la sud de aceasta, și terasa t2 a Argeşului. Din punct de vedere litologic terasa t3, apărând pe
harta Bucureştiului sc. 1:200.000 cu indicele qp3/3 (Pleistocen superior), este constituită din depozite
proluvial deluviale, în special nisipuri şi pietrişuri. După schița evidențiind grosimile loessului realizată în
urma inventarierii forajelor săpate de-a lungul timpului în vatra oraşului (zonarea grosimii Formațiunii
Loessului, Lăcătuşu et al., 2008) ar rezulta că perimetrul poligonului 1 se suprapune aproape întocmai cu
zonele în care această formațiune a loessului are grosimile dintre cele mai mari, respectiv 21-26 m la est de
strada Mărgeanului şi 15-17 m la vest de această stradă. La aceste date adăugând şi constatarea că linia
străzii Mărgeanului separă două tipuri de cartiere de locuințe, unul, cel de la est, cu case de un nivel ori
maximum 2, iar cel de la est cu blocuri dese de 8 şi 10 nivele, rezultă că tasarea diferențiată sesizată prin
măsurătorile PSI este perfect explicabilă pe de o parte prin diferența de litologie, iar pe de altă parte prin
diferența de încărcătură realizată de construcții. La vest de str. Antiaeriană construcțiile sunt rare,
terenurile având funcția (până la momentul măsurătorilor) de terenuri de antrenament, în timp ce la est
apare un cartier cu construcții dese, unele mici (la vest de str. Mărgeanului), iar altele foarte înalte și
voluminoase la est de str. Mărgeanului. Rata de subsidență nu este egală, fiind mai pronunțată în intervalul
1992 – 2000 și foarte mică pentru intervalul 2002 – 2009.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 23 of 58
3.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 20 Casă cu deformări în Ferentari (exemplul 1)
Fig. 21 Casă cu deformări în Ferentari (exemplul 2)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 24 of 58
Fig. 22 Limita între zona cu case și zona cu blocuri înalte în Ferentari
Fig. 23 Deformări în cadrul structurii blocurilor în cartierul Ferentari
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 25 of 58
4 PGGH_BUCHAREST_002
4.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
4.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul nr. 2 are forma de trapez și este orientat cu baza mare de-a lungul şoselei Fundeni.
Aria întregii suprafețe este 0,378 kmp.
Fig. 24 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_002
4.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Instabilitate antropogenică a terenului – Terenuri artificiale.
4.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 25 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_002
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 26 of 58
Fig. 26 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_002 (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 27 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 28 Harta geologică a IGR 1:50.000
Fig. 29 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 27 of 58
Fig. 30 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
Fig. 31 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
4.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
4.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Poligonul este plasat în lunca râului Colentina, foarte aproape de albia actuală a acestuia, într-o zonă care
pe harta geologică 1: 200.000 apare marcată cu indicele qh2 (Holocen). De altfel, din figura cu terasele şi
luncile recente ale râurilor din oraşul Bucureşti (Lăcătuşu et al., 2008), arealul poligonului se suprapune
perfect peste o paleovale, un fund de lac, în fond peste o groapă situată până nu demult la periferia
oraşului. În diverse etape cursul râului Colentina fiind regularizat, vechea meandră la un moment dat a fost
suspendată, în urma acestei lucrări de amenajare rezultând o vale seacă, o groapă. Această groapă a fost
astupată, mai întâi cu deşeuri menajere, iar apoi cu balast rezultat de la demolări sau în urma cutremurelor
care au afectat centrul oraşului. După 1990 s-au primit autorizații de construcție pentru vile, la scurt timp în
zonă apărând un cartier nou. Având în vedere împrejurările şi modalitățile în care s-a nivelat această
groapă, este pe deplin explicabil de ce față de zonele limitrofe acest areal se remarcă printr-o tasare mai
accentuată. Materialul din subasmentul cartierului este de natură antropogenică, în plus este plin de
cavități, şi atunci e normal să reacționeze intens la presiunea construcțiilor în sensul compactizării mai
accentuate.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 28 of 58
4.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 32 Aspectul terenului în cartierul Fundeni (material de umplutura și goluri – exemplul 1)
Fig. 33 Aspectul terenului în cartierul Fundeni (material de umplutura neomogen – exemplul 2)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 29 of 58
5 PGGH_BUCHAREST_003
5.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
5.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul 3 este situat în cartierul Giuleşti, în imediata vecinătate a Lacului Morii.
Aria întregii suprafețe este 0,085 kmp.
Fig. 34 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_003
5.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Instabilitate antropogenică a terenului - Terenuri artificiale.
5.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 35 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_003
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 30 of 58
Fig. 36 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_003 (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 37 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 38 Harta geologică a IGR 1:50.000
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 31 of 58
Fig. 39 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 40 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
Fig. 41 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
5.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
5.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Poligonul este delimitat într-o zonă joasă ținând de lunca râului Dâmbovița definită de prezența aluviunilor
actuale, nisipuri şi pietrişuri slab consolidate. Fiind parte a unei arii foarte tinere, pe harta cu zonarea
grosimii Formațiunii Loessului (Lăcătuşu et al., 2008), depozitul de loess din această zonă apare cu grosimi
nesemnificative (sub 2,5 m). Din fig. 34, 39, 40 și 41 se mai desprinde că perimetrul este amplasat în
imediata vecinătate a unor vechi hale industriale, în marginea vestică a acestora, de jur împrejur putându-
se chiar remarca haldele abandonate ale acestor întreprinderi. Coroborând faptul că poligonul se află la
marginea oraşului într-o zonă în care până recent se depozitau atât reziduuri industriale, cât şi menajere, se
poate conchide că tasarea accentuată evidențiată de măsurătorile PSI se datorează compactării mai
accentuate a unui subasment slab consolidat constituit din nisipuri, pietrişuri, argile şi siltite care suportă
un pachet semnificativ de material de natură antropogenică. Din faptul că atât mai la nord cât și la nord-
vest de perimetru sunt prezente construcții edificate în lunca Dâmboviței dar care nu evidențiază deplasări
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 32 of 58
pe verticală de aceeaşi amploare deducem că de fapt principala cauză a subsidenței în acest perimetru
revine compactizării mai accentuate a pachetului de depozit antropogen pe care acestea au fost construite.
5.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 42 Vechea zonă de depozitare deșeuri industriale și menajere de lânga Lacul Morii
Fig. 43 Deformări ale caselor la nord de Lacul Morii
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 33 of 58
6 PGGH_BUCHAREST_004
6.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
6.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul 4 a fost delimitat la sud de artera D-na Ghica în cadrul cartierului Obor, un vechi cartier al
Bucureştiului.
Aria întregii suprafețe este 0,064 kmp.
Fig. 44 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_004
6.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Altele.
6.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 34 of 58
Fig. 45 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_004
Fig. 46 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_004 (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 47 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 48 Harta geologică a IGR 1:50.000
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 35 of 58
Fig. 49 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 50 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
Fig. 51 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
6.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
6.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Poligonul este amplasat pe terasa t2, cu o altitudine relativă de 7-8 m, a râului Colentina. Din punct de
vedere litologic în subasmentul perimetrului ca și al cartierului respectiv, de altfel, este menționată
prezența (socotind de la suprafață în jos) a unui pachet de cca. 2,5-6 m de loess urmat de material aluvionar
- nisipuri fine şi (mai rar) pietrişuri având o grosime de cca. 8 m, încadrate la Pleistocen superior (qp2/3).
Urmează Subformațiunea aluviunilor îngropate Pleistocen mediu (qp2) constituită la partea superioară
dintr-o alternanță de nisipuri argiloase și nisipuri micacee de la grosiere la fine cu intercalații de pietrişuri
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 36 of 58
mărunte, groasă de cca. 20 m, urmată de o secvență de argile vineții, argile nisipoase, argile carbonatice și
nisipuri fine, groasă de cca. 100 m, care la rândul lor stau pe Formațiunea de Dunăre (Romanian superior-
Pleistocen inferior), constituită dintr-o succesiune de ritmuri de sedimentare, fiecare cu câte 3, 4 tipuri de
roci silicoclastice de la nisip grosier până la nisip mediu-fin cu trecere la argilă cenuşie verzuie, groasă de
cca. 300 m. Acestea fiind datele, rezultă că din punct de vedere litologic nu dispunem de elemente care să
justifice diferențierea în cadrul acestui sector a poligonului notat 4, fapt ilustrat totuşi de variațiile de tasare
evidențiate prin măsurătorile PSI. De menționat că în cadrul respectivului areal punctele reflectând o
mişcare subsidentă nu sunt foarte multe, nici suficient de compacte.
Cercetând în teren fiecare semnalare în parte s-a constatat că toate acele construcții care evidențiau
subsidențe aveau ceva comun: erau construcții foarte vechi, probabil de cel puțin 100 de ani şi mici, în
speță case de locuit modeste. Se știe că la începutul secolului XX sau mai înainte casele de locuit construite
erau fondate pe ziduri, ceea ce înseamnă că rata de subsidență în cazul lor este de presupus a fi mai mare
decât a celor dispunând de fundații aşezate pe planşeu de beton cu beciuri sau garaje subterane. Mai mult,
o serie din aceste case prezintă ziduri din chirpici care s-au contractat în timp sub greutatea propriului
acoperiş. În acest context considerăm că cel mai probabil cauza subsidenței observată în poligonul 4 este
una rezultată din combinarea factorilor naturali cu cei rezultați din soluțiile tehnice adoptate pentru
realizarea construcției.
6.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 52 Tipuri de case din cartierul Obor afectate de deformări (exemplul 1)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 37 of 58
Fig. 53 Tipuri de case din cartierul Obor afectate de deformări (exemplul 2)
Fig. 54 Tipuri de case din cartierul Obor afectate de deformări (exemplul 3)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 38 of 58
7 PGGH_BUCHAREST_005
7.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
7.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul 5 este separat în cartierul Tei în apropierea luncii râului Colentina pe terasa t2 a acestui râu.
Aria întregii suprafețe este 0,274 kmp.
Fig. 55 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_005
7.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Instabilitate antropogenică a terenului – Terenuri artificiale.
7.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 56 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_005
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 39 of 58
Fig. 57 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_005 (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 58 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 59 Harta geologică a IGR 1:50.000
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 40 of 58
Fig. 60 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 61 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
Fig. 62 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
7.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
7.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Terasa t2 a râului Colentina are altitudinea relativă de 10-12 m și e constituită din pietrişuri şi nisipuri care
de-a lungul timpului au făcut obiectul unor exploatări în carieră pentru agregate de materiale pentru
construcții.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 41 of 58
Raportat la coloana litologică proprie acestui perimetru nu se pot evidenția elemente care să indice o cauză
pentru subsidența accentuată semnalată de măsurătorile PSI aici. De asemenea, nici investigațiile de teren
nu au putut aduce elemente în plus de natură să explice datele rezultate din măsurătorile PSI.
Cercetând în schimb harta cu vechile areale de cariere pentru agregate de construcții (fig. 57) s-a putut
remarca faptul că o mare parte din perimetrul poligonului se suprapune peste o astfel de fostă exploatare.
În acest context considerăm că cel mai probabil cauza subsidenței din cadrul acestui poligon se datorează
materialului antropogen de umplutură folosit pentru nivelarea gropilor rezultate din exploatarea în trecut a
balastului din acest sector al Bucureştiului.
7.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 63 Deformări în cartierul Tei
8 PGGH_BUCHAREST_006
8.1 TIPUL DE MIȘCARE
Subsidență.
8.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul 6 este situat în nordul oraşului Bucureşti în cartierul Pipera.
Aria întregii suprafețe este 0,378 kmp.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 42 of 58
Fig. 64 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_006
8.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Mișcări Naturale ale Terenului - Teren compresibil.
8.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 65 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_006
Fig. 66 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_006 (după Lăcătușu et al., 2008)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 43 of 58
Fig. 67 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 68 Harta geologică a IGR 1:50.000
Fig. 69 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 70 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 44 of 58
Fig. 71 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
8.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
8.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Din punct de vedere geomorfologic poligonul, ca și cartierul menționat, sunt situate în Câmpul Otopeni,
dincolo de limita dintre terasa t2 a râului Colentina și Câmpul Otopeni, o limită aproximativ est-vest care
atinge în această zonă marginea de nord a bălții Pipera. Pe harta geologică sc. 1: 200.000 această limită
coincide cu limita formațiunilor de luncă qh2 (Holocen) ale Văiugii Pipera, afluent de stânga al râului
Colentina, cu depozitele deluvial proluviale qp3/3 (Pleistocen superior).
Având în vedere poziția perimetrului, situat foarte aproape de obârşia văiugii Pipera alcătuit din depozite
actuale şi Pleistocen superioare în care predomină litologii slab consolidate și saturate în apă, există
premize pentru a putea presupune drept cauze pentru tasările mai accentuate din zona aceasta natura mai
slab consolidată a subasmentului.
8.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 72 Deformări ale caselor în apropierea bălții Pipera (exemplul 1)
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 45 of 58
Fig. 73 Deformări ale caselor în apropierea bălții Pipera (exemplul 2 – în spatele casei din fig. precedentă)
9 PGGH_BUCHAREST_007
9.1 TIPUL DE MIȘCARE
Instabilitate antropogenică a terenului.
9.2 PROPRIETĂȚI GENERALE – LOCALIZARE
Poligonul are forma unui trapez orientat cu baza mare paralel cu şoseaua Pantelimon în zona magazinului
universal Cora.
Aria întregii suprafețe este 0,305 kmp.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 46 of 58
Fig. 74 Categoriile Land Cover din Atlasul Urban în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_007
9.3 TIPUL DE HAZARD SPECIFIC
Instabilitate antropogenică a terenului – Terenuri artificiale.
9.4 METODA DE DETERMINARE
Date PSI.
Fig. 75 Topografia (Open Streets Map) în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_007
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 47 of 58
Fig. 76 Elemente morfologice în cadrul poligonului PGGH_BUCHAREST_007 (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 77 Harta grosimii loessului (după Lăcătușu et al., 2008)
Fig. 78 Harta geologică a IGR 1:50.000
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 48 of 58
Fig. 79 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită ascendentă)
Fig. 80 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ENVISAT orbită descendentă)
Fig. 81 Vitezele medii de deplasare (mm/an) detectate prin PSI (ERS orbită descendentă)
9.5 GRADUL DE ÎNCREDERE ÎN INTERPRETARE
Mediu.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 49 of 58
9.6 INTREPRETAREA GEOLOGICĂ A MIȘCĂRII
Poligonul apare separat aproape de limita dintre lunca râului Colentina și terasa t2, în terasa t2 a acestuia,
notată pe harta geologică scara 1:200.000 cu indicele qp2/3 (Pleistocen superior median). Într-o coloană
litologică considerată reprezentativă la nivelul acestui sector s-ar remarca prezența unui strat de sol
loessoid relativ subțire având o grosime de până la 6 m dedesubtul căruia se dezvoltă o secvență de
pietrişuri şi nisipuri de cca. 12m. Urmează o alternanță de nisipuri argiloase și nisipuri micacee de la
grosiere la fine cu intercalații de pietrişuri mărunte, groasă de cca. 20 m, apoi argile și nisipuri fine într-un
pachet cu o grosime de cel puțin 100 m. Având în vedere că această coloană este întâlnită pe un areal mai
larg, fiind proprie și zonelor limitrofe, rezultă că subsidența accentuată rezultată din măsurătorile PSI nu are
în principal un suport litologic. Cercetările de teren nu au adus nici ele elemente suplimentare. În schimb,
studiind harta cu vechile cariere pentru balast ale Bucureştiului (Lăcătuşu et al, 2008) se constată că acest
poligon se localizează în zona de interes pentru exploatații de agregate din extremitatea estică a
Bucureştiului. Aceste exploatații fiind abandonate de ceva vreme, gropile formate au fost acoperite cu
deşeuri menajere ori rezultate din demolarea unor construcții şi reintroduse în spațiul construibil. În acest
fel devine explicabilă subsidența mai accentuată sesizată de măsurătorile PSI pentru această zonă.
9.7 PROBE PENTRU INSTABILITATE
Fig. 82 Deformări în apropierea gării Pantelimon
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 50 of 58
Fig. 83 Deformări ale șinelor de cale ferată la gara Pantelimon
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 51 of 58
10 BIBLIOGRAFIE
Anuarul Statistic Al României, 2008. Disponibil online la: http://www.scribd.com/doc/54427923/Anuar-
Statistic-2008
BATESON, L., CUEVAS, M., CROSETTO, M., CIGNA, F., SCHIJF, M. AND EVANS, H., 2012, PangGeo D3.5
Production Manual Version 1.1, 25th July 2012. Disponibil online la: http://www.pangeoproject.eu/
BĂLAN Ş., CRISTESCU V., CORNEA I ., 1982 Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977, Editura
Academiei RSR, Bucureşti, 516 p
ENCIU P., RĂDAN S.C.,STOIAN I., HADNAGHY A., RĂDAN MARIA, ENCIU MARIANA, 1995 The Evolution of the
Climate during Pliocene-Lower Pleistocene in the South of the Dacic Basin, Rom. Journ. of Stratigr.,
76/7, Inst. Geol. Rom., Bucureşti, 67-70
EUROPEAN ENVIRONMENT AGENCY (EEA), 2010, GMES Urban Atlas. Disponibil online la:
http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/urban-atlas
HANGANU ŞI MĂGERESCU, 1973 Contribuții la cunoaşterea speciei Parelephas Trogontherii Pohlig în
Pleistocenul Platformei Moesice, Acad. Rom., St. Cercet. Geol., 18, Bucureşti, 219-228
LĂCĂTUŞU R., POPESCU M., ATANASIU N., ENCIU P., 2008 Geo-Atlasul municipiului Bucureşti, Editura
EstFalia, Bucureşti, 197 p
LITEANU E. 1952 Geologia zonei oraşului Bucureşt,Com. Geol.,Inst. Geol.,E/1, Bucureşt, 3-80
PAPAIANOPOL ŞI MARINESCU, 1994 Lithostratigraphy and Age of Neogene Deposits on the Moesian
Platforme between Olt and Danube rivers, Rom. Journ. Stratigr., 76, Bucharest, 67-70
PAULIUC S., NEGOIȚĂ FL., DARWISCHE M., ANDREESCU I., 1979, Stratigrafia depozitelor miocene din
sectorul central al Platformei moesice (Olt-Dâmbovița), An. Univ. Buc., Geol., Bucureşti, 65-78.
SĂNDULESCU, M., 1984, Geotectonica României, 334p., Edit. Tehnică, Bucureşti
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 52 of 58
11 GLOSAR PANGEO
Hazard
Ceva cu potențial de a cauza daune (eveniment negativ).
Hazard natural
Hazardul natural este un proces natural sau un fenomen care poate cauza răniri sau pierderi de vieți omeneşti,
un anumit impact, prejudicii, pagube, pierderea mijloacelor de subzistență şi a serviciilor, dezorganizare socială
şi economică ori daune asupra mediului (Consiliul Uniunii Europene – Documentul de lucru al Personalului
Comisiei Europene – Linii directoare în managementul dezastrelor pentru identificarea și evaluarea riscurilor).
Geohazard (Hazard geologic)
Un proces geologic cu potențialul de a cauza pagube.
Risk
Probabilitatea ca un rău de la un anumit hazard să fie realizat.
Tipuri de geohazarde
1. Mișcări crustale adânci
Deplasarea scoarței poate să apară la diferite scări şi adâncimi. Această secțiune conține geohazarduri care
sunt cauzate de procese de adâncime.
1.1. Cutremure de pământ (hazard seismic)
Cutremurele sunt efecte observabile datorate vibrațiilor (cunoscute ca unde seismice) în interiorul scoarței
terestre, rezultate din eliberarea relativ rapidă de stress, de obicei de-a lungul unei zone de fractură.
Deteriorarea clădirilor şi a altor infrastructuri poate fi cauzată de zguduirea (oscilarea) solului din timpul
trecerii undelor seismice. Alte efecte includ lichefierea solurilor moi saturate cu apă, lăsarea solului, (prin
pierderea coeziunii, rezultând expulzarea apei și formarea mâlurilor sedimentare sau mâlurilor vulcanice
sau laharurilor), ceea ce duce la o importantă pierdere a consistenței terenului, la expulzarea apei saturate
din sedimente şi la vulcani noroioși. Agitarea (oscilarea) terenului poate declanşa, de asemenea,
evenimente secundare precum alunecări de teren şi tsunami.
Efecte secundare ca acestea ar trebui să fie catalogate în alte clase relevante de geohazard PanGeo. Unele
cutremure sunt asociate cu mişcari semnificative permanente verticale sau laterale ale scoarței. Schimbări
în cadrul sistemelor de drenaj pot provoca inundații. În timpul cutremurelor există potențial de rănire şi
pierdere de vieți.
Pericolul seismic poate fi evaluat prin referire la mărimea şi frecvența cutremurelor înregistrate, deşi
cutremurele individuale sunt, în esență, imprevizibile. Evenimente particulare pot să apară la scara
secundelor sau minutelor. Infrastructura modernă trebuie să fie proiectată pentru a rezista evenimentelor
seismice locale probabile.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 53 of 58
1.2. Mișcări tectonice
Mişcările tectonice reprezintă procese la scară regională care afectează crusta pământului. Aceste procese
pot să conducă la creşteri sau micşorări ale zonelor de crustă. Importante sunt mişcările neotectonice care
sunt încă active şi, prin urmare, pot produce mişcări ale solului, măsurabile prin PSI. Mişcările
neotectonice sunt produse de presiunea introdusă prin deplasarea plăcilor tectonice. Aceste tipuri de
mişcări sunt sesizabile la o scară regională şi deci nu este posibil a fi măsurate folosind metoda SAR prin
măsurători relative la PSI.
1.3. Tectonica sării
Mişcări locale din teren pot fi asociate cu deplasări ale depozitelor evaporitice, cunoscute sub termenul
tectonica sării, în cadrul căreia se pot produce atât ridicări cât și prăbuşiri, în funcție de mecanismul care
intervine.
1.4. Ridicarea și scufundarea scoarței din cauze vulcanice
Activitatea vulcanică poate conduce la curgeri de lavă, la apariția norilor de cenuşă, la căderi de piroclastite
şi cenuşă, precum şi la curgeri de compoziție variată, împreună cu produse piroclastice. Aceasta s-ar putea
să fie însoțită de eliberarea de gaze otrăvitoare sau sufocante, în unele cazuri de explozii violente, sau
activitate seismică semnificativă ori modificarea morfologiei terenurilor. Efectele secundare pot include
alunecări de teren şi inundații. Pentru PanGeo ne interesează riscurile legate de instabilitatea solului.
Instabilitatea terenurilor asociate zonelor vulcanice tinde să se refere la inflația și deflația (ridicarea și
scufundarea) suprafeței terenului datorate schimbărilor intervenite la nivelul volumelor de magmă.
Efectele secundare de tipul alunecărilor de teren trebuie să fie grupate în alte clase relevante de geohazard
PanGeo.
2. Instabilitate naturală a terenului
Tendințele pentru ridicarea, alunecarea laterală sau coborârea terenului pot fi cauzate de o serie de procese
naturale geologice. Unele mişcări asociate cu anumite pericole pot fi progresive sau pot apărea brusc şi, de
asemenea, pot varia la scară de milimetru, metru sau de zeci de metri. De notat că depunerile antropice pot fi
afectate de instabilitatea naturală a terenului.
Instabilitatea naturală semnificativă a terenului are potențialul de a provoca daune la clădiri și structuri, iar
structurile mai slabe sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. Trebuie remarcat, totuşi, că multe clădiri, cele în
special mai moderne, sunt construite la un astfel de standard că acestea pot rămâne neafectate chiar în zonele
de mișcări semnificative ale terenului. De asemenea, sensibilitatea structurilor construite la daunele aduse de
geohazard pot depinde de factori locali precum tipul de vegetație din apropiere sau natura formelor de relief
din zonă.
Efectele de instabilitate naturală a terenului apar adesea la nivel local, spre deosebire de efectele mişcărilor
naturale ale terenului care apar pe zone mai extinse.
2.1. Alunecarea de teren
O alunecare de teren reprezintă o punere în mişcare relativ rapidă spre exterior şi de sus în jos a unei mase
de rocă sau de sol pe o pantă datorită forței de gravitație. Stabilitatea pantei poate fi redusă prin eliminarea
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 54 of 58
pământului de la baza pantei, creşterea conținutului de apă în materialele depuse pe pantă sau prin
plasarea materialelor pe pantă, în special în partea de sus. Daunele produse proprietății prin alunecarea de
teren pot apărea prin eliminarea suportului din subsol sau prin aducerea de material pe proprietate. Mari
alunecări de teren în zonele de coastă pot fi provocate de tsunami.
Evaluarea pericolului de alunecare se referă la stabilitatea suprafeței actuale de teren, inclusiv a pantelor
modificate antropic, prin hărți topografice locale sau modelări digitale. Ea nu cuprinde şi luarea în
considerare a stabilității după noi săpături.
Terenul predispus la alunecări de teren în mod normal va rămâne stabil, exceptând cazul în care topografia
este modificată de eroziune sau de excavare, este încărcat, sau când presiunea apei în pori creşte.
Alunecarea de teren, de asemenea, ar putea fi inițiată de un şoc seismic, îngheț sau de schimbarea presiunii
atmosferice.
Acest pericol este semnificativ în zonele superficiale, dar se poate extinde la mai mult de 10 m adâncime.
Consecințele comune sunt pagube pentru proprietăți, inclusiv pentru rute de transport și alte tipuri de
infrastructură şi servicii subterane. Unele alunecări de teren pot fi stabilizate prin lucrări de inginerie.
2.2. Curgerea lentă a solului (fluajul solului)
Fluajul solului reprezintă o deplasare foarte lentă a solului şi a particulelor de rocă şi este rezultatul
expansiunii şi contracției solului pe parcursul ciclurilor de congelare şi decongelare (soliflucțiune) sau
umezire şi uscare.
2.3. Dizolvarea solului
Unele roci și minerale sunt solubile în apă şi pot fi eliminate progresiv de fluxul de apă din sol. Acest proces
tinde să creeze cavități (goluri), care ar putea duce la prăbuşirea materialului situat deasupra şi, eventual,
subsidență.
Tipuri de roci şi minerale solubile sunt calcarul, gipsul şi halitul.
Golurile pot deveni instabile în urma inundațiilor, inclusiv a inundațiilor cauzate de spargerea unor
conducte. Schimbările în natura scurgerii precipitațiilor la suprafața solului, eliminarea sau încărcarea
solului, extracția apei din subsol, construirea defectuoasă a canalelor de canalizare pot induce, de
asemenea, subsidență în areale altfel stabile.
2.4. Soluri sufozionabile
Solurile sufozionabile conțin materiale cu spații mari între particulele solide. Acestea se pot restrânge
(micșora) atunci când devin saturate de apă, iar o clădire (sau altă structură) apasă cu o sarcină prea mare.
Dacă solul respectiv se află sub o clădire, acesta poate provoca scufundarea clădirii. Dacă solul sufozionabil
este variabil în grosime sau distribuție, diferitele părți ale clădirii se pot scufunda cu rate diferite, cauzând
eventual înclinarea, fisurarea sau deformarea clădirii. Prăbuşirea va avea loc numai după saturarea cu apă
şi/sau prin încărcarea dincolo de punctul critic. Acest pericol poate fi semnificativ în depozitele de suprafață
(fenomen tipic in loessuri) şi, de asemenea în depozitele de umplutură superficiale.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 55 of 58
2.5. Nisipuri mișcătoare, neconsolidate / Lichefiere
Mișcarea nisipului apare atunci când nisipul este slab cimentat, saturat cu apă şi curge într-o săpătură,
sondă sau alt tip de gol. Presiunea apei ce umple spațiile dintre granulele de nisip reduce contactul dintre
granule, iar acestea sunt transportate de-a lungul fluxului. Acest lucru poate duce la tasarea solului din jur.
Dacă nisipul de sub o clădire pleacă, suportul poate fi eliminat şi clădirea se poate scufunda. Diferite părți
ale clădirii se pot scufunda cu rate diferite, cauzând, eventual, înclinarea, crăparea sau deformarea.
Consecințele cele mai comune sunt reprezentate de daune la proprietăți sau servicii subterane. Acest
pericol tinde să fie auto-limitat prin scăderea nivelului hidrostatic.
Lichefierea solurilor moi saturate este de obicei efectul cutremurelor, dar poate fi indusă de vibrațiile
activităților umane din lucrările în construcții. Fenomenul poate duce la pierderea tăriei rocilor și
expulzarea de sedimente saturate sau mâluri vulcanice. Solurile vulnerabile la lichefiere reprezintă arii cu
potențial de instabilitate.
3. Mișcări naturale ale terenului
Efectele mişcării naturale a terenului apar adesea la nivel regional, extins, spre deosebire de efectele de
instabilitate naturală a terenului, care apar la nivel local.
3.1. Teren compresibil
Multe tipuri de terenuri au porii (spațiile dintre particulele solide) umpluți cu apă. Terenul este compresibil
dacă o sarcină poate provoca stoarcerea apei din spațiul porilor în afară, provocând o reduce în grosimea a
acestuia. În cazul în care terenul este extrem de compresibil, clădirea se poate scufunda. Dacă terenul nu
este uniform compresibil, diferite părți ale clădirii se pot scufunda cu rate diferite, cauzând, eventual,
înclinarea, crăparea sau deformarea acesteia.
Acest pericol depinde în mod obișnuit de compactările diferențiate, cele uniforme nefiind un pericol in sine.
Compactările diferențiate solicită ca unele structuri care pot fi susceptibile la pagube prin subsidență să fi
fost construite pe terenuri ce se comportă neuniform la acest tip de compresie. Consecințele obișnuite sunt
deteriorarea proprietăților existente ce nu au fost construite cu respectarea standardelor, sau posibile
pagube la serviciile subterane.
3.2. Argile contractile
Argilele contractile sunt argilelele şi lutul argilos care prezintă proprietatea de a-şi modifica volumul în mod
semnificativ în funcție de cât de multă apă conțin. În general toate depozitele argiloase îşi schimbă volumul
în funcție de variația conținutului de apă, de obicei se umflă în iarnă şi scad în timpul verii, dar unele dintre
ele fac acest lucru într-o măsură mai mare decât altele. Cele mai multe fundații sunt proiectate şi construite
pentru a rezista la modificări de sezon. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, clădiri construite pe
argile deosebit de predispuse la umflare şi dezumflare pot avea probleme. Circumstanțele care contribuie
la agravarea probelemelor includ seceta, conducte cu scurgeri, rădăcini ale arborilor ce se usucă ieșind din
sol sau modificări ale drenajului local, cum ar fi crearea canalizărilor. Micșorarea volumului poate îndepărta
suportul din fundația clădirii, în timp ce expansiunea argilelor poate produce ridicări sau stress lateral în
una din părțile sau în totalitatea structurii. Orice astfel de mișcări pot cauza crăpături şi distorsiuni.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 56 of 58
Existența acestui pericol depinde de o schimbare în umiditate a solului şi a mişcărilor diferențiate apărute.
Mişcarea unitară a terenului nu reprezintă în sine un pericol. Acest pericol este, în general, semnificativ
doar in primii cinci metri de la suprafață ai terenului.
4. Instabilitate a terenului datorată activităților umane (antropogenetică)
Instabilitatea antropogenetică acoperă o arie locală şi se datorează activității omului. Subsidența
(deplasarea spre în jos) a terenului poate rezulta dintr-un număr diferit de tipuri antropogenetice de
activități şi anume miniere (pentru o varietate de substanțe minerale utile), sau săparea de tuneluri
(pentru metrou, conducte subterane pentru servicii, sau spații subterane de utilități ori de depozitare).
Subsidența pe o arie regională poate rezulta din extracția de fluide (pentru apă, saramură sau
hidrocarburi). Ridicarea sau glisarea pământului e posibil să apară atunci când fluidul poate să se întoarcă
într-o arie de unde el tocmai a fost extras, apa freatică fiind astfel reîncărcată. Acest fluid de recuperare
poate include injecție de apă sau gaze.
4.1. Gospodărirea apelor subterane-Compactarea superficială
Gospodărirea apelor subterane poate să fie aplicată de exemplu pentru a asigura exploatabilitatea
terenurilor agricole existente în zonele joase din lungul coastelor. Gestionarea apelor subterane poate duce
la niveluri de apă mai mari sau mai mici ale apelor subterane freatice şi acviferelor mai adânci din subsolul
superficial. Apele subterane ocupă porii, spațiile interstițiale şi fracturile din sedimente şi roci, prin urmare,
exercită o presiune. Când apa este drenată presiunea în pori sau stressul eficient este redus. Acest lucru
conduce la consolidarea mai ales a sedimentelor moi, cum ar fi argila şi turba. Această modificare a
volumului sedimentelor duce la subsidență. În mod similar, atunci când nivelul apelor subterane creşte spre
recuperare, ridicarea poate fi un rezultat al creşterii presiunii în pori.
4.2. Gospodărirea apelor subterane-Oxidarea turbei
Oxidarea turbei este o reacție chimică în care turba începe să se descompună şi devine cu timpul reziduu.
Această pierdere de volum de sol conduce la subsidență. Ea apare atunci când stratele de turbă din subsol
sunt expuse la aer. Atâta timp cât turba este cantonată în strate de pământ saturate acest proces nu are
loc. Oricum, oxidarea turbei apare în soluri nesaturate, de exemplu în zonele unde gestionarea apelor
subterane conduce la scăderea nivelului acestora.
4.3. Captarea apelor subterane
Apele subterane ocupă, de asemenea, porii şi spațiile interstițiale ori fracturile din sedimentele şi rocile
aflate în structurile de adâncime. Când această apă este eliminată, de exemplu prin pompare pentru apă
potabilă sau când scade nivelul de apă datorită minelor, presiunea în pori sau stressul eficient scade, iar
consolidarea sedimentelor şi a rocilor provoacă o schimbare a volumului de sedimente şi roci. Aceasta
conduce la subsidență. În mod similar, când nivelul acviferelor se restabileşte, ridicarea poate să reprezinte
rezultatul creşterii presiunii în pori. Sistemele energetice geotermice de adâcime nu trebuie să conducă la
deplasări ale terenului. Acestea implică sisteme închise unde apa, care a fost extrasă dintr-un acvifer de
adâncime, să fie pompată înapoi în același acvifer. Oricum, pompele de căldură geotermice sunt folosite la
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 57 of 58
adâncimi mai mici. Deşi acestea sunt, de asemenea, sisteme închise, pot apărea deplasări ale terenului în
mod temporar (sezonier) sau chiar permanent.
4.4. Minerit
Mineritul reprezintă îndepărtarea materialului din subsol, iar în contextul PanGeo se consideră că mineritul
se referă la eliminarea mineralelor solide. Suprafața de teren poate suporta mişcare datorită reajustării
materialului din acoperișul minei în situația în care lucrările subterane sunt realizate prost.
4.5. Construcții subterane
În PanGeo ne interesează construcțiile subterane care ar putea produce instabilitatea terenului. Un
exemplu ar fi tunelele subterane, unde îndepărtarea materialului subteran poate modifica suportul pentru
materialul de deasupra, putând duce la mişcări ale terenului.
4.6. Terenuri artificiale
Terenurile artificiale cuprind depozite antropice de toate tipurile, de exemplu teren regenerat, nivelarea
terenului şi pat de nisip, terasamente rutiere şi feroviare, haldele şi depozitele de gunoi pentru eliminarea
deşeurilor. Exemple de teren regenerat sunt insulele artificiale, restaurarea plajelor şi porturile artificiale.
Terenurile reamenajate, de exemplu terasamentele şi haldele sunt, în general, alcătuite din nisip, care nu
este predispus la compactare, precum argila şi turba. Cu toate acestea, vor avea loc două procese de
instabilizare: consolidarea acestui sol artificial şi compactarea solului de dedesubt din cauza încărcăturii de
pământ artificiale şi a structurii pe care o suportă, de exemplu o clădire. În funcție de compoziția şi modul
de depunere, halda poate fi, de asemenea, un depozit compresibil.
4.7. Producția de petrol și gaze
Similar cu captarea apelor subterane, producția de petrol şi gaze scade presiunea în porii rocilor rezervor,
prin urmare, poate provoca consolidarea şi surparea suprafeței. Depozitarea de materiale în rezervorul
sărăcit (de exemplu gaz natural sau CO2) poate duce la ridicarea suprafeței.
5. Altele
Acestea sunt areale de instabilitate pentru care explicația geologică nu se încadrează în nici una dintre
categoriile de mai sus.
6. Necunoscute
Acestea sunt areale de mișcare identificată pentru care nu s-a găsit o interpretare geologică.
PanGeo D7.1.33: Descrierea geohazardelor pentru București
Nivelul de diseminare: Public Pagina 58 of 58
Gruparea geohazardelor folosite în PanGeo
1. Mișcări crustale adânci
a. Cutremure de pământ (hazard seismic)
b. Mișcări tectonice
c. Tectonica sării
d. Ridicarea și scufundarea scoarței din cauze vulcanice
2. Instabilitate naturală a terenului
a. Alunecare de teren
b. Curgerea lentă a solului (fluajul solului)
c. Dizolvarea solului
d. Soluri sufozionabile
e. Nispuri mișcătoare, neconsolidate / Lichefiere
3. Mișcări naturale ale terenului
a. Teren compresibil
b. Argile contractile
4. Instabilitate a terenului datorată activităților umane (antropogenetică)
a. Gospodărirea apelor subterane-Compactarea superficială
b. Gospodărirea apelor subterane-Oxidarea turbei
c. Captarea apelor subterane
d. Minerit
e. Construcții subterane
f. Terenuri artificiale
g. Producția de petrol și gaze
5. Altele
6. Necunoscute