Upload
adamuresan
View
1.825
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
GRAMATICA LIMBII DANEZE
Substantivul în limba daneză
Introducere
În limba daneză substantivul este de 2 genuri:
1. genul comun (rezultat din contopirea genului masculin cu cel feminin din daneza veche);
2. genul neutru.
În substantivele compuse genul este totdeauna cel al ultimului substantiv.
Articolul la rândul lui este de 2 feluri: hotărât şi nehotărât.
Pentru genul comun articolul nehotărât este en, de exemplu en dreng = un băiat, en pige = o fată, en by = un oraş, iar pentru genul neutru articolul nehotărât este et, de exemplu et hus = o casă.
Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârşitul substantivului) ca şi în limba română şi este identic cu cel nehotărât.
Astfel vom avea la genul comun drengen = băiatul, byen = oraşul, iar la genul neutru huset = casa.
Pentru substantivele terminate în -e, articolul hotărât devine -n la genul comun (pigen = fata), respectiv -t la cel neutru (æblet = mărul).
Exemple:
Genul comun (en) – Fælleskøn
en skole = o şcoală; skolen = şcoala
en gade = o stradă; gaden = strada
en by = un oraş; byen = oraşul
en bog = o carte; bogen = cartea
en dag = o zi; dagen = ziua
en måned = o lună; måneden = luna
1
en lærer = un profesor; læreren = profesorul
en ø = o insulă; øen = insula
en gang = un coridor; gangen = coridorul
en kantine = o cantină; kantinen = cantina
Genul neutru (et) – Intetkøn
et navn = un nume; navnet = numele
et hsu = o casă; huset = casa
et bord = o masă; bordet = masa
et brød = o pâine; brødet = pâinea
et bibliotek = o bibliotecă; biblioteket = biblioteca
et vej = un drum; vejet = drumul
et spørgsmål = o întrebare; spørgsmålet = întrebarea
et barn = un copil; barnet = copilul
et apotek = o farmacie; apoteket = farmacia
et tæppe = un covor; tæppet = covorul
Formarea pluralului substantivelor (Flertal)
Majoritatea substantivelor pot fi împărţite în 3 grupe, după modul în care formează pluralul.
1. Plural prin adăugarea terminaţiei -e (Flertal i -e)
Substantivele din această grupă formează pluralul prin adăugarea terminaţiei -e la forma de singular.
Exemple:
dag = zi – dage = zile
land = ţară – lande = ţări
2
hus = casă – huse = case
bord = masă – borde = mese
dreng = băiat – drenge = băieţi
stol = scaun – stole = scaune
La unele substantive, pe lângă primirea terminaţiei -er, are loc şi modificarea unei vocale (broder = frate; brødre = fraţi; fader = tată; fædre = taţi; moder = mamă; mædre = mame).
2. Plural prin adăugarea terminaţiei -er (Flertal i -er)
Substantivele acestei grupe primesc la plural terminaţia -er.
Exemple:
by = oraş – byer = oraşe
bog = carte – bøger = cărţi
billede = pictură – billeder = picturi
tæppe = covor – tæpper = covoare
træ = arbore – træer = arbori
pige = fată – piger = fata
Se observă că substantivul bog (carte) la plural primeşte –er, iar o devine ø (asemănător se comportă şi substantivul hånd = mână, care la plural devine hænder = mâini).
3. Plural la care forma de singular este la fel cu cea de plural (Ental = Flertal)
Substantivele din această grupă nu primesc la plural nici o terminaţie.
Exemple:
sko = pantof – sko = pantofi
glas = pahar – glas = pahare
fjernsyn = televizor – fjernsyn = televizoare
3
brød = pâine – brød = pâini
år = an – år = ani
dyr = animal – dyr = animale
Observaţie:
1. Majoritatea substantivelor din această grupă sunt monosilabice de gen neutru.
2. Substantivele străine terminate la singular în -ium, -eum, sau -æum, dispare la plural.
Iată în continuare şi câteva substantive scrise la toate formele de singular şi plural:
Singular (Ental) Plural (Flertal)
RegulaNehotărât (Ubestemt)
Hotărât (Bestemt)Nehotărât (Ubestemt)
Hotărât (Bestemt)
en dag = o zi
en land = o ţară
et hus = o casă
en by = un oraş
en bog = o carte
et tæppe = un covor
en sko = un pantof
et glas = un pahar
et brød = o pâine
dagen = ziua
landet = ţara
huset = casa
byen = oraşul
bogen = cartea
tæppet = covorul
skoen = pantoful
glaset = paharul
brødet = pâinea
dage = zile
lande = ţări
huse = case
byer = oraşe
bøger = cărţi
tæpper = covoare
sko = pantofi
glas = pahare
brød = pâini
dagene = zilele
landene = ţările
husene = casele
byerne = oraşele
bøgerne = cărţile
tæpperne = covoarele
skoen = pantofii
glasene = paharele
brødene = pâinile
1
1
1
2
2
2
3
3
3
După cum reiese de mai sus, pentru a scrie forma de plural hotărât (Flertal, bestemt) a substantivelor, la forma nehotărâtă s-a adăugar -ne (la grupa 3 s-a adăugat -ene).
4
Declinarea substantivului
În limba daneză există 2 cazuri: Nominativul (næunefold) care corespunde nominativului, dativului şi acuzativului şi Genitivul (ejefold).
La genitiv (singular şi plural) substantivul primeşte terminaţia -s. Substantivele terminate în -s, vor primi la genitiv -es sau ’s sau ’ (apostrof). Dacă este un grup de substantive (de exemplu Henrik şi Marie) s poate fi adăugat ambelor sau doar ultimului substantiv.
Exemple:
et dur = un animal – et durs = al (a, ai, ale) unui animal
drengen = băiatul – drengens = al (a, ai, ale) băiatului
drenegene = băieţii – drengenes = al (a, ai, ale) băieţilor
Henriks og Maries bøger = cărţile lui Henrik şi Marie
Henrik og Maries bøger = cărţile lui Henrik şi Marie
Observaţie:
Cazul genitiv mai poate fi exprimat şi prin intermediul prepoziţiilor af, på, til etc.
Verbul în limba daneză
Infinitivul
În limba daneză forma de infinitiv a verbelor se termină de obicei un -e şi este precedată de at.
Exemple:
at komme = a veni
at gå = a merge
at arbejde = a munci
Forma de indicativ prezent se formează prin adăugarea terminaţiei -r la forma de infinitiv (cu câteva excepţii) şi este aceeaşi la toate persoanele.
5
Exemple:
at komme = a veni
jeg kommer = eu vin
du kommer = tu vii
han/hun kommer = el/ea vine
vi kommer = noi venim
i kommer = voi veniţi
de kommer = ei/ele vin
at skrive = a scrie
jeg skriver = eu scriu
du skriver = tu scrii
han/hun skriver = el/ea scrie
vi skriver = noi scriem
i skriver = voi scrieţi
de skriver = ei/ele scriu
at spise = a mânca
jeg spiser = eu mănânc
du spiser = tu mănânci
han/hun spiser = el/ea mănâncă
vi spiser = noi mâncăm
i spiser = voi mâncaţi
de spiser = ei/ele mănâncă
Există unele verbe însă care la infinitiv au alte terminaţii: at bo (a locui), at synes (a gândi, a crede), at dø (a muri), at gå (a merge), etc.
6
O excepţie de la regula de mai sus o constituie verbele modale, care se conjugă într-un mod aparte precum şi alte câteva verbe.
Exemple:
at have = a avea : jeg har = eu am
at være = a fi : jeg er = eu sunt
Jeg er fra København. (Eu sunt din Copenhaga.)
Peter kommer fra Odense. (Peter vine din Odense.)
Thomas har en guitar. (Thomas are o chitară.)
Karin spiser gerne pærer. (Karin mănâncă cu plăcere pere.)
Participiul trecut
Se formează adăugând -(e)t la forma de bază a verbului.
Exemple:
at spiser = a mânca spist = mâncat
at have = a avea haft = avut
at være = a fi været = fost
at gå = a merge gået = mers
at rejse = a călători rejst = călătorit
at pleje = a juca plejet = jucat
Există o serie de verbe care pe lângă primirea terminaţiei -(e)t la participiu îşi schimbă vocala radicală din rădăcină.
Exemple:
at blive = a deveni blevet = devenit
at springe = a sări sprunget = sărit
at binde = a lega bundet = legat
7
at bringe = a aduce bragt = adus
at drikke = a bea drukket = beat
Acestea sunt doar câteva dintre excepţii. (De obicei, verbele care se comportă astfel sunt specificate în dicţionar cu forma de imperfect şi cea de participiu.) Verbele care se comportă astfel se numesc verbe tari.
Perfectul compus
Se formează din verbele auxiliare have sau være la forma de prezent (har, respectiv er) plus participiul trecut al verbului de conjugat.
De obicei este folosit have, verbul være se foloseşte alături de verbele intranzitive (care exprimă direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta).
Exemple:
at have = a avea jeg har haft = eu am avut
at spiser = a mânca du har spist = tu ai mâncat
at spørge = a întreba han har spurgt = el a întrebat
at komer = a veni hun er kommet = ea a venit
ar gå = a merge vi er gået = noi am mers
Mai mult ca perfectul
Se formează din imperfectul verbelor have şi være (formele de havde, respectiv var) plus participiul trecut al verbului de conjugat. Se foloseşte havde sau var în funcţie de auxiliarul folosit la perfect compus.
Exemple:
at gå = a merge du var gået = tu mersesei
at rejse = a călători jeg er rejst = eu călătorisem
at drikke = a bea jeg havde drukket = eu băusem
Imperfectul
Se formează în 3 feluri:
8
1. Adăugând terminaţia -ede.
Exemple:
at elske = a iubi jeg elskede = eu iubeam
at arbejde = a lucra du arbejdede = tu lucrai
at svare = a răspunde han svarede = el răspundea
2. Adăugând terminaţia -te.
Exemple:
at rejse = a călători jeg rejste = tu călătoreai
at høre = a auzi hun hørte = ea auzea
3. În mod neregulat.
at give = a da vi gav = noi dădeam
at springe = a sări jeg sprang = eu săream
at løbe = a alerga du løb = tu alergai
Viitorul
Se formează din prezentul verbului skulle (a trebui) sau ville (a voi) (formele de skal, respectiv vil) şi infinitivul verbului care trebuie exprimat la viitor.
Exemple:
Lisbeth skal rejse til Rumænien.
Lisbeth vil rejse til Rumænien. (Lisbeth va călători în România.)
Uneori viitorul mai este format şi prin expresia komme til at (a ajunge să) împreună cu infinitivul verbului de conjugat.
Imperativul
Se formează eliminând terminaţia -e din forma de infinitiv.
Exemple:
9
at have = a avea hav! = ai!
at svare = a răspunde svar! = răspunde!
at give = a da giv! = dă!
Observaţie: la unele verbe au loc modificări în rădăcină.
Exemple:
at glemme = a uita glem! = uită! (un singur m)
at spille = a se juca spil! = joacă-te (un singur l)
Condiţionalul
Se formează din imperfectul verbelor ville (a voi) sau skulle (formele de ville, respectiv skulle) şi infinitivul verbului de conjugat.
Exemple:
at have = a avea jeg ville have = eu aş avea
jeg skulle have = eu aş avea
at være = a fi du ville/skulle være = tu ai fi
Participiul prezent
Se formează adăugând terminaţia -ende la forma de infinitiv a verbului.
Exemple:
at være = a fi værende = fiind
at blive = a deveni blivende = devenind
at give = a da givende = dând
Diateza pasivă
Se formează adăugând terminaţia -s verbelor aflate la infinitiv, prezent, imperfect, viitor, respectiv din forma potrivită a verbului at blive + participiul trecut al verbului de conjugat pentru timpurile perfect compus, mai mult ca perfect, condiţional.
10
Exemple:
at give = a da; at svare = a răspunde
Diateza pasivă:
Infinitiv
gives (a i se da); svarea (a i se răspunde)
Prezent
gives (i se dă); svares (i se răspunde)
Imperfect
gaves (i se dădu); svaredes (i se răspunse)
Viitor
vil/skal gives (i se va da); vil/skal svares (i se va răspunde)
Perfect compus
er blevet givet (i s-a dat)
Mai mult ca perfect
var blevet givet (i se dăduse)
Condiţional
ville/skulle blive givet (i s-ar da)
Negarea verbelor
Pentru a nega un verb se pune ikke (echivalentul lui nicht din limba germană) după verb sau, dacă verbul este însoţit de un verb auxiliar, după verbul auxiliar.
Exemple:
Peter elskede Eva. (Peter o iubea pe Eva.)
Peter elskede ikke Eva. (Peter nu o iubea pe Eva.)
Niels rejser til Århus. (Niels călătoreşte în Århus.)
11
Niels rejser ikke til Århus. (Niels nu călătoreşte în Århus.)
Karin Larsen er kommet i dag. (Karin Larsen a venit astăzi.)
Karin Larsen er ikke kommet i dag. (Karin Larsen nu a venit astăzi.)
Verbele modale
Verbele modale însoţesc de obicei alte verbe, care se vor afla la infinitiv.
1. at måtte (a trebui, a fi obligat să)
Prezent: jeg må (eu trebuie să)
Imperfect: jeg måtte (eu trebuia să)
Perfect compus: jeg har måttet (eu a trebuit să)
Verbul mai este echivalentul lui to must din engleză sau müssen din germană (a trebui cu sens obligatoriu).
2. at skulle (a trebui, a urma să)
Prezent: jeg skal (eu trebuie să)
Imperfect: jeg skulle (eu trebuia să)
Perfect compus: jeg har skullet (eu a trebuit să)
Verbul skulle este echivalent cu to shall/should din engleză sau sollen din germană (a trebui cu sens neobligatoriu).
3. at kunne (a putea)
Prezent: jeg kan (eu pot)
Imperfect: jeg kunne (eu puteam)
Perfect compus: jeg har kunnet (eu am putut)
4. at ville (a voi)
Prezent: jeg vil (eu vreau)
Imperfect: jeg ville (eu vroiam)
12
Perfect compus: jeg har villet (au am vrut)
5. at burde (a trebui – obligaţie morală)
Prezent: jeg bør (eu trebuie)
Imperfect: jeg burde (eu trebuia)
Perfect compus: jeg har burdet (eu a trebuit)
Verbul burde este echivalent cu to ought to din engleză.
6. at turde (a se încumeta să, a avea curajul să)
Prezent: jeg tør (eu mă încumet să)
Imperfect: jeg turde (eu mă încumetam să)
Perfect compus: jeg har tordet (eu m-am încumetat să)
Verbul turde este echivalent cu to dare din engleză.
Vocabular verbe
Iată în continuare şi o listă cu mai multe verbe daneze:
a alerga = at løbe
a arăta = at vise
a arăta = at vise
a arde = at brænde
a ascunde = at gemme
a aştepta (ceva, pe cineva) = at vente på
a auzi = at høre
a avea = at have
a avea nevoie = a behøve
a bate la uşă = at banke på døren
a bea = at drikke
a calcula = at beregne
a cânta = at synge
a câştiga = at vinde
a călători = at rejse
a căuta = at søge
a căuta = at søge
a cere = at forlange
a citi = at læse
a coborî = at gå ned ad, stige ned i
a conduce (maşina) = at køre (bil)
a construi = at bygge
13
a corecta = at rette, korrigere
a crede = at mene
a cumpăra = at købe
a cunoaşte = at vide kende
a da = at give
a dansa = at danse
a deschide = at åbne, luke op
a deveni = at blive
a dormi = at sove
a exersa = at øvelse
a face = at gøre
a fi = at være
a folosi = at brige
a fulgera = at tordne, dundre
a găsi = at finde
a găti = at lave mad
a goli = at tømme
a gusta = at smage, have smag
a hotărî = at afgøre
a ierta = at tilgive, forlade
a iubi = at elske
a începe = at begynde
a închide = at låse
a închide = at lukke
a închide = at lukke
a înota = at svømme
a întâlni = at møde
a întâlni = at træffe
a întreba = at spørre
a învăţa = at lære
a jura = at sværge
a locui = at bo
a lua = at (mod)tage
a lua = at tage
a mânca = at spise
a merge = at gå
a merge cu bicicleta = at cycle
a minţi = at ligge
a mirosi = at lugte (til)
a muri = at dø
a ninge = at sue
a oferi = at tilbyde
a permite = at tillate
a pierde = at tobe
a plânge = at skrige
a plăti = at betale
a ploua = at regne
a povesti = at tale
a preda = at undervise
a primi = at få
a putea = at kunne
a râde = at le
14
a rămâne = at blive
a răspunde = at svare
a recapitula = at opsummere
a repeta = at gentage, repetere
a rezolva = at opløse
a ruga = at bede
a scrie = at skrive
a se afla = at ligge
a se aşeza = at sætte sig ned
a se juca = at pleje
a se muta = at flytte
a se numi = at hedde
a sfătui = at råde
a spăla = at vaske
a spera = at håbe
a spune = at sige
a studia = at studere
a şti = at vede
a traduce = at oversætte
a trăi = at leve
a trebui (neobl) = at skulle
a trebui (obl) = at måtte
a tuna = at tordne, dundre
a uita = at glemme
a urca = at klatre
a urî = at hatte
a vedea = at se
a veni = at komme
a visa = at drømme
a vizita = at besøge
a vorbi (cu) = at snakke med
a vrea = at ville
a zbura = at flyve
a zîmbi = at smile
a-şi aminti = at huske (på)
a-şi cere scuze = at undskylde
Adverbul în limba daneză
Introducere
Adverbele se formează, de obicei, prin adăugarea terminaţiei -t la forma de bază a adjectivului.
Exemplu:
høflig – høfligt (politicos – în mod politicos);
langsom – langsomt (încet – în mod lent).
15
Adjectivele terminate în -t nu primesc nici o terminaţie.
Exemplu:
træt – træt (obosit – în mod obosit).
Adverbele se compară la fel ca şi adjectivele, dar la comparativ şi superlativ -t dispare.
Exemplu:
høfligt – høfligere – høfligst.
Unele adverbe se compară neregulat (vezi şi comparaţia adj.).
Exemplu:
gerne – hellere – helst (bucuros – mai bucuros – cel mai bucuros);
godt – bedre – best (bine – mai bine – cel mai bine).
Adverbe cu 2 forme
Unele adverbe pot avea 2 forme: o formă scurtă şi una lungă. Forma scurtă este folosită atunci când apare o schimbare a locului, o mişcare.
Henrik går op. (Henrik merge sus.)
Forma lungă este folosită atunci când este efectuată o acţiune care nu implică schimbarea locului.
Henrik er oppe.
Astfel de adverbe cu 2 forme sunt cele care arată o direcţie: op/oppe (sus), ned/nede (jos), hjem/hjemme (acasă), ud/ude (afară), ind/inde (înăuntru, în).
Adjectivele pot forma adverbe prin adăugarea terminaţiei -t.
Exemplu:
forsigtig – forsigtigt
Cele mai folosite adverbe sunt:
ikke (nu, nicht în germană sau not în engleză),
16
igen (din nou),
kun (doar),
her (aici),
der (acolo),
gerne (cu plăcere, bucuros),
meget (foarte),
aldrig (niciodată),
altid (întotdeauna),
så (atât, aşa de),
ofte (deseori),
derfor (de aceea).
også (de asemenea).
Adjectivul în limba daneză
Introducere
În limba daneză adjectivele se acordă în gen şi număr cu substantivele pe care le descriu.
1. Când adjectivul se află înaintea substantivului:
a) primeşte terminaţia -t la substantivele de gen neutru, aflate la singular şi precedate de artocolul nehotărât et.
Exemplu: et stort hus = o casă mare
b) primeşte terminaţia –e, atunci când este urmat de orice substantiv aflat la plural sau un substantiv aflat la singular şi precedat de pronumele demonstrativ den, det, de (indiferent de gen).
Exemplu: store byer = oraşe mari
de store byer = oraşele mari
17
den brune blyant = creionul maro
det store hus = casa mare
c) nu primeşte nici o terminaţie când este urmat de un substantiv la genul comun, la singular.
Exemplu: en stor by = un oraş mare
Singular Plural
Gen comun
Gen neutru
en stor by
et stort hus
den store by
det store hus
store byer
store huse
de store byer
de store huse
2. Când adjectivul se află după substantiv:
a) primeşte terminaţia -e când substantivul este la plural (indiferent de gen).
Exemplu: byer er store / byerne er store
huse er store / husene er store
b) primeşte terminaţia -t, atunci când substantivul este de genul neutru, la singular.
Exemplu: et hus er stort
huset er stort
c) nu primeşte nici o terminaţie, atunci când substantivul este de genul comun (en), la singular.
Exemplu: en by er stor
byen er stor
Pentru a generaliza regulile de mai sus se poate spune că:
1. Atunci când substantivul pe care îl însoţeşte adjectivul este la plural, adjectivul va primi terminaţia -e, indiferent de genul, articolul şi locul substantivului faţă de adjectiv.
18
2. Atunci când substantivul este la singular, nehotărât, adjectivul primeşte terminaţia -t pentru substantivele de gen neutru (et) şi nu primeşte nici o terminaţie pentru substantivele de gen comun (en).
3. Când substantivul este nehotărât şi înaintea adjectivului, adjectivul primeşte -t la genul neutru şi nici o terminaţie la genul comun (ca şi la 2).
4. Când substantivul este la singular şi precedat de den, det, de adjectivul primeşte terminaţia -e.
Exemple:
en gul bog den gule bog gule bøger de gule bøger
et gråt bord det gråe bord gråe borde de gråe borde
En bog er gul Bogen er gul Bøger er gule Bøgerne er gule
Et bord er gråt Bordet er gråt Borde er gråe Bordene er gråe
Observaţii:
1. La adjectivele terminate în -sk sau -t nu se adaugă niciodată terminaţia -t.
Exemplu: dansk, engelsk, kort
2. Adjectivele terminate în -e nu îşi schimbă forma. La fel şi participiul prezent folosit ca adjectiv.
Exemplu: lille, stille
3. Adjectivul lille devine la toate formele de plural små.
4. La adjectivele terminate în -en, -el sau -er atunci când se adaugă -e se pierde primul -e-.
Exemplu: gammel, sulten, sikker, mager
5. Adjectivele blå şi grå nu primesc niciodată -e.
6. Adjectivele terminate în -el, -en sau -er, dacă au o consoană dublă, când primesc e, pierd o consoană.
19
7. Adjectivele terminate în –et au –ede la singular hotărât şi la plural.
Exemplu: nymalet, langhåret
8. Unele adjective dublează consoana când primesc –e.
Exemplu: smuk, glat
Adjectivele neregulate
1. Unele adjective au întotdeauna aceeaşi formă. De obicei acestea sunt adjective terminate în -e (lille, moderne).
2. Adejectivele terminate în -ek sau -t nu primesc nici o terminaţie când însoţesc substantive neutre (et) (interessant, sort, dansk).
3. Mai sunt unele adjective care prezintă neregularităţi în timpul declinării.
Exemplu: sulten, sultne
sikker, sikre
gammel, gamle
Comparaţia adjectivelor
Majoritatea adjectivelor formează comparativul şi superlativul prin adăugarea terminaţiilor -ere, respectiv -est.
Exemplu:
bred – bredere – bredest (întins – mai întins – cel mai întins);
høj – højere – højest (înalt – mai înalt – cel mai înalt);
hurtig – hurtigere – hurtigest (rapid – mai rapid – cel mai rapid).
Adjectivele, formate din mai multe silabe, formează comparativul şi superlativul cu adverbele mere, respectiv mest.
Exemplu:
intelligent – mere intelligent – mest intelligent
interessant – mere interessant – mest interessant
20
Unele adjective se compară în mod neregulat.
Exemplu:
god – bedre – bedst (bine – mai bine – cel mai bine);
gammel – ældre – ældst (bătrân – mai bătrân – cel mai bătrân);
dårlig – værre – værst (rău – mai rău – cel mai rău);
lille – mindre – mindst (mic – mai mic – cel mai mic);
lang – længere – længst (lung – mai lung – cel mai lung);
stor – større – størst (mare – mai mare – cel mai mare);
ung – yngre – yngst (tânăr – mai tânăr – cel mai tânăr);
få – ferre – færrest (puţin - mai puţin - cel mai puţin);
mange – flere – flest
meget – mere – mest (mult - mai mult - cel mai mult);
slem – værre – værst
Adjectivele pot forma adverbe prin adăugarea terminaţiei -t.
Exemplu: forsigtig – forsigtigt
Exemple de adjective
rece = kold
cald = varm
frumos = smuk, dejlig
urât = grim
curat = ren, pæn, net, glat
murdar = snavset, smudsig
tânăr = ung
bătrân = gammel
mic = lille
mare = stor
bun = god
rău = ond, ubehagelig
corect = ret, rigtig
fals = forker
21
bolnav = syg
sănătos = sund, rask
harnic = flittig
leneş = doven, lad
simplu = simpel
dificil = vanskelig
repede = hastig
rapid = hurtig
încet = langsom
rar = lanysom
nou = ny
vechi = gammel
inteligent = intelligent
puţin = få
mult = megen, meget
lung = lang
înalt = høj
scund = kort, lav
greu = tung
uşor = rolig, let
gras = tyk
gros = tykt
subţire = tyndt
slab = mager
des = ofte
rar = sjælden
puternic = stærk, kraftig, mægtig
moale = blød
dur = hård
sărac = fattig
bogat = rig
comod = bekvem
întins = bred
larg = bred
adânc = dyb
puternic = stærk
obosit = træt
vesel = munter
ceţos = tåget
confortabil = behagelig
atractiv = tiltalende
modern = moderne
orb = blind
surd = døv
îngrijorat = bekymret
lacom = begærlig
22
curios = nysgerrig
politicos = høflig
trist = bedrøvet, sørgelig, trist
furios = rasende
adânc = dyb
lung = lang
lat = bred
scurt = kort
îngust = smal
strâmt = snæver
luminos = lys
întunecos = mørk
plin = fuld
gol = tom
ascuţit = skarp
scump = dyr
ieftin = billig
dulce = sød
amar = bitter
acru = sur
captivant = spændende
vesel = glad
deştept = dygtig
fericit = lykkelig
Pronumele în limba daneză
Pronumele personal
Număr PersoanaNominativ (Subiect)
Acuzativ (Obiect)
Singular 1jeg = eu mig = pe mine, mie
2du = tu dig = pe tine, ţie
3han = el ham = pe el, lui
3hun = ea hende = pe ea, ei
23
3den den
3det det
Plural 1Vi = noi os = pe noi, nouă
2i = voi jer = pe voi, vouă
2De = voi Dem = pe voi, vouă
3de = ei/ele dem = pe ei/ele, lor
3De = Dvs Dem = pe Dvs, Dvs
Cazul Acuzativ (Obiect) corespunde cazurilor Dativ şi Acuzativ din limba română.
Pronumele posesiv
jeg min/ mit/mine al, a, ai, ale meu
du din/dit/dine al, a, ai, ale tău
han hanssin/sit/sine
al, a, ai, ale lui
hun hendes al, a, ai, ale ei
den dens
det dets
Vi os al, a, ai, ale nostru
ijeres al, a, ai, ale vostru
De
de deres al, a, ai, ale lor
24
De Deres al, a, ai, ale Dvs
Pentru primele trei persoane (jeg, du, han, hun) se alege pronumele în funcţie de genul substantivului:
Min bed er gul. (Patul meu este galben)
Dit bad er blå. (Baia ta este albastră)
Pronumele interogativ
hvem? cine? Hvem er det? Det er Henrik?
hvornår? când? Hvornår kommer han?
hvad? ce? cât? Hvad et det? Hvad er klokkan?
hvor? unde? Hvor er min bog?
hvis? al,a,ai,ale cui? Hvis blyant er det?
hvor meget? cât? (cantitate) Hvor meget koster blyanten?
hvor mange? cât? (număr) Hvor mange bøger har du?
hvilken? care? Hvilken by er det?
hvilket? care? Hvilket hus er dit?
hvorfor? de ce? Hvorfor kommer du ikke?
hvilke? care? Hvilke bøger er gul?
hvor længe?cât timp?
hvor lang tid?
hvordan? cum?
Pronumele relativ
som, der = (cel) care;
hvis = al cărui (genitiv)
25
Pronumele demonstrativ
Forma scrisă Forma vorbită
acesta/aceasta (sg)
acela/aceea (sg)
aceştia/acestea (pl)
aceia/acelea (pl)
neutru
denne, dette
den, det
disse
de der
det
den her, det her
den der, det der
de her
de der
det
hin, hint, hine = acela, aceea, aceia, acelea.
Forma vorbită poate fi înaintea substantivului sau substantivul poate fi între cele 2 cuvinte.
Pronumele nehotărât
nogen = cineva;
noget = ceva;
ingen = nici un;
intet = nimic;
mangen mangt = mult;
mange = mulţi, multe;
al, alt = tot, toată;
alle = toţi, toate;
hver, hvert = fiecare;
enhver, ethert = fiecare în parte.
Numeralul în limba daneză
26
Numeralul cardinal
0 nul 4 fire 8 otte
1 en, et 5 fem 9 ni
2 to 6 seks 10 ti
3 tre 7 syv
11 elleve 21 enogtyve
12 tolv 22 toogtyve
13 tretten 23 treogtyve
14 fjorten 24 fireogtyve
15 femten 25 femogtyve
16 seksten 26 seksogtyve
17 sytten 27 syvogtyve
18 atten 28 otteogtyve
19 nitten 29 niogtyve
20 tyve 30 tredive
În continuare se va scrie cifra unităţilor, og (şi), cifra zecilor.
40 fyrre 80 firs 1000 tusind
50 halvtreds 90 halvfems 2000 to tusind
60 tres 100 hundrede 10000 ti tusind
70 halvfjerds 200 to hundrede 1000000 en million
Exemplu:
34 = fireogtredive
27
78 = otteoghalvfjerds
165 = hundrede og femogtres
854 = otte hundrede og fireoghalvtreds
6581 = seks tusind femhundrede enogfirs
Numeralul ordinal
den første = primul (prima)
den anden = al doilea (a doua)
den tredie = al treilea (a treia)
den fjerde = al patrulea (a patra)
den femte = al cincilea (a cincea)
den sjette = al şaselea (a şasea)
den syvende = al şaptelea (a şaptea)
den ottende = al optulea (a opta)
den niende = al nouălea (a noua)
den tiende = al zecelea (a zecea)
den elvte = al unsprezecelea (a unsprezecea)
den tolvte = al doisprezecelea (a douăsprezecea)
den trettende = al treisprezecelea (a treisprezecea)
Mai departe se va adăuga terminaţia –ende (excepţie: tredive = 30; den tredivte = al treizecilea, a treizecea).
Exemplu: den niogtyvende = al 29-lea, a 29-a.
Vocabular
Zilele săptămânii
28
Mondag Luni
Tirsdag Marţi
Onsdag Miercuri
Torsdag Joi
Fredag Vineri
Lørdag Sâmbătă
Søndag Duminică
Lunile anului
Januar Ianuarie
Februar Februarie
Marts Martie
April Aprilie
Maj Mai
Juni Iunie
Juli Iulie
August August
September Septembrie
Oktober Octombrie
November Noiembrie
December Decembrie
Anotimpurile
Foråret Primăvară
Sommern Vară
Efteråret Toamnă
Vinteren Iarnă
29
Culori
hvid = alb
grøn = verde
sort = negru
brun = maro
rød = roşu
orange = portocaliu
gul = galben
grå = gri
blå = albastru
marineblå = bleumarin
Grade de rudenie
far = tată
mor = mamă
søn = fiu
datter = fiică
bror = frate
søster = soră
farbror, morbror, onkel = unchi
faster, moster, tante = mătuşă
fætter = văr
kusine = verişoară
mand = soţ
kone = soţie
Punctele cardinale
nord nord
syd sud
øst est
vest vest
Ţări
Anglia = England
România = Rumsenien
Marea Britanie = Storbritanien
Spania = Spanien
Austria = Østrig
Suedia = Sverige
Belgia = Belgien
Ungaria = Ungarn
30
Franţa = Frankrig
Danemarca = Danmark
Germania = Tyskland
China = Kina
Grecia = Grækenland
Egipt = Ægypten
Italia = Italien
Japonia = Japan
Olanda = Holland
Norvegia = Norge
Polonia = Polen
Bucureşti = Bukarest
Copenhaga = København
31