Principalii daunatori ai culturii de rapita

Reamintim principalele probleme ale culturilor de rapita, ce pot aparea in toamna. De asemenea, enumeram si cele mai potrivite masuri de a reduce impactul acestora asupra productiei.

Principalii daunatori, care afecteaza culturile de rapita toamna, incepand inca din primele faze de vegetatie sunt: Entomoscelis adonidis (gandacul rosu al rapitei), Athalia rosae (viespea rapitei), fluturele alb al verzei (Pieris brassicae L.), puricii de pamanta puricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) impreuna cu puricele de pamant (Phyllotreta atra, sau P. undulata) ataca in mod obisnuit in toamna, dar urmele atacului se vad si in primavaraa, Delia radicum (musca radacinilor) etc..

Combaterea daunatorului, atunci cand samanta nu este tratata, se poate face prin semanat intarziat sau prin cresterea densitatii la semanat. In mai multe tari europene se atrage atentia asupra posibilitatii ca paduchele cenusiu al verzei (Brevicorynae brassicae L.) sa produca pagube prin formarea de colonii pe plantele tinere de rapita, situatie foarte rar in intalnita in Romania.

Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis Pall.)

Este o specie cu o singura generatie/an, el fiind mai abundent in zonele de padure-stepa si stepa, in sud si sudaestul tarii. Buruienile crucifere (mai ales Sisymbrium sp.) si Vernalis adonissunt planteleagazda naturale ale daunatorului. Acesta hiberneaza in stadiul de ou in sol sau sub resturile de plante. Larvele apar in aprilieamai. Stadiul de adult produce pagube vizibile. El roade frunzele sub forma unor gauri mari, rotunde (limbul frunzelor este consumat), aspect care nu afecteaza insa, nervurile frunzei (nervura centrala ramane intreaga).

Adultii, de la sfarsitul lunii iunie, pana la inceputul lui septembrie, sunt in pauza de vara (estivatie), in sol, la circa 7 cm adancime. Ei revin la viata in septembrieaoctombrie, cand incep sa se hraneasca cu semintele imature ale pastailor de crucifere. Apoi ataca in toamna plantele tinere de rapita, rozand limbul frunzelor (la plantele mai bine dezvoltate, sunt atacate initial frunzele tinere, de la baza tulpinii). Atacul se manifesta in vetre. Pagubele sunt sporadice si nesemnificative. Exista si situatii speciale, de atacuri mai puternice, cand starea de vegetatie a culturii nu este deosebit de avansata, iar atunci culturile pot fi compromise. Adultul are corpul oval, de 6–11 mm lungime, culoarea rosuacaramiziu, neagra pe partea ventrala. Elitrele prezinta o dunga neagra, median si o alta dispusa pe linia de sutura. Capul prezinta si el o pata de culoare de neagra.

Este recomandat ca in cazul in care nu saa utilizat samanta tratata, sa se aplice in toamna, tratamente de combatere, la apariţia adulţilor, pentru a limita depunerea oualor. Tratamentele se aplica in cazul unor focare izolate, numai pe porţiuni limitate de cultura (vetre) sau pe o banda de 1-2 m, care inconjoara sola.

Viespea rapitei (Athalia rosae L.)

Toamna, de la rasarire pana la formarea rozetei, pe frunzele de rapita, se intalnesc larvele acestui daunator. Larva este polipoda, iar cand ajunge la o dezvoltare completa, are corpul de 15 18 mm lungime, glabru (fara peri), dorsal, de culoare cenusie, iar lateral si ventral, cenusiu verzui. Capul este mic, rotund si negru. Picioarele toracice sunt formate din cinci articole de culoare neagra, iar cele abdominale sunt cenusii.

In iulie-august, apar adulţii primei generaţii de viespi, iar din ouale depuse apar larvele. La inceput sunt miniere, apoi rod frunzele de rapiţa. In septembrieaoctombrie, larvele complet dezvoltate migreaza in sol si raman pentru hibernare. In vegetaţie, la apariţia larvelor, cand PED-ul este peste 2 larve/planta, se recomanda aplicarea tratamentelor chimice.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae L.)

Adultul este cunoscut de toata lumea, iar un zbor intens deasupra culturii de rapita sau vecinatatea cu o zona unde se cultiva varza, sporeste sansele ca larvele daunatorului sa apara si sa produca pagube semnificative in cultura. Larva are corpul pubescent, de culoare verzuie, cu pete negreabrunii. Dorsal, prezinta 3 dungi longitudinale galbui, cea mediana, subţire, iar cele doua laterale, late. Lungimea corpului, la dezvoltarea completa, este in medie de 40-50 mm.

Toamna, larvele in primele varste, se hranesc in grup si rod epiderma inferioarasi parenchimul frunzelor. Mai tarziu, devin solitare, scheletuind frunzele, ramanand intregi numai nervurile.

Puricii de pamant apuricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) impreuna cu puricii de pamant (Phyllotreta cruciferae (Goeze), Phyllotreta atra sau P. striolata(F.), P. nemorumL.sau P. undulata (Kutschera)a ataca in mod obisnuit in toamna, mai ales prin roaderea epidermei superioare a frunzelor.

Pentru puricele de pamant al tulpinilor, importanta este depunerea oualor in petiolul frunzelor de rapita. In acest fel, apar viitoare galerii in petiol sau tulpina, ce provoaca pagube insemnate.

Psylliodes chrysocephalus L.

Adultul are lungimea de 3,5-4,5 mm, este usor alungit, convex, verdeaalbastrui, cu luciu metalic, cap roscat, are extremitatile antenelor si picioarelor anterioare rosii. Larvele la eclozare au 1,5 mm. La dezvoltare completa ajung la 8 mm. Odata cu semanatul noilor culturi de rapita, in cursul lunilor august-septembrie, in functie de conditiile climatice specifice fiecarui an si a fiecarei zone, adultii isi reiau activitatea, indreptanduase spre solele nou semanate.

Atunci este momentul in care ataca semintele germinate, plantele abia rasarite si ulterior frunzele tinere ale plantelor dezvoltate. Existenta ploilor in septembrie favorizeaza aparitia unor populatii numeroase ale daunatorului. Dupa doua saptamani de hranire, femelele depun cate 1-8 oua (in total 70-150 oua), la baza tulpinilor plantelor de rapita rasarite, la 1-2 cm adancime. Depunerea oualor se face din toamna pana la venirea iernii si este reluata la inceputul lunii martie. Adultii ierneaza fie sub resturile plantelor, fie in sol sau sub bulgarii de pamant. Larva proaspat eclozata se ridica la suprafata solului si intra in petiolurile frunzelor inferioare. Locul de patrundere se poate identifica prin prezenta unor cicatrici ale rosaturilor larvelor.

Phyllotreta atra F.aPuricele negru al verzei 

Adultul are corpul alungit, de 2-3 mm lungime, de culoare neagra, cu un usor luciu albastruaverzui. Capul si pronotul prezinta o punctuaţie finasi deasa dispusa regulat. Adulţii noii generaţii apar dupa 10-15 zile, la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, hraninduase pana in toamna pe diferite plante crucifere. Odata cu scaderea temperaturii aerului, acestia se retrag la locurile de iernare. Pagubele cele mai importante sunt provocate de adultii care rod epiderma superioara a frunzelor. Apar astfel, mici orificii dispuse preponderent pe marginea

limbului foliar, ceea ce le confera un aspect ciuruit. in cazul unui atac puternic, frunzele se usuca. Larvele acestei specii nu produc pagube economice.

Phyllotreta nemorum L.aPuricele vargat al verzei

Adultul are corpul de culoare neagra, cu luciu metalic verzui. Primele trei articole antenale sunt de culoare galbena, restul fiind negre. Elitrele prezinta doua dungi longitudinale de culoare galbena, care sunt usor curbate spre interior, la partea terminala. Lungimea corpului variaza intre 2,5-3 mm. Spre deosebire de specia precedenta, larvele puricelui vargat produc pagube economice, manand frunzele plantelor atacate, care se usuca.

Atacul adulţilor este identic cu cel prezentat la Phyllotreta atra F si se manifesta preponderent in anii secetosi. In majoritatea cazurilor, pe o planta de rapita se pot intalni, simultan, larve de fluture alb al verzei, al viespiei rapitei si al puricilor.

Cum se aplica tratamentele de combatereAplicarea tratamentelor de combatere se realizeaza la semnalarea daunatorului, in

funcţie de pragul economic de daunare si de starea de dezvoltare a culturii. Pragul economic de daunare la rasaduri este de 3-4 adulţi/plantula, iar la formarea rozetei, de 8a9 adulţi/planta.

La semnalarea apariţiei in masa a adulţilor de purici si a larvelor de fluture alb al verzei si al viespei rapitei, in funcţie de pragul economic de daunare, se recomanda aplicarea tratamentelor de combatere. Se poate folosi unul din produsele omologate, in principal pentru viespea rapitei ACTARA 25 WG in doza de 0,07 kg/ha (numai toamna); DECIS MEGA 50 EW in doza de 0,15 l/ha; FASTER 10 CE in doza de 0,2 l/ha; FURY 10 EC in doza de 0,2 l/ha; KAISO SORBIE 5 EG in doza de 0,2 l/ha, LAMDEX 5 EC in doza de 0,2 l/ha; MAVRIK 2 F in doza de 0,2 l/ha; MOSPILAN 20 SG in doza de 0,15 kg/ha; NUPRID AL 200 SC (numai postafloral) in doza de 0,275 l/ha (numai toamna); NURELLE D 50/500 EC in doza de 0,4 l/ha; PROTEUS OD 110 in doza de 0,35 l/ha; PYRINEX 25 CS in doza de 1,75 l/ha; PYRINEX QUICK in doza de 0,75 l/ha.Uneori, prin extrapolare, se pot aplica, in perioada de vegetatie, insecticidele utilizate in combaterea larvelor de fluture alb al verzei, intalnite in cultura de varza: AFIRM in doza de 1,5 kg/ha sau KARATE ZEON in doza de 0,075 l/ha.