Curs 1 DCI 5.02.2014

Noiune - Dou accepiuni ale comerului internaional

Stricto-senso- comerul internaional cuprinde totalitatea operaiunilor de import i export cu mrfuri, lucrrii i servicii pe care le desfoar persoane fizice i/sau juridice avnd calitatea de subiecte ale dreptului comerului internaional, cu parteneri de naionalitate strin sau cu bunuri aflate n tranzit internaional (operaiuni pe piee strine).Se desprind cateva elemente/idei definitorii: Operatiunile de comert international sunt operatiuni de import si export inseamna ca ele se desfasoara in principiu peste frontiera unui stat. Subiectele participante sunt persoane fizice sau juridice comercianti (profesionisti), iar raporturile juridice au in mod esential un element de extraneitate, care poate consta fie in nationalitatea straina a cel putin uneia dintre parti, fie, chiar daca rap jur se desfasoara intre persoane de aceiasi nationalitate, marfa care face obiectul raportului juridic se afla in tranzit international, adica in drumul ei de la o parte catre cealalta trece cel putin o frontiera. In acesta acceptiune, comertul international poate avea ca obiect marfuri, dar si produse si servicii. Aceasta acceptiune este strans legata de marfa. Si notiunea de comert provine de la commercium (juxtapunere a cum merx-operatiune care se desfasoara cu marfa merx-is, produs destinat schimbului)Din punct de vedere juridic, comertul, in sensul restrans al notiunii, se exprima de regula prin contractul de vanzare-cumparare de marfuri. Vanzarea-cumpararea de marfuri aflate in trafic international este pilonul relatiiilor de comert international, alaturi decare apar normal si o serie de contracte colaterale (asigurare, transport, intermediere, operatiuni bancare etc) toate axate/circumscrise operatiunii pilon - vanzarea.

Lato-sensoDe-a lungul timpului, au aparut si operatiuni care se circumscriu ideei de cooperare internationala.Lato-senso, comertul international nu cuprinde numai operatiunile cu marfa, ci si ce intelegem din notiunea de cooperare economica internationala. Romania este parte la peste 50 de astfel de tratate. In conditiile dobandirii statutului de tara mb a UE, anumite norme specifice.... dar comertul Romaniei nu se reduce la nivelul relatiilor cu celalallte state mb ale UE, deci raman aplicabile acordurile bilaterale pe care Romania le-a incheiat cu alte state.In esenta, Cooperare economica internationala - un ansamblu de relatii de conlucrare, de colaborare intre persoane fizice sau juridice profesioniste comercianti, de nationalitati diferite, operatiuni care presupun in esenta punerea in comun de catre participanti a unor valori economice, bunuri, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale comune, aducatoare de profit si care nu inseamna, nu implica neaparat un transport de marfa peste frontiera. Cea mai des intalnita forma de cooperare economica internationala - Constituirea de societati comerciale cu capital mixt ne vom ocupa de constituirea si functionarea lor atat in Romania, cat si participarea comerciantilor romani in alte stateConstituirea de socitati comerciale in care fiecare varsa un raport nu inseamna neaparat o tansportare a unei marfi, ci ..... in scop de profit profitul este in mod neindoielnic scopul activitatii comerciale (finis mercatorum est ...). Alte forme de cooperare, de pilda: desfasurarea in comun de activitati de marketing, desfasurarea in comun a operatiunilor de extragere de zacamant natural, activitati de cooperare in domeniul bancar, activitati de cooperare in domeniul desfacerii produselor pe anumite piete, cooperarea in domeniul proprietatii intelectuale avand ca obiect comertulDin punct de vedere juridic, haina pe care aceste operatiuni o imbraca este aceea a contractului de cooperare economica internationala - contractul de constituirea a unei societati cu capital strain este un astfel de contract.

Principiile care guverneaza relatiile comerciale internationale ale Romaniei

1. Principiul libertatii comertului international poate fi foarte bine inteles daca este analizat in antagonie cu pp care a guvernat rel ec internationale ale Romaniei in perioada 1946-1989 principiul monopolului de stat. In aceea perioada, comertul international al Romaniei nu era liber. Acest pp insemna ca comertul international se putea efectua numai prin unitati de stat (se numeau intreprinderi de comert exterior). Subiectele de drept privat, cate or fi fost, nu aveau vocatia sa desfasoare operatiuni comerciale internationale. Pp monopolului de stat asupra comertului international al Romaniei a fost printre primele principii care au fost desfintate dupa revolutie. Chiar in primavara anului 1990 s-au adoptata cel putin doua acte normative majore care au spulberat pp monopolului de stat si au deschis calea catre pp libertatii comertului: Primul a fost Decretul-Lege nr. 54/1990 privind desfurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative, care a permis persoanelor fizice, care au dobandit dreptul de a se organiza ca PFA, sa desfasoare operatiuni de comert international. Acest act normativ, a crui aplicare s-a restrns la comercianii persoane fizice dup apariia Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, a fost abrogat prin Legea nr. 507/2002 privind organizarea i desfurarea unor activiti economice de ctre persoane fizice. Al doilea a fost Decretul lege nr 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania a deschis calea investitiilor straine in RomaniaAmbele legi au fost abrogata, mai intai prin Legea 31/1990 a societatilor. In mat investitiilor straine cu Legea 35/1991 prinvind investitiile straine, care la randul ei a fost abrogata si inlocuita cu alte acte normative.

Aderarea Romaniei la UE a insemnat un pas inainte in calea liberalizarii comertului, am intrat asadar intr-o piata libera, guvernata de cele trei libertati fundamentale libera circulatie a marfurilor, persoanelor si a a capitalului. UE nu e numai o uniune politica la care statul a cedat ceva din suveratinatatea lui, dar este si o uniune economica, vamala (nu sunt taxe vamale, exista un cod vamal comun aplicabil intre raporturile dintre statele mb ale UE si statele terte). UE a preluat o serie de atributiuni esentiale in materia comertului international si poate cea mai importanta dintre ele este atributiunea de a incheia tratate comerciale internationale. UE are tratate de liber schimb (tratate incheiate intre UE ca subiect de drept si statele membre cu diferite state terte), de.... si mai ales tratate de cooperare economica. Unul din tratatele importante de cooperare economica este cel cu Canada. Si se negociaza in prezent un tratat cu SUA. Daca acest lucru se va realiza, desi sunt probleme, va fi una din cele mai mari/largi piete comune din lume.Romania este parte a OMC (WTO), care a inlocuit fostul GATT, are ca scop promovarea si dezvoltarea comertului international prin reducerea taxelor vamale, eliminarea restrictilor asa numitor contigente care limiteaza libertatea comertului. In cadrul OMC se desfasoara permanent negocieri in sensul gasirii solutiilor pt favorizarea comertului international.

Continutul pp libertatii comertului inseamna in esenta esentelor doua lucruri (poate fi privind in doua sensuri): Din exterior spre interior insemna capacitatea recunoscuta de legea romana subiectelor de DCI de a participa in mod liber pe piata romaneasca. Acesta latura a pp se materializeaza intr-o serie de institutii pe planul dreptului. In primul rand in ceea ce numimregimul investitiilor straine in Romania.De asemenea, se materializeaza prin posibilitatea comerciantilor/societatilor comerciale straine in Romania de a deschide pe teritoriul tarii sucursale, filiale si reprezentante. Din interior spre exterior insemna libertatea recunoscuta de lege subiectelor de drept privat de nationalitate romana, comerciantilor de drept privat, fie ca sunt societati, fie ca sunt PFA, sa desfasoare in mod liber comert international. La randul lor, aceste subiecte pot deschide sucursale, filiale, reprezentante in alte state, pot incheia contracte cu parteneri de alta nationalitate.

Pp libertatii comertului nu este insa nelimitat. Exista exceptii, restrangeri care pot imbraca forme diverse. De vom ocupa de una din aceste forme principiul autorizatiei de import-export impiedica marfurile sa circuleliber. Sunt anumite categorii demarfuri care implica siguranta circuitului comercial, implica sanatatea pb, protectia mediului, protectia patrimoniului cultural, bunele moravuri, care nu circula liber, ci, pt ca ele sa treaca frontiera, fie intr-un sens, fie in altul, este nevoie de o procedura de autorizare. Statul exercita un control si supraveghere asupra comertului cu aceste bunuri.

Regimul investitiilor straine in Romania

Temeiul juridical regimului investiilor straine: primul act normativ care a deschis portile economice ale Romaniei pt accesul investitiilor straine este Decretul lege nr. 96/1990 privind unele msuri pentru atragerea investiiei de capital strin n RomniaIstoric, o incercare s-a facut si in anii 70 au fost doua decrete privind costituirea si organizarea de societati mixte si chiar s-au constituit 6 societati in temeiul acestor doua acte normative. Erau mai multe limitari, de exmin 51% tb sa fie participarea statului roman.D-L nr 96/1990 a fost inlocuit cu Legea nr 35/1991 privind regimul investiiilor strine pe urma OUG 31/1997 privind regimul investiiilor strine n Romnia, iar apoi acesta oug a fost abrogata prin OUG nr 92/1997 privind stimularea investitilor directe care a fost aprobata cu importante modificari prin Legea nr 241/1998.

Notiunea de investitie directa dupa OUG nr 92/1997, investitiile straine sunt de doua feluri:

1. Investitie straina directa reglm de OUG 92/1997, modificata de Legea de aprobare. Acest act da o definitie a notiunii de invetsitie directa art 2 invetsitie directa inseamna urmatoarele aspecte:a) Participarea investitorului strain la constituirea sau la extinderea unei societati comerciale.b) Dobandirea de catre un investitor strain de parti de interese, actiuni, parti sociale, la o soc comerciala cu sediul in tarac) Constituirea sau extinderea unei sucursale sau a unei filiale pe teritoriul Romaniei de catre un investitor strain. OUG 92/1997, dupa cum observam, se refera la o singura forma de investitie directa. Defapt, investitiile directe la randul lor sunt de doua forme:i) Investitie directa in forma societara aici intra cele trei ascepte a, b, c, pe care le-am mentionat. In forma societara inseamna ca in toata cazurile consecinta este constituirea sau majorarea capitalului social a unui societati cadrul in care investitia de realizeaza este cadrul socitar. Are de principiu doua laturi o latura contractuala (ea este un acord de vointa a asociatilor), dar si o latura institutinala (este o persoana juridica). Neindoielnic, investitia. straina directa in forma sociatare este principala forma de ISD, dar nu singuraii) Invetsitia in forma exclusiv contractuala, care nu se manifesta prin nasterea unei persoane juridice, nu are o latura institutionala. ID in forma exclusiv contractuala este reglm de alte acte normativa decat OUG 92/1997. De pilda, avem o lege a zonelor libere (legea 84/1992 privind regimul zonelor libere), care reglm statutul acestor entitati care beneficiaza de libertate a comertului, in sensul ca marfurile care sunt depozitate/tranzitate acolo nu sunt supuse regimului vamal. Exista de asemenea o lege a petrolului (legea 238/2004), o legea a minelor 85/2003, legea energiei electrice si a gazelor naturale nr 123/2012, o legea a parteneriatelor pb-privat L 178/2010. Toate aceste acte normative (sunt cele mai importante) reglm ID de natura exclusiv contractuala. De pilda, concesiunile petroliere. In materia minelor, avem o agenie nationala a resurselor naturale care autorizeaza aceste contracte de concesiune, care contracte sunt forme de investitie straina, adica atrag aplicarea intregului pachet de acte normative de investitii straine in Romania.

2. Investitie straina de portofoliu conform OUG 92/1997, reprezinta investitie straina de portofoliu dobandirea de valori mobiliare de pietele de capital organizate si reglementate si care nu implica participarea directa a investitorului strain in administrarea respectivei societati comerciale.O mai buna definire a investitiei straine de portofoliu, o mai limpede definire a criteriului de distictie intre cele doua tipuri de investitie, gasim in Regulamentul BNR nr 4/2005 privind regimul valutar (un regulament important!) se prevede ca ccea ce particularizeaza o investitie directa, spre deosebire deinvestitia de portofoliu, este vorba de faptul ca investitorul strain are in intentie (la nivel subiectiv) si realizeaza (la nivel obiectiv) o legatura economica durabila(notiunea este preluata din regulamentele europene) cu societatea comerciala in care are loc investitia. Inseamna intentia, si materializarea ei, investitorului strain de a participa la administrarea si controlul scoietatii respective. Din punct de vedere al gradului de participare, reg BNR spune ca de principiu o investitie de portofoliu are mai putin de 10% din capitalul social, dar nu procentul este esential. Poate fi o invetsitie directa care sa aiba mai putin de 10%, dar sa implica administrarea efectiva din partea investitorului. Investitia de portofoliu este o investitie subiectiv speculativa, este o investitie in care investitorul strain nu are interntia, si nici nu participa efectiv, la administrare si control, ci scopul lui este de a cumpara actiuni, obligatiuni sau alte titlui de valoare pt a le revinde si a castiga din diferenta de valoare.Invetsitiei de portofoliu i se aplica in mod esential Legea 297/2004 privind piata de capital, impreuna cu intreg cortegiul de acte normative care configureaza regimul pietei de capital, atat din punct de vedere al participantilor la piata de capital sau al operatiunilor care sepot efectua. Exista o serie de instituii care supravegheaza activitatea. Fostul CNVM, actualul ASF, joaca rolul de supravegherea de piata de capital. Exista si o serie de acte normative speciale care reglm piata de capital, si mai ales cele care se refera la cumpararea de titluri de stat. Exista Og 66/1997 prinvind cumprarea de titluri de stat. Exista foarte multe regulamente ale BNR in materia circulatiei titlurilor de stat. Aici statul actioneaza ca un comerciant pe picior de egalitatea cu partenerul sau. Exista si institutii specializate pe arbitraj ex: centrul international privind solutionarea disputelor cu privire la investitii cu sediul la Washington

Ce esteinvestitorul strain? OUG 92/1997 si regulamenul BNR 4/2005 reglementeaza notiunea de investitor strain in esenta, investitor strain este o persoana fizica cu domiciul in strainatate, sau o persoana juridica avand sediul in strainatate, care investeste in Romania in una din formele de investitie prevazuta de lege.Ceea ce particulazeaza asadar notiunea este elementul de extraneitate specific domiciliul (!nu cetatenia) pt persoanele fizice, sediul in strainatate pt persoanele juridice. Acestea sunt elemntele de extraneitate specifice.

Principiile regimului investitiilor straine in Romania:

1. Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire in tara analizam asadar doua aspectea)Pp libertatii formelor in oricare din formele prevazute de legea romana fie intr-o forma societara (cu capitaluri, un srl..), poate imbraca forma unei asociatie in participatie (reglm de NCC, inainte de codul comercial)b)Pp libertatii modalitatii de investire in tara

Curs 2 12.02.2015

Principiile regimului investitiilor straine in Romania:

2. Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire in tara analizam asadar doua aspecte:

a)Pp libertatii formelor in oricare din formele prevazute de legea romana fie intr-o forma societara (cu capitaluri, un srl..), poate imbraca forma unei asociatie in participatie (reglm de NCC, inainte de codul comercial)

b)Pp libertatii modalitatiilor de investire in tara OUG 92/1997, care reglm aceasta materie, prevede ca investitorii straini sunt indreptatiti sa investeasca in Romania in una din urmatoarele forme (aportul lor la o societate romaneasca poate prezenta mai multe forme):1) aportul in numerar- fie ca este vorba de aportul in valuta (cea mai des intalnita situatie)- fie in moneda nationala - in multiple forme pret, ca urmare unui contract incheiat cu o societate romana, dividente, sau poate fi pur si simplu rezultatul unui schimb valutar deoarece incepand cu 1 septembrie 2006 s-a liberalizat complet regimul valutar, Leul a devenit o meneda international convertibila, care poate fi dobandita in tara sauin strainatate2) in bunuri corporale masini, bunuri, mijloace detransportin bunuri imobile aspecte speciale pe care o sa le mentionam mai tarziu3) in bunuri incorporale in drepturi (deobicei dr de propr intelectuala brevete de inventie, know-how, marci, desene si modele industriale, drepturi de autor etc.)Este posibil si acord in creanta, in acele societati in care un asemenea acord este permisOUG 92/1997 permite orice alte tipuri de acord in drepturi si alte valori economice poate fi asadar vorba de un acord in servicii, constand de pilda in tehnici si metode de organizare si conducere (management), in in PR, in piete de refacere, in surse de materii prime, in clientela, in retele de aprovizionare si desfacere, in obligatii de a nu face (non facere de pilda, de a nu face concurenta in investitia pe care urmazeaz sao faca pe o anumita piata), poate consta si un simplu acord cu numele firmei (numele, ce element de comert, poate fi evaluabil in bani si orice evaluabil in bani poate fi constituit aport la o investitie) Poate consta in orice valoare patrimoniala care poate fi mentionata in capitalul respectivei societati pe care investitorul strain o constituie sau o extindein Romania

3. Principiul liberului acces al investitorilor straini aceiasi OUG 92/1997 prevede ca in Romania nu exista domenii de activitate economica inchise investitiilor straine, asadar acestea pot accesa orice domeniul economic (industrial, agricultura, exploatarea res nat, transportul, infrastructura, comunicatii, constructii civile si industriale, comert, turism, servicii de orice tip, inclusiv servicii bancare, de asigurari, cercetare stintifica si tehnologia si altele) liberul acces nu insemna ca accesul este acelasi in toate domeniile de ex, in domeniul bancar sau al asigurarilor, este nevoie de un acord mai mare pt acel tip de societate, sau de anumite conditii speciale (constand in anumite aporbari in partea BNR, ASF etc.), dar acestea nu sunt discriminari, pt ca acestea se aplica deopotriva si investitorilor straini, si celor romani

4. Principiul egalitatii de tratament = pp nediscriminarii intre investitorii romani si cei straini pe de o parte, si intre investitorii straini pe cealalta partea) In ceea ce priveste nediscriminarea intre investitorii straini si cei nationali introdusa prin OUG 92/1997 pana la acea data, in lumina mai ales a L35/1991, pp era acela al regimului mao favorabil acordat investitorilor straini fata de cei nationali inv straini aveau termenele mai lungi de scutire de anumite sarcini (mai ales in materie fiscala), avantaje speciale in anumite domeniib) In ceea ce priveste investitorii straini intre ei, pp este acela al egalitatii de tratament, indiferent de tara din care investitorul strain provine, cu exceptia situatiei in care vin din tari mb UE sau cu care Romania are incheiate acorduri speciale

5. Pp aplicarii legii mai favorabile de principiu, daca regimul inv straine se imbunatateste, acel regim se aplica si pt investitorii deja existenti

Garantiile acordate investitorilor straini - Sunt doua garantii majore:

1. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei - temeiul juridic rezida in prevederile constitutionale in primul rand (art 44 din Constitutie (4) nimeni nu poate fi expropiat decat pt o cauza de utilitate publica stabilita potirvit legii, cu dreapta si prealabila despagubire, (5) despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, in justitie). In art 44 exista si o prevedere care vizeaza direct inv straine interzicerea nationalizarii sau trecerea in propr pb a ...strainilor pe criterii discriminatorii s-a introdus in 2003 aceasta prevedere.OUG 92/1997 care prevede ca inv nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse unor altor masuri cu efect echivalent, exceptand cazurile in acre sunt intrunite urmatoarele conditii: Sa fie necesara exproprierea pt cauza deutilitate pb Sa fie nediscriminatorie Sa fie efectuata in conformitate cu prevederile exprese ale legii (nu prin analogia legii) Sa fie facuta cu prealabila, adecvata si efectiva despagubireNotiunea esentiala este despagubirea carepoate fi stabilitataprin acordul partilor, daca acest lucru nu se intampla in instantaPrealabila inseamna ca tb sa fie stabilita si platita inainte ca indisponibizarea saisi produca efecte juridiceAdecvata potrivita cu natura investitie, si valoare pe piata. In pp, despagubirea se acorda in numerar, dar nu este exclusa despagubirea in natura, cu un bun echivalentEfectiva adica tb sa fie lichida, platita in moneda nationala sau in valuta. In toate cazurile, cu posibilitatea transferarii in valuta si repatrierii ei in tara de origine a inv strainEste o practica indelungata in ccea ce priveste indisponibilitatea inv straina si a despagubirilor. Retinem OUG 92/1997, prin notiune de instanta, se inteleg instantele romane, dar se poate intelege, si de regula se intelege, un arbitraj comercial international sau, in cazul in care este vorba despre incalcarea unui tratat, unui acord privind promovarea si protejarea investitiilor la care Romania este parte (Romania este parte la peste 50 de tratate sepune pblm cu statele terte, nu cu statele mb). In cazul in care exista un litigiu, in aceste acorduri se prevede competenta Centrului international de solutioanre diferentelor cu privire la investitii cu sediul la Washington (regulament specific, in panelul de arbitrii, exista arbitrii numiti din fiecare tara in nr de 4 din fiecare tara si prof Sitaru este unul dintre ei)Romania a fost chemata la Washigton in cateva litigii importante, in ceea ce priveste valoare si rezonanta.

2. Garantia stabilitatii regimului juridic al investitilor straine in RomaniaStabilitate inseamna in pp tempus regit actum reg jur aplicabil in momentul in care investitia este efectuata urmeaza toata perioada de existenta a acelei investii, sub temeiul legii careia s-a constituit. chiar daca legea s-a modificat si acele drepturi nu mai exista. Nu intotdeuna acest pp a fost respectat si a generat mai multe litigii. Au intervenit aspecte noi, cum ar fi integrarea in UE (a impus restrictionarea ajutoarelor de stat de exemplu).Este aplicabil si pp mixio...rex daca apare o lege mai favoravila, aceasta tb sa mi se aplica si mie care am investit inainte de intrarea in vigoare a respectivei legi

Drepturile de care beneficiaza investitorii straini in Romania OUG 92/1997 reglm cateva drepturi pe care le putem considera ca fiind specifice pt reg inv straini:

1. Dreptul la asistenta privind parcurgerea formalitatii administrative pt constituirea si functionarea investitiilor straineRomania a avut mult timp o agentie speciala Agentia Speciala pt Investitii. In momentul de fata exista departamente speciale ale ministerului de resort (in special in Min Economiei)Exista si o Asociatie Mondiala a Agentiilor de Promovare a Investiilor cu sediul in Geneva, la care Romania este parte din anul 2004. Aceste autoritati pb, din pacte imprastiate astazi, ...

2. Transferul in valuta.... oug 92/1997 se pot transfera liber in strainatate, dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de legea romana, orice profituri obtinute de investitorii straini, indiferent de forma in care sunt obtinute, ca este vorba de dividente, de preturi, de un beneficiu de lichidare, care apare in cazul in care societate este lichidata.... orice sursa de acest tip este garanta de tranfer...

3. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din taraa) in ceea ce priveste bunurile mobile, este aplicabil regimul national asta inseamna ca investitorii straini pot dobandi dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile ca si cei romani. La fel si pt imobile constructiib) Pt imobile terenuri a existat o evolutie legislativa Constitutia din 1991 prevedea ca cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi drepturi de proprietate asupra terenurilor din Romania. Acesta prevedere constitutionala echivala cu o incapacitate de folosinta. La modificarea Const in 2003, art 44 a fost reformulat si prevede astfel ca cet straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de legea organica, precum si prin mostenire legala. au capatat vocatie de a dobandi (formularea este pozitiva, nu negativa), dar in conditiile prevazute de Constitutie si legea organica.In constitutie se face o diferenta intre modalitatii de dobandire a dr de propr de catre straini1) Prin mostenire legala nu prevede nicio conditie, rezulta ca e libera2) Prin acte juridice indiferent ca sunt inter vivos sau mortis cauza, exista trei conditii/restrictii:a. Ca posibilitatea de dobandire sa rezulte din tratatul de aderare la UE sau alta conventie la care Romania este parteb. Pe baza de reciprocitate este de trei feluri: Reciprocitate legislativa cand este prevazuta de normele juridice interne din cele doua state in discutie Reciprocitate diplomatica cand izvoreste dintr-o conventie diplomatica Reciprocitatea de fapt cand exista din practica....c. Ca dobandirea sa se faca in conditiile legii organice Legea 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine. Acesta legea a intrat in vigoare la data de 1.01.2007. L312 a avut ca obiect exclusiv dobandirea dr de prorp a terneurilor prin acte juridice (nu si prin mostenire legala). L312/2005 a continut doua pachete de reglementari:i) Un pachet care a privit statele mb fie ca e vorba de pers fizice, sau pers jur, a prevazut o prevedere generala si doua situatii speciele:Prevederea generala: pers fizice si juridice din celalalte state mb ale UE dobandesc regimul national.Prevederi speciele pt anumite categorii de terenuri: Cele care au avut drept scop constituirea de resedinte sau sedii secundare pt acesta situatie pt 5 ani, de la 1.01.2012, regimul s-a liberalizat Terenurile agricole, padurile si terenurile forestiere pt acestea, am avut un oratoriu de 7 ani, pana la 1.01.2014, dupa care regimul trebuia reglementat cumva. Acesta prevedere nu se referea la fermierii care desfasoara activitati independente. A fost un ... intre ianuarie 2014 si aprilie 2014 cand s-a adoptat L 17/2014 privind unele masuri de reglm a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan reglm posibilitatea dobandirii terenurilor agricole din extravilan, nu si intravilan.Legea se aplica cetatenilor din celalalte state mb ale UE, din spatiul UE si din Confederatia elvetiana, apatrizilor din aceste state, precum si pers jur avand sediul in aceste state. Legea prevede posibilitatea cumpararii de terenuri de catre strainii mentionati in extravilan, ... Este una din cele mai liberale legi din UE in ceea ce priveste cumpararea de terenuri agricole din tara. Chiar si vecinii nostrii au fost mult mai restrictivi in acesta materieii) Situatia investitorilor din state terte se prevede ca se poate dabandi numai pe baza unor tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate. Nu poate fi acordat un regim mai favorabil unui invetsitor dintr-un stat tert, fata de un investitor dintr-un stat mb UE sau Confederatiei Elvetiene. L 312/2005 prevedea acest lucru

4. Drepturile privind efecturea operatunilor valutare functionaeaza Regulament nr 4 din 2005 al BNR, care a inlocuit alte regulamente adoptate dupa 90. A existat din 1990 o evolutie permanenta, in sensul liberalizarii.... sau BNR a stabilit etape de liberalizare ultima etapa s-a finalizat la 1.09.2006, cand nerezidentii au dobandit drepturi de achizitionare de instrumente financiare pe piata monetara romaneasca, fara autorizarea pralabilia a BNR, ceea ce a marcat liberalizarea completa a Leului ca valuta liber convertibila

5. Posibilitatea angajarii de personal strain - L35/1991 nu a permis societatiilor constituite cu participare straina sa angajeze personal strain decat pe posturi de conducere si de specilitate, nu si pe posturi de executieOUG 92/1997 a liberalizat piata muncii in sensul ca a permis societatiilor cu participatie straina cu sediul in tara sa angajeze straini, indiferent pe ce post ar fi fost incadrati Vom studia pe larg la ascepatele legate de munca accesul nu e liber pe piata muncii pt cetatenii care nu sunt din UE

6. Dreptul investitoriilor straini de a-si alege instantele competente pt solutionarea litigiilor pe care aceste persoane le au in legatura cu investitiile cu autoritatii publice romane nu ne referim la litgiiile de natura comerciala obisnuite, ci la acele cu statul cu privire la investii (ex: ipoteza indisponibilizarii pt cauza publica). Investitorii au mai multe posibilitati:a) la o procedura interna Legea 544/2004, coroborata desigur cu prevederile NCC privind competenta jurisdictionala a instantelor romane, dupa abrogarea L11/b) alternativ, inv strain are dreptul de a apela la procedura de consiliere si arbitraj la ICSID. Acest centru functioneaza conform unei Conventii internationale conventia pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state - Conventia dela Washington din 1965, la care Romania a aderat in 1975art ?25 functionarea centrului si .....cCmpetenta lui este numai in materee de investitiiRomania, dupa ce a devenit mb a UE nu mai incheie tratate cu tertii, raman valabila cele incheiate inainte. La tratatul cu SUA pblm principala este daca mergem al arbitraj in ceea cepriveste inv straine sau nu.c) Aceea de a merge la un arbitraj ad-hoc, potrivit Regulamentului de arbitraj al ONU cu privire la litgiile comerciale - UNCITRAL

Facilitatiile acordate investitorilor straini a fost o involutie in ceea cepriveste facilitatiile acordate. Dupa anii 91-92, inv straini beneficiau de doua categorii:

a. Facilitati normative care sunt prevazute in acte normative - inseamna ca este vorba de facilitati care se acorda unei categorii intregi de investitori.... Foarte multe la momentul respetiv (ex: scutiri de impozite)- au ramas astazi foarte putine este OG 85/2008 privind stimularea investitilor, care prevede o sg facilitate acea a cordarii ajutorului de stat. Dar regimul ajutoarelor de stat este stabilit de UE sunt foarte putine cazuri de minis in care se aproba.

b. Facilitatiile speciale sunt acordate anumitor investitori Facilitati individuale s-au acordat de-a lungul istoriei foarte multe.Prima care a beneficiat defacilitati a fost Coca-Cola. Dupa s-au acordat facilitati si altor societati comerciale straine. Ultima mai importanta a fost investitia Renault la investitia Dacia-Pitesti aici s-a pus in mod esential pp stabilitatii. Pt ca in contractele de privatizare.... ce a ramas dobandit, a ramasdobandit In momentul de fata au ramas oarecum ceva ascepte pe zonele libere si ceva aspecte pe unele zone defavorizate foarte putine

Garantarea investitiilor straine in Romania Romania este parte din anul 1992 la o conventie foarte importanta Conventia de Constituire a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor Conventia de la Seul din 1985 (Romania este parte din 1992). Coventia a fost adoptata sub egida BIRD, a intrat in vigoare in 1988. Sub acesta conventie, s-a constituit Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor pers juridica cu sediul la Washington Functioneaza ca o banca de investitii si in acelasi timp ca o societate pe asigurari, impotriva riscurilor pe care inves straini le pot intampina in cazul in care investesc intr-o alta tara Dupa 1992, riscurile inv straine in Romania (riscul nationalizarii etc.) s-au redus practic la zero. Acesta conventie se poate analiza foarte bine si din perspectiva investitorilor romani in strainatate (ne intereseaza acesta conventie mai mult din aceasta privinta)

Cateva riscuri eligibile:1. Riscul de transfer valutar interdictia de repatriere a venitului. Este un risc major sa nu mi se dea voie pe ratiuni de restranegerea... sa imi repatriez venitul, beneficul de lichidare etc.2. Riscul de expropiere si deluare a altor masuri cu efecte similare3. Riscul incalcarii contractului de catre autoritatea locala (ca este vb de stat sau de autor pb locala) riscul de nexecutare4. Riscul de razboi5. Riscul de tulburari civile

Curs 3 19.02.2015

Regimul general al exporturilor i importurilor n Romnia

Una din limitele libertatiile comertului - unele marfuri pot fi supuse importurilor si exporturilor numai in baza unui autorizatii Una din metodele de supraveghere ale statului este procesul autorizarii

Mai multe categorii de autorizatii pe care legea le prevede:

a) licentele eliberate de catre Ministerul Economiei si se refera in esenta la urmatoarele categorii de marfuri: Arme si munitii Marfuri care fac obiectul unor contingente tarifare la import a caror intrare in tara este restrictionata cantitativExista licente care sunt eliberate si de alte autoritati:O categorie importanta reprezinta cele eliberate de Agentia Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) in subordinea Ministerului de Afaceri Externe de asemenea, este competenta pt licentierea anumitor produse militare si a unor produse cu dubla utilizare, civila si miliaraLicentele se elibereaza individual, au caracter intuitu personae (pot fi folosite numai de comerciantul care le solicita). Licentele sunt limitate in valabilitatea lor din 3 puncte de vedere: Limitate temporar (se alibereaza pe o anumita perioada de timp, de regula pe un an calendaristic) Limitate din punct de vedere spatial (de obicei pt o anumita tara sau un anumit partener extern) Din punct de vedere material (pt o anumita marfa sau marfuri inrudite)Dupa aderarea Romaniei la UE, toate tarile aplica un tarif vamal comun, in consecinta au si un nomenclator tarifar comun al marfurilor, care tarif vamal comun este constituit in temeiul unei conventii internationale Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de Denumire si Codificare a Marfurilor, conventie care a fost incheiata la Bruxelles in 1993, sub egida unui organism neguvernamental (Consiliul de Cooperare Vamala) si, in temeiul acestei conventii, s-a adoptat un sistem armonizat de denumire si codificare a marfurilor

b) Numeroase alte forme de autorizare, cu denumiri diferite - avize certificate, autorizatii, permise indiferent de denumirea lor. Denumirea generica este de autorizatii de import-export , pt multe alte categorii de produse, de pilda: Animelele si produsele de origine animala Plantele Substantele stupefiante si pshihotrope Produsele alimentare si agricole Elemente ale corpului uman Produsele medicale si farmaceutice Produsele explozive si toxice Deseurile de orice natura Produsele periculoase pt sanatatea populatiei sau a mediului inconjurator Bunurile din patrimoniul cultural national Produsele din tutun si bauturile alcoolice Organismele modificate genetic Produsele chimice Unele produse supuse accizelor Metalele si pietrele pietrose etc. Acestea se elibereaza de obicei de Agentiile Nationale de Resort.

Autorizatiile insemna ca poti face comert cu acele produse.Exista anumite categorii de produse strategice care sunt interzise la export (ex: arme nucleare, alte categorii..., anumite categorii de deseuri periculoase, anumite categorii de bunuri din patrimoniul cultural national etc)

Aspecte juridice cu privire la autorizatia de import export regimul intern:Scopul autorizatiei: Fie ocrotirea pietei interne, evitarea dezechilibrelor la produsele contingentate Protejarea sanatatii publice, mediului inconjurator, patrimoniului culturalSunt proceduri foarte diferite de la o autoritatea la alta.Problema din punct de vedere juridic apare cand autorizatia este refuzata situatii cand se refuza eliberarea autorizatiei: Cand solicitantul nu indeplineste conditiile legale pt a afectua respectiva operatiune de import-export Cand refuzul are caracter sanctionator (cand acel agent economic a savarsit o fapta ilicita) Cand marfurile sunt contigentate (limitate cantitativ) si contigentul a fost epuizat Cand marfa este supusa unei proceduri de supraveghere in Romania, intr-o tara de tranzit sau in tara de destinatie si conditiile de autorizare nu sunt indeplinite Cand marfa este interzisa la import sau exportExista asadar cazuri obiective (ex: cand contingentul este depasit), si cazuri subiective, ce tin ce autoritatea competenta sa emita autoriztaie aici apar de obicei probleme)Cai de atac contenciosul administrativ ca drept comun (L544/2004). Exista si reglementari specifice emise de autoritatile in cauza.Initial, tb facuta o cerere prealabila la autoritatea competenta... Aceasta tb sa raspunda intr-un termen de 30 de zile. In cazul in care raspunsul este negativ (cererea prealabila este respinsa), agentul economic se poate adresa contenciosului adm (competenta; sectia de contencios a Curtii de apel in circumscriptia careia isi are sediul fie solicitantul, fie autoritatea parata). Instanta este competenta sa supuna obligarea agentiei la eliberarea autorizatiei, dar este competenta de asemenea sa acorde despagubiri in cazul in care agentul economic a fost prejudiciat prin refuzul eliberarii autorizatiei.

Acesta ar fi in linii mari regimul intern al autorizatiei de import-export

Romania este parte la numeroase conventii internationale in domeniul controlului si supravegherii importului si exportului.Exemple:a) Cel mai vechi si important: un acord care a fost adoptat la Geneva in 1979 sub egida fostului GATT Acordul privind procedurile in materie de autorizatie de import. Rolul GATT a fost preluat de OMC (WTO), dar anumite acorduri adoptate de GATT au ramas aplicabile.Acum multe principii prevazute de acest acord par de la sine intelese, dar atunci a fost un progres mare. Toate tarile membre GATT au fost obligate sa respecte aceste principii. Ele au fost interesate ca aceste piedici in calea comertului sa fie cat mai stranseAceste principii au ramas valabile pana in ziua de astazi:1) Pp egalitatii intre solicitanti autorizatiile intre ag economic nu pot fi acordate discriminatoriu 2) pp simplificarii procedurilor procedurile tb sa fie cat mai simple, astfel incat sa nu .... schimburile internationale3) ....tb sa fie neutre in aplicarea lor, si aplicate in mod just si echitabil4) pp publicitatii orice limitare prin autorizare a comertului international tb sa fie in prelabil data publicitatii pt a fi adusa la cunostinta comerciantilor si tb fixat un termen rezonabil pt intrarea in vigoare a acelor restrictii5) procedura tb sa fie cat mai simpla cu putinta si efectuata in principiu de o singura autoritate nationala exportatorul nu tb plimbat la mai multe autoritati competente6) autorizatia nu tb refuzata pt erori minore in cuprinsul cererii de autorizare, iar eventualele penalitati care s-ar aplica (amenzi pt asemenea erori) nu tb sa depaseasca nivelul unui simplu avertisment, cu exceptia situatilor in care este vorba de frauda, intentie de frauda, sau de neglijenta grava

b) Conventia de la Viena din 1971 asupra substantelor psihotropec) Conventia de la Basel din 1989 privind controlul transportului peste frontiera al deseurilor periculoase si al eliminarii acestuiad) Protocolul de la New York din 2001 impotriva fabricarii si traficului ilegal de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitieEtc

Natura juridica a autorizatiilor de import export acte administrative cu caracter individual asadar ele se emit pt o anumita persoana

Regimul juridic este, din punct de vedere al DIP,o norma de aplicatie imediata, indiferent de lege aplicabila contractului (anterior aplicarii oricaror norme conflictuale, sunt obligati sa respecte legea romana cu privire la autorizatie)

Cui revine si ce natura juridica are obligatia de obtinere a autorizatiei problema partii contractante care are obligatia sa efectueze procedura pt obtinerea autorizatiei de import-export este rezolvata in contract. de principiu, sarcina obtinerii autorizatiei de import sau export revine agentului economic local.Ce fel de obligatie este? de regula, obligatia agentului economic caruia ii revine sarcina este o obligatie de mijloace adica le tb sa efectueze toate diligentele (sa faca cererea, sa o documenteze, sa depuna in termen toate documentele etc.), dar daca, in ciuda indeplinirii de catre agentul roman a tuturor obligatiilor, autorizatia nu este emisa in final, agentul economic roman nu raspunde. Situatia este asimilata regimului fortei majore. Daca insa este culpa, atunci nu vorbim de forta majora, si in acesta ipoteza agentul economic raspunde. Acesta este ipoteza standardExista si posibilitatea in care eliberarea autorizatiei este o obligatie de rezultat de multe ori se intampla acest lucru din greseala autoritatii romane. Ex: situatia unei agentii romane publice, care a organizat o licitatie publica de grau si in caietul de sarcini a zis ca se obliga sa obtina autorizatia pt importul graului. Autorizarea nu s-a obtinut, datoritata depasirii contingentelor. S-a nascut un litigiu pt ca agentul strain nu si-a mai primit produsele si autoritatea publica roman a trebuit sa plateasca despagubiri.

IZVOARELE DCI

Interne i externe. Vom vorbi de izvoarele pt anumite instituii cnd vorbim de ele Conveniile internaionale sunt foarte multe, vom vorbi de cele mai importante

Principiile contractelor comerciale internaionale au fost adoptate de ctre o organizaie internaional cu sediul la Roma Institutul Internaional pt unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT)UNIDROIT este un institut interguvernamental, constituit n 1926. Romania este parte la acest institut aproape de la nceput. Rolul institutului a fost, la nceput, de a forma grupuri de lucru pt unificarea/codificarea/consolidarea DCI.Sub egida UNIDROIT au fost adoptate convenii internaionale, unele din ele au fost ratificate i de Romnia. De pild, este o Convenie din 1995 privind regimul bunurilor culturale furate sau exportate ilegal, la care Romnia este parte. Exist i multe convenii internaionale la care Romnia nu este parte.

Principiile contractelor comerciale internaionale Au fost publicate pt prima oara n anul 1994; au fost completate n anul 2004; ultima varianta este din 2010 Reprezint un cod al contractelor internaionale Varianta din 2010 are 211 articole i conine o reglementare a tuturor instituiilor contractelor internaionale - aspecte ncepnd cu ncheierea contractului, intermedierea (ncheierea prin ageni, condiiile de valabilitatea ale contractului, interpretarea contractului, coninutul, protecia terilor, regimul executrii contractului, regimul neexecutrii contractului, daunele interese, cesiunea de drepturi, prescripia extinctiv, pluralitatea de debitori sau creditori, situaia impreviziunii (hard-ship) La nivelul anului 1994, din comisia de redactare a acestor principii, au fcut parte i cadre didactice de la Facultatea de drept din Bucureti, sub coordonarea profesorului Tudor Popescu (fondatorul disciplinei de DCI la facultatea noastr). Nu sunt convenii internaionale, nu sunt o lege aadar nu se impun prilor prin propria lor for. Ele se impun numai dac prile contractante au fcut trimitere la ele n mod expres sau implicit Principiile, n momentul n care prile fac referire la ele, sunt incorporate n contract doctrina denumete acest mecanism per relatione (prin referire) Principiile devin astfel legea prilor Au, aadar, un caracter facultativ Sunt din ce n ce mai frecvente situaiile n care prile fac referire la aceste principii.

Potrivit preambulului lor, aceste principii au i alte roluri, dect cel de a deveni legea prilor: Ele constituie lex mercatoria (legea comercianilor) ansamblul regulilor i uzanelor aplicabile n comerul International, avnd rolul de a completa i eventual acoperi lacunele dreptului statal/naional. Principalul rol: de substitui dreptul naional atunci cnd el lipsete sau este impropriu De a crea o baz de interpretare a reglementarilor internaionale/dreptului uniform al CI Pot avea un rol de a completa i interpreta dreptul naional Principiile reprezint un model pt legiuitorii naionali sau internaionali n unele ri, principiile au fost folosite ca surs de documentare i inspiraie pt legiuitorii naionali

Au existat ncercri de unificare al dreptului contractelor i la nivel european s-a creat la nceputul anilor 90 o comisie la nivelul UE, dup numele profesorului danez Orelando coordonatorul grupului. n anul 1998 ca o prim parte i n 2002, ca o a doua parte au fost elaborate principiile dreptului european al contractelor. Nu au avut succes. Mult mai mic oricum dect principiile UNIDROIT de aceea s-a abandonat lucrul, nu s-au mai adaptat S-a ncercat o revitalizare iniial n adoptarea unui instrument neconstrngtor, cu un rol facultativ, cum sunt principiile nu au fost rezultate Acum se lucreaz la un Regulament european privind contractul de vnzare common european sales law

Un izvor de drept specific DCI de care ne ocupam sunt uzanele comerciale internaionaleDefiniia practici sociale care prezint un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate aplicate intr-un nr nedefinit de parteneri comerciali, de regula pe o anumita zona geografica sau un anumit domeniu de activitate comerciala, practici sociale care pot avea sau nu caracter de izvor de drept.Rezulta elementele eseniale ale uzanelor:1) Sunt practici sociale inseamna un ansamblu de acte juridice si de fapte materiale care au capatat caracterul de practica datorita aplicarii lor repetate intre participantii la comertul international intr-o anumita perioada de timp. Asadar elementul timp este de esenta uzatelor. Uzanta nu se creaza peste noapte, ci in ani.Repetabilitatea, continuitatea si stabilitatea sunt trasaturi esentiale2) Ele au un caracter colectiv caracter de generalitate si impersonalitate. Din acest punct de vedere, uzanta se aseamana cu legea. Dar legea este expresia autoritatii publice, pe cand uzanta este expresia vointei comercinatilor insasi. 3) In functie de forta lor juridica, se clasifica in doua mari categorii: Uzante conventionale, are au forta unui contract Uzante normative, care au forta unor legi

In acest context, tb sa definim si notiunea de obisnuinte stabilite intre parti - uzantele au esentiamente un caracter general si impersonal.Obisnuintele se deosebesc de uzante prin faptul ca nu au un caracter general si impersonal ele se aplica intre doi sau un nr limitat de parteneri comerciali le mai numesc uzante ale partilorObisnuitele stabilite intre parti apar in proportie in DCI, pt ca in comertul international majoritatea contractelor sunt incheiate pe termen mediu si lung. Cele pe termene scurt sau uno icto sunt putine. In contractele pe termen mediu si lung, fie in incheierea contractului, fie in executarea, intre parti apar anumite practici/obisnuite au si ele caracter de continuitate. Repetabilitate si stabilitate chiar daca nu asa pronuntat.Codul comercial uniform al SUA da o definite frumoasa a obisnuitelor (codul a fost adoptat in etape si este aplicabil in toate statele federatiei, cu exceptia Louisiana, care are un cod de sorginte franceza) ei fac o diferenta intre usages si cos of dealing (practica de comert, pe care noi o inter ca obisnuita) o serie de activitati intre parti anterioare sau ulterioare incheierii unei tranzactii care pot fi considerate in mod rezonabil ca stabilind intre ele o baza comuna de interpretare a expresiilor si actelor lor. Rolul obisnuitelor de a crea o baza comuna de interpretare si de aplicare a contractului

Curs 4 26.02.2015

Clasificarea uzanelor in funcie de mai multe criterii: Sfera de aplicarea) Uzante locale numai pe o anumita zona geografica, o anumita piata locala, un anumit portb) Uzante speciale numai pe o anumita ramura comerciala (ex: uzantele comertului cu cereale, uzantele comertului cu fructe, comertului cu lemn) sau pt o anumita categorie de profesionisti ai comertului (ex: uzantele agentilor de bursa)c) Uzante generale se aplica la nivelul intregului comert. In general, sunt uzante normative.

Fora lor juridica (cea mai importanta clasificare):

a) Uzante normative se mai numesc si cutume sau uzante de drept. Sunt intalnite nunumai in DCI, ci si in DIPublicElemente definitorii:Au cele doua elemente definitorii ale tuturor uzantelor: Au un element obiectiv, reprezinta o practica sociala, cu un grad sporit de vechime, repetabilitate si stabilitate se exprima prin adagiu longa (indelungata) inveterata (batran) diuturna (zilnica) consuetudine(practica) Elementul de generalitate se aplica la un nr nedefinit de parteneri comercialiCeea ce particularizeaza uzantele normative este al treilea element (element subiectiv) cel ce le aproprie de caracterul lor de izvor de drept: comerciantii care intra sub incidenta acestor uzante au convingerea ca acele practici li se impun intocmai ca si legea (cu sentimentul ca sunt obligatorii) opinio iuris sive necesitatis. conditie necesara, dar nu suficientaExemplu: uzantele burselor cand un comerciant merge la orice bursa, el intelege sa respecte uzantele bursei respective cu sentimentul ca ele sunt obligatorii; uzantele porturilor sunt respectate.Ca o uzanta sa dobadeasca caracter normativ, trebuie in plus ca aceasta forta sa fie recunoscuta de lege conditie subiectiva este dublata de o conditie legala. Nu toate sistemele de drept recunosc forta juridica uzantelor.Rolul uzantelor normative pot avea unul din urmatoarele trei roluri:i) Ele pot reglm raporturi juridice pe care legea nu le prevede/reglementeaza acest rol este jucat destul de frecvent in DCI, unde legiutorul intervine mai putin. Aceste uzante, care au rol de a completa lacunele legii, se numesc consuetudo praeter lege (=acele uzante in locul legii)ii) Ele joaca rolul de interpretare sau completare a legii consuetudo secundo legeiii) Exista si uzante care inlocuieste o dispozitie legala care nu e obligatorie consuetudo contra legeForta juridica a unei legi supletive speciale. Din acesta calificare decurg anumite consecinte: Uzanta normativa se aplica daca partile nu prevad explicit altfel contractul primeaza, daca el deroga de la uzanta normativa Ele deroga de la legea generala pe care sistemul de drept aplicabil ar putea sa o aiba in aceiasi materie (specialia generalibus derogant)Consecinte: fiind un element de drept, se aplic aprincipiu de drept iuria novit curia (se prezuma ca este cunoscuta de judecator) Pe planul cailor de atac am recurs la curtea suprema, altfel nu as fi avutUzantele normative sunt putine totusi. Cele mai frecvente sunt uzantele porturilor, uzantele burselor, uzantele in materia titlurilor de valoare. Exista si uzante normative generale, care sunt aplicabile la nivelul intregului comert dar aceste uzante generale multe au fost preluate de legiutor de a lungul timpului (ex: solidaritatea debitorilor, prleuata de codul civil; anatocismul conturilor bancare; punerea in intarziere a debitorului comercial; efectul suspensiv al fortei majore, cand nu dureaza pe o perioada lunga de timp). Obligatia partilor de a cooperare pt reducerea prejudiciului nu poti sa ceri ce ai fi putut evita daca erai de buna-credinta.

b) Uzante conventionale cel mai des intalniteAu si ele cele doua elemente definitorii caracterul general si practica sociala cu caracter de repetabiliatate, stabilitatea si indelungat.Nu sunt izvor de drept insa.Forta juridica- au forta juridica a unei clauze contractuale de aceea se numesc conventionale. Ele se aplica deoarece partile trimit la ele, expres sau implicit. In mod expres, o fac printr-o prevedere in contract. De foarte multe ori, partile in contract trimit la uzante codificate (ex: trimit la INCOTERMS; in materia vanzarii internationale de marfuri) nu sunt lege, nu sunt conventie, nu au o forta juridica, ea este capatata pt ca partile trimit la ele. Exista si uzante necodificate - de natura lor, uzantele lor sunt necodificate (sunt practici nescrise)Se poate trimite si implicit la uzante trimiteri indirecte, termeni utilizati judecatorul/arbitru pot interpreta vointa de a aplica uzantele dintr-un anumit domeniu.Aplicarea uznatelor este prevazute in anumite conventii. Ex: Conv de la Viena din 1980 privind vanzarea de marfuri acesta conventie prevede ca partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit. Conventia mai spune ca partile sunt legate si de acele uzante care sunt cunoscute, sua ar fi trebuit sa fie cunoscute, in legatura cu comertul care face..., care sunt larg aplicate, si respectate, de partile ...aflate in imprejurari asemanatoare.Rolul uzantelor conventionale de a interpreta si completa contractul. ele se pot referi la orice moment din viata unui contract (exista uzante si pt faza precontractuala a negocierilor, ce tin de pilda de obligatia de a nu divulga anumite informatii confidentiale; uzante si pt cum ambalezi si livrezi marfa). Uzantele conventionare au asadar o forta juridica egale cu contractul. De aceea, ele pot inlatura si o lege supletiva.

Cauzele care explica rolul uzantelor: - 2 cauze esentiale:a) Dinamica relatiilor internationale, modificarile rapide din domeniul comertului international fac ca legea sa ramane in urma, de aceea comerciantii aplica uzantele. Daca uzantele sunt codificate, le aplica pe acestea. Ex: INCOTERM legiuitorul nici nu intervine aici. Comertul electronic a fost mai intai uzanta, tarziu a fost si lege, si nu acopera toate aspecteleb) Elementul de adaptabilitate,specificitate a pietei comerciale. Sunt chestii de mare specificitate in domenii in care legiuitorul nu intervine.

Cum se fixeaza uzantele? in mai multe moduri.Ele sunt prin natura lor practici nescrise. Acesta natura tinde sa devina o natura istorica. Pt ca ele se fixeaza si asa pot fi si probate.1) Se fixeaza de comercinti prin conditii generale, contracte-cadru pe care ele le adopta. Ex: la banca cand iei un credit exista anexat un contract-cadru. Exista conditii generale ale traspotatorului aerian cand cumpar bilete de avion. Acesta este o codificare personala2) A doua modalitate de codificare cea facuta de asociatii profesionale internationale ex: unicral, camera de comert de la Paris, Vidic, Bafta, unidroit3) Se uniformizeaza prin hotararile arbitrale si judecatoresti daca eu ca arbitru iau act de niste uzante, acea hotarare poate fi folosita in anumite cazuri ca precedent judiciar4) Prin certificate de cutuma camere de comert si industrie (cume si cea a Romaniei), asociatiile profesionale, bursele atesta care sunt practicile....5) Prin orice alte mijloace - care inseamna si ideea ca o uzanta poate fi dovedita prin orice mijloace

Situatia uzantelor in dreptul intern romana:In vechiul Cod Comercial, legiuitorul roman nu recunostea forta normativa uzantelor recunostea numai uzantele conventionale, in masura in care partile trimiteau la ele, expres sau implicit.NCC incadreaza uzantele in art 1 in categoria izvoarelor de drept, ceea ce este o noutate in filozofia legiuitorului roman. prevede ca uzantele se aplica daca este vorba de un domeniucare este reglm de lege, numai daca legea trimite la ele expres. In materile neprevazute delege, se aplica uzantele. Tb sa respecte ordinea pub, bunele moravuri.Mai ales in materia uznatelor burselor, porturilor si titlurilor de valoare s-au aplicat uzantele.

Subiectele DCI

Cnd am vorbit de principiu libertii comerului, am zis c se analizeaz pe dou planuri:1. subiecte de drept romne,o prima latur a principiului libertii CI, privit dinspre interior spre exterior; ne vom referi la ele cu participare strin, nu la alte categorii de participani, de ex p.f.2. subiectele de drept strine care pot desfura activitate comercial pe teritoriul Romniei, a doua latur a principiului libertii CI privit dinspre exterior spre interior.

Societile comerciale de naionalitate romn cu participaie strin ca subiect de DCI

Si persoanele fizice pot face comer internaional, dar nu ne vom ocupa de ele (ele n general nu presupun un capital aa mare ca societile) Pot desfura activiti de comer internaional si societile fr capital strin, dar statistic, principalii actori pe piaa comerului n Romania o reprezint societile cu participaie strin

Definiie a societii comerciale cu participaie strin este definit n OUG nr. 92/1997 privind stimularea investiilor directe; de asemenea n Regulamentul nr. 4/2005 al BNR - societile care au o participaie strin la capitalul social. Aadar nu sunt socotite cele care au numai manageri strini sau cenzori strini, ci trebuie sa aib asociai strini.Societile cu participaie strin, potrivit art. 286 din Legea nr. 31/1990, sunt supuse acestei legi, dar i legilor privind investiiile strine sau legilor privind DIP. Reprezint o specie a societilor comerciale (cu anumite particulariti).

Capacitatea societilor de naionalitate romn de a face acte de comer internaional art. 135 din Constituie (principiul libertii comerului), implic i posibilitatea oricrei societi comerciale romne de a face comer internaional.Pt a desfura o activitate de CI n mod legal, trebuie trecut n domeniul de activitate al societii care este ramura de comer n care activitatea va fi depus. Aceast referire se face n actul constitutiv al societii, cu indicarea codului CAEN specific activitii pe care societatea o desfoar.Domeniile n care poi constitui societi de naionalitate romn cu participaie strin n orice domeniu (forma a libertii comerului) comer, bnci, asigurri etc.

Forma n orice form prevzut de lege (SA, SRL etc.)

Din punct de vedere al constituirii lor, se urmeaz regulile generale din Legea nr. 31/1990, dar exist o serie ntreag de particulariti, innd cont de asociaii strini, elementele de identificare a asociailor, subscripia i vrsarea capitalului social, soluionarea litigiilor, aspecte ce in de fuziuni, lichidare, divizare. Ele se nregistreaz n Registrul Comerului ca orice societate de naionalitate romn (este aplicabila Legea nr. 26/1990). Exista i acte normative emise n aplicarea legii - ex: este important i Ordinul ministrului justiiei nr. 2584/2008 privind ordinele metodologice privind regimul comercial: denumire, schimbarea sediul, naionalitii. n acest ordin este detaliat procedura de constituire, mutare a sediului, sucursalele, filialele.

Personalitatea sunt persoane juridice romneAadar, criteriul principal de determinare a naionaliti n dreptul romn l constituie sediul social. Aa cum am discutat i la DIPr, exist criterii speciale de determinare a naionalitii, cum ar fi criteriul controlului, atunci cnd potrivit unor acorduri bilaterale la care Romnia este parte, se considera c dei are naionalitate romn, ea nu este o persoan juridic romn datorit controlului exercitat asupra ei de asociaii din alt ar. Reinem Convenia de la Washington din 1965 privind diferendele relative la investiii (art. 25 criteriu controlului).

Capitalul social poate fi constituit i din acorduri ale investitorilor strini (am discutat felurile acordurilor cnd am vorbit de regimul investiilor strine).Aici punem pblm subscripiei i vrsrii capitalului social. Subscripia capitalului social se poate face numai in moneda naional. Legea contabilitii prevede c societile comerciale, inclusiv cele cu capital strin, sunt obligate s i conduc contabilitatea potrivit legii romne. Acel capital subscris este un element contabil, ce se nscrie la rubrica pasiva (pt c este o datorie permanent a societii fa de asociaii si). Subscripia este o obligaie de a face obligaia de a vrsa. Vrsarea capitalului social obligaie de a da (se face o plata). Dac asociatul este strin, nu este niciun fel de pblm ca raportul s fie vrsat n valut (pt c este o plat ntre un nerezident i un rezident). Romnul face plile n moned naional, pt c plile ntre rezideni se fac n moned naional, conforma regulamentului BNR.Aporturile investitorilor strini ntr-o societate pot fi de la cele mai mici pana la 100%.

Patrimoniu societilor cu participaie strin li se aplic regimul naional n ceea ce privete dobndirea de bunuri mobile i bunuri imobile, cldiri pe teritoriul rii.n ceea ce privete terenurile, a existat o evoluie legislativ. Este incident Legea nr. 35/1991, s-a considerat de o parte a literaturii de specialitate c societile cu participaie strin nu puteau dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor se corela cu prevederile constituionale din acel timp. OUG nr. 92/1997 prevede limpede posibilitatea societii romneti (nu vorbim de investitorul strin, ci de societatea creat) de a dobndi n mod liber proprietatea terenurilor. Dar art. spune conform cu obiectul social i n msura necesara activitii prevederea nu s-a abrogat nici n ziua de astzi. proful nu a gsit aplicare n practic.

Organizarea si funcionarea prezint specificitate mai mult pt considerentele de natur practica pt c de multe ori au manageri strini, indiferent de modul lor de organizare.Din punct de vedere al funcionarii, cteva pblm specifice se pun n ceea ce privete operaiunile valutare. Regulamentul BNR nr 4/2005 privind regimul valutar, pe care l-am ncadrat n categoria normelor de aplicaie imediata la DIPr, definete operaiunile valutare dup dou criterii:

In rem sunt operaiuni valutare cele care se efectueaz n valut In personam cele care se efectueaz n lei, dar la care participa un nerezident

Operaiunile valutare sunt de doua feluri:

Curente cele care implic o contraprestaie, deci se efectueaz ntre rezideni i nerezideni, dar implic o contraprestaie (afectat de un termen sau nu) clar exprimat n contract (plata unui pre, a unui tarif, comision). Acestea au fost ntotdeauna libere. De capital sunt cele care nu presupun o contraprestaie imediata (ISD; operaiunile cu instrumente financiare tranzacionate pe piaa de capital aciuni, obligaiuni; operaiunile cu instrumente financiare tranzacionate pe piaa monetar titluri de stat, certificate de depozit, titluri de credit). Pn n 2006, aceste operaiuni necesitau o autorizaie din partea BNR. Acum nu mai este nevoie de autorizaie, dar sunt reglementate foarte strict, administrate de fostul CNVM, actualul ASF.

Ce reguli se aplic societii romneti cu participaie strin? pot deschide n mod liber conturi n valut i n lei n Romnia i n strintate. Capitalul social poate fi depus n Romnia sau strintate. Au drepturi absolute de utilizare a valutei din conturi (excepie dac sunt urmrite fiscal sau alte asemenea cazuri).

Curs 5 5.03.2015

Regimul juridic al angajailor societii comerciale romne cu participaie strin distincie ntre:

Personalul din celelalte ri membre ale UE n cazul acestora sunt aplicabile dispoziiunile OUG nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia, ordonana modificat n 2007 prin OUG nr. 55/2007 i apoi a fost adoptat OUG nr. 56/2007 privind ncadrarea n munc i detaarea strinilor pe teritoriul Romniei. Cu ocazia modificrilor din 2007, noiunea de strin a fost modificata se neleg numai persoanele provenind din state tere, nu i persoanele din statele UE. Aadar, regimul angajrii este liber, persoanele din state membre ale UE au aceleai drepturi ca cetenii romni beneficiaz de regimul naional. Circulaia acestor persoane pe teritoriul rii este aplicabil OUG nr. 102/2005 privind libera circulaie pe teritoriul Romniei a cetenilor statelor membre UE, Spaiului economic european i a cetenilor Confederaiei Elveiene.

Persoanele din statele tere pt ele se aplic dispoziiunile OUG nr. 56/2007 privind ncadrarea n munc i detaarea strinilor pe teritoriul Romniei, potrivit creia strinii, pt a putea desfura activiti la o societate romneasca, trebuie s beneficieze de ceea ce astzi se numete autorizaie de munc. Nr de autorizaii de munc este stabilit anual prin HG, iar aplicarea dispoziiunilor legale privind autorizaiile munc intra n competena Oficiului de Munca pt Imigrri.

Plata salariilor in valuta reprezint tot un aspect de munc Pt personalul roman, plata salariilor i altor drepturi salariale se face n moneda naional, chiar i la societile comerciale cu participaie strin, pt c, potrivit Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, plile pe teritoriul Romniei ntre rezideni se fac n moneda naional.2 excepii importante de la plata in moneda naional:1) Zonele libere pt zonele libere se aplica Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere legea ne prevede expres c salariaii romni pot dobndi salarii i n valut.2) Personalul reprezentantelor societilor comerciale strine - se aplic HG 1222/1990 privind regimul impozitelor i taxelor aplicabile reprezentanelor din Romania ale societilor comerciale i organizailor strine, precum i drepturile i obligaiile lor legate de salarizarea personalului romn. n acest act normativ se prevede posibilitatea reprezentanelor de a-i plti personalul n valut. Pt strini, plata salariilor este liber. Nu intra n regimul de restricie al Regulamentului BNR nr. 4/2005.

Dizolvarea si lichidarea : societile comerciale cu participaie strina OUG 92/1997 privind stimularea investiilor strine directe prevede dreptul societilor cu participaie strin de a repatria beneficiul de lichidare n caz de dizolvare al societii (bunurile care rmn dup lichidare).n ceea ce privete insolventa transfrontalier, n raporturile cu celelalte state membre ale UE se aplic Regulamentul Consiliului 1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate (aspecte discutate parial la DIPr).

Soluionarea litigiilor la care particip societile comerciale romne cu participaie strina OUG 92/1997 permite, n cazul in care este vorba despre investitori strini, soluionarea litigiilor: fie de instanele judectoreti naionale fie pe cale arbitrala: la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei (din iulie 2014, curtea are noi reguli de procedura); sau exista posibilitatea de a apela la un arbitraj sub egida Curii de Arbitraj de pe lng Camera de Comer Internaional din Paris sau la un arbitraj ad-hoc sub incidenta regulilor de arbitraj ale UNCITRAL din 1996 (cu modificri).

Societile comerciale strine n Romnia

Cea de a doua latur a principiului libertii contractuale (dinspre exterior spre interior)Societile comerciale instituite n strintate pot s desfoare n Romania activiti comerciale n forma neinstituionalizat, prin ncheierea de contracte cu partenerii din Romania. Ceea ce ne intereseaz reprezint formele instituionalizate ale societilor comerciale strine n Romania n esen sunt 3 forme:1) Constituirea de filiale2) Sucursale3) Reprezentane

1. Filiala unei societi comerciale strine n Romnia

Definiie - persoan juridic cu personalitate romn, distinct de societatea-mam din strintate, dar care se afl sub controlul societii-mame din punct de vedere economic i juridic, n diferite forme prevzute de lege.Din aceast definiie sumar rezulta dou elemente definitorii ale filialei societilor comerciale strine:

a) Filiala are personalitate juridica proprie, distinct de societatea-mam din strintate este un subiect de drept de sine stttor rezult o serie de consecine juridice: are un patrimoniu distinct de cel al societii-mam i poate participa n raporturile cu terii n nume propriu i pe seama ei nsi. Nimic nu o mpiedic s acioneze ca reprezentant n baza unui contract de mandat, dar nu sunt specifice.Pe planul DIPr, filiala este supusa legii statutului su organic are un lex causae proprie legea pe teritoriul statului n care i are sediu, indiferent de legea aplicabil statutului organic al societii mam.

b) Filiala se afla sub controlul societii-mam (filiala vine de la filius fiu) societatea-mam exercit un control aa cum printele exercit asupra copilului. Controlul se poate exercita n forme extrem de variate. De regula, se exercit prin capitalul social, care este deinut n majoritate de societatea-mam, mergnd pn la 100%. Mai pot fi i alte forme de control ale societii-mam de pild, prin organele de conducere, prin organele de administrare i supraveghere, prin drepturile pe care le are n adunarea general, prin organele de control.

Relaia dintre filial i societatea-mam analizam aceast relaie pe dou planuri: Pe plan juridic filiala este independent de societatea-mam prin faptul c are personalitate juridic proprie, dar este dependent de societatea-mam datorit formelor juridice de control, pe care societatea-mam le exercit asupra ei. Din punct de vedere economic, filiala are o autonomie economic i financiar fa de societatea-mam, n sensul c ea are o contabilitate proprie (ntocmete documentele contabile proprii, un buget de venituri i cheltuieli, bilan contabil, conturi de profit i pierdere), pe care filiala este obligat s le nregistreze la autoritile fiscale proprii. Este dependent din punct de vedere economic, deoarece obiectul de activitate i modul de organizare sunt stabilite de societatea-mam.

Constituirea filialei urmeaz regulile din L31/1990 oricare din formele societare admise de legea romn. Dar L26/1990 privind Registrul Comerului i Ordinul Ministrului Justiiei nr. 2594/2008 pt aprobarea normelor metodologice privind modul de inere al Registrului Comerului, de efectuarea nregistrrilor i de eliberarea informailor, prevd ca n actul constitutiv al filialei trebuie prevzut n mod explicit caracterul de filial i modalitile n care societatea-mam exercit controlul asupra ei.

Funcionarea filialelor sunt persoane juridice romne, au sediul n ar, au personalitatea juridic romn. Ele sunt din punct de vedere valutar rezidente. n consecin, toate operaiunile pe care filiala le efectueaz n relaia cu ali rezideni se consider relaii intre rezideni, cu consecine pe planul plilor (care trebuie fcute n lei), pe planul colectrii TVA-lui (pt c nu se socotete un export i nu se aplica TVA-ul, este o operaiune naional).Filiala este o forma de investiie n ar din punct de vedere al regimul investiilor strine, pt c implic aducere de capital i, n consecin, filialei i se aplic tot pachetul de legi care configureaz regimul investiilor strine n Romnia.

2. Sucursalele

Definiie este un sediu secundar al societii-mam din strintate, lipsit de personalitatea juridic proprie, care beneficiaz ns de un capital ce i este afectat n exclusivitate de ctre societatea-mam i care posed o anumita autonomie juridic i economic fa de societatea-mam. Se desprind 2 elemente:

a) Sucursala nu are personalitatea juridic proprie, nu este un subiect de drept distinct de societatea-mam din strintate. n consecin, ea nu beneficiaz de un patrimoniu propriu n sensul juridic al noiunii, dar are o mas de bunuri care i este afectat n exclusivitate de societatea-mam, dar care aparine societii-mame.Sucursala efectueaz acte juridice pe seama societii-mam efectele se produc n patrimoniul societii-mame; dar poate aciona i ntr-o form tipica n nume propriu, ntr-o forma societar. Pe planul DIPr, faptul c nu are personalitate juridic proprie, face ca ea s fie supus ca lex causae, legii societii-mame; are naionalitatea societii-mame.

b) A. Exist o dependen din punct de vedere juridic i economic a sucursalei fa de societatea-mam. Trb s vedem prin ce se exprim aceast dependen care este relaia dintre sucursal i societatea-mam :

Sucursala este dependent de societatea-mama din strintate, prin faptul c capitalul ei este constituit n exclusivitate de societatea-mam. Societatea-mam i stabilete obiectul de activitate - nu poate face n strintate mai multe acte juridice dect face n propria ei ar (mai puin sigur c da). Neavnd un patrimoniu propriu, sucursala nu are nici creditori sau debitori proprii, ci ea acioneaz numai pe seama societii-mam, fie n numele i pe seama societii-mam ca un mandatar, fie n nume propriu, dar pe seama societii-mam pe temeiul unui contract specific/relaii specifice de comision (comision de tip societar, nu un comision de tip contractual).

B. sucursala are o anumit autonomie fa de societatea-mam din strintate. n ce const n mod esenial autonomia juridic:

i) Sucursala are o capacitate de subiect de drept limitat, n sensul c poate fi acionat n justiie n mod direct pt actele juridice i faptele pe care le-a svrit n ar. NCC, ca i vechea L105, prevede n mod explicit dreptul partenerului romn al sucursalei (cocontractantul sucursalei) de a aciona direct sucursala la instanele judectoreti sau arbitrale din Romnia, fr a fi nevoie de a se duce la sediul societii-mam.ii) Sucursala poate fi supus unei proceduri proprii de dizolvare i lichidare, unei proceduri de insolvabilitate proprie este un caz de insolven secundar, independent de societatea-mam. Sucursala, aadar, poate fi supus unei proceduri de lichidare, fr ca societatea-mam s se lichideze reciproca nu este ns valabil.

Din punct de vedere economic, sucursala are o autonomie gestionar (n limbaj contabil) i este obligat s in documente contabile proprii, pe care le depune la autoritile fiscale i contabile romne, dar care intr ntr-un sistem de raportare consolidat al societii-mam, care sunt obligate s depun n ara proprie i situaiile din sucursalele din alt ar.

Constituirea sucursalelor n primul rnd, ca s se constituie o sucursala a unei societii strine n Romnia, trebuie ca societii-mam s i se recunoasc aceast capacitate de folosin n propria ei ar (s i se recunoasc drepturile).Dac o asemenea capacitate exist, urmeaz condiiile din ar de a constitui o sucursal supuse legii romne n acest caz sunt aplicabile dispoziiunile Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerului; Legea nr. 31/1990 i Ordinului Ministrului 2592/C/2008. Are un act constitutiv care se ntocmete de societatea-mam, care nu trebuie s respecte anumite cerine pe care legea romn le solicit pentru o societate romn (ex: capitalul social minim se supune legii strine). Potrivit legii romne, sucursala trebuie s aib menionat denumirea de sucursal n denumirea firmei, cu indicarea societii-mam i a caracterului de sucursal. (ex: ING Bank Rotterdam sucursala Bucureti).

n ceea ce privete capacitatea de folosin a sucursalei i condiia ei juridic n Romnia, sunt doua noiuni eseniale care trebuiesc reinute: n primul rnd, pe capul sucursalei se ntlnesc dou legi legea strin a societii-mam, care i confer capacitatea de folosin (i stabilete limitele dr de a aciona), dar pt c sucursala acioneaz n ar, pe capul ei se aplic i ceea ce se numete condiia juridic a strinului, persoana juridic n Romania, care o oblig s respecte legea romn.

1. Lex societatis a societii-mam din strintate consecine importante: n primul rnd, ea nu poate face n Romnia mai multe acte i fapte dect poate face societatea-mam n propria ei ar (mai puin da). n al doilea rnd, capacitatea de folosin fiind guvernat de legea strin, poate fi diferit de capacitatea de folosin prevzut de legea romn pt societile romneti. Dac nu este un impediment de ordine public, nu este nicio problem s aib mai multe drepturi. n al treilea rnd, dac nceteaz capacitatea de folosin a societii-mam din strintate, nceteaz i capacitatea de folosin a sucursalei din ar.

2. Condiia juridic a strinului pe teritoriul rii condiiile ca sucursala s poat s activeze pe teritoriul rii, trebuie s respecte legea romn. Funcioneaz aadar n coordonatele prevzute de legea romn. Care sunt principalele aspecte:a) Din punct de vedere al regimului contabil, Legea contabilitii nr. 82/1991 zice c subunitile fr personalitate juridic din Romnia, care aparin unor persoane juridice cu sediul n strintate, au obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie potrivit legii romne rezult c sunt supuse regimului contabil din Romania. Anumite diferene poate fi anul fiscal diferit, anumite registre pot avea mod de prezentare diferit.b) Din punct de vedere valutar, potrivit Regulamentului BNR nr. 4/2005, sucursalele, dei nu au personalitate juridic romn, sunt rezidente din punct de vedere valutar. Aadar, dac o societate are o sucursala n Romnia, chiar dac operaiunea se efectueaz prin sucursal, ea devine rezident cu toate consecinele: efectuarea plilor n moned naional, cu TVA pltit ca i cum ar fi un raport juridic intern.c) Din punct de vedere al aspectelor de munc i personal regimul juridic al societii-mam din strintate.d) Din punct de vedere al drepturilor asupra terenurilor din ar regimul juridic al societii-mam din strintate (pot dobndi terenuri doar dac i societate-mam poate s o fac).e) Din punct de vedere fiscal, sunt obligate s respecte Codul Fiscal Romn i Codul de Procedur Fiscal romn. Sucursala este inclus n mod explicit de Codul fiscal, prin art. 8, n categoria sediilor permanente ale persoanelor juridice strine n ar. n consecin, ea este obligat s se nregistreze la autoritile fiscale romneti i s plteasc impozit pe profitul obinut din activitile pe care le desfoar n ar.

3.Reprezentanele

Definiie - reprezentana este un sediu secundar al societii-mam din strintate, lipsit de personalitate juridic proprie, care nu are un capital social distinct de cel al societii-mam i care poate efectua numai operaiuni de reprezentare a societii-mam n faa partenerilor ei comerciali din Romnia.

Elementele definitorii rezultate din aceasta definiie :

a) Reprezentana nu are personalitate juridic proprie nu are un patrimoniu distinct de cel al societii-mam, nu are calitatea de subiect de drept distinct de cel al societii-mam - i se aplic lex causae/lex societatis a societii-mame din strintate. Din acest punct de vedere, reprezentana se aseamn cu sucursala, dar se deosebete fundamental de filiala.

b) Reprezentana nu este abilitat s fac acte de comer n nume propriu, ci poate aciona numai n calitate de reprezentant, adic n numele i pe seama societii-mame, n calitate de mandatar intermediar ntre societatea-mam i partenerii ei din ar ntotdeauna acioneaz pe seama societii-mam.Din acest punct de vedere se deosebete major de filial, dar se poate deosebi i de sucursal, care poate aciona ntr-o form de comision societar, ceea nu este cazul aici.

c) Reprezentanta nu are un capital propriu, distinct de cel al societii-mame din strintate. Ca urmare, ea nu poate efectua dect operaiuni concordante cu obiectul de activitate al societii-mame din strintate. Reprezentana nu este o form de investiie strin n ar, nu se nregistreaz la Registrul Comerului.Acesta este deosebirea major, att fa de filial, ct i fa de sucursal sucursala are un capital propriu, este o form de investiie strin n ar, se nregistreaz la Registrul Comerului.

Temeiul juridic al reprezentantelor beneficiaz de una din cele mai vechi reglementari sunt n vigoare doua acte normative din 1990: Decretul-Lege nr. 122/1990 privind autorizarea si funcionarea n Romnia a reprezentanelor societilor comerciale i organizaiilor economice strine i HG nr. 1222/1990 privind regimul impozitelor i taxelor aplicabile reprezentanelor societilor comerciale n Romnia, precum i drepturile i obligaiile legate de salarizarea personalului romn.

Constituirea i organizarea reprezentanelor - societatea-mam trebuie s ceara autorizare pentru deschiderea reprezentantei n ar pot fi i mai multe societi-mame care s deschid o reprezentan n ar. Procedura este supus legii romne. Ce trebuie s menioneze societatea-mam n cerere obiectul viitoarei reprezentane pe care dorete s o deschid, nr. i funciile persoanelor care urmeaz s ncadreze reprezentana, sediul reprezentanei n ar, durata de funcionare pe care o preconizeaz. La cerere trebuie anexate o serie de acte, documentele constitutive ale societii-mame din strintate, apoi o atestare din partea Camerei de Comer si Industrie a societii-mame prin care s se certifice existena legal a societii-mam n acea ar, obiectul de activitate i capitalul ei social. Apoi trebuie un certificat de bonitate care se elibereaz de ctre o banca ce deservete respectiva societate-mam, din care s rezulta c ea nu este n faliment, nici n ncetarea plilor. Trebuie i o mputernicire n form autentic pt persoanele care vor reprezenta societatea. Cererea se adreseaz Ministerului Comerului care are atribuia de a elibera autorizaia Ministerul trebuie s rspund n 30 de zile. Dac cererea este respins, respingerea trebuie motivat societatea-mam are dreptul la o contestaie pe calea contenciosului -administrativ. Daca cererea este admis (regula), se emite autorizaia de funcionare n care se menioneaz n afar de atributele de identificare a societii mam, obiectul de activitatea aprobat, condiiile de exercitare a activitii n ar, durata de funcionare (care se poate prelungi), sediul reprezentanei n ar.Odat autorizat, reprezentanta trebuie s se nregistreze n 15 zile la Administraia fiscal local de la sediul din ar.nainte de 1997 trebuia s te nregistrezi i la Camera de Comer i Industrie era o nregistrare cu scop statistic i de publicitate. Dei din 1997 nu mai exist o asemenea obligaie, foarte multe reprezentane continu s se nregistreze i la Camera de Comer care emite un buletin al reprezentanelor sunt peste 100 de reprezentane nregistrate.

Obiectul de activitate al reprezentanelor au obiectul stabilit prin autorizaia de funcionare - depirea obiectului se sancioneaz cu retragerea autorizaiei.Fac acte juridice i materiale n numele i pe seama societii-mame, mai ales: emit oferte i comenzi negociaz i ncheie contracte n numele i pe seama societii-mame fac informare i reclam comerciala pt societatea-mam acord asisten tehnic i service pt produsele pe care societatea-mam le vinde n ar presteaz servicii similare celor pe care le presteaz societatea-mam, aici intr mai ales reprezentanele societilor de transporturi internaionale orice alte acte, fapte n scopul promovrii i sprijinirii societii-mam.

Curs 6 12.03.2015

Capacitatea de folosin i condiia juridic a reprezentanelor se analizeaz n termeni similari cu ce am discutat la sucursal, pt ca au multe elemente importante de asemnare (amndou nu au personalitate juridic proprie).

Se ntlnesc dou legi:a) Legea naional a societii-mam - efecte: capacitatea de folosin este data de legea societii-mam nu poate face mai multe acte juridice dect poate face societatea-mam n propria ei ar (pt c lucreaz pe seama i n numele societii-mam). Activitatea trebuie s fie n concordan cu obiectul de activitate al societii-mam. Actele i faptele se desfoar pe numele i pe seama societii-mam.ncetarea societii-mam ca subiect de drept are drept efect ncetarea ca subiect de drept al reprezentanei.

b) Legea romn ca legea a locului unde reprezentana i desfoar activitatea - legea romn se aplic pt c reprezentana i desfoar activitatea pe teritoriul Romniei i pachetul de legi care se aplic formeaz condiia juridic a strinului pe teritoriul rii.

Consecine: reprezentana nu poate efectua n ar dect actele care sunt menionate n autorizaia eliberat de autoritile romne care poate fi mai puin, dar nu mai mult dect poate societatea-mam n propria ei ar.Dpdv al activitii ei contabile, reprezentana este supus legii romne. Legea contabilitii nr. 82/1991 se refer n mod explicit i la reprezentane n sensul c ele au obligaia de a tine contabilitatea n moned naional i potrivit legii romne.Dpdv al regimului vFalutar, reprezentana este rezident conform Regulamentului BNR nr. 4/2005 i, n consecin, societatea-mam care are o reprezentan pe teritoriul rii devine rezident din punct de vedere valutar. Operaiunile ei se desfoar n moned naional n raporturile juridice cu ali rezideni. Nu se aplic regula reverse payment - trebuie pltit TVA, nu este socotit operaiune de export.Operaiunea de impozitare supus Codului Fiscal Romn. Este impus un impozit forfetar de 400 de euro pe an fiscal (s-a renunat la impozitarea n funcie de nr. de angajai). Daca face operaiuni proprii i are venituri proprii (ex: este un service pt produsele societii-mam pe care le vinde n ar), ea pltete impozit pe venitul obinut pe activitatea desfurat n ar (art. 8 din Codul Fiscal).

Personalul reprezentantei poate fi romn sau strin.Dac e personal din state tere de UE este cerut permisul de munc. Pentru persoanele din statele membre UE se aplica regimul naional, nu sunt socotii strini OUG 194/2002 privind regimul strinilor din Romnia. Reprezentana este obligat sa nregistreze contractele de munca la autoritile fiscale romne se pltesc impozite pt salariile acordate personalului reprezentantei. Persoanele strine pot opta pt sistemul se asigurri sociale romn. Regimul salariului posibilitatea plii salariului n valut.

Rspunderea civila a reprezentanei n Decretul-Lege nr. 122/1990 se face o distincie ntre:a) Rspunderea societii-mam societatea-mam rspunde pt actele i activitatea reprezentanei sale din Romnia, n condiiile legii romne.b) Rspunderea personalului reprezentanei societatea-mam rspunde solidar cu personalul reprezentanei pt daunele care s-ar putea produce fa de teri ca o rspundere a comitentului pt prepus.

Competenta de soluionare a litigiilor ca i n cazul sucursalelor, vechea lege nr. 105/1992, actualul NCC, prevd c reprezentana are o mic calitate de subiect de drept prin actele pe care le ndeplinete aici. Are calitate procesual activ i pasiv poate aciona i poate fi acionat la sediul su din ar de ctre cocontractantul care formuleaz o aciune n justiie cocontractantul romn nu este aadar obligat s mearg la sediul societii-mam din strintate.

CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE

Caracterizate prin cele doua elemente care rezulta din denumire:a) Elementul de profesionalitate faptul ca la contract participa cel puin un profesionist comerciantb) Elementul de internaionalitate care este dat in esen de doua elemente de extraneitate specifice le-am ntlnit cnd am definit raportul de CI: Prile sa i aib sediile/reedinele obinuite in state contractante diferite Sau marfa care face obiectul contractului sa se afle in trafic internaional in drumul ei de la o parte la cealalt trece cel puin o frontieraNu exista alte elemente de extraneitate, in afara de aceste doua rezulta ca sfera internationalitii in DCI este mai restrnsa dect in DIPr

Sunt guvernate de principiul general al libertii contractuale. exista excepii ce in att de lege (ex: protecia consumatorului, ncheierea contractelor la distanta, in format electronic) cat si contractuale (ex: contractul de adeziune) - nu le discutam

In ceea ce privete coninutul lor, contractele comerciale internaionale au doua categorii de clauze:1) Clauzele generale se ntlnesc in toate contractele, nu pot se lipseasc. Este vorba de clauzele privind prile contractante, privind obiectul contractului, care poate fi un obiect material (ex: prestaia vnztorului) sau pecuniar (prestaia cumprtorului care pltete un pre, un navlu este nelimitata)2) Clauze specifice se ntlnesc in anumite tipuri de contracte despre acestea vom vorbi noi in contractele comerciale internaionale ncheiate pe termen mediu si lung.Discutam despre ele pt ca majoritatea contractelor comerciale sunt ncheiate pe termen mediu si lung, spre deosebire de contractele civile, care majoritatea sunt uno ictu (cele comerciale sunt in general cu executare succesiva). De asemenea, probleme care se pot ivi in contractele comerciale pe termen mediu si lung (riscurile) sunt des ntlnite.

CLAUZELE SPECIFICE n contractele comerciale internaionale ncheiate pe termen mediu si lung

Termen mediu noiune relativa. Din regulamentul bncii, se nelege ca: sub 1 an - termen scurt, ntre 1-5 ani termen mediu; Peste 5 ani termen lungIntre momentul ncheierii contractului si executrii pot aprea evenimente imprevizibile, fr culpa uneia din pri, de natur a perturba natura contractului acestea sunt riscuri.

Riscurile

Definitie:sunt evenimente posibil de a se produce dupa incheierea contractului, independent de culpa vreuneia dintre parti, si care, daca se realizeaza, pot influenta prestatia uneia sau chiar a ambelor parti contractante, perturdand echilibrul stabilit initial de parti.

Elemente definitorii: Sunt evenimente asadar fapte materiale si juridice Ele sunt evenimente posibil de a se produce dupa incheierea contractului asadar exista o probabilitate/posibilitate este un eveniment viitor si nesigur (seamana cu conditia, dar nu este) Riscul tb sa seproduca in timpul vietii contractului nu anterior, nu dupa incetarea efectelor Independent de culpa partilor daca ar fi culpa, ar fi raspundere pt culpa, nu risc riscul incepe unde se termina culpaCulpa si lipsa culpei se apreciaza in abstracto nu in functie de comerciantul in cauza, ci in functie de un comerciant rezonabil si prudent aflat in aceiasi situatie Riscul trebuie sa aiba consecinte asupra contractului sa perturbe echilibrul contractual intial stabilit de parti, ingreunand de principiu paguba efectivaNu orice prejudiciu tb sa fie semnificativ pt a avea efect, ingruenare substantiala

Comparatie intre risc si forta majora Forta majora este un concept de drept romanist, preluat in dreptul nostru, dar nu il intalnim peste tot. Riscul este un concept universal.Asemanari: Elemntul de imprevizibilitate Sunt independente de culpa Amandoua afecteaza contractul, produc efecte asupra executarii contractuluiDeosebiri (sunt esentiale): Forta majora