Dreptul Comertului International Ionut PopaCurs 25.02.201410 grile + redactionaleBibliografie: Alexandru Sitaru- bucuresti ( facultativ ) Cursurile

Definirea comertului international- se determina elementele strucuturale ale DCI: obiect, sursele ei si scopul DCIPrecizare preliminara: DCI se bazeaza pe o pluralitate de surse, de o diversitate extrema care face sa fie relativa orice definitie a DCI, de aceea se evita de regula emiterea unei simple definitii si se favorizeaza analiza elementelor structurale ale DCI.

Prima sectiune - obiectSectiunea doi - sursele/ izvoarele DCISectiunea 3 - Scopul comertului international

Obiectul dreptului comertului internationalSub aspect substantial-obiectul DCI este desemnat prin notiuni ca afaceri internationale sau comert international. Sub acelasi aspect - obiectul cuprinde o multitudine de operatiuni, putand fi vorba de:a. Contracte internationale care privesc schimbul de marfuri, vanzarea internationala de marfuri etcb. Contracte care organizeaza interpunerea in circuitul comercial, c. de mandat, comision, agentie, distributie, franciza etcc. Contracte care organizeaza transportul marfurilor spre un sector care ocupa un loc preponderent in cadrul DCId. O serie de contracte al caror continut este juridic si nu neaparat economic (inclusiv clauze contractuale: cl. compromisorie, cl. evictio iuris, cl. privind solutionarea alternativa a disputelor)e. Include si dreptul transnational elaborat de anumite organizatii internationale - vezi dreptul organizatiei mondiale a comertului, dreptul fondului monetar international etcf. Include si o serie de proceduri, contractuale sau institutionale de interes pt. solutionarea litigiilor internationale: procedura judiciara internationala, arbitrajul international, alternative dispute resolutionDin perspectiva participantilor la DCI, DCI ar include o suma de raporturi juridice cu continut economic care implica subiecti extrem de variati de la simple p.f. implicate in comertul international (achizitionarea de un tert pe o piata de capital strain, dr. consumului internat, comertul electronic) pana la state care particicpa in calitate de subiecti privati la raporturi comerciale internationale - vezi modelul contr. de concesiune internationala, join venture. Deci actorii preponderenti ai comertului international sunt societati comerciale singure sau grupate in diverse formule prosocietare (grupuri de interes economic, holding-uri, societatea europeana).

Din perspectiva specificitatii obiectului se distinge de regula o trasatura comuna a sectoareleor juridice care compun obiectul sau: internationalitatea. Tocmai aceasta trasatura comuna a constituit premisa juridica a elaborarii a cel putin doua definitii ale DCI- o definitie juridica si una economica.Definitia juridica porneste de la premisa ca toate raporturile juridice trebuie si pot fi supuse unei legi nationale, indiferent daca acestea au sau nu un element de extraneitate. In esenta aceasta definitie corespunde perspectivei dreptului international privat si se bazeaza pe mecanismul: calificare primara, norma conflictuala, trimitere, retrimitere drept national. Rezulta ca definitia citata neaga in realitate fenomenul emergentei unei reguli uniforme anationala cum ar fi dreptul transnational al organizatiilor internat sau cum ar fi lex mercatoria (=sume de principii si reguli construite de comunitatea afaceristilor internationali pe care toti le respecta, fara ca o autoritate statala sa le impuna asta).Definitia economica a DCI - s-a spus in contextul acestor teze ca DCI este acea forma de drept care intereseaza economia mai multor tari si care permite identificarea unor reguli uniforme specifice. Accentul, in consecinta, cade pe internationalitatea economica si nu pe cea pur juridica. Meritul incercarii de definire = permite identificarea unui drept uniform partial al comertului international, relativ independent de cel al legilor nationale.

Sursele Dreptului Comertului InternationalSpre deosebire de izvoarele altor ramuri de drept, DCI se bazeaza pe doua reguli de baza - pluralism si democratie la nivelul elaborarii normelor incidente ( in dreptul civil - sursa unitara - ex Codul civil)Pluralism - dr. elaborat de organizatiile internationale private/publice, norme nationale cu aplicare internationala ( norme nationale care nu au fost concepute pt. aplicare internationala, dar care se aplica) dr. transnationalNormele sunt si ele valori, produse, care circula intre parti. Rezulta ca partile pot alege aplicare diferitelor norme. Ele trebuie sa se aplice la exigentele partilor.In functie de diverse ctiterii opereaza diferite clasificari in DCI. Indeobeste se foloseste clasificarea care distinge intre asa zisele surse pluraliste si lex mercatoria (e specifica autorilor francezi si o parte a autorilor germani).

- A doua clasificare - pe originea edictarii normei - distinge intre sursele interne si priveste reguli care provin din interiorul comertului international si care se mai numesc surse-procedeu si cealalta categorie a surselor externe care provin din exteriorul dreptului comertului international si care se cheama surse-reguli. Surse interne - contractul, uzantele, principiile comerciale internationale.

Contractul - e sursa de drept? Da.

- La nivel individual contractul se impune partilor in virtutea principiului pacta sunt servanda.

- La nivel colectiv - contractul are din nou vocatia de a fi sursa de drept mai ales in numeroasele situatii in care avem de a face cu contracte sau clauze contractuale cu un mare grad de repetativitate sau cu un mare grad de noutate.

Ex: modele de contracte la vanzare, sau inspiratii din alte contr., la franciza etc.- standardizare contractuala modernizareContractul e un fel de rezervor de drept care concureaza legislatiile nationale ( normele nationale sunt in principiu supletive, norme imperative) contractul disloca aceste norme supletive

Uzantele internationale - sunt surse de drept ? Ca sa aiba caracter international trebuie sa se bucure de o cunoastere internationala.

Clasificarea a uzantelor - distinge intre uzantele partilor (individuale) si cele comerciale. Criteriul: gradul de raspandire al acestor uzante.

Sub diverse denumiri, uzantele sunt recunoscute ca surse de drept in toate sistemele de drept. Diferenta de abordare a legislatiilor priveste raportul dintre norma supletiva si uzante.

Uzantele individuale reprezinta o serie de actiuni anterioare ale partilor unei tranzactii comerciale care pot fi considerate ca stabilind o baza comuna de interpretare a comportamentului partilor din actuala tranzactie. Asadar, obisnuintele anterioare ale partilor constituie o baza de interpretare a expresiilor contractuale, respectiv a comportamentului partilor. Definitia considerata astazi traditionala a uzantelor individuale provine din universal comercial code.In esenta trebuie sa retinem ca uzantele individuale nu sunt altceva decat niste obisnuite anterioare ale partilor aceleasi tranzactii a caror valoare nu depaseste cercul partilor si pt. a caror functionare nu se cere consimtamantul expres al partilor. Premisele cu valoare de conditii pt. identificarea unei uzante individuale ar fi urmatoarele: - e necesar ca intre parti sa fi existat relatii comerciale anterioare de aceeasi natura ( !!! A nu se confunda istoria relatiilor cu negocierea precontractuala. Ambele au valoare probanta - dar doar una completeaza contractul - si anume uzanta).- aceste relatii comerciale anterioare sa fi existat o perioada suficienta de timp incat sa indice obisnuita si sa presupuna un numar suficient de tranzactii incat sa indice probabilitatea rezonabila repetarii unui comportament similar (pot fi intalnite atat in faza formarii contractului, cat si in faza executarii contractului. Exemplu: eu comand marfa in 30 zile si platesc pretul in 30 zile timp de 6 ori - cu exceptia cazului in care se specifica expres modificarea uzantei).

Aceasta optica se intalneste in art 9 par. 1 Conventia de la Viena, apoi regula a fost imprumutata ad literam de art. 19 par. 1 in Principiile Unidroit si in art. 1105 din Principiile Dreptului European al Contractelor (codificare savanta - care nu are forta obligatorie).Uzantele comerciale Conform art. 1205 - Uniform Comercial Code = o practica/obicei care poate fi observat atat de regulat intr-un anumit loc, profesie sau comert, incat e firesc sa ne asteptam ca aceasta practica sa fie respectata si aplicata si in cadrul tranzactiei in discutie. Art 9 par. 2 din Conventia de la Viena - si art. 19 din Principiile Unidroit recunosc valoarea de sursa de drept a uzantelor comerciale indicand in principiu ca aplicabilitatea lor nu este subordonata unui consintamant expres al partilor, ci este subinteleasa. (ex: lemnele - dimensiunile standard la care sunt taiate)Uzantele comerciale prezinta cateva trasaturi fundamentale:1. Regularitatea. Pt. a avea valoarea unei uzante comerciale practica in discutie, e necesar sa fie respectat in mod regulat de partile implicate in tranzactiile individuale.2. ( e si cond. de existenta) Prezumtia de cunoastere a acestei prcatici repetitive. Astfel ea trebuie sa se bucure de o cunoastere larga de catre cei implicati in comertul individual si, in acest context, retinem ca prezumtia mentionata constituie in standard obiectiv, nefiind necesara o cunoastere efectiva a uzantei pt. ca ea sa se aplice. -!!! alti autori - mai considera premisa si rezonabilitatea ( insusit de redactorii Principiilor Unidroit) . Proful considera ca aceata conditie rezulta din celelalte doua.

Tema de gandire: Rolul uzantelor in dreptul contractelor romanesti? ( in virtutea dreptului de drept international privat derivat - ar putea ca art. 1 sa se aplice). Relatia dintre uzantele generale din art. 1 si normele supletive? Relatia norme imperative si uzante?

Curs 03.03.2014Uzantele: au valoarea unor reguli de drept [ambele categorii de uzante] au rolul de a completa contractul. Dat fiind faptul ca sunt reguli de drept, avem de a face cu o posibila concurenta intre uzante si alte reguli de drept.E interesant concursul dintre uzante si legile nationale ca si concursul dintre uzante si asa-numitele cutume ale dreptului international, care sunt considerate a fi altceva in DCI.Conflict intre o norma nationala si o uzanta virtual aplicabila contractului. Daca e norma supletiva, vor avea prioritate uzantele, iar daca norma e imperativa, are prioritate. In principal, atunci cand legea nationala e si legea forului care judeca litigiul, isi va gasi in mod prioritar aplicabilitatea acea norma. [In materie contractuala, normele imperative sunt foarte putine.] Uzantele comerciale au vocatia generalizarii au vocatia de a fi aplicate in cadrul unor raporturi juridice similare dintr-un anumit domeniu comercial.

Uzantele pot fi cu aplicabilitate localizata (limitate la o regiune) sau delocalizata (cand privesc, de exemplu, o bransa comerciala). In ambele cazuri, conditia e ca uzanta sa fie cunoscuta / sa fi putut fi cunoscuta de parti.In doctrina, e mentionata des o alta clasificare: uzantele conventionale / generale / standardizate.U. conventionale practicile partilor (individuale)U. generale uzantele comerciale [vocatia de generalizare]U. standardizate reprezinta o categorie aparte. Sunt acele reguli juridice care au fost grupate, sistematizate si, in final, codificate de diverse organisme internationale private sau publice, in scopul de a inlesni cunoasterea uzantelor generale. Unul dintre aceste organisme este Camera de Comert International Paris, care si-a arogat un oarecare drept de autorat in privinta uzantelor standardizate. Merita amintite incoterms, regulile uniforme in materie de credit documentar (folosite in peste 180 tari in sistemul bancar fara sa fi fost reglementate, cu exceptia a aprox. 20 tari), clauzele standard (ex: clauza uniforma de hardship; de forta majora), uzante standardizate in materie de plati documentare (altele decat creditul documentar schimburi de documente de plata).Natura uzantelor standardizate a fost pusa la indoiala de unii autori care au subliniat ca desi uzantele standardizate pornesc de la contemplarea uzantelor generale, ele nu se rezuma in realitate la o culegere si sistematizare a acestora, ci capata alura unui adevarat cod privat. Tocmai de aceea, autorii acestei teze subliniaza faptul ca uzantele standardizate sunt mai degraba clauze contractuale tip puse la dispozitia partilor, inspirate din uzantele propriu-zise. O proba in acest sens o constituie faptul ca, pentru aplicarea uzantelor standardizate este necesara o trimitere contractuala. [exemplu: ft. putin probabil ca un termen din incoterms sa isi gaseasca aplicabilitatea intr-un contract, daca partile nu au facut referire la ele.] uzantele standardizate nu sunt chiar atat de uzante... [Profu e de acord cu aceasta opinie]Incoterms International Comercial TermsPrima versiune: 1937 CCI ParisAstazi, se vorbeste in special de editia din 2002. In esenta, incoterms reprezinta o suma de reguli juridice extrem de detaliate referitoare la livrarea marfurilor (transferul proprietarii, riscurilor, documentelor reprezentative ale marfurilor, cheltuielile predarii si preluarii, plata asigurarilor marfurilor, indeplinirea obligatiilor vamale si fiscale pe care le implica o operatiune de import a marfurilor). Aceste reguli sunt grupate in spatele unor initiale care reprezinta termenii contractuali reprezentativi pentru o anumita clasa de clauze. Este vorba de doua sau trei initiale din care prima mentioneaza clasa, iar celelalte (una sau doua) specificul. Clasele evolueaza de la clasa E (ExW exworks), pana la clasa D [?], cel mai favorabil cumparatorului (DDP Delivery Duty Paid). Evolutia claselor incoterms se bazeaza pe o multiplicare a obligatiilor nascute in sarcina vanzatorului si, totodata, pe multiplicarea continua a transportului marfurilor.ExW vanzatorul trebuie sa predea marfa la usa fabricii [fara alte obligatii de livrare]DAF Delivered at FrontierFOB Free on Board specifica transportului naval sau multimodal marfurile treburie predate la bordul navei (cumparatorul suporta costurile de debordare)DDU Delivery Duty Unpaid - livrare cu taxe neplatitaDDP Delivery Duty Paid - livrare cu toate taxele platiteInserarea unei clauze ExW, DDP, FOB etc nu inseamna decat un shortcut catre un rezervor de reguli contractuale codificate.Art. 1 C. civ. (1) izvoarele dreptului: legea, uzantele si principiile generale ale dreptului(2) ierarhie stricta!(3) in materiile reglementate, uzantele se aplica doar acolo unde legea trimite la ele(4) U. trebuie sa fie in acord cu ordinea publica si bunele moravuri(5) Partea trebuie sa faca dovada existentei si continutul uzantei. Teza a II-a uzantele certificate acele uzante constatate si adeverite, la cerere, de catre un organism care are prin lege o asemenea atributie (exemplu: Camera de Comert si Industrie Teritoriala poate emite certificat de existenta a unei uzante).

CJUE spune ca U. trebuie sa se aplice cand partile le cunosteau / trebuiau sa le cunoasca.Austriecii fac doar o trimitere generica la uzante, iar acestea se aplica in materie contractuala ori de cate ori exista uzante, fara discutia noastra din art. 1.Avem si noi ceva de genul, in materie contractuala art. 1272 C. civ. art. 1(3) nu trebuie privit cu strictete.PRINCIPIILE DCIConverg Philippe Fouchard parintele comertului international. O analiza de dr. comparat ne obliga sa observam ca pot fi observate cu regularitate anumite principii comune de dezlegare a unor probleme de drept.In principal, hotararile arbitrale au fost cele care au invocat existenta unor principii internationale ale dreptului / principii international recunoscute. Situatiile predilecte in care a fost invocata existenta principiilor sunt cele in care se constata necesitatea inlaturarii unei legi nationale care ar fi avut un efect injust in raporturile dintre parti. Astfel, principiile au fost invocate in seria de litigii care au opus diverse societati / corporatii americane statului Iran. Iranul a modificat unilateral anumite contracte private, in ceea ce priveste impartirea profitului.

Conditiile care ar justifica identificarea unui principiu international. Pornind de la tezele aceluiasi autor, conditiile intelectuale pentru identificarea unui asemenea principiu sunt:a. existenta unui grad suficient de convergenta, aceasta rezultand dintr-o analiza de drept comparat b. principiul sa fie menit a da o solutie justa litigiuluiart. 7 Conventia Europeana privind Arbitrajul International, GenevaConventia de la Washington privind litigiile internationale intre state si persoanele juridice relative la investitiiToate regulile de arbitraj codificate trimit si la principiile generale ale dreptului international. Exemplu: regulile arbitrajului international CCI ParisIDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A PRINCIPIILOREvident ca exista un grad de incertitudine. 1. Principiul pacta sunt servanda contractul incheiat nu poate fi modificat unilateral, cu exceptia unei clauze care permite aceasta; contractul incheiat trebuie executat. In DCI, reprezinta motorul conceptual al lex mercatoria regula arhetipala imprimata in constiinta comerciantilor internationali

2. Principiul raspunderii internationale. Isi are originea in afacerea Norsolor, solutionata in 1981. Cine cauzeaza un prejudiciu trebuie sa il repare.

3. Principiul bunei-credinte. Diferenta in sistemul continental fata de common-law unii zic ca e nesocotita in common-law, dar nu e adevarat.

4. Exceptia de neexecutare a contractului.

5. Principiul compensarii datoriilor reciproce. Certificat in special de instantele anglo-americane.

6. Principiul coerentei comportamentului contractual [non venire contra factum proprium]. Daca inspectezi regulat o cladire cu specialisti si nu spui nimic, iar dupa ce se executa ceri rezolutiunea ctr. de antrepriza pentru ca nu e conforma cu schitele si ceri daune-interese, actionezi impotriva propriului comportament.

7. Principiul limitarii reparatiei prejudiciului la prejudiciul previzibil.

8. Principiul autonomiei clauzei compormisorii. [e valabila indiferent de continutul / contractului s.m.]

SURSELE EXTERNE ALE DCI reguli juridice care sunt impuse activitatii comerciale internationale si vin din exteriorul comunitatii afacerilor internationale, fiindu-i insa dedicate. Avem de a face in mod prioritar cu legea nationala, dreptul conventiilor internationale, dreptul privat al UE, norme transnationale de drept.Legea nationala. Are vocatia imediata de a se aplica unui raport comercial international, in virtutea situarii forului (instantei). Are vocatia indirecta de a se aplica unui litigiu international. Exista si posibilitatea unei vocatii injuste ca legea nationala sa se aplice unui litigiu international, desi nu era cazul. Exista si posibilitatea unei aplicari injuste care sa duca la solutii de drept national in virtutea a ceea ce se cheama homeward trend. [o instanta e mult mai competenta si ii e mai confortabil sa aplice propria sa legislatie s.m.] Legea nationala poate sa ajunga sa fie aplicabila intr-un litigiu atunci cand are caracter de ordine publica. Relevanta in acest sens prezinta art. 3(3) din Regulamentul Roma I, privind legea aplicabila obligatiilor contractuale care prevede, in esenta, ca partile sunt libere sa aleaga orice lege aplicabila raporturilor contractuale, dar ca, daca toate punctele de legatura trimit la o anumita lege nationala, ele nu vor putea deroga de la dispozitiile imperative ale acestei legi.Dreptul conventiilor internationale furnizeaza o suma de reguli uniforme aplicabile raporturilor comerciale internationale, in virtutea aderarii sau ratificarii unor conventii internationale, asadar, in urma unei actiuni concertate a statelor. Exemplele in materie de drept conventional sunt extrem de numeroase. Exemple: Vanzare: 1964 Haga, 2 conventii de vanzare a bunurilor materiale corporale; Conventia de la Viena privind vanzarea internationala de marfuri 1980 [~81 ratificari]; Conventia internationala privind prescriptia in materie de vanzare, NY

Transportul: Reguli maritime / fluviale / aeriene / feroviare / rutiere

Arbitrajul international: Conventia Eur. privind arbitrajul interntional, Geneva - 1961; Conventia de la Washington - 1965 privind solutionarea diferendelor dintre state si persoane juridice cu privire la investitii.Interesanta e metoda prin care ajung sa fie aplicabile. Exemplu: Conventiile de la Haga nu au indicii privind aplicabilitatea e o cauza principala a insuccesului. Cel mai adesea, Conventiile indica in preambul conditiile in care se aplica. O conventie internationala poate ajunge sa fie aplicata si datorita unui mecanism numit incorporare situatia in care, desi conventia nu ar fi virtual aplicabila, partile aleg totusi sa supuna contractul lui acelei conventii. Consecintele sunt diferite decat in situatia in care conventia s-ar fi aplicat pur si simplu: in ipoteza incorporarii unei conventii, nu se va putea deroga de la normele de ordine publica ale legii nationale aplicabile in virtutea mecanismului de drept international privat.Dreptul UE. O varietate de norme adoptate de institutiile europene care au incidenta in raporturile de comert international. Sursele sunt variate: tratate, regulamente, directive. Avem un veritabil drept privat european creat de directive, care trebuie transpuse obligatoriu in legislatia interna. [exemplu: directivele privind comertul electronic, aquis-ul privind dreptul consumului].Dreptul international privat european, concretizat prioritar in Regulamente [ROMA I privind obligatiile contractuale, ROMA II privind obligatiile extrancontractuale, Bruxelles I privind competenta jurisdictionala internationala]. La nivelul normei conflictuale, se bucura de o aplicare cat se poate de directa.Exista si o ordine publica europeana pe care o putem idetifica in art. 3 parag. 4 din R. ROMA I, care spune, exact ca si in ipoteza legii nationale, ca partile sunt libere sa aleaga orice lege aplicabila contractului lor, insa in ipoteza in care toate punctele de legatura trimit la dreptul european, partile nu pot deroga de la dispozitiile imperative ale acestuia. [aceeasi poveste ca la legislatia nationala]Normele transnationale. In principiu, sunt tot norme uniforme elaborate de organisme internationale, cu o participare directa a statelor. Organizatia Mondiala a Comertului drept supra & trans national, organism constituit printr-o actiune concertata a statelor. Alt exemplu: Comisia ONU pentru comertul international [UNCITRAU] proiecte de legi, coduri deontologice adresate in principiu statelor, ca modele: Legea model privind arbitrajul international.Aceste reguli au destinatii diferite: o parte se adreseaza in mod direct statelor [WTO; UNCITRAL], in timp ce altele se adreseaza in mod direct particularilor [creatiile CCI Paris / Insitutului Unidroit].Seminar 04.03.2014prezenta 75% la seminarii, obligatoriu 8 prezenteChestiuni importante pana acum:- imposibilitatea de definire a DCI traditional, nu se poate defini. Ne vom raporta la elementele sale structurale: obiect, sursa, scop.

Obiect, definire: obiectiv / substantial continutul: comercialitate & caracter internationaldefinire: juridica mecanism norme conflictuale DCI punctele de legatura ale unui raport contractual la nivel international. 2560, 2637-8 CC.

economica internationalitate economica

subiectiv prin prisma participantilorSurse: pluraliste: endogene (din interior) contractul, uzantele, principiile contractul Regula: nu e sursa DCI: e sursa: nivel individual pacta sunt servanda nivel colectiv izvor DCI in conditii de repetitivitate si noutateJustificare: contracte & clauze tipmimetis contractual repetabilitate asa au aparut ctr. & clauzele tip

exogene -

lex mercatoria

- uzantele si contractulCurs 10.03.2014LEX MERCATORIA lege independenta de legea statelor. Porneste de la premisa ca statele, prin activitatea lor normativa, nu sunt capabile sa epuizeze varietatea extrema a raporturilor comerciale internationale. O a doua premisa este aceea ca lex mercatoria reprezinta un beneficiu a ceea ce se cheama self-regulation [auto-reglementare]. Ideea din spatele acestui concept este accea ca participantii la raporturile comerciale internationale stiu cel mai bine care norma li se potriveste. A treia premisa este una de natura istorica: istoria dreptului confirma existenta a ceea ce se cheama law merchant. [sistem normativ de origine cutumiara, independent de legile nationale] Contraargumentele formulate impotriva conceptului lex mercatoria. 1. lex mercatoria nu ofera un sistem omogen de drept. In principal, ii lipseste caracterul sanctionator si mecanismul prin care sa poata fi pus in practica.

2. aceasta lege este lipsita de predictibilitate (previzibilitate).In DIP, cand alegi o lege, stii ce te asteapta. Nu poti fi la fel de sigur daca aceasta lege va fi lex mercatoria, deoarece nu exista o uniformitate, nici macar doctrinara, privitor la continutul acestui concept.Pe langa lipsa de predictibilitate, lex mercatoria, spun autorii care o combat, nu se bucura de unifromitatea pretinsa de ideologii sai, in sensul ca, daca este analizata fiecare sursa a lex mercatoria, se observa o descalificare a ideii de lege uniforma. De exemplu: uzantele e greu de spus care e momentul la care devin internationale, e greu sa le incluzi intr-o lex mercatoria (deci ar exista mai multe lex mercatoria). Codurile deontologice nu sunt self-regulations, ci pornesc de la organisme internationale, la fel si conventiile internationale, ale caror autori sunt statele.In pofida acestor contraargumente, o parte importanta a doctrinei si jurisprudentei a considerat si considera ca lex mercatoria exista. Fundamentele pe care isi bazeaza afirmatiile acesti autori principali [Clive Smithoff, Bertol Goldman]:- in comertul international exista, opereaza, functioneaza societas mercatorium si ca sustinerea intereselor comune sociale si economice, se bazeaza pe constiinta comuna a regulii pacta sunt servanda. Aceasta regula instituie, in realitate, ceea ce Goldman numste ordre mercatique o ordine care are semnificatia unui adevarat sistem de drept. Totusi, nu e limpede ce cuprinde lex mercatoria, el a indicat doar 4-5 puncte ca si continut (Goldman): regulile generate de standardizarea contractuala. Asadar, de procesul creativ devoltat pe marginea contractelor noi, contractelor cu un grad mare de repetitivitate, conditiilor generale de contractare etc. uzantele generale ale comertului international principiile comertului international codurile de conduita profesionale, care genereaza reguli neutre fata de dreptul statelor, pentru exercitarea anumitor activitati internationale (spune Smithoff) dreptul rezultat din conventii internationale (spun alti autori), desi sursa acestui drept sta, de fapt, tot in actiunea unor state. lex mercatoria arbitralis o suma de reguli menite sa guverneze arbitrajul international [procedural si material] eg: ICC Rules. un autor (Emanuel Gallard arbitru) a incercat sa raspunda obiectiunilor aduse notiunii de lex mercatoria si, in raspunsul sau, a lansat practic ideea noua ca lex mercatoria, inainte de a fi o norma propriu-zisa, este o metoda juridica al carei rol este acela de a identifica o solutie proprie litigiului si apta sa fie eliberata de rigorile dreptului national. S-a emis teoria ca lex mercatoria rezolva cel mai bine diferendele, pentru ca e un concept neutru.transnational-lex.orgLex mercatoria: - norma anationala si transnationala (nu poate fi aplicata situatiilor pur interne) vocatie concurentiala [concureaza cu legea nationala si in dr. arbitral chiar o evinge de multe ori]- drept uniform procesual si material- argumentul suprem pentru existenta unui DCI [daca lex mercatoria nu ar exista, DCI ar fi DIP]RECUNOASTEREA SI APLICAREA LEX MERCATORIAFranta. In 1980 cauza Norsolor hotarare arbitrala - a spus ca e firesc sa se aplice principiul general al bunei-credinte si a dat dreptul la despagubiri [a fost recunoscuta de instantele franceze]afacerea Valencianna tribunal arbitral 1988 arbitrii considera ca legea proprie raportului juridic dintre parti este lex mercatoria, si o numesc astfel obligare la despagubiri in baza unor principii [a fost recunoscuta de instantele franceze]Ar fi fost esential ca lex mercatoria sa fie cunoscuta de dreptul UE. S-a pus problema, la adoptarea regulamentului ROMA I, a posibilitatii partilor de a putea trimite la o reglementare non-etatica art. 3 ROMA I partile au posibilitatea de a alege orice lege aplicabila raportului contractual [se refera la o lege nationala si nu la una anationala & transnatioala, cum e lex mercatoria]. Asadar, incercarea de transformare a lex mercatoria intr-o lege, a esuat.Germania. Curtea Suprema, in 1983, s-a pronuntat in sensul ca un contract-model de charter, contract numit gencon, nu poate fi sursa unor reguli uniforme, in lipsa unei optiuni exprese a partilor. [nu are un grad de previzibilitate suficient] uniformitatea utilizarii lui trebuie probata printr-o clauza expresa.Elvetia. Curtea Suprea refuza o transare ferma a conceptului de lex mercatoria, dar recunoaste hotarari arbitrale pronuntate in baza lex mercatoria. 2005 in speta se invoca un termen de decadere de 2 ani pt. formularea caii de atac impotriva hotararilor FIFA. Instanta elvetiana spune ca FIFA genereaza un sistem de reguli valid pt. cei care aleg sa se supuna, dar acest sistem nu poate incalca normele imperative privind prescriptia si decaderea din dr. elvetian t. de 2 ani era mai mic decat cel din dr. elvetian se putea invoca termenul elvetian si se putea face plangerea.Anglia. Intr-o solutie care privea un litigu international interbancar Chamille Bank Bahrain vs. Eximco, jud. englez spune ca sharia nu poate fi considerata un set de reguli suficient de uniform pentru a da o solutie viabila litigiului dintre parti. In contract se facea trimitere la regulile glorioasei sharia. [poate fi cel mult un mijloc de interpretare al contractului]Halburn vs. Halburn. Se punea pb. aplicarii dr. cutumiar evreiesc jud. englez a spus ca nu e sistem de drept si poate fi utilizat pentru a-l asista pe judecator in interpretarea contractului si nimic mai mult.In arbitraj, discutia se schimba radical 2 probleme:a) posibilitatea sau nu a partilor de a stabili ca lex mercatoria sa se aplice litigiului lorb) daca arbitrii ar putea lua in calcul lex mercatoria, in pofida lipsei unei trimiteri exprese a partilorIn contextul Roma I, raspunsul e negativ. Arbitraj international, raspunsul e pozitiv.Tribunalul arbitral, odata investit, trebuie sa determine legea aplicabila. Judecatorul national e tinut de mecanismul conflictual .Totusi, si arbitrul se foloseste, printe altele, de mecanismul conflictual. Esential pt. arbitru este sa determine ceea ce se cheama proper law.Regulile de arbitraj permit identificarea raspunsurilor pozitive. Regulile vechi ICC si regulile din 2012 prevad ca partile pot sa determine rule of law, care sa fie legea arbitrajului si, totodata, ca arbitrul ca putea determina the appropriate rule of law [the proper rule of law] tb. facuta distinctie intre law si rule of law [actualul art. 21 ICC rules, fostul 17]art. 1119 Cpc [?] trib. arbitral aplica legea stabilita de parti sau, daca nu, legea pe care o considera aplicabla [legiuitorul foloseste termenul dreptul se pot crea confuzii]Viitorul notiunii de lex mercatoria. Viitorul e glorios in dr. arbitral, dar nu e la fel in dr. national. Pe masura ce produce concepte viabile, va fi integrat in legislatie.Seminar 17.03.2014 de la Oana P.Uzante:

Art.3 NCC !!!Uzantele ocupa al 2-lea loc dupa lege, in dreptul internSe refera la uzantele comerciale sau uzantele partilor? Este o analogie ca cea de la contract;Uzantele partilor: nu constituie sursa de drept civil, dar in DCI este sursa de drept;Art.9 paragraful 1 CNV DE LA VIENA- importanta !Art.1191 NCC "oferta irevocabila de indata ce autorul o mentine un termen, sau in acordul partilor, al practicilor statornicite...sau a uzantelor" - se refera strict la uzantele partilor

CARACTERISTICI:~PRACTICI LIMITATE LA CERCUL PARTLOR unui raport juridic de DCi~formate in baza actiunilor anterioare ale partilor ~o baza de interpretare a raporturilor cntractuale existente intre parti (il regasim in dr. intern si nu si rolul normativ specific DCI)

Uzantele generale: Art.1 NCC- rol normativ + interpretativ, Art.9 paragr.2 CVIM;Definitie: practici observate cu regularitate in o anumita bransa, sector, regiune, caracterizate prin:

-publicitate: ea este cunoscuta sau ar trebui sa fie cunoscuta;Ex: uzanta este cunoscuta: o florarie Cluj- una din Olanda exista un contract:vz e bulbi de lalele;Exista uzante in ceea ce priveste transportul, livrare, la nivel de producator de lalele din olanda, uzanta este cunoscuta sau ar trebui sa fie cunoscuta? ar trebui sa cunoasca

Diferenta profesionisti- neprofesionisti. 3 situatii:1. Profesionisti din o bransa: exista oprezumtie de cunoastere a uzantelor din acea bransa; ex: notarii, agentii imobiiari se inscriuin aceast caterogie; ei vor cuoaste oate uzantele2. Profesionisti din o anumita zona: exista o prezumtie de cunoastere a uzantelr;Ex: producatori de mobila din Germenia si Austria- elementde loc3. Raport intre profesionisti/neprofesionisti: prezumtia nu opereaza in cazul consumatorului, decat daca a fost instiintat de existenta uzantelor sau vb de o notorietate a uzantei respective;Profesionisti din branse diferite: la fel

-frecventa: regularitate cu care se observa in o bransa/sector;-nu este necesar un consimtamant special pentru aplicarea lor; exceptie:partile inteleg sa excluda zantele din unraport contractual existent;-au vocatia generalizarii, contrar uzantelor partilor, care se limiteaza la cercul partilor care le aplica;

Art.1 alin.4 NCCNorma supletiva vs uzanta: prevaleaza uzantaNorma imperativa vs uzanta: prevaleaza norma impertivaNorma= virtual aplicabila: determinata prin mecanismul normei conflictuale

CVIM si UNIDROIT : uzante ca surse dedrept si cele ale partilor si cele generaleIn materia arbitrajului vom gasi cele mai multe uzante generale ex: FIFA

CJUE:1.MSG vs. Le Gravieres Remames2.Casteueti vs. TriumpyAmbele de transport: martitim si fluvial=> validarea unei clauze de electio iuris: alegerea legii aplicabile

Uzante standardizate: generale cuprinse in culegeri ale organismelor internationale;Deriva din compilarea uzantelor generale=> vocatie cvasiuniversala; Art.1alin.5 - art.9 CCItalian- se refera la uzantele codificate, si cand vb acestea ne situam pe taram probator;

NCPC zice ca simpla invocare a uzantelor stamdardizate nu va fi considerata ca dovedita, si se produce o inegalitate de arme; art.252 , 253 NCPC:Exista o divergenta intre texte; deoarece uzantele genrale sunt parte din dreptul internEx de uzante standardizate:RUU: reguli si uzante uniforme: CCI ParisCCV: uzante in materia creditului documentarINCOTERMS: zante care definesc obligatiile caracteristicilor partilor unui raport contractual in cele mai raspandite raporturi de vanzare;Ultima revizuire: 2010, cand de a 13 numarul s-a redus la 11;Ele sunt minicontracte, fiecare are 3 litere si simpla referinta semnifica aplicabilitatea lui in raportul contracual respectiv

2 mari categorii: 1.la plecare, la sosore4 familii de uzante incoterms: E, C, D, F E, F - la plecare: gasim noiD, C - la sosire

Incoterms: CHELTUIELI SI TRANSFERUL RISCURILOR

Seminar 18.03.2014Lex mercatoria principii, uzante [drept conventional]. Sistem de drept anational si complet lipsit de omogenitate. Lex mercatoria are vocatie concurentiala de aplicabilitate intra in competenta cu dr. national - l.m.: lipsa de omogenitate, dar potential aplicabila [norme conflictuale]DCI nu exista, argumente:- politic: nu se poate vb. de un dr comercial, al unei societati a com. interntionale in statele capitaliste sau comuniste- social: nu exista o societate a negustorilorScoala de la Dijon [profesorul Goldman] este cea care a pus bazele ideii de lex mercatoria. Justificare la nivel ideologic prin prisma bazei puse si prin prisma ideii pluralismului juridic. S-a considerat ca statele nu sunt capabile sa reglementeze relatiile dintre comercianti. Juridicitatea lex mercatoria. Era nevoie ca instantele arbitrale sa recunoasca unele uzante care pana atunci le erau necunoscute.1980 [Prima hotarare data de Curtea de Apel din Paris, in sensul ca instanta a refuzat sa admita ca o hotarare data de o inst. inferioara ce e motivata pe pronuntarea solutiei in baza lex mercatoria trebuie asimilata unei hotarari pronuntata in echitate. ] 1984 [ Curtea de Casatie Afacerea Norsolor societate franceza care a desfasurat raporturi contractuale cu societatea Pabalack din Turcia; in cotract a fost inserata o clauza compromisorie, dupa notiunea data de CCI Paris si, ca urmare a neexecutarii contractului de catre soc. franceza, s-a pronuntat o sentinta arbitrala prin care a fost obligata soc. franceza la executarea silita a obligatiilor derivand din raportul contractual, in baza principiului bunei credinte] 1991 [Decizia de pionierat in domeniu: decizia Valenciana la fel ca in cazul Norsolor, pronuntarea unei sentinte arbitrale in baza principiilor DCI si Curtea de Casatie a retinut ca aceasta sentinta arbitrala e pronuntata in baza unor reguli de drept distincte si anume lex mercatoria practic, confirmare a lex mercatoria. Mai mult decat atat, aceste principii de drept reprezinta un fundament juridic suficient pentru pronuntarea unor hotarari judecatoresti.] Au fost hotarari arbitrale, cenzurate de instantele franceze.

Curs 17.03.2014 Oana P.Statele: pot fi subiecti ai dreptului privati sau participanti sub mai multe aspecte:

1. actiuni normative unilaterale: care influenteaza raporturile de comert international: o reglementare din partea statului care participa la comertul international; ( ce face el e de interesul comerciantilor internationali)!!! In romania, platile interne intre persoane juridice pot fi facuta numai in moneda nationala; exista totusi o gramada de exceptii;

2. organizeaza desfasurarea procesului interational pe teritoriul Ro: avem reglementari de acest gen in Codul de procedura Civila: proces civil international, procedura arbitrara internationala.

3. in materie fiscala exista o multitudine de reglementari care ating comertul international in o forma sau alta; Ex: reguli privind evitarea dublei impuneri, declararea veniturilor pe alte state decat Ro, calcul si stabilire taxe import, export, accize etc.

!!! Exista si o formula menita sa inscrie statele in ideea unui program international normativ, transnational, prin aderarea la conventiile internationale, prin coparticiparea la adoptarea conv internationale, si prin crearea si participarea la organizatii internationale.

ex: ONU, prin Comisiile sale: Ro are calitatea de participant; ex: institutii sa emita reguli uniforme de drept privat: UNIDROIT, la care statul roman participa in calitate de confinantator si are si participanti in comisiile de lucru;

ORGANIZATII INTERNATIONALE

1. Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare Economica (CNUDCE) site: www.unctad.org

A fost creata in 1964 prin o interventie a ONU in scopul declarat de a proteja interesele economice internationale ale tarilor in curs de dezvoltare;

Tari in curs de dezvoltare= tari nedezvoltate + tari in curs de dezvoltare

Desi activitatea comisiei a avut rezultate practice relativ modeste, se pot retine cateva reusite ale acesteia: rezultatul negocierilor internationale desfasurate sub egida acestei comisii au dus in 1989, dupa 14 ani de negoieri, la crearea si adoptarea asa numitului "sistem generalizat de preferinte". Sintagma desemneaza in realitate o suma de acorduri economice incheiate intre tarile europene. in prezent UE a mostenit acest sistem de preferinte si un numar de 69 de tari autodeclarate "in curs de dezvoltare" din Africa, zona Caraibelor si zona Pacificului.In virtutea acestor acorduri, produsele provenind din aceste tari beneficiaza in Europa de un regim tarifar preferential.

programul pentru produsele de baza: un program de politica economica si juridica dedicat tarilor in curs de dezvoltare care sunt implicate in comertul produselor de baza, in principiu ca si producatori;

Ex: produse de baza: resurse naturale sau generate de cele naturale existente: grau etc cu exluderea petrolului si gazelor, pentru ca veniturile pe care le genereaza sunt mari si aceste tari in curs de dezvoltare nu sunt producatori de astfel de produse;

Ex: sunt produse de baza: cauciucul natural, cafea, cacao.

asistenta tehnica, economica si juridica oferita statelor in curs de dezvoltare: e vorba in principal de asistenta acordata statelor de-a lungul timpului pentru aderarea la Organizatia Internationala a Comertului si consultanta oferita in vederea reesalonarii datoriilor de stat fata de Banca Internationala si FMI.

Comisia elaboreaza regulat o serie de rapoarte in principal economice care vizeaza comertul international; Cel mai cunoscut raport regulat este : trade developement report si in secundar : world investement report; ele sunt importante pentru ca se vede o data la 2 ani care este evolutia investitiilor in lume si are rolul de a distribui investitiile in lume: Ex: China, principalul investitor in Africa si s-a incercat estomparea, pentru ca astfel in urmatorii 2 ani ar fi ajuns un procent de 70 %

2. COMISIA NATIUNILOR UNITE PENTRU DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL (CNUDCI; UNCITRAL- versiunea engleza)

A fost creata in urma rezolutiei organizatiilor unite in scopul declarat de a coordona activitatea internationala a statelor in vederea adoptarii de reguli uniforme privind DCIDupa primii ani de activitate aceasta comisie si-a depasit scopul primar si a devenit unul dintre principalii autori de drept uniform sau de proiecte de drept uniform in sfera comertului international.

Astazi, functiile Comisiei ar putea fi sintetizate astfel:- Comisia coordoneaza activitatea de elaborare si adoptare a unor conventii internationale- Comisia, prin grupurile sale de lucru, formuleaza si propune asa numitele "legi model" sau "legi tip" statelor, in scopul inspirarii activitatii legislative ale acestora.- Comisia elaboreaza ghiduri legislative si practice privind implementarea, respectiv aplicarea legilor model/tip- Andosarea (certificarea) creatiilor juridice ale altor organizatii internationale; In acest sens, se retin in principal cooperarea dintre Comisie si Camera Internationala de Comert Paris - ea are nevoie de o acreditare din partea unei institutii cu valoare internationala recunoscuta transnational, adica datorita participarii statelor;

Camera Internationala de Comert: in cazul acesteia, participarea statelor nu se vede nici in fondarea, ei nici in activitatea ei constanta, de aceea are nevoie de certificarea ei; Asadar, toate documentele emise de CIC au fost certificate de Comisie, ce nu, nu e cunoscut sau e in faza de proiect;

Creatiile Comisiei

vanzarile; Sub egida acestei comisii a fost adoptata Conventia de la Viena privind Vanzarea internationala de marfuri, care este cea mai de succes Conventie in sfera Comertului International; ~ Sunt 81 de tari, au un sistem de centralizare a hotararilor judecatoresti pronuntate pe marginea Conventiei, ~ Accesibil de oricine, au o arhiva CLOUD unde sunt sistematizate hotararile judecatoresti pe tari si pe articole ale conventiei; Exista si literatura elaborata pe marginea acestei conventii;~ Romania a aderat la ea din 1992;

A mai fost adoptata Conventia de la New York (1974) privind prescriptia actiunilor rezultate din vanzarea internationala de marfuri - amendata in 1980, si la care Romania a aderat de asemenea, dar care nu s-a bucurat de succesul Conventiei de la Viena, deoarece propune termene limita de prescriptie si decadere, care in multe legislatii nationale sunt considerate imperative; Oricum succesul e important si pentru ca o parte din aceste texte au constituit o sursa de ispiratie pentru reformele europene a dreptului prescriptiei extinctive, si printre altele si sistemul nostru al prescriptiei e inspirat din aceasta Conventie, dar nu a fost adoptat termenul maximal de prescriptie, care proful crede ca ar fi fost benefic (rol: ca la implinire sa elimine orice posibilitate de actiune in justitie nevalorficata) ex: 10 ani, termen de prescriptie normal: 3 ani

in materie de transporturi, Comisia a fost promotorul a 2 mari Conventii Internationale cu privire la trasportul pe mare/partial pe mare: prima pe mare, a doua multimodala.

Prima Conventie: 1978: Regulile de la Hamburg (cel mi mare port fluvial din lume si beneficiaza de cele mai mari spatii de depozitare cmerciale pentru trasportul combinat aerian - naval, rutier - naval). O parte din uzantele utilizate in acest port se vad in aceasta conventie;A doua Conventie New York: Regulile de la Rotherdam (2008) nu a inregistrat succesul primeia.

in materie de arbitraj international: Comisia si-a arogat calitatea de promotor, interpret, protector al unei conventii care era deja adoptata cand a luat fiinta comisia si anume Conventia de la New York din 1958, privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine; Comisia a elaborat o LEGE-TIP UNIFORMA privind arbitrajul comercial, 1985 - amendata in 2006; E o lege reusita, si a influentat multe legislatii nationale: legea germana, legea franceza, Camera Internationala de Comert Partis, Codul de procedura civila roman;ROL: a fost realizat; a fost o sursa foarte importanta de inspiratie

Mai exista o lege model privind concilierea (alternative dispute resolution); sta la baza directivei europene prinind concilierea europeana, care a fost transpusa in majoritatea statelor membre.

in materie de instrumente de plata : a elaborat o Conventie privind cambia internationala si bilete la ordin internationale, si o alta privind scrisorile de credit si creditele stand by.

~ Totodata, comisia a elaborat o Conventie fara succes privind viramentele internationale (1992). In acest sector, Comisia si-a arogat si drepturi de a propune clauze model (pana acuma nu a avut succes remarcabil, a incercat sa propuna o conventie privind penalitatile, pentru ca exista mari divergente intre sistemele nationale de drept; dreptul continental e permisiv, dreptul anglo-american e permisiv);In dreptul roman, sunt admise clauzele penale prin care este evaluat prejudiciul, chiar daca sunt emise pentru a-l constrange pe debitor, deci in maniera punitiva. In dreptul anglo-american, acestea sunt considerate nule, fiind permise doar lichidated penalties, care nu au rol sanctionator, ci pur functional. Comisia a facut eforturi in aceasta materie, dar nu a avut succes.

comert electronic: in anul 2005 sub egida Comisiei a fost adoptata Conventia Natiunilor Unite privind comunicarile electronice in contractele internationale; Conventia a intrat in vigoare, are 20 de aderenti printre care Rusia, China, Arabia Saudita, dar n-a fost ratficata de Japonia, SUA. Aceasta Conventie este sursa de inspiratie pentru alte acte normative regionale respectiv nationale privind comertul electronic.

Pe lang aceasta, Comisia a elaborat si 2 legi model, una dedicata comertului electronic si alta dedicata semnaturii electronice, ambele surse pentru legislatiile nationale.- si 2 ghiduri: legislativ si practic de aplicare a regulilor privind comertul electronic

insolventa transrontaliera, au creat o lege model care a avut un succes relativ

3. CONFERINTA DE LA HAGA PRIVIND DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

A fost creata in 1958, dupa initiativa Nationilor Unite, care s-a transformat in o initiativa privata.Azi, Conferinta are mai dregaba rolul unei Confederatii Internationale Intelectuale, al carei scop declarat este acela de unificare a regulilor materie de norme conflictuale, in cateva sectoare declarate ca predilecte.

Creatii:

1. Conferinta a elaborat o Conventie privind legea aplicabila vnzarii internationale de bunuri mobile corporale (1964) si a incercat adoptarea unei noi conventii privind legea aplicabila vanzarii internationale de marfuri in 1986, doar ca al 2-lea proiect a avut doar 4 aderenti.

2. Conventia privind obtinerea internationala a probelor in materie civila si comerciala; Se bucura de o larga aplicabilitate, are 50 de aderenti printre care si Romania si instituie un mecanism de aplicare robust.

4. INSTITUTUL UNIDROIT

A luat fiinta 1926, la initialtiva Societatii Natiunilor.Este condus de un delegat al statului italian, fiind sustinut prin participare comuna a statelor fondatoare sau aderente.

Sub egida institutului au fost adoptate conventiile privind:1. 1964 - Vanzarea internationala a bunurilor mobile corporale.2. Efectele vanzarii internationale a bunurilor mobile corporale.

Ele nu au avut mare succs, dar au stat la baza Conventiei de la Viena;

Institutul s-a mai remarcat prin asistenta permanenta in cadrul lucrarilor ONU in comertul international cu pivire la elaborarea Conventiei de la Viena (1980); activitatea nu s-a vazut la Viena, ci in cadrul lucrarilor de la New York "Drafts", unde UNIDROIT a participat la negocieri si medieri;

Institutul este autorul a 2 conventii internationale (1978) de la Otawa - leasing si factoring international; Romania nu a aderat la niciuna dintre ele.

Proiecte de codificare uniforma a dreptului privat: 1994 Institutul a publicat prima editie a principiilor unidroit dedicate contractelor comerciale internationale, a caror ultima editie dateaza din 2004: sursa de inspiratie permanenta pentru legiuitor si practcieni; Sursa directa a lex mercatoria.

Exista si alt proiect: principiile "ali-unidroit" privind procedura judiciara transnationala - cod international de procedura civila elaborat in colaborare cu "american legal association" - succesul e mai restrans decat al principiilor UNIDROIT.

6. OHADA (Organizatia pentru armonizarea dreptului afacerilor in Africa)

A luat fiinta in 1993 la Luis A fost infiintata de statele africane care au mostenit un sistem de drept privat de tip francofon (vreo 15 state sunt implicate printre care Congo, Camerun, etc) Originalitatea acestei organizatii consta in aceea ca dreptul in cadrul organizatiei se impune in maniera uniforma, asemeni unui drept comunitar. Este condusa dintr-un consiliu al ministrilor, in cadrul caruia se adopta actele unifome ale organizatiei, un secretariat permanent care asigura continuitatea organizatiei, o scoala superioara de magistratura unde predau in mod regulat profesori francezi invitati din Franta; Exista si o Curte Comuna de Justitie si Arbitraj; Rolul acesteia este de a solutiona in ultima instanta litigiile generate de aplicarea actelor uniforme ale organizatiei, si totodata, acela de a interpreta cu valoare absoluta actele uniforme ale organizatiei: societati comerciale, grupuri de interes economic, leasing international, etc.

Cele 3 org (FMI, Banca Mondiala, Org. Mondiala a Comertului):

Au fost conceputi sa fie pilonii unei uniuni economice; FMI rol: politici monetare din tarile cu economie de piata si a promova o economie de piata valida in scopul crearii unei unitati monetare. BM rol: cofinantator, finantator intermendiar pentru state care au nevoie de imprumuturi.

Ele functioneaza impreuna, dar FMI are si mijloace de asistenta proprie, deci daca aderi la un program FMI, nu trebuie sa utilizezi neaparat fonduri din Banca Mondiala;Rolul lor a crescut, si fondurile au crescut exponential. FMI este lider in politica comerciala internationala.

ORGANIZATIA MONDIALA A COMERTULUI are o istorie agitata; Desi isi are sursa din aceleasi acorduri ca si celelalte (Breton Woods), nu s-a ajuns a infiintarea ei decat la un mare timp dupa.

1947 - s-a creat un soi de forum international, de discutii, negocieri si concesii reciproce pe teme tarifare, discutii care au culminat cu semnatrea primului GATT (general a gremenet of trade ...) -> este un acord multilateral care confera un cadru organizat pentru statele care vor sa solicite si sa ofere altor state concesii in privinta activitatii comerciale transfrontaliere, internationale.

Initial, acest forum era dedicat exclusiv concesiilor reciproce vamale si tarifare.ex: O tara avea un interes in obtinerea unor taxe vamale mai mici pentru importuri in alta tara. In cadrul GATT, acea tara facea o oferta de la statul de unde avea nevoie de concesii;

Apoi s-a ajuns a crearea unui cod ANTIDUMPING: in urma incheierii rundei Uruguay, 1994, a luat fiinta Organizatia Internationala a Comertului (are o istorie bogata).

Esential de retinut: organizatia s-a nascut din o necesitate de fapt. Organizatia reprezinta o organizare cu personalitate juridica a unor negocieri colective intre state: "o tara cere, alta acorda, dar incet s-a transformat in un sistem organizat cu institutii proprii si cu mijloace de constrangere pentru participantii la aceste negocieri".

Documente fundamentale ale organizatiei acord unilateral privind comertul cu bunuri (GATT: General Agreement on Tariffs and Trade) acorg multilateral privind comertul cu servicii (General Agreement of Trade and Servicies - GATS) acord multilateral privind drepturile de proprietate intelectuala de interes comercial (TRIPS - Trade Telated Intelectual Property Rights) memorandum privind solutionarea diferendelor in cadrul organizatiei internationale a comertului (DDM) 4 acorduri plurilaterale neobligatoii sub aspectul aderarii

Primele 4 docmente sunt OBLIGATORII pentru orice stat aderent la organizatie. In plus, statele aderente nu pot adopta cu modificari sau amendamente cele 4 documente. Pot doar solicita aplicarea unor exceptii: tehnica a waverului.Exemplu: negocierile cu China au durat 14 ani, pentru ca China la inceput a dorit sa modifice toate documentele. In consecinta, China a insistat pe tehnica waverului. China vroia sa adere fara obligatii, mai ales sa nu i se aplice Codul Antidumping si ar fi vrut sa beneficieze de o exceptie in legatura cu subventiile de stat. In final a aderat cu cateva exceptii.

Structura organizatorica:1. organizatia are personalitate juridica, este subiect de drept: independenta fata de statele care au infiintat-o, buget propriu.

2. exista o Conferinta ministeriala- care reprezinta forul suprem- e compusa din reprezentatii statelor membre, in functie de mandatul acordat de fiecare stat: presedinti, ministri. - se intruneste o data la 2 ani. Se poate reuni si mai frecvent.- ROL: defineste politica comerciala a organizatiei, si punctual, adopta, modifica, amendeaza acordurile multilaterale;

3. exista un Consiliu General care are rolul de a asigura permanenta organizatiei si indeplineste toate functiile conferite ministeriale pe durata and conferinta nu e reunita (cu exceptia modificarii, amendarii Codurilor Unilaterale)

In schimb, are si atributii proprii:~ functia jurisdictionala suprema, fiind "instanta suprema in cadrul OSD (Organismul pentru Solutionarea Disputelor).~ atributii proprii in privinta exercitiului bugetar al OIC si in privinta relatiilor internationale cu alte organizatii.

4.Secretariatul:- membrii sunt independenti de statele care ii numesc- presedintele secretariatului este numit de Consiliul General si are obligatia de a fi independent de statul care l-a propus, de statul a carui rezident este si de politica oricarui alt stat membru al organizatiei.

Curs 24.03.2014Secretariatul asigura permanenta lucrarilor, sediul la Geneva. Membrii sunt profesionisti, domeniul de competenta primara fiind cel al comertului international [80% juristi si economisti]In prezent secretariatul are aprox. 630 membri, reprezentand aprox. 70 nationalitati. Limbile oficiale sunt engleza, franceza si spaniola.Secretariatul nu are functii decizionale, astfel cum au Conferinta Ministeriala si Consiliul. [amendamente, politici generale etc]

Secretariatul asigura asistenta:g. Organelor WTOh. Tehnica si consiliere acordate statelor in curs de dezvoltare, atat in vederea aderarii la WTO, cat si in vederea derularii negocierilor in cadrul organizatiei.i. Mai are rolul de a pregati lucrarile de aderare ale tuturor statelor terte si, totodata, detine o serie de atributii proprii legate de bugetul organizatiei si a lucrarilor sale, de revederea si analiza politicii internationale a organizatiei [emite un raport anual sau mai multe]In cadrul WTO mai functioneaza si o serie de organe speciale, cu atributii specializate pentru anumite domenii tipice de lucru ale organizatiei. Exista, astfel, un Consiliu al Comertului de Marfuri [Council for Trading Goods], Consiliul Comertului de Servicii [Council for Trading Services], Consiliul proprietatii intelectuale de interes comercial, o serie de comisii cu atributii specifice [exemple sunt aprox. 18: pentru buget, privin balanta de plati, privind comertul si mediul inconjurator]Maniera de luare a deciziilor. Mecanismele imbina o serie de procedee.Principiul general este cel al consensului. O decizie poate fi luata in cadru oricarui organ al WTO in mod primar, prin consens. Acest consens presupune adoptarea propunerii in urma constatarii lipsei opozitiei exprese a unuia sau mai multor membrii la adoptarea propunerii cu pricina.O alta posibilitate este votul. Pentru procedurile ordinare (deciziile in cadrul procedurilor pentru solutionarea diferendelor, adoptarea de decizii care nu implica modificarea acordurilor fundamentale ale organizatiei) in aceste situatii, daca nu se poate realiza consensul, va avea prioritate majoritatea voturilor exprimate. In al treilea rand, adoptarea deciziilor mai cunoaste si alte tehnici [3]. Acestea se regasesc in contextul adoptarii amendamentelor la acordurile fundamentale ale organizatiei. Aici, consensul iese din discutie si orice amendament poate fi adoptat doar in cadrul Misiunii Ministeriale. Regula primara este unanimitatea. exprimarea tuturor vointelor membrilor. Pentru a fi adoptat fara rezerve, toti trebuie sa isi exprime acordul pozitiv la amendament.Daca nu exista unanimitate, decizia privind amendamentul va putea fi adoptata cu o majoritate de 2/3 din voturile posibile [nu se pot abtine]. Intr-o asemenea situatie, amendamentul nu va fi executoriu decat pentru membrii care l-au votat si nu va fi executoriu pentru ceilalti membrii.Exceptia: statele pot decide cu o majoritate de 3/4 ca adoptarea decizi sa aiba efect executoriu pentru toate statele.

RAPORTUL DINTRE DREPTUL ORGANIZATIEI MONDIALE A COMERTULUI SI DREPTUL NATIONAL

Dreptul national trebuie sa fie subordonat Kelsen. Norma internationala trebuie sa poata fi invocata direct in dr. national.Alti autori sustin contrariul, ca nu s-ar putea invoca dr. international in fata instantelor nationale.Practica instantelor spune ca nu se poate aplica dr. international in mod direct, cu unele exceptii, cum ar fi USA sau UE.In USA se distinge intre treaties [tratate internationale negociate de presedinte si ratificate, daca are aprobarea majoritatii senatului procedura complexa si de durata] si international agreements [desi au forta unor treaties, presupun the fast track, posibilitatea ca pe cale scurta asemenea acordusi sa fie negociate si adoptate]. Daca nu exista a doua posibilitate, WTO nici nu s-ar fi nascut. Principiul e ca in cazul unui conflict, spune Curtea Suprema, se aplica legea nationala. [cauza Footwear Distribution]. Exceptie: prin actiune in instanta Guvernul Federal poate cere anularea /exceptarea de la aplicare a unei dispozitii legale nationale care contravine acordurilor WTO. In esenta, se poate deduce ca Guvernul e cel tinut sa propuna / initieze masurile legislative necesare in vederea punerii in aplicare a deciziilor adoptate in cadrul GATT.

UE: 3 decizii in care se subliniaza inaplicabilitatea directa a acordurilor WTO, insa in 2 din ele este evidentiata posibilitatea invocarii directe a dreptului WTO, in situatiile in care, din actul WTO se naste un drept individual. Din pacate, nu e suficient circumscrisa notiunea, dar pare a fi instituita o exceptie interesanta.Comertul cu marfuri. Asa cum rezulta din acordul fundamental GATT, in politica WTO exista doua mari principii carora li se subsumeaza alte reguli sau principii. Este vorba de principiul non-discriminarii si de asa-zisul principiu al consolidarii sau al transparente vamale.Principiul non-discriminarii. Dezideratul fundamental al politicii WTO este dat de ideea unui comert international liberalizat, in sensul ca liberalizarea trebuie sa presupuna asigurarea egalitatii de acces la pietele nationale. Principiu subsumat: Regula natiunii celei mai favorizate [Most Favoured Nation Clause]. O tara e obligata sa extinda privilegiile acordate unei tari la toti membrii WTO, indiferent daca prima tara este sau nu membru al WTO. Regula e desprinsa din art. 1 GATT.Coordonate:1. Regula vizeaza masurile vamale, dar si masurile interne prin care un stat acorda beneficii unui alt stat. Asadar, e vorba atat de reducerea unor taxe vamale, cat si de diverse masuri interne cu caracter fiscal sau non-fiscal care vizeaza comercializarea anumitor produse.

2. Produsele. Art. 1 foloseste sintagma like products. Ce inseamna produse similare? Produsele similare reprezinta o notiuna care trebuie interpretata strict, intr-un sens restrans si ca aceasta similaritate exclude asa-numitele produse direct substituibile.

3. Tara careia i-a fost acordat beneficiul. Indiferent daca e stat membru WTO sau e stat tert!

4. Pentru aplicarea regulii, este imperativa extinderea imediata si neconditionata la toate statele mebre a beneficiului. Pentru ca nu e aplicabil direct, statul trebuie sa modifice normativ acele prevederi legale care contravin regulii-principiu si ca nu are voie sa conditioneze aplicarea clauzei de reciprocitate.

5. Nu are importanta pentru aplicarea regulii daca discriminarea a fost facuta cu intentie sau nu si nici daca a produs prejudicii sau nu.Regula tratamentului national. B importa in A produse care fac obiectul unor dr. vamale pt. A. Dupa vamurie, regula tratamentului national cere ca produsele din tara B sa fie tratate exact ca si produsele din tara A sa nu se faca o discriminare intre produsele interne si cele externe. Singura exceptie tolerata e cea a taxelor vamale. Asadar, statele isi pot proteja productia interna, dar maniera folosita poate fi cea a drepturilor vamale. Aceasta regula e prevazuta in art. 3 p. 2,4 GATT. Cauza Korea Beef Products. Coreea e acuzata de un stat care importa vita, ca a instituit un sistem dualist de comercializare a carnii. Conform sistemului pus in practica, carnea de vita de productie interna beneficia de un regim de etichetare, ambalare si comercializare, complet distinct fata de cel al marfii similare de import. Deci dupa vamuire, carnea intra in Coreea si trebuia comercializata diferit: standuri sau magazine diferite, licenta speciala, taxe suplimentare, avize interne speciale, toate separate de vamuire.In contextul acestui principiu, produse similare inseamna o sfera mai larga. Aici, este vorba, jurisprudential, de produsele direct competitive, in raport cu cele nationale. In determinarea similaritatii produselor, in principiu nu trebuie sa se tina seama de metoda de productie a acestora. Relevanta pe aceasta linie este cauza Tuna Dolphin Case. SUA a interzis sa se vanda ton din pescuitul intensiv in care era prins accidental si delfin. In sensul art. 4, nu se creeaza o discriminare pe acest considerent. Statele pot crea discriminari indirecte daca acestea tin de verificarea conditiilor elementare de productie, conditiilor fito-sanitare sau de securitate a produselor, in acord cu acordurile existente deja in cadrul WTO.Statul are obligatia sa inlature normele care restrictioneaza suplimentar circulatia si comercializarea unui produs importat, in raport cu un produs national.Principiul consolidarii protectiei vamale. In stransa legatura cu cel al tratamentului national. Consolidarea vamala mai e numita si transparenta vamala. In contextul liberalizarii comertului mondial, se considera ca drepturile vamale prezinta o nocivitate redusa in raport cu masurile interne [tot ceea ce se cheama border measures]. Masurile vamale pot fi usor determinabile, in contrast cu masurile interne. Ar trebui ca odata consolidat un regim vamal, sa nu se mai aplice produsului nici un alt fel de restrictii in ceea ce priveste comercializarea interna.In virtutea acestui principiu se considera ca statele au cateva obligatii elementare, in baza GATT: Eliminarea restrictiilor cantitative la importurile realizate in propria tara. In ipoteza tolerarii de exceptii de la aceasta obligatie, se impune ca restrictiile cantitative sa fie uniform aplicabile tuturor importatorilor. O asemenea exceptie poate fi tolerata pe o durata limitata in timp.

Obligatia de consolidare vamala propriu-zisa, care presupune limitarea taxelor vamale la nivelul valorii maxime consimtite in cadrul unui acord tarifar [in cadrul unui GATT] daca a fost consimtit un nivel vamal in cadrul unui GATT, pana la urmatorul GATT, acest nivel tarifar nu poate fi modificat, reprezentand un varf tarifar.

Seminar 25.03.2014Al 4 lea argument pentru negarea lex mercatoria: imprecizia lex mercatoria datorata caracterului eterogen al continutului lex mercatoriaStatele ca si subiecti de DCI. Implicare directa: cand statul acorda un imprumut sau finantare unui organism international (e.g: Crucea Rosie). In aceste exemple, statul intervine ca subiect privat propriu-zis de DCI.Implicare ca putere suverana, la nivelul ordinii juridice. Activitate normativa [eg: taxe vamale] Actiuni concertate [participare la elaborarea si adoptarea de conventii internationale] Activitate jurisdictionala [sanctiuni]Grilele vor fi in functie de ce facem la seminarii, aproximativ CNUCDE Comisia Natiunilor Unite privind Comertul si Dezvoltarea Economica 1964; organism ONU Favorizarea cooperarii internationale, in raport de interesele specifice tarilor nedezvoltate ori in curs de dezvoltareLa examen, se pune accent pe rezultatele acestor organisme.CNUCDE, 4 aspecte: Adoptarea sistemului generalizat de preferinte [statele europene -69- au incheiat acorduri cu tarile slab dezvoltate / in curs de dezvoltare, din zona Caraibelor, Pacificului si Africii.] Acordurile de la LOME.

Adoptarea programului pentru produsele de baza. Adoptarea unor reguli uniforme privind importul produselor de baza din tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific, Africa. [cereale, cafea, cacao (cauciucul natural a fost singurul acord reusit)]

A oferit consultanta permanenta acestor state:

In vederea integrarii economice Dpdv al reglementarii si stabilizarii datoriilor externe pe care aceste tari le aveau

Elaborarea de raporturi privind modalitatea practica de integrare a acestor state. Exemplu: 2001 Raportul privind investitiile straine directe are in vedere politica de investitii a Chinei in Africa.

UNCITRAL [CNUDCI] Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International 1966, organism ONUScopul consituirii acestui organism uniformizarea si unificarea regulilor privind regulile de drept substantial in domeniul comertului international. Initial, Comisia a avut un rol mai redus, rezumandu-se la coordonarea activitatii de elaborare a regulilor uniforme, de catre state. Apoi s-a implicat activ.5 aspecte care trebuie retinute:1. Formularea de reguli uniforme sub forma de legi-model sau legi-tip. Exemplu: elaborarea de legi-tip in domeniul arbitrajului / comertului electronic.

2. Activitatea de pregatire si incurajare in ceea ce priveste adoptarea de conventii internationale de catre state.

3. Elaborarea de ghiduri practice si legislative.

4. Activitate de avalizare certificare, o confirmare calitativa, practic, a documentelor elaborate de alte organisme internationale.

5. Activitatea de interpretare. Este nevoie pentru ca statele si jurisdictiile internationale nu vor aplica uniform aceste reguli elaborate sub egida UNCITRAL.

Trebuie stiute macar 5 conventii din cele enumerate la curs. [Conventia de la Viena vanzarea internationala, Conventia de la NY aplicarea si recunoasterea hot. arbitrale]

Curs 31.03.2014Exista o serie de limitari de la GATT. Au semnificatia unor suspendari cu caracter esentialmente temporar cu privire la aplicarea principiilor. Regula fundamentala este aceea ca exceptiile pot fi acordate pe o durata de maxim 1 an. O eventuala reinnoire a exceptiilor trebuie supusa unui examen aprofundat. Exceptiile trebuie examinate si aprobate in cadrul Conferintei Ministeriale de regula, cu consultarea prealabila a comitetelor specializate. [In realitate nu e chiar asa China e in al 13-lea an de exceptie; UE beneficiaza in mod perpetuu de aceste exceptii; tarilor in curs de dezvoltare nu li se acorda exceptii pe o perioada fixa, ci pe perioade mai mari]Exceptii:1. Aplicabile in functie de situatia particulara in care se gasesc statele.

a. Acordurile regionale

b. Situatia statelor nedezvoltate / in curs de dezvoltare [se bazeaza in mod esential pe acordarea de privilegii catre aceste state, din partea marilor puteri. Exemplu: Romania, dupa `89, a beneficiat din partea SUA de clauza natiunii celei mai favorizate]

2. Aplicabile tuturor membrilor WTO [OMC]

a. Ipoteza instituirii unui regim special pentru circulatia anumitor bunuri [art. XX GATT] si priveste situatia unor bunuri speciale in care pot fi incluse metalele pretioase (aur, argint, diamante), a produselor obtinute in regim special (fabricate in regim de detentie), bunurile apartinand tezaurului national, bunurile care reprezinta valori arheologice clasificate (artistice, istorice), si mai ales, resursele epuizabile (in mod special petrol si gaze naturale).

b. Exigenta protejarii unor interese definite de un anumit stat membru. In principal, se invoca suspendarea principiilor in vederea interesului major al ocrotirii vietii, sanatatii si, mai recent, moralitatii publice. Se considera ca masurile luate in vederea protejarii acestor interese nu trebuie sa fie arbitrare, ci trebuie sa aiba un caracter necesar. In practica organizatiei, se considera ca o anumita masura nu este necesara atunci cand este disponibila o alta masura care are un efect derogator mai restrans de la principiul fundamental.

c. Art. XXI GATT priveste masurile derogatorii estimate de state ca necesare, in vederea protejarii intereselor esentiale privind securitatea lor. Aceasta exceptie se refera in principal la suspendarea sectoriala a anumitor principii in perioade de razboi si tensiune internationala.

3. Exceptii izvorate din masurile de protectie comerciala.

a. Masurile anti-dumping. Art. VI GATT este izvorul acestei exceptii si, totodata, asa-numitul acord anti-dumping. Dumpingul, generic, reprezinta introducerea de produse pe o piata la un pret inferior valorii normale a acestora. La origine, dumpingul reprezinta o vanzare sub costul real de productie. Este prohibit doar dumpingul international, in context, trebuind sa indeplineasca 3 conditii:

1. pretul de export sa fie inferior pretului normal din statul exportator [China]2. exigenta ca un asemenea export sa ameninte cu generarea unui prejudiciu efectiv adus industriei nationale in domeniul GATT sau sa cauzeze in intarziere in stabilirea unei industrii de acest tip. 3. constatarea unui raport de cauzalitate intre utilizarea pretului de dumping si prejudiciul efectiv sau eventual, dar previzibil.Jurisprudential:j. principial, nu e considerata condamnabila practica forward pricing. Ipoteza in care costul de productie e foarte ridicat. Ar trebui scos pe piata la un pret mare, cu riscul de a nu fi cumparat nu se poate naste o concurenta rezonabila. Asadar, o masura anti-dumping ar afecta dezvoltarea, si e considerat admisibil ca producator sa finanteze vanzarea intr-o prima faza a unor produse cu un cost ridicat, in vederea maririi numarului de consumatori pentru acest produs, urmand ca ulterior dobandirii unei cote din piata, pretul sa fie ridicat.

k. e considerata condamnabila practica tipica a ceea ce se cheama predatory pricing. Dumpingul utilizat in vederea eliminarii concurentei de pe o piata. Exportatorul mentine pretul sub cota normala in vederea ruinarii afacerilor concurente privind acelasi produs de pe piata / pietele interne vizate. Pentru a fi in ipoteza de predatory pricing, e necesar a se dovedi intentia exportatorului de a majora ulterior pretul produsului.

l. tehnica determinarii valorii normale a produsului si tehnica determinarii marjei anti-dumping. De regula, exportatorii folosesc marje diferite de export, in functie de posibila concurenta ce o pot intalni pe pietele respective. E posibil ca China sa exporte la o valoarea in USA si la alta valoare in UE. Concluzia e ca trebuie utilizata tehnica zeroing, care presupune raportarea mediei preturilor de export la o medie zero a pretululi de productie.

In esenta, constatarea dumpingului se face la nivel national si statul membru este obligat sa notifice constatarea sa Comitetului anti-dumping, caruia i se solicita, de regula, si acordarea in favoarea statului victima asa-numitului drept anti-dumping exceptia de la principii si consta in recunoasterea in favoarea statului victima a dreptului de a lua in mod unilateral masuri provizorii sau masuri definitive prin care sa limiteze comercializarea produsului prin tehnica dumpingului. De regula, e vorba de suprataxe vamale, in masura necesara acoperirii dintre valoarea normala a produslui si valoarea de dumping, astfel incat produsul sa fie vandut la un pret corect. Deci e exceptie de la GATT, care reprezinta in materie vamala propunere de inghetare tarifelor vamale la un anumit nivel.Mai e cunoscuta si tehnica asumarii unilaterale a pretului [asa-zisul angajament de pret, prin care exportatorul se ofera in mod expres sa impuna un anumit pret de export pentru produsul in cauza, eliminand astfel efectele negative ale dumpingului]. In ipoteza in care statul victima accepta angajamentul de pret, procedura de ancheta privind dumpingul se suspenda de drept, cu cateva exceptii.b. Masurile anti-subventionale. Prin masurile anti-subventionale se poate deroga temporar de la aplicarea principiilor fundamentale. Subventia reprezinta o contributie financiara publica in vederea favorizarii producerii sau comercializarii unor marfuri. Subventia genereaza un avantaj pentru produsele / producatorii subventionati, in defavoarea concurentilor nesubventionati. Cu toate acestea, in practica WTO, nu orice subventie este considerata condamnabila, ci doar aceea care genereaza un prejudiciu grav unei ramuri comerciale sau industriale a statului victima. In functie de clasificarea operata in cadrul WTO, in functie de gravitatea efectului subventiilor, se distinge intre:

1. Subventiile autorizate: a. Activitatile de cercetare stiintificab. Regiunilor defavorizatec. Protectiei mediului

2. Subventiile interzise:a. Subsidiile care produc efecte deformatoare asupra comertului, cu rolul primordial de a favoriza rezultatele exportului in dauna produselor similare de pe piata statului / statelor victima.b. Subventii care pot da nastere la masuri anti-subventionale, adica subsidii care pot sau nu sa genereze un prejudiciu in functie de maniera in care sunt utilizate. c. Subventii destinate tarilor in curs de dezvoltare, fata de care WTO a manifestat intotdeauna toleranta si care, de regula, sunt realizate intr-o maniera indirecta.Statul victima poate decide invocarea unilaterala a masurilor anti-subventionale, notificand Consiliul General si statul exportator. Tehnica masurilor anti-subventionale cuprinde asa-zisele masuri compensatorii, de regula suprataxe si asa-zisele remedii multilaterale, care presupun o combinatie de masuri vamale-fiscale-comerciale, in vederea reechilibrarii raporturilor intre producatorii subventionati si cei nesubventionati.c. Masurile speciale care pot fi luate de statele membre in vederea protejarii unei ramuri interne de comert sau productie. Art. XIX GATT. Se refera, de fapt, la masuri urgente in vederea protejarii industriei nationale de o dezvoltare neprevazuta a importurilor. Ulterior semnarii GATT, intervine o circumstanta neprevazuta care a generat o creste a importuilor, care la randul sau genereaza un pericol real pentru integritatea unei anumite ramuri comerciale din acea tara. Statele pot lua masuri pentru a impiedica aceasta evolutie.In jurisprudenta WTO s-a ajuns la concluzia ca e suficient sa fie vorba de o evolutie neprevazuta.

COMERTUL CU SERVICII nu intra la examenGATS General Agreement on Trande and Services. Consacra dezideratul liberalizarii mondiale a pietei serviciilor si care porneste, in esenta de la principii similare prevazute pentru piata bunurilor, insa cu mecanisme de aplicare diferentiate.Se intalnesc si aici: Principiul natiunii celei mai favorizate, tratamentul national etc. In comertul cu servicii, reusita este minora.De regula, e vorba de servicii accesorii predarii unor bunuri, nu servicii, ca atare.3 aspecte esentiale privind GATS [cuprinde 3 sectiuni]:1. Principiile si regulile generale aplicabile pietei serviciilor.

2. Reguli sectoriale referitoare la domenii specifice serviciilor [transport aerian, comunicatii, circulatia pf etc].

3. Angajamentele specifice. Prin acestea, functioneaza GATS statele membre isi asuma principiile generale si emit o declaratie de liberalizare a serviciilor interne. Declaratia cuprinde angajamente orizontale (asumarea obligatiei de a respecta principii in toate sectoarele) si angajamente sectoriale (statul explica in mod expres cum intentioneaza sa liberalizeze serviciile intr-un anumit sector).

Statele au fost tentate sa faca declaratii minimale si vagi, de teama de a nu fi constanse in viitor. Cam toate angajamentele unilaterale sunt povesti care cuprind declaratii generale care cu greu ar putea fi calificate ca fiind principii concrete.Mai exista si un alt acord: TRIPS Agreement on Trade Related Intelectual Property Rights contestat, dar extrem de util. Are rolul de a constitui cadrul general pentru protectia uniforma a proprietatii intelectuale in cadrul WTO. Practic, acest acord a fost nucleul dur al negocierilor din cadrul rundei Uruguay. Statele neexportatoare de prop. intelectuala nu doreau un asemenea acord [India, Thailanda]. SUA, Japonia, Franta, Anglia erau principalii sustinatori.Interesul economic e imens. De exemplu, productia media / licentele farmaceutice (medicamentele din India 10% din pretul celorlalte). Alt exemplu: ACTA [wiki]. Rolul TRIPS e acela de a supraveghea / respecta / promova cele mai recente creatii ale Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale [WIPO], cu referire speciala la Conventia de la Berna privind protectia creatiilor literare si artistice [1886 cu modif. ulterioare] si Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale.TRIPS cuprinde urm. sectiuni:1. Pincipiile de baza ale protectiei proprietatii intelectuale.2. Mijloacele de protejare si executare a masurilor privind proprietatea intelectuala. [transpuse in legislatia noastra]3. Solutionarea diferendelor.4. Acordurile speciale pana la adoptarea TRIPS. [non-discriminare, regula tratamentului national, regula existentei unui nivel minim garantat de protectie a proprietatii intelectuale statele au obligatia sa adopte un nr. minim de prescriptii legale de natura sa proteje proprietatea intelectuala.]

ORGANIZAREA JUSTIEI IN CADRUL WTO

Documentul fundamental e un memorandum privind solutionarea disputelor dintre state [DSU]. Odata adoptat un raport, se pune problema executarii sale. Se pot ivi incidente, care presupun reluarea procedurii. Exista si o procedura distinca, nascuta in jurisp., care da dreptul particularilor sa acceada la jurisprudenta WTO [sa intervina pe langa state, societati in vederea adoptarii anumitor solutii.]Nu ne cere termenele la examen!!!Faze:1. Faza consularilor si cererilor de consiliere. Daca un stat considera ca alt membru a incalcat principiile fundamentale ale WTO [GATT, GATS, TRIPS], poate solicita consultarea directa cu statul autor. Aceasta faza are un caracter confidential si presupune posibilitatea asistarii statelor de catre serviciul specializat al secretariatului si chiar de catre directorul general. Are un rol special invitatia formala a dir. gen. de a continua negocierile in biroul sau, de unde trebuie sa iasa cu un rezultat. [90% sunt reusite]. Aceasta cerere de conciliere trebuie sa fie notificata si consiliilor si comitetelor din cadrul WTO si poate sa dureze maximum 60 zile. Daca termenul e depasit fara a se ajunge la un acord, procedura continua, iar statul victima poate trece la faza urmatoare.

2. Grupul special [The Panel]. Membrii grupului special sunt desemnati de pe o lista permanenta pusa la dispozitie de secretariat. Are 3 sau 5 experti, in mod exceptional, care pot fi independenti sau nu de aministratiile nationale. Dar, in mod obligatoriu, trebuie sa fie independenti de aministratiile nationale ale partilor in conflict. Rolul acestui grup special este de a se informa si evalua obiectiv situatia creata, evaluare care trebuie sa se concretizeze intr-un raport. Raportul are rolul de a identifica solutiile posibile pentu iesirea din conflict. Raportul scris al grupului special trebuie sa fie emis in termen de 6 luni de la constituirea grupului, termen care poate fi prorogat in mod special la 9 luni. Statul petent poate solicita suspendarea emiterii raportului pe o durata de maximum 12 luni. Odata redactat, raportul trebuie remis OSD [Organismului pentru Solutionarea Disputelor] in vederea solutionarii sale. In cadrul OSD, partile au dreptul si obligatia de a-si exprima pozitia asupra raportului, urmand ca, in termen de 60 zile, raportul sa fie adoptat sau nu. Raportul se considera adoptat prin consens si cu exceptia neatacarii cu apel. Daca e adoptat, se termina procedura. Cand nu exista consens sau e atacat cu apel se trece la faza urmatoare.

3. Procedura in fata organului de apel. Organul de apel este un grup specializat cu caracter permanent, constituit din 7 membri, din care doar cate 3 statueaza asupra unei situati date. Cei 7 membri sunt desemnati de OSD pentru o durata de maximum 4 ani, care poate fi reinnoita o singura data, din radurile unor specialisti absolut independenti de administratiile nationale. In principiu, grupul de apel isi limiteaza competenta la problemele de drept pe care le ridica raportul grupului special, fara a mai verifica starea de fapt. Si aceasta faza e confidentiala, doar raportul grupului de apel devenind public. Intr-un termen de 60-90 zile, corpul de apel trebuie sa emita propriul raport, pe care sa-l predea din nou OSD, in vederea adoptarii sale. OSD are obligatia de a supune adoptarii raportul in termen de 30 zile.

In contextul acestei proceduri exista si doua aspecte care o pot simplifica sau ingreuna.a. Arbitraj arbitrii independenti de WTO si solutia lor va fi obligatorie pentru parti fara alte comentarii si fara alte mijloace de a o ataca (!).

b. Amicus Curiae prietenul Curtii nici un text al WTO nu vorbeste de posiblitatea particularilor de a accede la justitia organizatiei. Tocmai de aceea, intrebarea e daca o asemenea procedura poate fi tolerata sau nu. Concluzia a doua rapoarte este in sensul ca, intr-o anumita masura, procedura poate fi utilizata. In nici un caz amicus curiae nu poate genera o statuare cu privire la drepturile individuale ale unor petenti individuali, insa luarea in calcul a intereselor acestora constituie un aspect principal al informarii pe care instantele WTO trebuie sa o efectueze. In concluzie, se poate interveni in procedurile judiciare pe langa un stat prin depunerea unui memoriu [un fel de interventie accesorie] sau ca intervenientul poate fi un alt membru al WTO.Seminar 01.04.2014OHADA Organizatia Pentru Armonizarea Dreptului Afacerilor in Africa [1993]A reunit tarile africane care au mostenit sistemul comercial francez.In 1995 s-a semnat Acordul OHADA, care se bazeaza pe o tehnica de tip comunitar de interpretare a regulilor uniforme de dr. comercial african. m. S-a stabilit modalitatea de impunereStructura organizatorica:1. Consiliul de Ministri2. Secretariatul Permanent3. Scoala Superioara de Magistratura4. Curte Comuna de Justitie si Arbitraj [instanta & arbitraj]Domenii de activitate:a. Impact in domeniul societatilor b. Domeniul Garantiilorc. Domeniul executarii silite simplificated. Contracte de transport tip cu aplicabilitate in toate tarile membree. ArbitrajOriginalitatea acestei org. trebuie trata in raport de Curtea Comuna de Justitie si Arbitraj, care nu doar prezinta elemnt inovativ [instanta+arbitraj], ci asigura o justitie supra-nationala.Nu e instanta de control, ci are competenta in toate litigiile privind aplicarea legislatiei OHADA.

Curs 07.04.2014Societatile comerciale. Companiile. Subiecti ai DCI.Legea aplicabila societatilor comercialeIn dreptul comparat privat european, se poate retinte existenta a doua conceptii semnificative cu privire la circumscrierea criteriilor de determinare a legii aplicabile societatilor comerciale [lex societatis]. In UK, domiciliul societatii e factorul determinant pentru determinarea legii aplicabile (domiciliul e locul indeplinirii formalitatilor de inregistrare).Teoria incorporarii. Conform acestui criteriu, legea aplicabila societatilor comerciale si nationalitatii acestora este cea a locului de indeplinire a formalitatilor de inregistrare sau constituire a acestei persoane juridice. De regula, aplicarea incorporarii trimite in mod natural la legea sediului statutar, fiind de presupus ca acesta este si locul inmatricularii si cel al indeplinirii formalitatilor de infiintare. Cu toate acestea, posibila discrepanta intre un sediu statutar si unul real, adica un posibil sediu fictiv si unul autentic este neglijata aproape in totalitate in aceasta teorie. Criteriul incorporari este aplicabil atat determinarii nationalitatii societatilor interne, cat si recunoasterii societatilor straine.Avantajul acestei solutii este ca asigura respectarea vointei partilor, permitandu-le acestora sa aleaga legea societatii pe care urmeaza sa o infiinteze. Pe de alta parte, acest criteriu este sigur si stabil. Acest sistem prezinta dezavantajul major in privinta tolerarii sau chiar incurajarii fraudelor, fraude ce pot fi observate mai ales la nivel fiscal si care vizeaza tara in care societatea isi desfasoara activitatea reala / principala, fiind incorporata intr-un stat cu o legislatie mai favorabila. Totusi, nu genereaza o prezumtie de frauda.Acest sistem este specific dreptului anglo-american, dar se regaseste si in tari ca Olanda, Elvetia & Italia [partial].In opozitie cu acest sistem, regasim criteriul sediului real. Acest sistem presupune exigente suplimentare fata de criteriul incorporarii. Principala exigenta e aceea ca sediul social sa fie serios si real, adica sa constituie centrul real de directie a activitatii societatii si sa nu fi fost ales de fondatori intr-o maniera fictiva. Pentru a determina regulile de baza dupa care functioneaza acest criteriu, este utila analiza jurisprudentei in materie, prezenta in principal in Franta si Germania. In dr. francez exista un text care se ref. expres: 1837 C. Civ. fr., care prevede ca orice societate comerciala al carei sediu este situat pe teritoriul francez (si fostele colonii), este supusa dispozitiilor legii franceze. Textul mai prevede ca tertii, prin exceptie, se pot prevala de sediul statutar, dar acestora nu le este opozabil din partea societatii, daca sediul real este situat intr-un alt loc. Hotarari relevante: Bank Otoman C. Ap. Paris confruntata cu determinarea legii aplicabile unei societati bancare inregistrata dupa dr. turc, insa gestionata din Anglia, a desemnat ca lege aplicabila legea engleza, ca fiind legea sediului real al societatii. [aceeasi solutie din 1870, in dr. german]Curtea de Casatie franceza 1990 hotarare cu rolul de a sintetiza aspectele generate de recunoasterea unei companii straine. Curtea a spus:a. centrul de directie si de exploatare comerciala sau locul deciziilor juridice, financiare, administrative si tehnice trebuie considerat sediul real al societatii, in raport cu care toate celelalte sedii trebuie considerate secundare, in pofida caracterului lor statutar sau nu. [dr. german spune ca va fi considerat esential locul unde se desfasoara o activitata care e indispensabila - nu rezolva nimic]b. sediul statu