3
DE DEMULT... de Octavian Goga Poezia de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea nu poate fi încadrată într-un curent literar, nu se subordoneaza unei singure formule estetice, ci reflectă o serie de prelungiri ale romantismului şi clasicismului. Octavian Goga este un poet important al acestei perioade, ilustrând în operele sale cel mai bine tendinţele epocii. Astfel, poezia mesianică şi profetică a lui Goga, în care jalea metafizică, plânsul şi lacrima sunt simboluri ale colectivităţii asuprite, este de factură romantică. Perioada în care debutează Octavian Goga se remarcă prin promovarea unor orientări literare, sămănatorismul şi poporanismul, care pledează pentru tematica rurală, dar confundă etnicul cu esteticul. Poezia De demult..., de Octavian Goga face parte din volumul Ne cheamă pământul (1909) şi caracterizează universul liricii lui, care depăşeşte prin autenticitate estetică, prin simplitate şi prin apropierea de simbolism, impasul poeziei vremii. Poezia este o elegie caracterizată prin mesianism romantic, prin tonalitatea tristă a imaginii satului stăpânit de jale, prin suferinţele unei colectivităţi asuprite şi prin sentimentul înstrăinării. Se apropie de clasicism prin valoarea morală a portretului preotului, prin stilul epistolar şi prin abordarea formulei lirismului obiectiv. Discursul liric construit la persoana a treia sugerează absenţa intimităţii şi tendinţa de generalizare proprieclasicismului. Eul liric are capacitatea de disimulare, vorbind în numele unei colectivităţi. Fluenţa şi armonia discursului valorifică ritmul inconfundabil al doinei şi al baladei populare. În opera sa, Octavian Goga a intenţionat să construiască o monografie lirică a satului transilvănean, în care să vorbească în numele colectivităţii (lirismul obiectiv). Tema poeziei este naţională şi socială: imaginea satului stăpânit de jale, nefericirea tragică a unei comunităţi exprimată într-o scrisoare.

de demult

Embed Size (px)

DESCRIPTION

njbhhj

Citation preview

DE DEMULT... de Octavian Goga

Poezia de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea nu poate fi ncadrat ntr-un curent literar, nu se subordoneaza unei singure formule estetice, ci reflect o serie deprelungiri ale romantismului i clasicismului. Octavian Goga este un poet important al acestei perioade, ilustrnd n operele sale cel mai bine tendinele epocii. Astfel, poezia mesianic i profetic a lui Goga, n care jalea metafizic, plnsul i lacrima sunt simboluri ale colectivitii asuprite, este de factur romantic.Perioada n care debuteaz Octavian Goga se remarc prin promovarea unor orientri literare,smnatorismul i poporanismul,care pledeaz pentru tematica rural, dar confund etnicul cu esteticul.PoeziaDe demult..., de Octavian Goga face parte din volumulNe cheam pmntul(1909) i caracterizeaz universul liricii lui, care depete prin autenticitate estetic, prin simplitatei prin apropierea de simbolism, impasul poeziei vremii.Poezia este oelegiecaracterizat prin mesianism romantic, prin tonalitatea trist a imaginii satului stpnit de jale, prin suferinele unei colectiviti asuprite i prin sentimentul nstrinrii. Se apropie de clasicism prin valoarea moral a portretului preotului, prin stilul epistolar i prin abordarea formulei lirismului obiectiv.Discursul liricconstruit lapersoana a treiasugereaz absena intimitii i tendina degeneralizareproprieclasicismului. Eul liric are capacitatea de disimulare, vorbind n numele unei colectiviti. Fluena i armonia discursului valorific ritmul inconfundabil al doinei i al baladei populare.n opera sa, Octavian Goga a intenionat s construiasc omonografie liric a satului transilvnean, n care s vorbeasc n numele colectivitii (lirismul obiectiv).Temapoeziei estenaionalisocial: imaginea satului stpnit de jale, nefericirea tragic a unei comuniti exprimat ntr-o scrisoare.Motivul centralal textului este acela al scrisorii, care reprezint n text forma de revolt a oamenilor i menioneaz rolul asumat de preot ca exponent al contiinei satului. Motivele precum noaptea, clopotul i strunga (Tot mai rar s-aud n noapte clopotele de la strung ) compun un cadru nocturn specific romantismului.Titlulpoeziei este format printr-o construcie adverbial care sugereaz evocarea, rememorarea unor fapte i a unor personaliti.Versul incipitTot mai rar se aud n noapte clopotele de la strung...are rolul de a institui o atmosfer de tain, ntrit de regimul nocturn al imaginii poetice. Att titlul, ct i incipitul, fac parte din recuzita romantic.Simetriatextului poetic se realizeaz prin echilibrul compoziional, prin amestecul de sobrietate i patetism exprimat, prin respectarea formulelor stilului epistolar.Relaiile de opoziientre noapte i zi (Tot mai rar s-aud in noapte...iLa fereastr-s zori de ziu i ptrund ncet n cas) sau condiia ranului n prezent i n trecut( De pe cnd n ara asta numai noi eram stpnii) se regsesc n cea de-a doua secven poetic.Elementele de recurenn poezie sunt tristeea i revolta.Textul este organizat npatru secvene, n care liricul se mbin cu narativul prin relatarea unor evenimente aflate ntr-un raport de succesiune temporal.Prima secven(versurile 1-4) amintete, prin subtem i prin portretul moral al preotului, de clasicismul romnesc, n cadrul cruia a fost valorificat gndirea cretin familiar poetului de la Rinari. Preotul satului, care scrie plngerea n numele colectivitii, este un factor de mobilizare a contiinelor i un depozitar al ndejdilor.Secvena a doua(versurile 5-20) valorific stilul epistolar, tot de factur clasicist. Forma de introducere (Luminate mprate) i cea de ncheiere (Punem degetul pe cruce i-ntrim i noi scrisoarea) amintete de rigoarea formal impus de curentulclasicist.Secvena a treia(versurile 21-24) este o prelungire a celei de-a doua secvene, fa de care aduce elemente de opoziie.Imaginarul nocturni ia locul celui diurn. VersulO ndejde lumineaz feele nemngiateeste construit pe vecheaconcepie romantic a credinei n izbvire.Finalul poeziei,secvena a patra, conine ultimul episod din ceremonialul trimiterii mesajului la mprat: mesagerul pune rvaul n sn, srut mna preotului, apoi strnge mna juzilor, cu toii avnd n ochi lacrimi de adnc durere i, totodat, de speran pentru redobndirea demnitii i a fiinei naionale.Poezia are34 de versuri, organizate n17 distihuri. Versurile, cu sonoriti folclorice, sunt construite nmetru de 16 silabe, curima mperecheatiritm iambic, specific tonului elegiac al textului.ElegiaDe demulta lui Octavian Goga ilustreaz trsturile clasicismului i ale romantismului.Neoromanticaprin caracterul evocator, mesianic i profetic, prin profunzimea i autenticitatea tririlor, prin componenta patriotic, prin tonul elegiac, prin cultivarea imaginii poetului, ea rmne, ns,clasicprin viziunea moral i monografic a satului transilvnean, prin retorismul bazat pe exclamaii i gradaie i prin armonia discursului cu inflexiuni folclorice.