I

ELENA COMSULEA

VALENTINA SERBANSABINATEIUS

ffiffiM*wmffitrDE EXPRESII$I LOCUTIIJNI

Edilie revizuti 5i actualizati

ooulcz"

=-"ffiJ

$TIINTA

prin ilustrSrile cu citate din scriitori sau din folclor, pe care le-am dat ori de

cdte ori arn crezltrt de cuviinfd. Am preluat citate existente 1n DiclionarulI limbii romdne al Academiei Rom6ne, atdt seria nou6, c6t qi cea veche, gi in

Diclionarul limbii romdne literare contemporane, dupd care am indicat inparantezd numele scriitorilor sau abrevierea Pop. (= popular), cdnd izvorula fost o culegere de,poezii popul#e. Dacb au lipsit astfel de exemple dindic{ionarele amintite gi am considerat necesat am creat noi texte scutrte,

care nu poartd nicio indicafle de autor in parantezd.

Expresiile gi loculiunile sunt valorsase nu nufnai prin expresivitatea pe

care o imprimd vorbirii, frcdnd-o maivaiatd,mai plastici, mai atractivd, cigi prin faptul cd in unele dintre ele s-au conseryat qi s-au transmis astfel pdndla noi o serie de cuvinte pe care acum le gdsim doar in acele construclii.Luate separat, ele mr mai semnificd nimic pentru vorbitorul de,astSzi. Deexemplu: BARzoI, BUzAU,CALIMERA, CHEREM, FOFARLTCA,HAC, LELA,lAnAffA. Cuvintele-titlu de acest fel poartd indica{ia inexpresii, pusl intre paranteze.

Autorii

de la '6A" (pinn) h "Z' = de la inceput pdnd la sfiirqit; de la alfala omega. I

ABRA.$, -A adj. "(despre cai) ndr6vag; (despre oameni) rdu, violent; (despre acfiu-nile omului) nereugit, neizbutit"a iegi abrag : a nu izbuti, a eSra. S-au gudurat pe ldngd romdni, doar i-a tnSela,

dupd obicei, dar, ieSind abraq, a luat in sfarSit calea lungd Si sucitd a giudecdlii.(Alecsandri) 2

ABSTRACTIEa face abstracfie: a nu lua in consideralie, a 16sa la o parte, a ignora. 3

ABSURDprin absurd : admildnd un ralionament fals. 4

ACa avea (sau a gisi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace potrivite pentru ainfrdna sau a pedepsi pe cineva. 5

a cilca (sau a umbla) ca pd ace: a merge incet, cu grijn, Eovdind. 6

a cluta acul in carul cu fin : a ciuta ceva greu sau imposibil de gdsit. 7

aga (sau acum) mai vii de acasi, se spune cuiva cdnd revine asupra unei erori,adoptdnd o atitudine mai conciliant5, mai realistd, sau cuiva care incepe sd vor-beasc4 pe inleles, clar. Ei, aSa mai vii de-acasd. Bravos! Zi-i nainte! (Caragiale) 8

ACATIST s. n. "imn qi slujbd bisericeascl ortodoxd in cinstea Fecioarei Maria sau

a altor sfin1i"a da acatiste (sau un acatist) = a cere preohrlui sd se roage Sfintei Fecioare

pentru'cineva sau ceva. 9

ACCENTa prlne accentul pe ceva = a-i da o aten{ie deosebitd; a scoate in evidenfa. l0

ACHIZITIEa face o'achizifie : a procura, in condilii avantajoase, un lucru rar, Ae ine1. t t

ACOLOce am eu (ai tu etc.) de-acolo? : ce md (te etc.) privegte? ce avantaj am din aceasta?

Las' sd md cheme cam m-a chema; ce ai dumneata de-acolo? (Creangd) l2ce faci acolo? = cu ce te ocupi in momentul de fa!d? l3

fugi de-acolo!, se zice cdnd cineva nu crede ceea ce i se spune. 14pAnI acolo... : pdni la situalia (care depdqegte limita). l5

I ACOPERIa acoperi terenul : ( despre sportivi) a fi activ permanent pe terenul de joc (pestetot unde este nevoie). 16

ACOPERJREa avea acoperire : a nu putea fi invinuit penlru o acliune sdvdrgitd conform uneiindica{ii sau dispozilii. 17

ACORI)a fi (sau a cidea) de acord : a se invoi la ceva, a aproba ceva. I g

de acord! : bine! ne-am infeles! aga si fie! l9de comun acord : in perfectd infelegere. 20

ACRIa i se acri (cu sau de ceva) : a se plictisi, a se sdrura (de...) Li se acrise totumbldnd incoace gi incolo prin padure. (lspirescu) 2l

ACRUa-i fi acru sufletul de... : a fi plictisit, slhil de...22

ACTa lua act de ceva : a afTa sau a fi informat despre ceva.23

ACTIva avea ceva la activul sdu : a fi autorul unei acliuni nepermise, nelegale, grave.24

ACTUALITATEde actualitate : care se pehece in clipa de fa!d, care corespunde prezentului; careeste de mare interes.24a

ACUMacu-i acu : a sosit clipa hotirdtoare. Ei, cdlin, acu-i acu/ ca sd4i inceici noro-czl. (Eminescu) 25

ADAMde c6nd cu mo$ Adam : de foarte multd vreme. 26

ADAPOSTa pune ceva la adipost (de,..): a feri ceva de un neajuns, de o amenin{are. satulFloresti, imprdEtiat ca toate satele de munte, se ascuidea intre coline, pus parcdla addpost de vremuri grele. (Brdescu) 27

ADANC(a ajunge, a trii etc.) pini la addnci brtranefe: (a trdi) p6ni la o vdrstd inain-tatd,.28din adincul sufletului (sau al inimii, al fiin{ei) : foarte mult, din tot sufletul.$i-1i mullumesc... din addncul sufletului pentru bundtatea ce ai. (rspirescu) 29

ADICAfa (o) adicl : a) la drept vorbind, de fapt, in realitate. Eu am ambiy, domnule,cdnd e vorba la o adicd de onoarea mea defamilist. (caragiale);b) in momentul

hotdrdtor, la nevoie. Na-!i-o bund, zise Trdsnea, cdnd la dicd (:adicd), nu-i nimi-cd. (Creangit) 30

ADIOa-pi lua adio de la ceva : a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna. 3 I

ADRESAa greqi adresa = a avea o pdrere gregiti despre cineva sau ceva, a se ingela asupracuiva sau a ceva.32a spune ceva Ia adresa cuiva = a spune ceva cu privire la cineva. 33

ADUCEa aduce vorba despre... = a pomeni despre..., a indrepta discufia spre... 34a o aduce bine (din condei) : a-gi potrivi vorbele cu dibdcie, a fi diplomat in

AERa avea aerul c8... : a da impresia cd... Are aerul cd nu obseryd nimic din jur. 36a fi (sau a rlmAne) in aer : a se afla intr-o sirualie criticd, a nu avea niciunsprijin, nicio perspectivd. 37a lua aer: a iegi la plimbare, a se plimba. 38a-gi da iere: a lua o atitudine de superioritate, a se ingdmfa, a se fhli. 39in aer liber sau la aer: intr-un loc neacoperit, afar6,.40

AFARAa da afari: a) a exclude, a elimina. Din lucrarea scrisd am dat afard un pasaj;b) a concedia dintr-un post. Pe tatdl lui l-au dat afard de la intreprindere. 4ldin cale-afari : peste mdsurd, neobignuit de... incd n-am vdzut asafemeie, sdpldngd de toate; era miloasd din cale-afard. (Creangd) 42

AIIRMATIVin caz afirmativ: daci se va intdmpla aga. 43

AFLAa se afla in treab[ : a interveni intr-o discu{ie sau intr-o acfiune, fdrd sd fienecesar gi ftri sE aduci vreo contribufie. 44

AGHIOS s. n. "cAntare din liturghie, cdntatd, de obicei, monoton"a trage (la) aghioase = a) a canta monoton gi tdregenat. De veselie, trase nisteaghioase c-un glas tdrdt, de amuli gdldgia Sezdtoarei. (Delawancea); b) a sfordi,adormi. Dormi, ce-li pasd! Tutun ai tras destul, acum te-ai pus sd tragi la aghioase!(Caragiale) 45

AICIaici i-aici sau aci-i aci = acum e momenful hotlrAtor; acu-i acu. ASteptdnd rezul-tatul, imi spuneam: aici i-aici.46a se duce pe-aici incolo : a pleca IEra ca allii sd gtie incotro s-a dus. 46a(a fi) cAt pe-a6i = (a fi) aproape sd..., gata-gata sd... Era cat pe-aci sd cadd. darI-am {inut. 47pini aici! : destul! ajunge! 48pe-aici {i-e drumull, se spune celui pe care vrei s5-l determini si plece sau desprecel care tocmai a plecat (pe furil). 49

12

I

AIUREAa vorbi aiurea (sauintr-aiurea): a vorbi fbrd sens qi Idri rost. 50

AJUNGEa ajunge bine : a dobdndi succese, a reugi, a prospera. 5 Ia ajunge riu = a decddea.52a-l ajunge pe cineva mintea (sau capul) : a ppteajudeca, a pricepe, a qti ce s6 faciinh-o anumit[ imprejtvarc. Acu nu md mai ajunge capu ce-i de/dcut. (Sadoveanu) 53

AJLINSde ajuns : destul, suficient. 54de ajuns qi de rimas : din plin, din belgug. 55

AJUTAaJ ajuta pe cineva puterea (sau capul, mintea etc.) : a avea capacitatea fizicl.sau intelectuali de a face un anumit lucru. Sd-mi dea ajutor la trebi, dupd cdt ilajutd puterea. (Creangi) 56(mai) de Doamne-ajuti: cu care te mulfumegti in lipsb de ceva mai bun, mai deseam6. N-apucase calul sd se depdrteze o bucatd mai de Doamne-aiutd, cd iatdzmeoaica iard ii ajunge. (Ispirescu) 57

ALA-BALAinterj.ce mai ala-bala? : ce se mai intdmpld? ce mai e nou? Se dusese... sd vazd ce maiala-bala pe lafldcdii ce stau la pdndd (Ispirescu) 58

ALATURIa fi alituri de cineva: a fi solidar cu cineva. 59a nimeri (sau a fi, a merge, a cilca) aliturea cu drumul = a gregi in comportare,in pireri etc., a se abate de la calea dreapt6, a fi necinstit. 60

ALBa duce zile albe (cu cineva) : a trdi linigtit, in bund inlelegere cu cineva. Tbt zilealbe duc? (Delavrancea) 6la-i iegi cuiva peri albi : a imbitrdni din cauza necazurilor, a greutd{ilor, a supird-ilon Mi-o ieSit peri albi de cdnd amfatd mare. (Alecsandri) 62a-i scoate cuiva peri albi = a-i face multe neajunsuri, supdrdri, aJ sdcdi, imbatra-nindu-I. Duceli-vd de pe capul meu cd mi-aSi scos peri albi de cdnd ali venit.(Creangd) 63a minca o paine albd = a-$i cdgtiga ugor existenfa, a o duce bine. 64a ridica (sau a scoate) steag alb : a se preda, a cere pace. 65a se face ziui albi : a se lumina complet; a fi plind zi. Fdcdndu-se ziud albd,vulpea iese la marginea drumului. (Creangn) 66a semna in alb : a-i acorda cuiva incredere deplin6. 67ba e albl, ba e neagri, se spune la adresa celui care se contrazice. 68cusut cu alI albi = care se vede ci este fals, mincinos. Acest "unde eSti? " prea e

cusut cu ald albd. (Delavrancea) 69nici albi, nici neagri = nici aga, nici aga, nicicum; fbrd multd vorbd. 70noapte albl : noapte petrecuti IEr[ somn. 7l

ALBASTRUcu (sau de) sAnge albastru = de neam mare, de familie nobil6. Puscdriasulfru-mos din Cotroceni Si revoluyionarul cu sdnge... albastru se imbrdtrisaserd Si pldn-geau. (G.M. Zanlfirescu) 72e cam albastru : e cam rdu, cam neplicut, situalia e cam dificild. 73

ALEGEalege pdni culege = alege mult, pdnd ce i-o iau alJii inainte, riminAndu-i partea ceamai proastd. Eu gdndesc cd tot om alege, om alege, pdn-om culege. (Creangd) 74

ALEGEREla alegere = dupd cum vrea fiecare. 75

ALESpe alese = dupi plac, la alegere. T6

ALFAa fi alfa gi omega (alfa 9i omega, numele primei 9i, respectiv, ultimei litere a

alfabetului grecesc) = a fi inceputul 9i sffirqitul, a fi cel mai important, mai deseami, mai mare.77de la alfa la omega : de la inceput pdn[ la sfergit. 78

ALTalte cele : alte lucruri, altceva. De alte cele-n lume / N-aveai weme sd intrebi.(Eminescu) 79

ALTULalta acum!, expresie prin care se exprimi dezaprobarea fa{6 de o propunere saude o veste neagteptatd. 80nu de alta: nu din alt motiv. 81

AMAII s. n. (in expresii)a Ii (sau a ajunge) la aman: a fi sau a ajunge intr-o situalie dificild, intr-o incurcd-turd; a fi la strdmtoare..Filosof de-aSfi - simsirea-mi ar/i vecinic la aman! (Emi-nescu) (Cuvdntul era folosit de turci, mai ales cdnd implorau sd li se crule viala,fiind invingi in bdtnlii.) 82

a llsa pe cineva la aman : aJ pdrisi tocrnai cdnd are nevoie de ajutor. 83

AMARa-i face cuiva zile amare : a-i face nepldceri, necazuri. 84a-gi inghili amarul = a suferi in ticere. 85

a-qi m0nca amarul impreuni cu cineva : a duce un trai greu impreund cu cine-va. Ei se hotdrdrd ca sd nu se despartd Si sd rdmdie sd-Si mdndnce amarul tmpre-azd. (Ispirescu) 86pAine amari = mrjloace de existenli cdgtigate cu multe trudd;viald grea.87

AMBITIEa pune pe cineva (sau a se pune) la ambi{ie = a (se) ambiliona. 88

AMIAZArtua-namiazamare=inplind zi.Hai, scoald... eziua-n amiazamare. (Emtnescu)89

13

14

I

AMINTE adv. (in expresii)a-i fi cuiva aminte de ceva : a dori sd faci ceva, a avea chef de ceva. Dupd ce adormit bine, acum i-i aminte de o plimbare.90a lua aminte : a tine seam[ de ceva, a nu trece cu vederea. Stdpdna mea, iaaminte cd cdntdrile-s cuvinte intre inimi despdrlite. (Conachi) 91

a(-gi) aduce aminte: a-i reveni (sau,a face si-i revinl cuiva) ceva in minte, a(-gi)aminti. Ea trebui de el in somn /Aminte sd-Si aducd. (Eminescu) 92

ANan de (sau cu) an = in fiecare an, mereu. An cu an impdralia tot mai largd sespore;te. (Eminescu) 93cu anii : ani mulli, weme indelungatd. Ei nu se mai vdd cu anii. 94fa anul: in anulviitor. Dacd la toamnd tot nu s-o putea, atunci la anul pe vremeaasta, Si tot trebuie sd se termine odatd. (Dmitriu) 95

ANAa trimite pe cineva de la Ana Ia Caiafa : a trimite pe cineva de la unul la altul,fErd a-i rezolva problemele. (Ana 9i Caiafa au fost preofi, judec[tori ewei; Ana l-atrimis pe Hristos la Caiafa si-l judece, iar acesta l-a trimis la Pilat.) 96

ANANGHIE s. f. (in expresii), cuvAnt imprumutat din ngr. anfnki "nevoie"a fi (sau a se afla) la (mare) ananghie: a fi intr-o situalie grea, incurcatd. ESti laananghie, Ahile... Eu am un plan care te poate scdpa. (Barf) 97

ANCORAa arunca ancora : a ancora o navA; a se opri. 97aa ridica ancora : a) a pregiti o nav[ de plecare, ridicdnd ancora care fine naval6ngd !5rm; b) se spune cdnd cineva dd semnalul de plecare dintr-un loc. 98

ANSAMBLUin ansamblu = in general, in linii mari. in ansamblu, cartea este bine scrisd.99

ANTREPRIZAa da (sau a lua) in antreprizi = a da cuiva, intreprindere, antreprenor, (sau a luade cdtre cineva) o lucrare spre a fi condusd gi executat[. 99a

APARENTAa salva aparenfele : a reu$i si dea unei situalii, unui fapt etc. o infrligare care sdascundd fafa neplicutd a lucrurilor, a face sd se creadd cd ceea ce pare este adevdrat.Erau certali, dar tn societate salvau aparen;ele, vorbindu-Si cu amabilitate. 100in aparenfi : judecdnd dupa cum pare a fi ceva. I 0 I

APAR]TIEa-qi face aparilia = a aperca. 102

APAa biga pe cineva la apd : a-i face un mare necaz, o mare nepldcere. I 03a cira api la fdntinl (sau la puf = aface un lucru inutit. 104afito{io api (gi un pipint):afi lafel, afi de o seamd. imi place egalitatea...Cer sd fim toli o apd. (Ghica) 105a-i da cuiva api la moari: a face ca cineva sd aibi noi motive pentru a continuase sustind sau sI faci un lucru, a-l stimula. 1 06

J-

a-i lisa gura api = a dori mult ceva (mai ales o m6ncare). 107a-i lua (sau a-i tdia) cuiva apa de la moari = a-l priva de anumite avantaje decare se bucura, a-i crea greutdfi in a continua ceva. 108

a-i veni cuiva apa la moari: a se schimba imprejurdrile in favoarea sa, a incepesd-i meargd bine. ii venise acum Si lui Ddnild apa la moard. (Creangi) 109a-l ldsa pe cineva in apele lui : a nu-l deranja, a-l ldsa in pace. Orice mdngdierea mea era de prisos. L-am ldsat in apele lui. (Sadoveanu) I l0a-l imblta pe cineva cu api rece : a-l incdnta cu figiduieli degarte, a-l amdgi. 1l Ia nu avea (nici) dupd ce bea api : a nu avea ce manca, a fi foarte sdrac. I 12

a nu fi in apele lui sau a nu fi in toate apele : a fi abetut, indispus. Iorgule, ...aiceva care-mi tdinuieSti... Nu eSti in apele dumitale. (Alecsandri) 113apl de ploaie, se spune despre ceva fEri valoare, lipsit de confinut, de temei, deseriozitate. Ordinul dat de dumneavoastrd e apd de ploaie. (Camil Petrescu) 114a gti (sau a vedea) in ce ape se scaldi cineva: a cunoa$te g6ndurile sau dispozi-qia cuiva. I l5ca pe api sau ca apa : (in legdturn cu"a Sti", "a vorbi", "a spune") curgdtor,fluent; pe dinafard, pe de rost. 116

trebuie si mai treaci (sau si curgl) (multn) api pe gArli (sau pe vale): se vascurge sau va trebui sd se scurge mult timp. Trebuie sd mai treacd multd apd peMoldova, pdnd ce-i invdla tu atdtea. (Sadoveanu) ll7

APELa face apel la cineva : a solicita ajutorul c:uiva. A trebuit sdfacd apel qi la bdrba-tal ei. (Rebreanu) I 1 8

APLECAa i se apleca : a cdpdl'a o indigestie; a i se face grea!6,. Erafoarte grelos: te miridin ce i se apleca. (Caragiale) I l9

APLICAa aplica cuiva o coreclie: aJ pedepsi cu b6taia. 119a

.{POtde joi p6ni mai (de-) apoi : mereu, la nesfhrgit; fbri termen frx. Amdna din zi inzi Si dejoi pdnd mai de-apoi- (Creangi) 120

APOSTOLTCE$TEa se plimba apostoliceqte : a merge pe jos, cu piciorul (ca apostolii). De doudceasuri de cdnd ne plimbdm apostoliceSte prin dealuri Si prin vdi, nu ne hrdnisemdecdt cu priveliEti poetice. (Alecsandri) 121

APROAPEaproape de mintea omului = ugor de infeles. 122

APROPIAa nu te putea apropia de ceva = a nu reugi sd ob1ii, sd cumperi ceva (din cauzaprelului ridicat). 123

a nu te putea apropia de cineva: a nu reugi sd vorbegti, sb te in{elegi cu cineva(din cauza situaliei sau a caracterului s6u). 124