DE PRINTUI....fcirc't rusine, capettuiti ea uci tescherea de nepedepsire. Intr'adevär, multumitä acestel nepedepsiri, el ail putut sträbate, cu tot strigAtul pu-blic, un ocean de

CULEGERE

POLITICA RELIGIUNE

DUEL

DE PRINTUI.

GHEORGHIE BIBESCU

BUCURESCITIPOGRAFIA CURTI! REGALE, PROPRIETARI, F. GOBL FIT

12, PASSAGIUL ROMAN 12.

1888.

- _

,".

,

CLLEGERE

POLITICA-RELIGIUNEDUEL

De acelal autor :

Campania din 1870 : Belfort, Reims, Sedan, al 7-ea corp dinarmatA de la Rhin (in frantuzeste), 1 frumos volum in-8° in-sotit de trei hirtT. Paris, E. Plon, Nourrit i C-ie, editori,str. Garanciere, 10.

Istoria unei fruntarii, Ronanza pe malul drept al Duntirzi,(in frantuzeste) Un frumos volum insolit de doug hartLParis, E. Plon, Nourrit C-nie editort, str. Garanciere, 10.

Istoria unel fruntarii, editiune romfinescii, la tote :

5 fr.

Tn Mexic, in 1862, Luptele ci retragerea celor fise mzi, unfiumos volum in-8" ilustrat cu 23 desemne ale lui P. Tazet4 hOrT. Paris, E. Pion, Nourrit et C-nie, editorT, str. Garan-ciere, 10. Opera incununata de Academia francezei(Premiul Bor-dzn)

Bueureli. Typ. CurciT Regale P. Gobl FiT, Passagiul Rom'an

i

librAriile

Ia.

CULEGERE

POLITICA RELIGIUNE

DUEL

DE PRINTUL

GHEORGHIE BIBESCIJ

BUCURESCITIPOGRAFA CURTI! REGALE, PROPRIETARt, F. GOBL FIII

12, PASSAGIIIL ROMAN 12.

Isss.

_Trakavrn/ auelka 3'1e*oe, d'2;r44gakVelD 4 14.4.1 doe.ca d/

Vioi-r4k; a-Anj4.2-/-A&

;,

,X eov,./v7~077Ased 4,e-t4f iGnraf see.)242,/44e-

?4 OW/ GA/ oVa/A4a4ez-7.9 pee ~-149 0t'.7,0>zifre

esrMvize Arc.,

#07 1-1,--e7"sze 12.41/ z1-7,Ze /1071177aii9 d" d "7;4977.

Z.2-1449 /tail pag;7149 4e/c.c.s-OA/ eet-r-e Ibr.cA 077 Pre

91e14 14;Ze ,744,6 e Le4Le /1,,r-Ofer

f"aa/e; /1,4rai./.210/02;

4 if,10-;is 41;7,4.1 'pi .77/ cor Atie ,Le/Y7, //,'7

aor c.1 /9' rf Xrid

f"tous peoue <-1 ne"er lter-1/ "Al ie fre-A

e4.1,111-4 4;2, roz477;e4f .02(

tL /40;ey;e /ends-~,v/A4

0414/t/ 4

Afilir,-.1 ,3ZW=4r ''40.0e-7,..-m-pfe,/-

Woce,_

dee-ea-

444/44d s:A7 eOrY&V fire/4 Wei//eaW

eee.o.e4- ,44HA",-

/34.1/4.74a7

G-e

.

4.44f esiy, per)

2

'Me

0107:9-1We-Y-Ite/rnessi-/

, fieg," oroy-EA-I efi

2044-

i2 0

ate/pr. e -1/1-- de

4( .e.e4t0e. 4

FIULUI MEC].

GHEORGHE VALENTIN

«Neamurile viitOre, dragul mefl copil, ju-deci pe om dupd scrierile, dupa faptele luf ;ele 11 invinuesc sai il lauda, dupe curn, in brasdace a tras el printre pedici1e vieçei, va fi produsnumai neghina, sati va fi facut sà creascal unseceris sanatos.

Scrierile insa si faptele parintilor fiind ave-rea familiei, o mostenire tot-d'a- una insemnatdpentru copif, cred ca., de este onorabila acestamostenire, cel care o lasa dupe densii ail dedatorie sà predee mostenitorilor orl-ce scriere,ori-ce document ce ar putea sa fie luat demartor la anume timp saü ceas.

'Tata ce simtimint m'a indemnat sa con-sacru acesta culegere.

AI sa vezi intr'ensa ades readuse vorbele de

'ci

II PIIEFATA

Religie, de Ostire, de Onoare si de Patrie,armoniOs a. chntare ce se sue din inima pe buze,si a caror reintOrcere tot-d'a-Una face sa nebata inima.

De le reamintesc adesea, e cd Religiunea,--acestd mare mangaletOre a vietei, a fostneamului nostru de cea mai folositOre, de ceamai puternica ajutorintd in luptele lui in contranavalitorilor barbari, al cAror nomol asa dedes a coplesit pamentul românesc ; e ca osti-rea este meterezul ce cata mai anteiti sa.-1

dobOre ori cine ar vrea sa lovesca.' Romaniain piept; e cà este dinsa sirnbolul voinicier sial gloriei; e c5. OnOrea este sufletul ostirei, càeste prinsa' in inima el ca un diamant in aurcurat, si cã a el flacara trece neperitóre dinneam in neam; e ca. Patria, centru, ce traeste,al institutiunilor nOstre, si care ne cere ori-cejertfal, ori-ce abnegare, este pa.mentul plarnaditcu sangele strarnosilor nostri.

Cu chipul ei intipArit in fundul inimei, lup-tat-am eti pe campurile de batalie in care m'acalauzit steaua mea cea buna ; privind cu ochiiale ei dureri, lup tat-am in contra dusmanilor ei.

Vei face ca mine, copilul mei) De ti seiveste in drum calomnia, o vei nimici prin con-deiii, sail o vel pedepsi prin spadà, dar, nu te

PREFATA ItI

ye! lása sa." fii sguduit i 'ti ye! urma calea innainte.

De ye! fi intrebat care sunt zeif in al cdrornume te lupti, catã sã poti r'espunde : «Dato-ria mea. drepul meg, ono'rea.»

44- irkervai ear .feci-A elomin:./envio; <6,pisreis,,.;

A3-1 ea. 4rer-zi- arprilq sliecteke 4 Gee:n

en,de-Akir;

ee",4 74 lem 14;04.) 444 97Pwraiitze-161-A,Pror 4794"

(1:77/4, 4c-erA ig,ingnier fxel-PW

41 .744,7, 4 -it A,91;71,4~ 2,4f, &--721tnio- 4 0-144,-D orad

&As/01,n 0,014a, 4 fv-rnici 144.1:,, deyele-

Cen."7-4 44-4'a-m0464, eee-n7 doe'ealeice *1-in, lee;

604 do.,"; Arly. c4lit Ofis; es4,4fri stnie

ieka 444, Xgnase: A"n eopsc.4-0-"u"114-,

111~Z,11,044 CiGs7

,"wow,' iu7 f ??iy_ za

;2;

eAtiaZz,rqe-. - 111;3''' 1-;"

Ytl, n4., 4.; 41-,, 4-1.0);

14 /h01 eis #11. eflif/l9T /7.

r2-,?;; 4 irknsa 4A4/4-1.4/4

1-4; A.,4-9,a-

oecf4n-

Zr

4 xis ri

et,7",-Auder Ar-Ifel-fej7 cool frori4-sol

4171,44% anid016%.-N. 447,40

/a fP. i'"Pfi e a

da."4-

ella.-a ainl.G.

"nivtr, Ase.i:44.4) 44472r de..4

Ge, fka-,terroz72."4.=

#14444..i.4 010s;

/14t.e'

4,7 re- Analpitalrif

';; (-4 e-f-'

14227; grin.

424.170,74.r(e,:2:7*.

4,

/204, Ae-elyza4z-114

.7,44,0

°

of

PARTEA ANTEIA

POLITICA

SCRISOREA ANTEIA

REFORMA

REFORMA

Bucuresti 241 fevruarie 1884.

(Jos regimul coruptiunel si al minciu-neb Eata cuVintul prin care se incheie unenergic apel indreptat catre top-. Omenii cin-stiti de un om de bine, Dumitru Bratianu.

Fostul presedinte al Camerei da un strigatde desteptare, in care rasuna patriotismul siingrozirea, si ne chiama sä apäram tot ce esteamenintat in nenorocita nOstra patrie, adicatot ce are drept la iubirea si slavirea nOstra :tara mai antkiii, apol cinstea nOstra, bunurilen6stre, mormIntul pärintilor si fiilor nostri.

Nimic nu lipseste privelistel infioratóre astarer nOstre , nici coruptdunea inaltata la

PARTEA ANTEIA.- REFORMA

culmea unui principiii , nici sdruncinarea atutulor institutiunilor nOstre, lief injosirea incare a caclut regatul nostru fata cu strainul,nic singuratatea in care se afia el in mijloculEuropei. Raul este lamurit : tinta de lovit ne-ted aratata; un singur punct, dupa socotintamea, cata sa fie compleetat i precizat : pre-gatirea de inaintea luptel.

D. Dumitru Bratianu conjura partidele opo-zitdunei sä ie parte la acésta lupta, off care lear fi opiniunile politice.

Fie-care grup sub stindardul sãi, scried-sa. Cu cat mi-ar fi mai drag sa (lieu : totisub acelas stindard cu un singur cap.

Soldat devotat, mi-as lua cel loculmeü subt acest stinclard.

De nu ajungem Insa la acest sfirsit, e detot neaparat sa ne apropiam de dinsul pe catvom putea mai mult, ea sa asiguram direc-tiunel o unitate de mijlóce, pe cat se va puteamai mare. In acest scop, conservatori i li-beralii cu Catargiu, Cogeilniceanu Ver-nescu set nu mai alccltuieze de cat o singurcipartidet, sa nu mai cad' de cat un singurcap.

Primejdia 'este indestul de mare, patriotis-

d'antal

6

gi

PARTEA ANTEJA.- REFORMA 7

mul celor care pasesc in fruntea opozitduneieste indestul de inalt, ca sa fie, fara greutate,atin acest sfirsit.

Stransa unire intre aceste grupuri ale opo-zitiunei ar fi de sigur cel mai mare pas inaintein calea acestel marl si trebuincióse unitati infaptuire. Si de ar fi acésta unire pe loc urmatade priimirea a unuia si acelas nume de fami-lie, ea ar dobandi o noua virtosie.

Dar ce nume ? acel de conservatori-li-berali, cad nu se afla vre unul mai adevèratnici mai elocinte pentru a infatosa opiniuneaopositdunei-unite

Vol, liberalilor, nu luptati vol Ore pentruconservarea drepturilor vOstre in care a fa-cut sparturi suflarea revolutionara; pentrua proprietatdlor vOstre la care se si da asalt ;pentru a legilor vOstre zilnic siluite; pentrua templurilor vóstre ce se crapa d'a cadea;pentru a bisericel vOstre amenintate ;pentru a neatarnärel tarei vOstre, neatarnarede eri nascuta si chiar de acum supusa la de-negari ; pentru a scOlelor vOstre Intl' atatde decazute, in cat pornirea privata este ne-voita sarsi pue nazuintele sale in locul da-toriilor guvernului ? Si vol conservatorilor,incetat-ati vre-o data de a fi liberali ? Este Ore

8 PARTEA ANTEIA. - REFORMA

vre un act mare de libertate la care sä nu fisubscris sail a cdrui initiativä sa, nu o fi luatvol ? N'ati votat 6re mäsurile cele mai libe-rale din Constitutiunea nOstrd ? In sfArsit, intara nOsträ , cine dice conservator,, nu dice6re si liberal ?

In acest mMut de grea cumpänä, cata, säne pätrundem bine, cu totii, de acest adev6r,c A, fetret disciplinei, fcira lepetdare de sine,fetrci unitate in directiune, nu este nimeniin drept sa, se astepte nici la vr'o taxie , nicila vr'o isbanda. SA nu perdem din vedere re-lele ce s'ail si ivit din pricina desbinärii. MaiAntal, ea a dat guvernantilor prilejul sä de-parteze opozitiunea de la putere, tot spunênclIntfuna cä opozitiunea nu fiintéza. Apol ea apricinuit släbiciunea, molesirea, dosirea si per-derea bärlAtii, cari, crescand putin Cate putinin sinul opozitiunei, ail asigurat triumful ace-lora pe care d. Dumitru Bratianu ii numesteo aduneduret de órneni fdret, constiintei sifcirc't rusine, capettuiti ea uci tescherea denepedepsire.

Intr'adevär, multumitä acestel nepedepsiri,el ail putut sträbate , cu tot strigAtul pu-blic, un ocean de scandaluri, din care celmai mic ar fi fost de ajuns, in orb care alta

PARTEA ANTEIA.- REFORMA 9

tara, ca s'a le hotarascä caderea. Ei aü putut,cand cu perderea Basarabiei, sa, lase sa scape,nepedepsiti, si numal fiind-ca politica lorn'avea orizont , marile compensatiuni lacare avea drept Romania , i pe care Rusiaera gata sa ni le dee ; ei nu s'ail temut säpriimesca Dobrogea in conditiuni de plans;el aü cutezat, orbitl de un simtimênt dezadarnicie pentru partida lor, sa se lege incestiunea Dunarei, sa faca Austro-Ungariei,in schimbul unei corcine regesti, ni ste con-cesiuni a caror greutate eI stiut sã opricépa, si la urma urmelor sä compromitäacósta cestiune vitalã pentru Romania.

Apoi a inceput acel sir de umiliri, papa inzioa de azi necunoscute Romanilor, si pe careTara si Corcina a trebuit sa, le indure, fie cuprilejul discursului tronului in 1881, fie candcu tratatul de la Londra, fie cand cu discur-sul Gradisteanu de la Iasi, fie in neintelegerilede la Itcani si de la Vulcan. In sfarsit, fusel-ammartori la acea faza tot de odata, de plans sicaraghiOsa careia numirile de Borden1 deBacau, de Buzau, si ale lui Strambeanu, luiGoetz, numiri dintre care unele rasuna a do-pote de morti, II asigura acestei faze, in

--

n'ail

,

1 0 PARTEA ANTEIA. - REFORMA

istorie o pagina nestersa, alaturea cu cabine-tul actual.

Pana chiar si discursul destramat, ciopar-tit, batjocoritor, adanc intristator intr'un cu-vent, al kimului ministru asupra politiceiesterióre, este si el o dovada de nepasare, denedestoinicie politica sail de aiurare. Pentrucea d'ant6ia Ora, ne a fost dat sä vedem acéstäpriveliste ne mai pomenita, ca un prim minis-tru al unui Stat mic, asupra caruia recadedatoria de a pastra cu puterile vecine relati-unile cele mai prietenóse, sa ameninte pe unadin ele, dandu-se Nis cu politica celei-l-alte.

El bine ! D. Dumitru Bratianu are dreptate,mèsura e cu v8rf, si noi trebue toti sä ne in-chinam naintea inimosului se-II strigat de desteptare, repetandu-1, si lucrand fie-care inmarginea puterilor nóstre, cu curatenie si MIAganduri ascunse, la reforma unei stall de lu-cruri care mana tara la präpastie, si compro-mite CorOna.

Strans unit, partidul nostru va gasi 'nainteaprivelistei Patriel in primejdie, vartosie, de-votament, abnegatiuni de celea cari asiguratriumful causelor celor bune !

Sa n'avem de cat un glas, de Ore ce nuavem de cat acelas avênt, de ore ce nu intal-

PARTEA ANTEIA.- REFORMA I i

nim de cat aceiasi piedica. S'a pasim nestra-mutat, si cu ajutorul lur Dumnezetl, spreviitorul ce re'sbuna si vindeca.

A DOUA SCRISORE

ACELOR CARE MINT SI CALOMNIALA

CATRE CEI CARE MINT SI CALOMNIAZA

Bucurestl 7 martie 1884.

Eta zece zile de cand, in colOnele ziaruluinemtesc Bucarester Tagblatt, ale ziaruluffrancez La Gazette de Roumanie, i ziaruluiromanesc Telegraful, foi ce sunt slugile gu-yernului romanesc, ye imbatati de calomniisi de minciuni ce au remas fara de respuns.

Dragostea mea interesatet pentrui Franta,simpatiile mele tainice pentru Rusia, pretinsamea wet' pentru Austria si Germania, scopu-rile mele ambitióse, nazuintele mele la tro-nul Romeiniei, intelegerile mele cu streinul,simpatia ce mi s'a aratat in 1878, and cunumirea printului Bulgarief, in sfarsit scriso-

16 PARTEA DOUA - CEI CARE MINT I CALOMNIAZA

rea mea de la 12/24 fevruarie, scrisä in fran-tuzeste, éta armele cu care porniti rasboiii incontra-mi. Salut ac6sta desläntuire a turbarii,ce in zadar cereal': sa o ascundeti sub mascavOstra de neadevèrata, ironie, cad acosta des-lantuire inveder6za cu prisos tAril adevärulinvinuirilor nóstre.

Afirmati ea, de iubesc Franta si Rusia, ofac dintfun interes personal, i pretindeti ea,urdse Austria si Germania.

E adevarat : iubesc Franta, s'o iubesc dinadancul inimei ; ea nii-a adapostit copiläriasi tineretea ; ea m'a priimit ca pe un fitsub stindardul sail, si, ingaduindu-mi sä iairparte la räsbóele sale, ea m'a facut orn. Etade ce iubesc Franta.

Da, am simpatii pentru Rusia, fiind-ca nupot uita ca scumpa nOstra, patrie a putut sastrabata zilele de restriste de alta data, MIAa fi seufundata, multumita numaf ocrotireistäruitóre a puternicif impärätdi de la Nord.

Dar de la aceste simtdminte pana la 'in-

cumetfirea de a spune ca uräsc Austria si Ger-mania, se aflä tocmai departarea ce este intreminciunä si adevar. Adevärul este ca shaltaceeasi veselie recunoscatóre cand imi rea-rnintesc inalta buna-vointia al caruf object fu

PARTEA ANTEIA.- CEi CARE MINT I CALOMNIAZA 17

tatal dupa abdicarea sea, din parteacavalerescului imperat Francisc-Iosif si candnu daft uitarii ca, in 1870-71, in timpul celorsase luni in care am fost captiv, la Coblentz,mi-a aratat guvernul german o considera-tiune si o deferentd de tot fara seaman. Nucunosteati d-vestra simtimintele mele de re-cunostinta catre Austria si Germania ; suntforte multumit ea am putut sa ye daft tirede dOnsele.

Dar se 'Ate Ore zice ca legile recunostintiiar putea jicni implinirea datoriilor mele catreTara ? Niel de cum; tara trece inainte detete ; eata sa o aparam chiar in contra celorin contra earora n'am vrea sä luptam vr'odata. Si cred ca acest principal l'am afirmatin modul cel mai de netagaduit in Istoriamea a unei fruntaril, combatand politicaFrantei in cestiunea Dunärei si a Israelitdlor,pe a Austro-Ungariel si a Rusiei in cestiuneaArab-Tabiel si Silistrei.

Me invinovatiti ea de o vina ea n'am luatparte la resboiul din 1877, si dati sa se in-telega ea am remas nepasator in fata primej-diilor care ail amenintat tara mea ?

Dar toti emenii de buna credintä stift ca

2

mea,

PARTEA ANTEIA. CEI CERE MINT §I CALOMNIAZA

mai multe luni inaintea rèsboiului, imi oferi-sem spada pentru apararea patriel mele 1)

E de prisos de a mai stärui.Tinta ce urmaresc, ca simplu soldat, rara a

dori in nici un fel sa ia locul altuia, si pen-tru a spune tot, calea cea drépta ce urmez ,

turbura ; nu ye vine sa, credeti Ca o urmez,inteleg lesne de ce nu o credeti : e ca politica

vOstra nu sémana intru nimic cu ansa. In-tr'o zi, insultati Germania in persona repre-sintantului ei, i sunteti silit,T, a doua zi, capedOpsa, depuneti la piciOre demisiuneavostra. Intfalta zi, vatamati amorul propritial Austro-Ungaril ; a doua zi, ministrul aface-

1) Copia dupa scris6rea adresata Princulul Domnitor in zioade 26 Ianuarie 1877

Maria Ta,Fat a. cu neisbanda la care a ajuns Conferinta européna in-

trunita la Constantinopol, nimeni n'ar putea afirma ca paceaOrientulut nu va fi adanc turburata, i ca Romania, cu totesfortarile sale de a pAstra neutralitatea, nu va fi constransArecurgl la arme spre apAra teritorml.

Daca scumpa mea tara ar ajunge la ac6sta nevoe, a credeo ondre pentru mine sa contribtud st ell la apararea e pe catme ajutE mul6cele.

Rog pe Inaltimea Vdstra Serenisima sE btne-voésca all a-minti, cand va suna ceasul de primejthe, ca pOte dispunede spada mea pentru serviciul patriel.

Sunt, Maria Ta, cu respect al InalOmil V6stre Serenisime.Devotat

Gheorghe Bibescu.

18

ve.

si

sa-i

:

sit

all

PARTEA ANTEIA.- CEI CARE MINT I CALOMNIAZA 19

rilor sträine, d. Dim. Sturza, ii face scuzelecele mai umilite. Apoi e rIndul Rusil si alFrantii ; fata cu cea d'antkia, fiind ca opresupuneti in incurcatura, si o credeti ame-nintata, ye incumetiti sa luati o infatosare, siun ton Infruntator , fata cu cea d'a doua,fiind-ca este departe, afirmati pe tOta zioa,o ura ce ne da, masura politicil vOstre farä deorizonte si fara de nerecunostinta.

In ochii vostri, faptele mele milOse n'ar fide cat conspiratiuni in contra corOnel ; stri-gatul metl de desteptare dat in contra guver-nului vostru vrednic de plans, n'ar fi de catecoul unel lozince date din afara !

Si de ce ? Dcrinta de a doborI un guvern.care, o repet , Impinge tara in prapastie sicompromite Corona , nu este ore destul demare prin ea insa-si ! Si nu simtiti Ore ca ad-ministratia vostra este intr'atat de putreda,in cat cladirea puterei vóstre se surpa pe fiece zi, fara ca, slava Domnului !-- sä mai fienevoe, pentru savarsirea operel, de o alta, in-riurire de cat a órnenilor cinstiti ?

MO mai intreb Inca, ce amestec are candi-datura mea la tronul Bulgariei, pusa inaintede unele puteri, cu cestiunea de fata, si in

20 PARTEA ANTEIA.CEI CARE MINT I CALOMNIAZA

ce micsoréza ea ore ingrozitOrele adevèruri dinmanifestul d-lui Dimitrie B rat i an u ?

Daca, numai pentru placerea de a minti,afirmati voi ca o brosura scrisa, in 1878,

in limba bulgara, fara participarea mea, farasemnatura mea, si reproducênd unele docu-mente publicate in 1874 de Pantheonul Le-giunii de onOre, este un manifest al printuluiG. Bibescu catre Bulgari, daca faceti acOstanumal spre a lua in ris pe tin roman ca aavut norocirea d'a primi dovedi de asa marestima din partea puterilor ; de buna sOma,41 scapat un prilej priincios de a pune inpractica intelOpta zicetóre: Tacerea e de aur.

Vroiti sa vO amintesc care a fost in acelmoment , simtimêntul opiniunel publice inRomania ? Nu voiii cita de cat un singur mareorgan de publicitate din tara, Romanul 1).AcOsta fcie constata cu interes, caldurOsa in-hire ce Romania a isbutit sa'sr castige in

.,Europa ; o iubire atat de pronuntata, in catsuccesul until candidat Roman la TronulBulgariei este privit ce o garantie de pace.,pentru Peninsula Balcanica si ca un titlupentru Bulgaria la simpatia Occidentulul.

Bun sirnt, tact politic, simtdre nationala,') Vedi Romdnul dm 30 Decembre 1878.

PARTEA ANTRIA CE1 CARE MINT §1 CALOMNIAZA 2

iata, ce se gaseste in aceste cAte-va rinduriale Romcinului. Fie-v6 de folos lectiunea ceye da D. Rosetti.

Dar pretindet1 c conspir.El bine! da, conspir, insa zioa 'n amiaza mare

iar nu in intuneric ca yob, conspir pentru a sea-pa tot ce amenintatl Vol cu distrugerea ; con-spir cu credinta nestramutata ca, de nu ested'acum rèul fara leac,vol fi fata,' la nimicireacoruptdunil, care striveste tara pana a o Ina-busi; conspir, in sfirsit, pe cab legale, cã top' acercare-sl iubesc patria, spre a scapa tara si peRege de dictatura vóstra ce a devenit uriciOsa.

Dee Domnul ca Maestatea Sa sa doban-&sea convingerea, cum a dobandit'o la 1857Leopold cel Mare, ca Ministerul, de areCamere care-i sunt devotate, n'are insa maio-ritatea in tara ; si cä tot ce se face in acesteCamere, de cand s'a retras opozitdunea, esteo primej die pentru viitor !

Dee Domnul ca Ea, intocmal ca Marele Leo-pold, sa impue ministrilor sa se retrag i sacompue un cabinet cu barbati alesi dintre tOtegrupurile opozitiunei, pentru ca sa se póta pro-ceda la alegeri libere, conform cu legea electo-rala azI in fiinta, lege pe care actualele Cameren'ar putea-o revizui MIA a viola constitutiunea.

I-

I-it

22 PARTEA ANTEIA.- CEi CARE MINT I CALOMNIAZA

N'arn nevoe sa staruesc asupra invinuireica-mi ar placea mai mult sa, scriil in frantai-zeste de cat in romaneste , pot'', in off celimb& sa-ti aperi tara, precum i poti aducecinste, luptand pe off ce camp de batalie.

Off cum, e de o mie de oil mai bine savorbesti leal in frantazeste, in acea limbaa tratatelor, in acea limba, de isvor latinesc pecare toti a vorbim si o iubim, de cat sa ca-lomniez si sä mint in limba romanésca sailin cea nemtésca.

Si acum vreti sa stitl cu ce drept am esitdin rezerva in care m6 aflam, cu ce drept iailcuvêntul ? Cu acela al omului, care, cat dedepartat sa fi fost de tara liff, si-a pastrat ne-peritOre iubirea pamêntului in care s'a nascut,care, in 1864, n'a vrut sa primesca naturali-zarea cea mare ce-i ofera Guvernul Francez,si a respins un viitor plin de fägaduintele celemai frumOse, ea sa re'mae Roman, care, pe tOtecampurile de batalie in care s'a luptat n'a per-dut nici o data din vedere chipul patriel ab-sinte, cu dreptul in sfirsit ce avem toti salupt'am in contra celor care conspira, in po-triva odihnel, demnitatii, maTirei si scapareiRomaniel.

UN RtSPUNS

UNIREA PARTIDELOR

_

Rèspuns la articolul din L'Indépenclanceroumaine de la 1/13 Martie de Un conser-vator" sub titlul: Particla Conservatorilor.

UNIREA PARTIDELOR

Bucuresti,21"martie z888 .

ScrisOrea publicata err 13 Martie de Lin-dépendance si semnata Un conservator",departe de a insufla increderea de care cutotii avem nevoe, in acest mommt de orga-nisare, a aruncat turburarea in cugete, si aridicat cestiuni prea timpurii.

Ea ne pare r611 venita tocmai find-ca vineintr'un asemenea moment, de si nu pur-cede de la capul partidului conservator, care

26 PARTEA ANTtIA.- UN RASPUNS

singur are dreptul sa vorbesca, in numelepartidului

N'a fost nici o-data vorba de contopireacu partidul conservator a partidului liberalpe care '1 reintregeste acum d. D. Bratianu.

Ea insu-mi, respundend la caldurósa sipatriotica chiemare a D. Bratianu, siscriind aceste cuvinte : Cat mi-ar placea77mai bine sä zic : tot4 sub acelasi stindard,cu un singur cap!" nu me amageam de sigur

despre putinta unel contopiri. De aceia si a-daogam indata : De nu ajungem insä la a-

cest sfirsit, e de tot neaparat sa ne apropiamde dênsul, marginele putintei, ca sã

nasigurcim directiunii o unitate de mijlóce,,pe eat se va putea mai mare. Si mai de-parte : Sa, cerem strcinsa unire a grupu-rilor opozitiunei, i sa declaram neapciratcr,,,unitatea lor de actiune. Aci e adeverul.In cat despre acele mcirgini ale putintei,iatarle : de nu se contopeste cu conservatorigrupul Vernescu, el sail va urma sä mérga sisa lupte alaturi cu densii, sat se va despartide el pentru a se uni cu partidul pe care '1reintrageste d. D. Bratianu.

Sa, se intemple una sati alta, indatä ce sevor fi format partidele, cauta sa fie unirea

sett

d-lui

in,

PARTEA ANTEIA.- UN BASPUNS 27

Intre densele strans legata. Fie-care isi vapastra stindardul si credintele: forte bine; dare neaparat ca toti sa caute, sa priimOsca sisa-si impue Unitatea de directiune", caresingura pOte asigura Unitatea de actiune."

Prin unitatea de directdune, cauta sa 'rite-legem lucrarea impreunä a representantilorcelor mai fruntasi ai partidului liberal si alpartidului conservator. Acesti representanti,acesti delegat4 ar forma un comitet centralcare si-ar avea presedintele seil, si in al caruisin cestiunile ar fi discutate in ultim resort sidecisiunile luate cu majoritatea voturilor, Inmod lämurit si fara pierdere de vrerne.

Fa,cendu-se altmintrelea, nu 'Ate fi merssigur, nu pOte fi cu putinta isbanda.

Sa lamurim insa de acum durata acesteiuniri, sa-i hotarim rnarginele, sä cerem pentruconservatorl ca un drept mostenirea partidu-lui ce este actual la putere, cred GA t6te ace-stea sunt cestiuni prea timpurii pe care nu-ibine sä le atingem in colOnele unui ziar.

Momentul de a le trata va sosi. Trebue s'astim sa asteptarn, si sa ne incredem in leali-tatea forte bine cunoscuta a capilor partidu-lui liberal si celui conservator, ca sä fie eleregulate dupe drepturile fie-caruia.

28 PARTEA ANTEIA.- UN RAPUNS

Ceasul insa de a vorbi de aceste drepturin'a batut : cel de fata este intreg al datoriilorcatre 0,ra. Printre aceste datoril, sa nu uitamca sunt done ce se pun in randul d'antaiii :ascultarea si lepadarea de sine.

A TREIA SCRISORE

UN MIN1STRU ROMANIN ANUL DE GRATIE 1884

eAti vdut, Domudor, cA eti, cutoate neoninduelele ce s'anasasmate, procese scandaloseam acut i am luat tótti r6spun-derea, nurnat cu speranta c se vaface revisuirea, find cl era o ces-nune de vdtor pentru tar6.

IOAN BRATIANU, Preaedtn-tele Consthulul de MIniatril alRomâniet

:vdinta adirndni din 26 niitthe 1,584Olondarid Oficial din 25 ,Ilantie 1884.

facut,

Bucure01,10 aprilie 1884.

,Omnia serviliter pro clominatione."Puterea platita prin slugarnicie.Nici odatacuvêntul lui Tacit nu se p6te sa, se fi nemeritmai bine vre-unui regim de cat acelui care deopt ani de zile ne sugruma libertatile, tolerOza,s'imbarbateza coruperea si crima.

Cat drum n'a facut Ore Romania pe alune-cusul decaderii si al anarhiei, intr'o scurgerede vreme mai mica de cat un patrar de veac !

Sunt acum douè-zeci si dour de ani, era,in zioa de 8 iunie 1862, un mare RomanBarbu Catargi, presedintele Consiliului de mi-nistri, denuntand Camerei pornirile otravitóreale liberalilor celor neadevarati, striga, intr'unadmirabil avint de elocinta : Pacea, Domni-lor, pacea si odihna sunt scaparea Tarei ; sioff cand mai bine mi-ar placea sa flu sdro-bit de cat sa ingaduifi sa fie siluitä acésta, li-

32 PARTEA ANTEtA. UN MINIbTRU ROMAN

niste : off cand mi-ar placea mai bine sa morde cat sa, calc sail sa las sa fie calcatã in pi-ciore vre-una din institutiunele tdrei mele" 1).

La salvele triumfale ce priimira pe BarbuCatargiu , ce se scoborea de la tribuna, ras-punse, dupa cate-va minute, lovitura de foc auntil asasin, care pandea pe aparatorul liber-tatilor nóstre!

La 8 iunie, Barbu Catargiu cadea trasnitsub zidurile Mitropoliei, la catd-va pasi de aceatribuna care de curand rasunase la accentelepatriotice ale puternicei sale voci, si Romaniaplangea intr'ansul pe un voinic, pe un fiti detemut.

De atunci, s'ail scurs aprope dou6-zeci sidour de ani ; iata-ne la 26 Martie 1884 ! D. IonBratianu este si el presedinte al consiliului deministrii ; si dênsul vorbeste de la aceiasi tri-buna, de institutdunile nOstre, dar n'o face decat ca sa marturisesca inaintea tarei, ca le-alasat sa fie intinate de neoranduell si asa-sinate."

Ca in 1862, un strigat ese din ori-ce pieptcinstit de Roman , dar asta-zi acest strigateste al legitimei indignari cu care este primita

1) Monzlorul din 1362, No. 124.

UN MIN1STRU ROMAN iN ANUL DE GRATIE 1884 33

marturisirea primului ministru si la durereace simtim se amesteca si rusinea.

De altmintreli, ascultati si judecati :In ziva de 26 Martie 1884, trista data

pentru analele parlamentare ale Romaniei,presedintele consiliului de ministri, d. IonBratianu, necajit de opunerea ce 'ntalneaintr'o camera numita de dênsul si pan' acitot-d'auna supusa la poruncile lui, isi da de-misiunea, dupa o marturisire ne mai pomenitain viata unui om politic.

Ati v'eclut, D-lor, zise el, ca ea, cutote neoranduelele ce s'ail feicut, asasi-nate, procese scandalOse, am tacut ci amluat tóta raspunclerea, numai cu sperantaca se va face revizuirea, find-ca era o ce-stiune de viitor pentru tar& Dar acumsunt nevoit sa recuiwsc di, cu mine, nu sepOte face revizuirea ; ea nu mai sunt ex-presiunea majoriteitei Camerei. Am secdepun demisiunea, d'impreunei cu colegiimei, In manele Regelui, ci las sa vinei unminister care sa ia re'spunderea situati-unei 0, agitatiunei im care se a/ia tara, saia respunderea revizuirei constitutimiei."

Acésta este versiunea, rev6zuta, corectata,indulcita, a Monitorului cu data din 28

3

3 4 PARTEk ANTEiA.- POLITICA

Martie 1884. Dar iata cuvintelenistru, ast-fel cum le-au reprodus tOte ziareledin capitala, in sOra acestel memorabile e-

din, a doua zi :Am indurat ateitea abuzuri, mi-am in-

carcat constiinta cu asasinate, am suferitprocese scandalóse , tOte le-am ra.bdat ,

numai 0 numai pentru a ajunge set facemrevizuirea. Azi veZ col revizuirea nu sepóte face cum -mit.' deci sunt sectul sin'am ratiune d'a mai sta la putere. Ve"

declar cet sunt decis a merge la MajestateaSa Regele, set depui4 demisiunea meaa colegilor mei si sci las altora r'espun-derea situatiunei."

In urma acestor marturisiri D. Ion Bratianuii dedea demisiunea sa si. a cabinetului, inmanele Regelul, iar dupe 24 ore o

lua inapol.Ce se petrecuse ?Dupa cum par a se infatisa lucrurile, pri-

mul ministru n'ar fi vrut sa lase sa-1 scapeacest prilej, off cat de subred, sa atige in fo-losul sUi o demonstratie sgomotOsa, a Came-rei, care sa faca sa crOza Cabinetele strene,la care creditul sèti incepuse sa scaza , cäatat -ara cat si adunärile legiuitóre nu con-

si

Primuldbmi-

eft;

'si

UN MINISTRU ROMAN iN ANUL DE GRATIE 1884 35

tenisera de a-i if devotate, si ca sa dee Pute-rilor o chiezasie de simtimintele sale oportu-niste-conservatóre, próspat sc6se la iveala.

De altmintreff, putin ne pasa de cauza carel'a impins : un fapt brutal predomneste, isbe-ste, se impune, paraliséza 6re-cum pricepereaoff-carel minti sanatóse ; éta acest fapt :primul ministru al unui regat face, dinainteaTareT, o spovedanie, care este sinuciderea seamorala si politica; el marturiseste neoran-duelile, asasinatele, scandalurile partidulurWI Isf marturiseste cofaptuirea ; si cand, adoua zi dupe aceste marturisiri, Natiuneacrede ca vede Inaintea-I un vinovat dat pemana judecatorilor sèl, regaseste din contrape ministerul din ajun ma i. cutezkor de catoff cand.

Si nu-i tot! A trebuit ca un membru alSenatuluT, D. Statescu, sa, vina chiar a douazi dupa spovedania D-liff Ion Bratianu, sa-'ltamaesca ast-fel : D. Ion Bratianu are tótaincrederea nu numal a marii maioritati aCorpurilor LegiuitOre, dar Inca aprópe a una-nimitalif Tarer ; aflarea D-sale la chmaafacerilor Statulur este nu numai o chiezasieputernica pentru pastrarea ordinef si infrina-rea agitatiunilor, dar si pentru faptuirea trep-

36 PARTEA ANTtIA. POLITICA

tata si intelépta a tutulor propasirilor in or-dinea politica si in cea economica 1)"

Si nu incetase Inca' sa, resune dintr'un Ca-pat la cel-alt al Romaniel spovedania primu-lui ministru!

Ei fie ! Me invoesc, si vrol chiar sa na-dajduesc pentru Tara mea ea D. Ion Bratianuar fi singurul in stare sa fad, ca natdunea säinainteze pe calea propasirei si a civilizaliu-nel, asa cum le intelege D-sea; cand insäcuteza, cine-va sa afirme, dupa zioa de 26Martie, ea, maioritatea acelora dintre Romanicare simt ca le bate ceva in piept, este cu D.Ion Bratianu, zic ca iara-si se insultä acestanefericita tara, care e nevoita sa sufere dure-rile si rusinele ce-i yin de la partidul care deopt aril e la putere ; si aces-a insulta, nu olas et sä tréca.

Nu, nu este adeverat ca, Tara ar fi cu DIon Bratianu, caci Tara nu este partasa a celorcare jail réspunderea neoranduelelor, asa-sinatelor si proceselor scandalóse."

Nu este adeverat ca, aceste Camere ar fiexpresiunea Tarel, de öre ce ele sunt resulta-tul numal al coruptiunei si al siluirei. Proba ?

1) Monitorul din 3o Martin 1884.

UN MINISTRU ROMAN N ANUL DE GRAVE 1884 37

Ar da-o maine natiunea, de ar indfazni D. IonBratianu sa-si. parasésca, portofoliul, de arnumi Regele un cabinet luat din tote nuanteleopozitiunel. care ar pune sa se faca alegerinoui, dupa legea in fiinta, si ar asigura liber-tatea votului.

Tara nu se lasa sa fie inselata de D. IonBratianu. Stie tOta lumea ca sunt facute Ca-merele de acum ca sa i se supue . Un semn,o incruntare de sprinceanä, o amenintare dinpartea stapanuluf, sunt de ajuns pentru ca,intr'o zi, cinci-zeci si patru de deputati set uitecä s'ail legat in scris, catre un coleg al pri-mului ministru, sä voteze un proect de lege 1)pentru ca, intr'o aka zi, Parlamentul set res-tabildscd cu unanimitate ScOla de meclicinade la Iasi, pe care ;in ajun o stersese, cu una-nimitate, dupti propunerea presedinteluiCamerei! pentru ca, asta-zi", acelas Parla-ment, mai in intregul s'eft, sa, se fi pus la dis-cretiunea D-lui Ion Bratianu, si sari fi fagaduitsa voteze revizuirea cum i va placea D-sale,pe cand, eri, dintr'o suta cinci votanti, cinci-zeci si opt de deputati i se opuneat !--pentruca, in sfirsit, dupa porunca stapanului, sci fi

1) Afacerea drumurilor de fel-. Linil inguste. 82 de de-putatI se legaserl s5. voteze constructiunea a 1iniilor largI.

38 PARTEA ANTEIA.- POLITICA

violat legea, sci fi sugrumat libertatea cu-véntului," sunt chiar termenii din protesta-tiunea D-luI Rosetti, i s fi votat articolul58 al ConstitutinneI lui Bratianu.

D. Bratianu se amageste chiar forte cIu-dat, Inchipuindu-sI cä insala pe puterile celemarI, si punênd temeia pe formele de curte-nie ce sunt de poruncélä. Cine ne spune câin momentul acesta, Europa nu cumpanestemoralitatea circumstar4e1or atenuante cele-a invocat primul ministru al Romanief;cand a dat drept scuza a desordinilor,asa-sinatelor, proceselor scandalóse,pe care le-ateicut", necesitatea revizuirii Constitutiunill

N'ar trebui sa, se creaza Ca moralitatea unuiCabinet este Fara InrIurire asupra relatiunilordiplomatice, nid sa se pérda, din vedere ca,off cat de mare libertate an avea o Tara, casa se guverneze dupa cum i place, State le nucumpanesc, printr'un control serios al unelorasupra altora, politica lor interióra, cu scopulde a se feri unul pe altul de curentif nesana-tosl la care i-ar putea expune purtarea färäprincipir, fära busola, fara rusine a vfunuIguvern vecin.

Se naste intreharea : ce incredere ar puteaastä-zi sa dee Europa unlit* ministru care a

UN MINISTRU ROMAN iN ANUL DE GRATIE 1884 39

facut de cur'end in public spoveduirea de la26 martie, si si-a luat, drept devizal Scopulscuza mijlOcele ?" Si ce mijlóce, DOmne SfintelNeoreinduelile, asasinatele, procesele scan-daióse." Si cu ce scop ! Acel de a face revi-zuirea Constitutiunei , opera netimpurieprimejdiOsa si vinovata

Netimpurie : fiind-ca Tara nu cere liber-tali noui, ci starue numai sa fie lasata, sa sebucure, bucurie ce n'o are, de libertatileinscrise in Constitutiunea de la 1866 : licentanu este libertatea ; fiind-ca nimeni n'aredreptul sä zica Ca o lege e rea, inainte de ao fi aplicat cinstit: a o viola nu este a o aplica.

PrimejdiOsa, ; fiind-ca revizuirea nu estein dorintele taref, ci numaf in vointele d-lui I.Bratianu, si ca, de s'ar face, n'ar oferi nici ochezasuire de durata ; fiind-ca, in ce prive-ste legea electoralä, in loc de a pune sincerprincipiul sufragiului universal, precumll puned. Rosetti, primul ministru ajunge apr6pe laacelas scop cu sistemul sétii de trel colegiuri,care nu tinteste de cat a adormi consti-intele cele slabe de angeri; fiind-ca legead-lui Bratianu nu tinde de loc la moralizareaalegerilor, ci le face din potriva de tot at6r-nate de guvern, si ineaca cel d'antaiil cole-

40 PARTEA ANTEIA. POLITICA

giu, singurul in care mijlOcele sale de gu-vern, cu tot rèul ce i l'a facut pan'acuma,mai intimpina Inca o opunere ce-lsupara;fiind-ca, cu scopul de a-si spori nurn6rul sus-tiitorilor sei, mai Imulteste Inca numèrul, dejaprea mare, al deputatilor si al senatorilor; fiindc'a da pesches acestor din urma o indemnitate,si incarca ast-fel budgetul cu o suma anualade aprOpe 1,500,000 franci O.

') Cu legea actuall in vigoare Romania are, pentru o popula-tiune cam la 5 mili6ne de suflete, 72 senator! (adica 1 la 69,444 lo-cuitorl) si 160 deputat1 (adica I la 31,250 locuitorl), Dupa Grecia,care numdra un numdr extraordinar de deputaci, numer care s'arputea justifies prin lipsa until Senat, Romania este ara din Europacare, dupa proportiunea populMiune1 sale, are maI mulct senator! sideputatt. Intr'adever : ,

Belgia nurndra 1 senator la 83,888 loc. si 1 dep la 41 936 loc.Olanda * I * 1 114,117 7, 2 1 I 466216Francia ) I ) ) 123.119 31 2 1 2

:

Italia * 1 * * 81,248 1 A 1 * * 557938 *

Marea Brit. 1. I pair * 170,493 * * I * * 53 566 .Prusia * 1 * * 63,933 2

Austro.Ung. * 1 * * 106,905 *

Daca trecem si in Lumea-cea-Nuoit vedem a Statele-Umte nu-mëra i senator la 659,606 locuitorI si r deputat la 171,755.

Din tabloid acesta reiese ca, din t6te Wile cari art o Camerasi un Senat, Romania numdrd mai multi deputati §i senator!.Ceea ce ar putea sa justifice la no! acest execs de representanV,ar fi desvoltarea culture! n6stre intelectuale. Dar cine nu scie dre cddesvoltarea acésta lasa mult de dorit, ast-fel ca d'abia a oeceaparte a dre1 scie sa citésca. si sa gene.

E dar mvederat ca nuoa lege, care ar maI maxi Inca numarul de-putatilor si al senatorilor, n'ar avea alta urmare pentru d. Ion Bra-

s 67,191

UN MIMSTRU ROMAN IN ANUL DE GRATIE 1884 41

Vinovata, in sfirsit, fiind-ca constituti-unea din 1866, pe care voesc s'o revizuesca,este pactul fundamental al tarei, pact la cares'ail invoit tOte partidele, pe care l'a juratRegele, si fiind ea', opera cu care d. Ion Bra-tianu are pretentiunea sä o inlocuOscä, n'aresa fie alt-ceva vr'o data de cat o scamatorie.

Va putea primul-ministru sa inzestreze na-tiunea cu o constitutie, dar acest prune alvestitei colectivitäti, nici-o-data nu va fiConstitut iunea Romania

Si la urma urmelor, ce-I pasa d-lui! Ce-Itrebue, e puterea cu ori-ce pret. Ca sa o pas-treze, d. Ion Bratianu a ingaduit tote; pentrua se mentine la putere, vrea d-lur. revizuirea;pentru a se face vecinic la putere, se prefaced-lui ca se MOM, de credintele unei vieti in-tregi, ca, intra in curentul ideilor conserva-trice pe care le presupune ca sunt azi binevklute de cabinetele europeane, si de asta astrigat de la tribuna, vorbind de sine insu-sisi de partidul sèil : Noi suntem azi parti-

tianu, stdpanul absolut al Orel si al alegerilor, de cat acea de a-Ispori numerul instrumentelor ce are. Inteadever, cu cat mal maleva fi numerul representantilor, cu atAta mal mare va fi acela al 6me-nilor ce-I vor datori situatie !?i avere, si pe al cdror concurs va puteasit se bizuie.


dal conservator." Oninia serviliter prodominatione !

Nol credem ca-i prea tarzia! Sunt unelepreschimbari pe care le póte incerca un omtenèr, si tot lasa, facêndu-le, o fisie din dem-nitatea sa, dar la care nu se mai incume-teste, fara sa fad, sa se nasca, surIsul,omul al carui cap s'a albit de zapada anilor.

Eli Inca ar fi putut sa zica cine-va : póte ?atat de lesne farmecul puterii imprastie scru-pulurile constiintei ! dar astazi, Inc'o-data,e prea tarzin!

Daca, DOmne fereste ! s'ar gäsi ómeni, care,bucurandu-se de deplina lor neatirnare, s'arinvoi sari redee d-lui Ion Bratianu, ras-puncletor ,,de neorIndueli, de asasinate si deprocese scandalóse," o feciorie politica cupret,u1 propriei lor consideratiuni, ar trebui saplangem asupra lor, ar trebui sa plangemasupra nóstra.

Ah ! sarmana mea tara, nici cand, in viatata, n'ai fost mai gret amenintata in neatIr-narea, in odihna ta, in reinaltarea ta morala,intelectuala si materialä! Niel cand, din vre-mile cele mai uricióse ale tiraniei, n'a fostvr'o societate civilizata mai nevrednic batjo-coritä de guvernul sèil de cat a ta; si dad,

UN MINISTRU ROMIN IN ANUL DE GRATIE 1884 43

nici-o-data n'a intalnit indrasnéla mai multaingacluinta, nici-o-data asemenea neingrijireasi sfruntarea nu td-ati calcat in piciOre, oilmai multa siguranta si in mod mai despotic,drepturile si libertatdle sale ! Nici-o-data, insfirsit, represintatdunea nationala n'a dat Vaalprobe mai jalitóre si mai revoltatóre a injo-sirel, ca sa nu zic a atrofiei simtaluimoral !

Cine ore te va relnalta, pamênt slavit allui Radu Negru, al lui Mircea-cel-Bètran, allui Stefan-cel-Mare, al hi Mihaiii Vitézul, alBasarabilor ! Cine? Mana lui Dumnezet,daca in inima celor cinstiti dintre fii tar, sedestépta in sfirsit dragostea de numele tat,ura a tutulor crimelor, indrasnéla a tutulorj ertfelor.

A PATRA SCRISORE-IARASI

ARAB-TABIA SI GUVERNUL ROMAN

Suum cuique.

Se zice ca in sinul comisiuner care s'aintrunit de curind in scopul de a hotari defi-nitiv traseul hotarului dintre Romania si Bul-garia, D. delegat bulgar, care ar fi PrintulHilkof, general rus, ar fi aratat o copie ahartil din scrierea mea Istoria unei Frunta-rii, in locul textului. orginal : se adaoga cape guvernul roman l'ar fi miscat acest fapt.Harta mea in Milne le unui general rus ! Afost destul asta pentru ca organul presedin-telui Consiliulul sa, me invinuesca in fata ci-titorilor ser, de pretinsele mele tendintI slave!Asculta-ti-1 :

Comisiunea insarcinata cu delimitarea ho-tarelor romano-bulgare, si-a intrerupt lucra-,. rile pe motivul ca delegatul Billgariei, un Rus,a cerut sa se iee de baza o schip de delimi-tare, estrasa din cartea Prir4ului George Bi-bescu, Istoria mei, Fruntarii, nefavorabild,


Romania. Tata ce interese slujesc scrisorilesi faptele ilustrului print !"

Si ore de ce ac6stä miscare ? Pentru untraseu ce n'are nici un caracter oficial, pecare l'am condeiat intr'un mod aproximativ,dupa un document scris, a card' linie dedelimitare trebue s concorde intr'un modsimtitor cu schita orginala,de a fost traseulhotarului facut cu grijä, si a carui tintaa fost numal sa arate punctele de capetenie

sa 'nvedereze exact punctul terminal, Arab-Tabia i Medjidie-Tabia !

SA vedem ce interese slujesc scrierilefaptele mete ; ca s o stim, sä punem des-baterea pe un ast-fel de tarim incat tara carenu mat are nevoe sa-si faca o opiniune des-pre Istoria unei fruntarii, sa-si pOta dasocotéla de reaua credinta sail de nestiinta,si in tot cazul de politica vrednica de plans aacestui trist guvern.

Ce cata sa stim? Anume daca traseul Au-stro-Ungariei, care indreptéza traseul celordou'e comisiuni europeene din 1878 si 1879,a fost in interesul Romaniei, saü dad, aduceo ingreuiare pentru dênsa; daca, a imbunatatitstarea nOstra dincolo de Dunare, saü daca ne-a infait'o; daca apretiarile d-lui I. C. Bratianu

ei

ARAB-TABIA f GUVERNUL ROMAN 49

despre acésta delimitare sunt bune sari gresite ?D. I. Bratianu, presedintele Consiliului de mi-

nistril, declara inaintea Camerilor, la 2 Martie1882, ca dupet comunicarile ce i s'aft fcicut,cestiunea Arab-Tabiel s'a hotarn in favOreanOstra."

Dar atunci de ce ore d. ministru al afaceri-lor straine al ministerului Bratianu vorbea, in1880, de tot altmintrelea in scrisOrea sa catred. baron de Haymerle, din 12/24 Ianuarie 1880 :

Dupa acest traseil, scrie D. Boerescu, po-, dul i chiar o simpla cornunicare sunt pesteputinta. La cea mai mica marire a apelorDunarei, tot tarimul coprins Intro punctulterminal al hotarulul si punctul din fata in-sulelor Hopo, este intfatit de inecat incal,,trecerea este de tot intrerupta, i, in fapt,hotarul s'ar gasi dat inapoi cu mai multe,kilometre.

,De se mai sue Inca inundatda, inecarea sepcite lati 'Ana la un mare lac permaninte,ce sta in vecinatate, si se va mari dar inaceasi mèsura, neputinta de a comunica in-tre cele douè maluri.

Iata cea ce d. presedinte al consiliului nu-meste o chestiune hoteircita in favoareainóstra !

4

50 PARTEA ANTRIA.- POLiTICA

Patriotismul d-lui I. Bratianu si al prieteni-lor d-sale se declard multumit ; fie, dar al mei1cere mai mult. Iata de ce azi, ca si in 1883, voiiispune iarasi ea chiar congresul de la Berlin necompromisese hotarul, respingand numai pen-tru Romania un traseil strategic pe care-1 ha-fazise tutulor celor-l'alte state fara exceptie ;si ca comisitmile europeane nu facusera acesthotar mai bun de priimit hotarind locul po-

dului menit sa intrunesca cele douè maluriromanesti, adica sä stabilesca o comunicareneaparat trebuinciOsa intre teritoriul ce neera dat si malul stang al Dunarel, la 800 demetre de bateriile Silistrei, sub tunurile de laMedjidie-Tabia, fara mijloc de aparare, si invoea ori-cul !"

Reaminteam in 1883 ca tOte hotarele Sta-telor interesate at fost preschimbate de trata-tul de la Berlin, si ca in congres s'a aparat,in privinta fie-carui hotar, puntele strategicenecesare fie-carui Stat nuoil. Este insa vorbade Romania- pe Dunare ? Atunci nu se maipomeneste de linie strategica ! Sa nu se, creaza ca este acOsta faptul unel uitari din in-tamplare ; nu, este ceva ca un principia, cao declaratdune in tote formele si accentuatadintru inceput. Si adaogam : Numai des-

ARAB-TABIA §I GUVERNUL ROMAN 51

legarea propusä de d. d. Waddington si Corti,a inchide Silistria si inaltimile ei in hota-1/ rul romanesc, corèspundea cu intereseleEuropel ca si cu ale ei. Dar prin inriuri-rea cuvintelor dibace ale representantilorRusiei, s'a produs in inalta adunare cevaca un miragiu, si propunerea plenipontentia-rilor Frantiei si Ita liei, catre care inchinatve'dit t6te cele-l'alte puteri, nu fu, ca sa vor-

birn sincer, nici votata, nici respinsa, ci, maibine, data inlaturi, parasita pentru o alta pecare Rusia avu dibacia sa o pue inainte sisa o faca sa, fie priimita de congres. De acineputinta de a deslega ac6sta, afacere a ho-tarului, intocmai dupa spiritul si textul tra-tatului de la Berlin.

Proectul la care s'a oprit cabinetul dinViena, in dorinta'l sa vaza acesta afacereispravitä, nu este ceva nuou : este priimi-,.rea propuneril Rusiel , reaclusa la o conclu-ziune pe cat se pOte de indulcitä; dar, oricat de indulcita ar fi, deslegarea propusaeste o ingreuiare ; Romania perde prin eamai multe kilometre la hotare, si nu maipOte fi legata cu noua provincie ce i-a fosthotarita, ca o despagubire a Basarabiei- 1).

') Isloria unei fruntaril a Romiimei pe malul drepl al Dundrii,

52 PARTEA ANTEIA. POLITICA.

Ea pastréza Arab-Tabia, dar numai deforma, fiind-ca va trebui sa o delase la slo-bozirea celui d'anteiil tun ce se va descarcain Orient ; si atunci ministrul va fi expus, dea doua Ora, trofeele de curand castigate devoinicii nostri soldati.

Iata dar re'ul ce am fãcut intereselor tariimele. Mai este öre Inca nevoe de vr'o probapentru a sili la tacere fOia guvernului roman?Le Journal des Débats V: a luat sarcina san'o dee :

Opera intitulata: Istoria unei Fruntarii,zice marele organ al presei franceze, pe carede curend a publicat'o printul George Bi-.bescu, a dovedit pana la ce punct Europe!i-a lipsit tot de-o-data equitatea si preve-derea, cand n'a vrut sa dee Statului roman,a carul neatarnare tocrnai o proclamase,punctele strategice cele de mai neaparatatrebuint,a pentru siguranta teritoriului sett

El dad in ce ye priveste, ce lupte at,i datd-vOstra pentru apararea drepturilor nóstre ?Ati inceput prin a ne face o vrajmasa dinRusia, prin purtarea d-vóstra, purtare ce nu

de printul G. Bibescu. Paris , E. Pion si C-ie , tipograft-editort,str. Garanciere to, 1883 ; si in BucurestI textul romdmesc la totelibrariile.

ARAB-TABIA §I GUVERNUL ROMAN 53

se póte califica, de la congresul din Berlin.Apo)", v'atl supus curat §i lcimurit la sen-tinO, ce privea hotarul de la Räsarit, desiea nu cordspundea pe deplin cu dorinteleRornciniei !..." Acésta, o aduce la cunostintaguvernului s'ea contele Hoyos, prin depesa sadin Bucuresti, cu data de 22 Iunia 1880.D-vOstra 41 priimit hotarul acesta, precumati priimit si In 1879 sa claditi un pod pesteDunäre, drept sub focurile Silistriel si Med-jidie-Tabief ; si de ati putut mai tarziii sascapatl de robirea de a cladi acest pod, n'atIputut'o face de cat luand ca prilej traseul celnot' al cabinetulul din Viena, care, declaratID-vOstra in Iunie 1880 contelul Hoyos cclnu v6 multume0e" si pe care, in Martie1883, era sa v6 vie la Indemana, sa'l privitiinaintea Camerilor, ca favorabil _Romania"

Ce n'atI facut d-vOstra, pentru ca sä dobln-ditl Arab-Tabia, pe care nu o puteti ocupa,de Ore-ce Arab-Tabia este o pos4iune, iar nuo cetate, si pe care nu o puteti apara, de ore-ce tractatul din Berlin articolul 52 ziceexpres a. nu se vor ridica nuol cetatf de-alungul Dunard de la Portile-de-fer pana lagurele el !"

D-vOstra n'atI volt sa intelegetl ca pe sub

54 PARTEA INTRIA.- POLITICA

zidurile Megidier, care sta deasupra campir,divisiunile rusesci si bulgaresci venind din in-terior, ar putea sa se concentreze, MIA nicI säaveti cunoscinta de miscarile lor si sa se na-pustésca asupra Dobrogiei; ca acésta Dobro-gie nu este cu putinta sa fie aparata far'astapanirea Silistref si a positdunilor care suntcheia el ; a podul proiectat la Cernavoda, sicare va fi gata intr'un timp nehotarit n'are sa,fie de ajuns in cas de rèsboiu, si ca, cazulintamplator al uneT lupte este pentru tara oprimejdie fara marginb, de vó v'ar surprinde inmijlocul lucrarei de organizare, fara pod pesteDunare, fara comunicatiunf asigurate intreCapitala si Dobrogia, ivindu-se d'odata iarna,Dunärea rostogolindu-si sloiurile de ghiata,despartind desavIrsit cele dou'e maluri si blo-candu-ne soldatif pe eel drept.

Un asemenea hotar, D-vóstra l'atT priimit,precum 41. priimit, Ca tote ca ye lepädati side asta; Dobrogia in schimbul Basarabieb.

Acest schimb, l'ati facut; si proba este cain loc de a respinge priimirea Dobrogief, in locde a lasa pe puteri sa ye impue oferirea lor,ati discutat acésta priimire, ati. reclarnat , aticerut sä fiti reprezintati in comisiuni; le-ati

ARAB-TABlA GUVERNUL ROMAN 55

facut pe tote, pe tOte, afara num al de ceiace eratI datori sa faceti.

Ceia ce erati datori sa faceti, sa v'o spunell: de vreme ce stiati cã Basarabia nu era sa,vi se dee indarat, i Printul de Bismarckluase ostenOla sa nu ye lase nic1 o iluziune inacOsta privinVa,datoria D-vOstra. catre Taraera sa cautati sä tragetI folosul cel mai maredin acOsta situatiune, sä dobIndit4 de la aliataD-vOstra din ajun, dispusä la tote concesiunileSilistria cu inaltimile ef, o despagubire de res-boiti i cele 16 miliOne ce Romania a platitpentru drumul de fer de la Cernavoda la Kiu:stenge! V'a pläcut mai bine sa, jertfiti viitorul*el vOstre i sä nu ye compromiteti pop ala -ritatea facand un act care de aprOpe sail dedeparte, ar fi putut semana cu o cedarea Basarabiel, ati voit in sfirsit, sa pastrati cuori-ce pret puterea! Omnia serviliter prodominatione!"

Cavur nu statu la indoiala, el, cand fu vorbasa, dee Terei sale marirea i puterea! El isiinabusi durerea; ceda Nizza i Savoia, lOga-nul easel suverane; apol se cobori. de la puteredar se coborI marit prin acOsta jertfa !

Exemplu 11 aveati: era usor de urmat; insaar fi trebuit un Cavur !...

V

56 PARTEA INTER.- POLITICA

Un ultim cuvent. E tot-d'a-una neplacut sãvorbesca cine-va de sine insusl, dar trebuie säscie a invinge acesta jicnire cand calomniase agata de dênsul i cand e in stare sa ostrivesca sub picióre.

Cand aparu cartea mea Istoria uneiFruntarii", am adresat lucrarea mea la re-prezentantdi puterilor celor mail la Londrala presedintdi diferitelor Cabinete, i m'am slu-jit de prilejul ce mi-era dat, ca sa insotesc cuo scrisóre cartea ce trimiteam, si sa destept,pe cat Imi ingaduiail restransele mele puteri,simpatia celor puternici in favOrea patrielmele.

Din t6te aceste scrisori, nu vreail sa citezde cat trei, cea care lordul Granville, cea catreprintul de Bismarck si cea catre d. Challamel-Lacour. Nu le-as fi publicat nici-odata, dad,de curand n'as fi fost din nuoil chemat lalupta, si de me hotaräsc sa le scot la iveala,e ca ele constitue fapte gra,itOre, in fata ca-ror reman neputinciOse calomniile dusmanilormei.

Catre lordul Granville.

Milord,

Am avut onOrea de a face sa,. vi se adreseze din

si

ARAB-TABIA §I GLIVERNUL ROMAN 57

Paris, unde s'a publicat, cartea mea Istoria uneiFruntarii".

Barbatii de Stat englezi au aparat in congresuldin Berlin asteptarile legitime ale Romaniei cu osimpatie prea vadita, cu o prea insemnata inaltimede vederi, pentru ca sa nu me cred Indrituit sanadajduesc ca lucrarea mea va fi priimita cu fa-wire de catre capul eminent al departamentuluiafacerilor straine al Marel Britanii.

M'as simti fericit, Milord, daca Excelenta VOstraar aasi un moment ca sa citesca unele din acesteto

pagini. Ele l'ar lumina asupra scopului publicati-unei mele.

Nu e prea tarziü pentru ca Puterile cele marlale Occidentului sa bine-voiasca sa iee in conside-ratie situatia grea si. primejdiOsä creata Romanilprin Tractatul din Berlin, si sa caute sa ocolescaprimejdiile care ameninta Orientul si pe care leface si mai grele starea de slabiciune a fruntariilortarii mele.

Recomand Istoria unei Fruntarii" inalteibune-vointi a Senoriei VOstre si o rog sa primescaespresiunea prea inane mele consideratii.

A. S. printului de Bismarck, mare cancelar alimperiului German

Principe,

Am luat libertatea de a face sa vi se adresezedirect Istoria unei Fruntctrii", studig ce am pu-blicat de curend.

58 PARTEA ANTE IA.- POLITICA

Alteta VOstra a aratat atat de bine lumii cumtrebue sa'si iub6sca si sa'si apere cineva tara, incat va intelege, sunt sigur, ca ell sa fi incercat säapar si ell pe a mea, pe cat Imi ingaduesc puterile.

Imi urez ferbinte, Principe, ca Alteta VOstra; sanu faca o primire rea acestui prunc al meg.

Primiti, Principe, etc.

Excelentel sale, ministrulul afacerilor strAine alFranciei, d-nul Challemel-Lacour

Dommule Ministru,

Vett fi primit, cred, chiar de a doua zi dupa pu-blicarea ei, cartea mea Istoria unei Fruntarii."

M'asil socoti fericit daca ministrul afacerilorstraine al Franciei, ar gäsi timpul sä rasfoesca a-cest volum, in care sunt tratate cestiunile supuseacum Conferintei din Londra.

Citind Istoria unei Fruntarii", Excelenta VO-stra se va convinge usor ca situatia facuta Roma-niei, in Orient, este astazi plinä de primejdii. Aceststatulet este ramas in aer, ILA aparare contraatacurilor inlesnite din tOte partile. Dar Ore trebui-va sä inceteze el sa fie postul inaintat al conti-nentului occidental, insarcinat sa pästreze liber-tatea, neutralitatea, siguranta, in partea ei ceamai de capetenie, a acestei cat comerciale aCentrului si a Sud-Estului Europei ?

Schl ca politica are grozave cerinti ; dar dacaacOsta s'ar intampla, Europa occidentala ar avea

ARAB-TABIA I GUVERNUL ROMAN 59

de buna' se'mä o pärere de rAil. Intr'o zi, dar preatarziü, póte !

In situatia in care ne aflAm, domnule ministru,pästrez nAdejdea ca" Francia nu va pAräsi Taramea. Ea este val."! deläsatk singurk dar traeste,este voinick este in stare sa aducg servicii folosi-tore Europa

Primiti., etc.

Iata", scrierile si, faptele mele din zioa cea urmat cea in care voi perdeat1Basarabia siprecupete4 Dunarea !

A CINCEA SCRISORE

RESPUNS D-ull E. COSTINESCU

Bucurefti zo 7-bre 1885

La sosirea-mi in Bucuresti mi se aräta oscrisOre, adresatA de d. Costinescu catre L'In-dépendance Roumaine, la 18 August trecut,care scapase din vedere. In acesta scrisOreprivitóre la noua rèscóltt a tëranilor contraproprietarilor din Gradistea, d. Em. Costinescudeplange pe larg propaganda nesanètósa fa-cuta catre tèrani, i atItarea lor de cdtren,We misei", cum si ,, de cdtre unil advo-cati exploateazd fdrd de mild", si sfir-seste cu aceste cuvinte : Intrebaripe printulGeorge Bibescu, cat 4-ad costat pe téraniiide la Breaza nedreptele revendicdri ce afturmdrit in curs de ani intregi, gratie in-demnurilor celor ce pretindead cd le aparddreptur ile."

D. Costinescu chiama In sprijinul sëü o mar-turie pe care nu o pot refuza; i r6spunddar cä nedreptele revendicdri ale téranilor

'ml

'1

carid


de la Breaza" pe d'ensii nu '1.-a costat un banmacar, pe cand pe proprietar ele costat ve-nitul al 1400 pogóne, pe cari Veranii luatcu d'a sila, si can aU fost lasate in mainelelor 10 ani de vreme : adica o suma de mai,binede 240,000 de Id. Nu voig vorbi despre totejertfele cele-l'alte facute de catre proprietar pen-tru ca sa-si apere drepturile, carora guvernuln'a consimtit sa le asigure respectul: ele dis-par dinaintea resultatelor ce le-a avut pentrunenorocita tarä, actul de la Breaza, s6vOrsitcu complicitatea guvernuluf i cu concursuladministratiunii sale. Afacerea de la Breaza afost intfadev6r pentru povatuitorii la re'd aitOranilor ca o proba de ceea ce ar puteaincerce mai la urma nepedepsitii.

Unde se póte cauta causa acestui ? D.Costinescu, de cand s'a facut proprietar, a pu-tut'o atinge cu degetul, i d-sa constata cu des-nadejde, Ca ea stet in trista educatiune cese clec reranului, catre care se uitet tocmaiceea ce ar contribui mai, mull la ridicareasa, cetruia i se tot vorbeste de drepturilesale, de revencliceirile ce trebue set le pre-tinder, ale cetrui calitecti sa rol in socie-tate se exaltéza. fetret a i se aminti vre-oclatet

despre clatorii ; pe care nu-1 povectueste

raille-at

eI sa,

re'a

qi

litSPUNS 1.)-LUI E. COSTINESCU 65

ninteni iic sa' muncescel nici sd, fie credin-cios la tot ce s'a legal, ci cu totul din contrape care MA stricat i injosit prin acest

loc de al ridica;" scurt pe care nu'1 cresc la scOla datoriei, a dreptului apropcisirli."

Minunat a grait, i niste asemenea de-claratiuni, isvorand de la un arnic devotat alguvernuluf sunt netagaduit de pretiOse.

Ratdunea ? este ca in fapt e datoria guver-nului sa dea educatie tèranului, in sarcina gu-vernului cade sal instruiasca, moraliseze,sa'l imbunatat6sca sórta; si de se cuvine safacem sa cada asupra cuiva re'spunderea ace-stor revendicdri nedrepte" a clror victimaeste astazi d. Costinescu, trebuie suferetad greutatea aceia care de mult timp pretindca afi monopolul unei ingrijiri particulare pen-tru muncitorul de parnSnt, aceia earl ail pusmana pe dênsul, inspirat si minat cumo zice autorul scrisoril, la Injosire, la mi-serie si la turbare."

Noul proprietar al...GI-M*6f este limit catièranii ail pus mana,---pe pamentul s'ett si end'a sila, pe 135 pogOne, In loc de ale fi re-vendicat dinaintea tribunalelor. Dar cata safim nol uimiti de uimirea d-sale caci In sfar-

5

mij-loc in.

fi

sal

;

rad lad


sit, unde ore ar fi invelat tèranul, in Gel nuoèani de guvern al d. I. Bratianu, ea exista legisi ca, ele nu se violéza nepedepsit. Afacerea dela Breaza, care da buna diminéta inträrei laafaceri a d-lui I. Bratianu si a amicilor s'el,este öre ea alt-ceva de cat un act de anarhie,un inceput de desagregatdune a -tarel ? nu afacut ea sccila ? si ceea ce s'a petrecut inmulte puncturi ale Romaniei, cum si s'a in-tamplat de curênd in judetul Vlasca, nu esteore urmarea logica a ceea ce pretind acestidomni a fi o politica liberalet-nationala P

Reviii la afacerea de la Breaza : am zisca ea s'a faptuit cu complicitatea guvernuluisi cu concursul administratiei sale. Cred caeste folositor sà" probez acésta prin aratarearepede a faptelor si a actelor.

pranul roman are mult spirit de dreptate,cat timp nu este abatut din calea buna, deatItari nesan6tóse si de tolerantele interesateale autoritatil. Deci, in 1865, pe cand se aplicalegea rurala, töranii de la Breaza se marturi-sesera multamiti pe hotarnicia facuta, intrepamiturile lor §i ale Case'', Brancovenesci.primisera inteadeve'r ceea-ce li se cuvenea sichiar ceva mai mult. Cu base aste, acOsta starelinistita contraria proiectele unora, pismasi de

Isi

-

RESPUNS D-LUI E. COSTINESCU 67

fire, hranind ura din calcul si care, Inca demult, pornisera fezboit pe sub ascuns contracelor cu nume si cu avert Omenii acestia fa-cura atatea i atatea in cat desteptara in ti6-rani tot felul de pofte, II imbatara, cu tot felulde vinovate fagadueli, II hotarira sa se declareveta,matI i sä revendice, cu off-ce pret, bunulaltuia, 'Dana ce va sosi momentul de a'i imam,sa ia cu sila bunul acesta. In zadar proprie-tarul IsI dete ostenéla de a face tote consta-tarile reclamate; in zadar avura ele drept re-sultat de a demonstra cat de temeinica, II eraapararea ; in zadar in sfarsit, alerga el la im-pacaciune: Veranii intarItati de catre ceice 'I purtat de nas, se Incapatdnara in ne-dreptele revendicdri."

Ast-fel stateat lucrurile cand eel ce se nu-mese insisi " ajunsera laputere in 1876. Cate-va zile in urma intr'odiscutiune in care erau de fata sub-prefectulde Campina, d-nii G. Duca, inginer al Statu-lui, Birnstingen, inginer al Casel Brancoveanusi prirnarul de la Breaza de jos, acest dinurma, mare favorit al guvernului, se napustiin vorbe cu furie asupra acelor parveniti pecare, zise el, vom sti forte bine sa-T gonimdin casa lor." Era vorba de proprietara ei

liberall-nationali

68 PARTE& ANTEIA. -- POLITICA

mari ai tern'. Faptuirea urma, de aprOpe ame-nintarea.

Intr'o buna dimin4a, in capul consiliuluisOil municipal si al tèranilor comunei, func-tionarul guvernului puse mana pe 1400 depogOne (cam la 700 de hectare) ce faceauparte din marea proprietate de la Breaza.Fapta era da, o IndrasnOla ne mai pomenita ;asa in cat, bètranii satului nu'si putura as-cunde ternerea lor despre urrnarile unui ase-menea act. Dar, Esi ! li s'a re'spuns, nu suntOre amicil nostri la putere ? si nu aveti Orechiezasuirea ca n'o sa, fit,i nici urmariti, niciconstrinsi de cake guvern sa intOrcetii bu-nul ce ati luat ? cat ? pentru procesul carevi se póte face si cheltuelile ce va costa, dece sa, va nelinistiti. Mai antêiii, de va fi pro-ces, a sa curga multa, apa pe Prahova panasa i se vaza sfirsitul ; iar cat despre cheltuell,a sa le platiti din venitul celor 1400 pogOneale vOstre, venituri pe care de sigur ea nicio-data si ori-ce s'ar intampla, nu a sa, fiti si-liti sa le dap'. indarat."

Se va vedea pana la ce punct faptele ailconsfintit limbagiul acesta plin de InvOta-minte.

Proprietarul instiintat pe loc despre con-

RESPUNS D-LU1 E. COSTINESCU 96

tropirea proprietatii sale, se adresä la judecatorul de pace, care 'si declina ori-ce competinta ;la sub-prefect, care se recusa apoi la prefect,care'l indrepta la ministerul de interne. Acestatrimise la fata locului pe d. cap de divisiune,Persiceanu, cu misiunea de a-'0 da seam alamurit despre afacere. Trimisul ministerialse puse la lucru,ki facu constatarea i adresa,capuluf s6t1 un raport prin care afirma :

1. Ca proprietatea a dat locuitorilor intotal Mtrega catatime de pament la careaü drept dupe legea rurala ;

2. Ca in Meyer locuitori improprietd-rit Si cti insusit din pamenturile caseiBrancoveanu cam la 1,400 de pogóne delived pe earl, le yin cu sila ;

3. ca D-1 primar Morarescu, in loc saopresca usurparea, a provocat-o si a in-curagiat-o, punéndu-se In fruntea usur-patorilor, ;

4. ca D-1 sub-prefect, in toe s'o potolescaa aparat-o si-a sustinut-o.

Dupa un asemenea raport, care controlaconfirma t6te cele mai de sus, s'ar fi putut

cine-va astepta la aplicarea imediat a legil,lasatä in suferinta de doul ani ! Cu t6te aces-tea ministrul de interne D. A. C. Rosetti se

;

pi

si

70 PARTEA ANTELA. - POLITICA

puse si el la adapost sub prilegiul incurcatu-rilor ce o represiune ar fi creat Cabinetului,care d'abia de putin timp era in functdune, sescusa cu cea mai mare politet'a ca nu póteinterveni, facu apel la generositatea binecunoscutd a familia Brancoveanu"in cele din urma, Ii dete i povata sa mérga,la tribunale.

Teranii remasera dar stapani pe bunul cesi'l insusise cu de a sila ; povetuitorilor nufusera nici urmariti, nici pedepsiti ; consiliulcomunal i primarul seü fusera mantinuti infungiunile lor Si cel din urnaa deveni maimult de cat ori-cand obiectul bunei-vointe a

esedintelui consiliului de ministrii, D. I.

Bratianu, care intalnindu'l dupe cat-va timp,la gara Campina '1 stranse mana cu caldura.Ast-fel treceat in fapte fagaduelele facute te-ranilor ; ceea care privea venitul a ,celor1,400 de pogOne era sä se implinesca ca sicele-l'alte.

Intr'adevèr, proprietarul silit sa" se adresezela justitiä, ceruse prin advocatul set, cavenitul in cestiune sä fie depus la casa dedepuneri i consemnatiuni, pentru ca, la se-virsirea procesului, sa se dee celui in drept.I se respinse cererea, iar venitul se lasä co-

§i,

RESPUNS D-LUI E COSTINESCU 71

tropitorilor proprietatii. Ast-fel se cledea aces-tora mijlocul de a face vecinic procesul si dea intretdne, din niste bani ce puteail sa fieosinditi intr'o zi a'l restitui, stat-majorullor de ezploatori. Ori cum, afacerea de laBreaza dura zece ani, in cursul carora teraniiperdura inaintea tuturor instantelor, si d'abiadupe acest timp proprietarul dobandia hota-rarea pin care reintra in proprietatea de carefusese despoiat.

Unui guvern de ordine, 'i-ar fi fost de ajunspatru-zeci si opt de ore ca sa ajunga la ace-Iasi resultat, si acésta cara greutate, fara saajunga mai cu séma la monstruesele torturide la Bordeni. Trebuia numai sa o voiasca.Adevérat este ea atunci Inieilor" i ad-vocatilor" de cari vorbeste D. Constinescu,acésta nu le-ar fi venit la socotela ; insa dinintervenirea imediat a guvernului si din pe-depsirea culpabililor an fi dobendit educatduneteranul nostru ; ar fi invetat ca esista o legecare ocroteste proprietatea si o autoritatecare face sa fie respectata acésta lege.

Cat pentru tiara, ea ar fi castigat da nu 'Is'ar fi mai adaogat, pe lenga grijele ce'i iLsuflaprirnejdiile cari 'I arneninta viitorul si neatax-

72 PATITEA ANTEIA. POLITICA

narea, suparaciósa grija a unei cestiuni so-ciale, ce'i compromite odihna.

Teranul nostru era bland, cinstit, muncitorpe cat cerea trebuintele, cumpOtat i voinic,lesne de crescut moraliceste i vrednic ca sase faca, pentru imbunatatdrea sOrtei sale, totce e drept i cu putinta. Ce a facut pentrudênsul regimul actual ? Unde sunt resultatelefrumóselor fagaduintd cu cari leganat ?Faptele r6spund lamurit inselat pe O-ran ; abatut spre politica puterilo ce elle punea la lucru; atatat in contra pro-prietarului cel mare ; i rat arOtat ca pe undusman, pe cand el II este aliatul firesc, spri-jinul si mantuitorul luf cand miseria si bOlase lasä peste caminul lui; smuls fararemuscare, prin fagaduintiI amagitóre, pe acestmuncitor de la pingul sèi, de la linisteamuncir sale cinstite si a cunostintif sale, casa'sI faca dintr 6nsul un aliat si la trebuinta,o arma, fara a-si bate capul, de cat numalde forma,de trebuintele lui materiale i in-telectuale. creat Creditele Agricole, esteadevèrat, insa de au slujit mai cu séma ladesvoltarea functionarismului, acésta pata deunt-de-lemn ce se intinde peste Romania ast-fel in cat sa'l astupe tOte casele vietii, a aces-

'I

: ei at1rad

rad

rau

RESPUNS D-LUi E COSTINESCU 73

tui functionarism la ale carui speculatiuni selasa, fara scrupul de prada, nestiinta poporu-lui. I s'a dat asemenea dreptul de a vota.insa libertatea votului i s'a inlantuit, de vremece sunt pusi sa,-1 mane la urne sub-prefectii,agentii administratdei si la trebuinta sa-1 facaalaiu cete de ciomagasi si de geandarmi. S'aproclamat in fine invetamentul obligator, darscOlele se surpa, invetatorii lipsesc si direc-tiunea este la acest nivel cu t6te cele-alte

Lasatu-i-s'a cel putin acestel nenorocitejertfe a unel politici anti-nationale si anti-crest,Me, legea lui, credintele sale, ce da tariein lupta , si mangaere in restriste ? Niel' decum. Neincetat il invatä ca omul numai arenevoe de tete ale : clerul de jos este in mize-rie, numerul eel mai mare de biserici cade inmina ; si mai tot-d'a-una can ,' ca proprietarilmarl al tarei sa le intretina sairi sa, le ridicedin nuoil !

Iata cum teranul, dupe chiar expresiuniled-lui Costinescu a fost adas la injosire, lamiserie, la clesnadejde." Iata opera celor cedetin puterea de aprópe zece ani, intre cared. Costinescu este unul din capi ; call, in locde a apera pe teran, orb cand plangerea edrepta, fie contra unul proprietar,fie contra

,


Statului, in loc de a face sa se executecu religiositate legea, afi socotit mai potri-vit cu interesele lor, , sä nu tie sOma dedênsa, si sã arunce asupra proprietarilor, ingenere, respunderea uner situatduni pe care elaü creat'o, inbarbatand si ocrotind tote esce-sele.

Liberi sunt sa-si laude binefacerile lor catrepoporul roman ins6 suntem i nob liberi säaducem la iveala reamintirile de la Breaza,de la Bordeni, de la Ungureni, de la Balesti.

Cate nume, atatea flori ale acelei cununineperitóre ce 'si-a tiintuit'o pe frunte d. IonBratianu in acel minut mernorabil de la 8aprilie 1884, and de la inaltimea tribuneiparlamentare , impins de o forta nebiruitafacu natiunii marturisirea complicitätil sale77in desordinele, procesele-scandalOse i asasi-

natele guvernului WI! . .

d. I. Bratiann este tot presedintele Con-siliului de Ministrif al Regatulub Romanier!

De cand am scris aceste linif, afacerea dela Breaza a trecut printr'o faza nu mat putinscandalOsa de cat cele de inainte. AcOsta ce-

,

,

Si

RESPUNS D-LU1 E. COSTINESCU 75

stiune infatisand, din punctul de vedere almoralitatii acestui regim o insemnatate de ca-petenie, cred folositor sã arat faptele intam-plate de eand sentinta Curtii de Casatie ahotarit ea familia Brancovan sã reia posesiu-nea bunurilor de care a fost despuiataPentruacésta, las cuvêntul d-lui Para Peneovicicare, fiind-ca si-a petrecut dou'è-zeci si cincide ani in administratie, eunOste mai bine decat ori-cine tOte abuzurile faptuite saf inga-duite de chiar mei care sunt datori sa ne deeajutor i ocrotire.

Citim in ziarul _Romania de la 28 februa-rie 1884 :

La 22 februarie 1884 s'a cerut aducereala indeplinire a hotarirei Curtii de apel, inve-stita cu titlu executorit. Pentru aeOsta la 6martie din acelas an, Epitropia a trebuit saintervie pe lenga ministerul de interne ea saobtde ca consiliul comunei Breaza sä incetezede a se opune sa se facä procesul-verbal depredarea somatdunii i numai dup.-6 interve-nirea primului procuror s'a facut acest proces-verbal.

In urma, judecatorul insarcinat cu esecu-tarea, a fixat ziva de 30 martie, ea sa mOrgapentru aducerea la indeplinire la fata locului,

,

76 PARTEA ANTEIA. -- POLITICA

cu ajutorul grefierului, sefultii portareilor sid-lui inginer I. M. Rimniceanu.

Judecatorul insarcinat cu esecutarea hota-rirel Curtii, supunêndu -se poruncilor ce primeade la colectivitatea centrala, sub diferite pri-ejiur de sase oil, in tot cursul anului1884, mergerea sa la fata locului.

In anul mmetor 1885, dupe necontenitestäruinte, s'a dus la fata locului judecatorul,procurorul, prefectul si inginerul, si in ziva de23 malt s'a adus la indeplinire hotarirea Cur-

dandu-se in primirea arendasului parnêntulusurpat fara nic o opunere sat protestare dinpartea locuitorilor. Arendasul in cursul anulu!1885 a luat dar rodul celor 700 de octane cese usurpase. In 1886, colectivitatea centrala,regretand perderea beneficiilor ce tragea dinproprietatea usurpata, atitia din nuoil colec-tivitatea locala care rescula pe locuitori, cosifinul si batu pe ómonii arendasului. Se recla-ma la autoritati, se aresteza turburatorii, dard. prefect Furduescu, nepotul d-lui I. Brati-anu, pentru hatirul sotiei d-lui subprefectde la Campina, le dete drumul.

La 21 iuliü 1887, Omenii arendasului ail

1) Colectivitate, insustutoril Dlui Ion Bratianu.

amine,

tii,

RESPUNS D-LUi E. COSTINESCU 77

fost iarãI opriti de a face secerisul. Logofetliail fost batuti, legatd i dati in ripa. Faptul s'aconstatat de primul procuror de Prahova, carea arestat sapte din principalii vinovati. Admi-nistratia insa a lasat pe usurpätori sä ridice

sasi insusésca finul de pe parriêntul ce nuera al lor.

Din cele ce preced resultä in resurnat caInca din anul venirei la putere a D-lui I. C.

Bratinanu, 1876, s'a hrapit cu sila din stapa-nirea proprietatil Breaza (judetul Prahova)700 de hectare, cä produsul acestor 700 dehectare usurpate a fost impartdt intre

Dovada despre cele ce spunem se gäsestechiar in cancelaria comunel Breaza care po-seda socotéla data de Ion Morarescu, delegatulsatenilor, de sumele intrebuintate in anul1881. Ac6sta socotéla, ca tote socotelile co-lectivistilor, nu coprinde sumele intrate de lapogóriele luate, coprinde insä arnanuntit catibani s'at dat advocatului, sub-prefectului casa faca sa se intarzie constatarile, prefectului

directorului ministerului ca sa faca sadispara un dosar.

Ast-fel, de mai bine de doul-spre-zece anicolectivistil centrall i cei auxilieri isi intre-tin fortele vitale cu 20,000 lei produsul pe fie

0

colecti-viOl.

0

78 PARTEA ANTEIA. - POLITICA

care an a 1400 pogóne usurpate. Osebit deacesti 20,000 de fr. mai priimesc diferite con-tributiuni in bani si in naturã, de la mai binede 1000 nenoroc41 säteni adusi in cea maidesavêrsita saracie de D. I. C. Bratianu, denepotul WI D. Furcluescu, de sub-prefectul deCampina si de primarul comunei, un adev6ratcolectivist sange curat ce este dat judecatilpentru falsificare, a cpfitant,elor de percepere.

tote acestea se petrec de doui-spre-zeceani la piciOrele Castelului Pe les.

$i

A SASEA SCRISORE

01.11Zett

Director& ziarulut ,e'5u/45endance Mcumanie.

Bucuresti 3111 julie 1885.

Citii tocmai acurn in L'Independance Ron-»mine o epistola scrisA de generalul Lecca,ca respuns la scrisórea ce D. Emil Mavrocor-dat i-o adresase la 16 iunie trecut. Scrisereageneraluldi, facend apel la opiniunea publiea,ne dã tutulor dreptul sa respundem. Me slu-jesc de acest drept, sigur find ca 'ml implineseo datorie.

Sã fi gasit bun generalul Lecca sä rostescade la tribuna, cu prilejul palmel data D-luiVoinov de catre D. E. Mavrocordat, cuvintejicnitOre pentru acest din urma ; sa nu-1 fivenit la socotelä generalulul Lecca sa-sl re-tragA cuventul, nicl sa dee D-lui E. Mavrocor-dat o satisfacere prin arme sa se fi expusgeneralul, prin acest indoit refuz, sa se vazAtratat de misel de D. E. Mavrocordat, intr'oscrisOre ce s'a publicat ; sa se fi multumitin sfirsit, sa respunzA la acesta rusine pätita,

;6


numai prin insulte; asta-i tréba D-sale, sia acelora de care atirna.

and insa, generalul Lecca cauta sa-si spri-jinésea refuzul de a se bate pe pretentiunea cadispretul public va fi pedeapsa protivni-cului sail", se pune cu nesocotinta pe un ta-rim care este al nostru; injoseste simtimintelede dreptate si de onestitate al acestul publicdin care fac parte si e, si iata de ce iaücuvêntul.

Opiniunea publica in Romania , ca si inFranta, Germania si Rusia , ea si pretutin-deni, pusa in fata cu doi protivnici, unulgeneral, cel-alt fost magistrat, care se bucurade stima tutulor persónelor de bine, si faceparte dintr'o familie care a dat taril mai multisuverani, nu va ingadui nici odata ca agre-sorul care a refuzat ori-ce satisfacere protiv-niculul si a patit de la dênsul o rusine, saalba indresnéla sa lase dispretului public grijade a-I rasbuna.

De ar fi priimita acésta teorie, si de ar is-buti, sustinuta, fiind de un general, sa se inra-dacineze in armata, acest adapost al leali-tatdi i al oncirei in timpurile cele mai turburateale istoriel nóstre, ar trebui sa, desnadajduim

sdii,

SCRISORE D-LUI 83

de natiunea nóstra.. Slava Domnului ! n'amajuns Inca acolo.

Aceste principil, care destainuesc o atrofiemorala de jälit, pot constitui apanagiul unufmic num& de desmosteniff, dar sunt osanditede armata si de partea sanatOsa a t,arel, o

spun sus si tare 0 fara temere de a fi des-mintit de acer a caror inima, bate Inca si acaror spada tresare Inca la acest singur cu-vent On Orea".

CIURCU

A SAPTEA SCR1S6RE

CONVENTIUNEA COMERCIALA

INTRE

AUSTRO-UNGARIA si ROMANIA

Estras din Nouvelle-Revue de la 1 Februarie 1885,

Bucuresti, 4 lanuarie z885.

I

Conventiunea Comerciala inchiaiata intreAustro-Ungaria si Romania, la `?.2 iuniil 1875,ratificata la 20 maiU 1876, si pusa in aplicarela 1 iuliil al aceluias an, expira la 20 maiil1886. Articolul XXXI stipuléza ca : In cas, cand nici una din Inaltele NAV contractante,nu ar fi notificat, cu doua-spre-zece luni Ina-inte de finitul poriodel do 10 an', intentiuneasa de a face sa-i inceteze efectele, ea va r6-mane obligatOre pana la expirarea unui an,din ziva in care ,una sail cea-ralta din cele

douè Inalte Parti contractante o va fi de-nuntat.Asa dar patru luni numai ne desparte de

termenul Conventiunii. Care sunt intentiunileguvernului. Intr'acéstä privinta nu s'a soptitnhnic positiv pana acum. r_:-. acerea chiar acéstäce se pastréza cu indaratnicie asupra unel

88 PARTEA INTEIA.- POLITICA

cestiuni atat de vitale pentru tara, este facutasa nelinistésca forte serios opiniunea publica.Inteadev'er guvernul, in cas cand ar avea degand sa denunte Conventiunea si sä propuein locu-i o alta noua, ar vrea sa fad', acéstafara vr'un studiii de mai 'nainte, si s'ar puteaore face acest studifi lara sä iee parte laclensul barbatii speciali, nici Camerele de Co-mercit, in sfirsit fara o indelungata si seriOsapregatire, care dupe nob cata sa si fi fost in-ceputa ?

E adevérat, ca in urma interpelarilor facutein aceste din rirma zile in Camera si Senat,in privinta Conventdunei cornerciale, guvernulroman nu s'a aratat opus la nurnirea unel co-misinni care ar avea sarcina sa studiezeacesta Conventiune, si sa arate relele c.9 de-curg dintfensa si lOcul ce s'ar putea aduceIn timp priincios. " Cata insa sa conchidem,din acOsta invoire data la rnotiunea Came-relor, c'ar fi hotarit guvernul sa pue capat lao stare de lucruri atat de danuitOre interese-lor tiarii ? Si dad, Omenil politici azi la puteresunt aceiasi ce alta data ail facut conventiunei.opunerea cea mai apriga, este Ore acOsta destulpentru ca sa credem ca., vor ramanea credin-ciosi principiilor pentru care luptail atunci ?

CONVENTIUNEA COMERCIALA 89

Din nenorocire, prea s'a invederat c posesiu-nea puterei are intristatórea insusire sä laudpe Un om sa vaza cestiunile cele mai putinindoelnice, de tot altmintrelea de cat le priveaca simplu mandatar al natiunei. lata de cecredem cuminte lucru sa asteptam, inaintede a ne rosti in acésta privinta, sa fimmuriti despre situatiunea ce la urma urmelorva lua guvernul roman.

Se sciezicea D. Cogalniceanu, in raportulsell catre consiliul de ministrii, din 28 maiu1876,--ca tractatele si conventiunile de co-merciU, intr'un cuvent tOte actele internatio-

nale care tractoza despre interesele mate-riale ale unei taxi, cer un studift mai adincitde cat insesi tractatele politice ; cad, in celed'anteiti, se 'Jae ca un singur cuvent ce riar41 pus la locul seU, sa hotarasca de sOrtaunei industrii, a unei ramuri de comercia, sadistruga chiar un element de avutia natio-nalã. Si de aceea, in cele-l'alte tOri, tractatelede comerciii sunt studiate i proiectele re-dactate de catre administratiunile agricul-

turei, comerciului, vamei,ministerul aface-rilor Straine pastrandu-si pe sOma numaigrijea sa dee acestor instrumente formadiplomatica. Mai mult Inca: obicinuit, aceste

la-

90 PARTEA ANTEIA POLITICA

tractate sunt aparate in adunarile parlamen-tare de catre ministrul Financelor si decatre al Comerciului, precmn s'a si facut, ince priveste Conventiunea nóstra, la Viena,si la Pesta, unde rninistrii ComerciuluiFinancelor a11 aparat singuri acest act inter-national.

La nor lucrul n'a mers asa. Totul s'a pro-iectat, totul s'a inchiaiat de catre ministrulnostru al afacerilor Straine, fara sa iee de locparte ministrii Financelor i Comerciului.

Ministerul afacerilor Straine a facut unproiect ; a priimit apor un contra-proiect alguvernului Austro-Ungar ; acest contra-pro-77iect a fost supus Consiliului Ministrilor si

din acésta lucrare grabita la care n'afi luatparte nici Camerele de Cornerchl, nici macaro comisiune de Comercianti, de Industriasi,Intr'un cuvent de barbati speciali, a isvoritConventiunea, ce cata a dirige pe timp dezece ani, interesele comerciale ale Romania

Ori cum ar fi, termenul defipt pentru de-nuntarea Conventiunei din 1876 este apropiatsi se póte lesne intelege Ca Romania e grabitasa vaza denuntata acesta Conventiune, ce areo nevoe neaparata de a fi revizuita.

-

si

j

CONVENTIUNEA COMMICIALA 91

II.

Se vedem care era niirarea genercda" acomercialui inainte de Conventiune.

In cursul celor sase all, cari ail trecutinainte de punerea in vigóre a Conventiuniimiscarea comerciala a Romaniei a dat cifreleurmatOre :

EXPORT IMPORT

1871 Lei 176,130,0641872 166,557,1041873 157.570,7321874 77 134171378181875 144,962,0791876 ,, 235,256,286

Totaluri 1,015,190,083

82,927,288109,327,78097,867,167

122,794,114100,834,164165,933,503679,684,016

Asa dar in decursul acestui period, expol-turile au fost neIncetat mai pre sus de impor-turf, si tiara a beneficiat de deosebire, adica de335,506,067 lei, eeea ce da pe tot anul omijlocia de aprOpe 56 milióne.

Se vedem ce se face acésta miscare co-mereiala de la 1877 incoa. S'a aplicat Con-ventiunea Cornerciala : indatä, ea printfunfarmec, situatiunea se schirnba cu totul ; din

71

,

92 PARTEA INTEIA. POLITICA

fOrte buna, precurn eia, se face rea. Iataproba :

EXPORT IMPORT

1877 Lei 141,081,100 335,548,9991878 217,041,727 306,582,3021879 238,650,006 254,482,6291880 218,918,878 255,336,4151881 206,518,317 274,757,4581882 244,730,199 268,851,9211883 220,650,279 359,907,178Total 1,487,590.506 2,055,466,902

Deci, In decursul acestuf al duoilea period,importul a fost neincetat mai pre sus de catexportul, ast-fel in cat, la capdtul acestor 7anT, cumpdna 1) 'in clauna tdrei a fost de567,876,396 lei, adica pe tot anul o mijlociede 81,125,199 lei !

') Se va mira cine-va p6te s6. g.)séscl, in acéstd lucrare, men-tiunea repetatd. a Balantd Comerczuhd i pdte cd se va intreba :de nu cum-va cel de pe malunle Duntri1 sunt in neschnca,acéstd vestitd. teorie a balanteI Comerciulul a fost luatà in rdspArde cdtre Economistt modern1 mai pdstrat nimic dintr'-insa cel InitiaV, de cand cu spiritualele sarcasme ale ail FredericBastiat. Insd fie oil cine linistit ; se stie si la BucurescI, ca si peamrea, ciT. exportare i importare stint numal numiri deosebite,ale uneia si aceleast operaciunl, schimbul productelor. Ori-cacmeva vmde, on el cumpArd, cu alte cuvinte orl cd exportezd,on ca importézd, nu face de cat un schimb de producte. E lucru

si

La

.,

n

.

CONVENTIUNEA COMERCIALA. 93

Tara a putut s platOsca acOsta surna pestemasura de mare cu economiele ei din anii demai nainte, dar, de s'ar prelungi situatiuneaacOsta, de uncle 6re ar lua Romania mijlOceleneaparate, spre a implini deosebirea dintreimportul i exportul ei ? Cestiunea din celemai grele, si care pune in joc tot viitorul eco-nomic al Orel.

Este adevOrat ca de la anul 1878 incoa,exportul Romaniel s'a sporit in mod simtdtor ;vine insa acésta crestere numai Si numai dinfaptul c bielsugul productiunii agricole asilit in realitate exportul ei. Despre aceasta e

lamurit. i pe cat timp sunt schunburi, schimburl multe, t6temerg pentru bine un popor, economiceste vorbutd. Insa., in viataeconomica. a Natiunilor, sunt cu puttnta multe variatiunt despre caremarturisesce statistics.. care arata ca un popor se richca sail scadedin punctul d vedere al puterit producatOre. Dect Balance Ca-merczului, asa de blestemata de catre teoricienit eel fira depacate, are totust folosul c tine sdma de aceste varta0untinfatiseza cu vioictune inaintea. ochilor acésta miscare in sus sailin jos a vietel industriale a unut popor. SI nt se dee voe dar sane servim intru cat-va de acest vechiii criteriurn ; el are celputin mentul ca e inceles de public care c deprins cu densul,nu tott economistit se 16pada de (Mitsui, chiar dintre eel matmodernt. ,,In regula generall, zice unul din el, excendentul acestade importurt, mat cu sOma cand se prelungesce, este semn desuferinta, de neastampar sail de decadere industriall, i cata satintésca asupra-st bagarea de sema a legiuitorului." D. Herv6Bazin. Tractat elementar de Economie Politica. Paris 1885.

si ce

94 PARTEA ANTRIA. POLITICA

lesne sa'si dee cineva séma dup'.1, tabloul ceurméza :

Export de Cereale.De la 1871pAná la 1877

1871 1447897,222 sail 82,23°/0 a ex. general1872 117,104,956 70,18

77 77

1873 I 19,096,845 " 75,621 874 99,2 16,402 73,651 875 105,2 12,696 ,, 7 2,58

77 7,

1876 165,159,6 2 1 7077 11

750,687,742 lei

De la 1877 pana' la 1883

1877 78,524,406 sail 55,65% a ex. general1878 142,028,238 65,44

77 77

1879 1 7 3 1 6 0,0 8 5 ,, 72,6077 77

1 88o 167,799,823 76,6577 77

1881 157,255,757 76,6877 77

1882 197,920,416 " 80,9677

.,

1883 172,557,0121,089,245,737 lei

Al doilea period da dar un spor de338,557,995 lei. Proportdunea acestui export,in raport cu exportul general, a dat pentrueel sase aril d'antkiii, o mijlocie de 73,04°/0,iar pentru eel 7 din urma, o mijlocia de 69,59%.De este ac6sta din urma cifra mai slaba, pri-

"

n

63,90

e

,,

,


cina e ca anul 1877, opoca resboiului ruso-turc, a dat export putin, fiind ca. partea ceamai mare a cerealelor s'a intrebuintat sprealimentarea armatelor rusesci. Fara acéstaimprejurare, mijlocia aflata, pentru periodulal doilea ar fi fost mai presus de cat aceia acelui d'antal. Insa Conventiunea Comerciala,o repetarn, n'are nimic a face cu acest resul-tat ; chiar fara, dinsa Romania n'ar fi pro duso chila de cereale mai putin.

De alta, parte, exista, o ramura de bogatienationala, care fusese tot-d'a-una forte manOsa,pentru Romania; voim sa, vorbim de vite ide productele animale. Dar, productiuneaacOsta a incetat d'odata de a mai prospera, simerge tot scazond, precum se va vedea din ci-frele ce urmOza :

1871 26,418,717 Lei 1877 28,551,167 Lei1872 34,741,602 1878 24,544,039

7/

1873 30,915,872 ,, 1879 23,641,266 7,

1874 27,094,730 ,, 1880 19,829,942 7,

1875 25,523,479 1881 21,510,7681876 29,671,368 1882 14,757,702

174,365,768 132,834,884

Scaderea dar a fost, pentru cel sase anidin urma, de 41,530,881 lei, adica cam de7,000,000 lei pe an, si acesta deosebire pri-

n

,


veste mai cu séma exportul nostru cu Un-°aria

Unde sä aflam pricina acestei scaderi? Dupad. ministru 0 afacerilor Straine ar trebui sao atribuirn epizootiei, care ar fi oare-cum lanoi in stare permanenta. Dupe d. Cogalnicénu,vatamarea adusa comerciului nostru de vitear fi resultatul neobservarii tractatului de Co-mercit de catre autoritatile unguresci. Acesteautoritati, dice d. Cogalnicenu, inchid fruit-taria sistematie vitelor noastre." Dupe d.Aurelian, ministru in ultimul cabinet Bratianu,s'ar fi petrecut fapte ca acesta : negutatoriinostri tree fruntaria si sosesc chiar la Pestacu turmele lor de porci. Dar acolo nisce comi-siuni de veterinari descoper ca vitele lor alltot felul de bole ; bOle de picioare, bOlede piele ; asa in cat, aflandu-se in neputintad'a se intoarce cu turmele lor in tara, neguta-torii se lied \feria, marfa pe pretde nimic. Se intelege ca in asemenea impre-jurari negutatorii romani sa stee in nedomirirede mai trebue sa, mai indrasnesca sa tr6ca.dincolo de fruntarii, i lesne isi pcite da sOrnaorb cine despre daunele ce rezulta, din acestastare de lucruri pentru una din ramurile celemai manOse ale comerciului nostru.

siliti sa-Vi

CONVENVUNEA COMERCIALA 97

Explicatiunea acésta prob6za cel putin Canu din pricina Conventiunei Comerciale perdeRomania explótarea unuia din productele eicele mai bogate. Intr'adevèr exportul granelorsale se umfla la suflarea unor imprejurari ex-ceptionali, care multa vreme nu se vor maireproduce póte , insa tOte cele-l'alte producteale sale agricole ajung la o adevOrata dara-panare.

III.

Cui a profltat ore acOsta revolutiune inmiscarea comerciala a Romaniei ? AprOpeexclusiv Austro-Ungariei ale carer importatiuniaii luat d'odata o desvoltare ce nu s'a maioprit.

Judece-se despre acOsta :

Comerciul Romciniei cu Austro-UngariaEXPORTURI IMPORTURI

1871 Lei 49,415,218 37,028,6291872 ,, 81,688,383 38,773,2901873

7768,768,568 39,348,143

1874 ,, 55,476,370 48,308,1021875 38,735,496 40,206,0591876 ,,

Lei .

73,790,878 78.885,051367,874,913 282,549,274

7

.


EXPORTURI IMPORTURI

1877 Lei . 90,134,238 179,782,7821878 ,, 67,273,674 168,043,0271879 ,, 68,856,820 124,754,86018So ,, 82,958,681 126,401,4651881

1172,131,702 134,963,201

1882 7,

1883 71

Lel

74,706,21771,478,385

134,514,529153,972,506

527,539,717 1,022,432,370

Asa dar, de la 1871 pana la 1877, Romaniai-a vêndut Austro-Ungariei mai mult de cat acurnp6rat de la dinsa, iar deosebirea in cas-tigul ei este de 85,325,639 lei, sail o mijlocia de14,220,939 lei pe an. De la 1877 pana la1884 cumpe"na este in dauna t,Orei cu sumapeste mOsura de mare de 494,892,653 lei,care da o mijlocia anuala de 70,698,950 lei,si, de comparam suma acOsta de 494,892,653lei, excedent al importului in miscarea co-merciala dintre Romania si Austro-Ungaria,cu suma de 567,876,396,excedentul indicatal importului asupra exportului comerciuluigeneral al Romaniei, constatam c5, de acestde mai sus excedent, mai 'in intregul sell, s'afolosit Austro-Ungaria.

In fa4a acestor rezultate, nu este Ore inve-


derat ca, de se reinoeste conventiunea de la1875, va trebui sa se céra garantdi particularepentru exportarea vitelor nóstre ?

Sa intram in unele amanunte i sä vedemcare sunt articolele austro-ungare a caror im-portare in Romania a luat o mai mare intindere.

Piel tãbdeite fi pia In 1876, importulacestor articole era de 8,698,536, lei (din care3,000,000 pentru incaltaminte) ; in 1877 el seurea la 14,881,994 lei (din call 8,193.886 p.Incaltaminte) ; in 1878 ajunge la 37,291,005lei (din cari 11,245,500 p. Incaltaminte); in1879 la 22,649,760 lei, (din cari 6,312,000 p.Incaltaminte) ; in 1880, la 22,867,622 lei, (dincall 7,415,000 p. incaltäminte) ; in 1881, la23,311,538 lei, (din cad 10,500,474 p. Incäl-

; in 1882, la 25,095,528 lei, (din cari13,388,832 lel p. incaltaminte). Importul daral acestor articole s'a intreit si mai bine.

Materil, textile 0, industrii derivate.In 1876, importul a fost de 15,973,525 lei, (dincari 2,978,368 pentru imbracaminte). In1877 el se urea la 36,494,523 lei, (din cari8,986,320 p. Imbracaminte) ; in 1878, la44,093,036 lei, (din call 7,401,496 lei, p. 1m-bracarninte); in 1879, la 33,400,885 lei, (dincar! 6,836,158 p. Imbracaminte) ; in 1880, la

.

Zoo PARTEA ANTEIA. POLITICA

35,583,919 lel, (din earl 7,642,452 p. Imbra-caminte) ; in 1881, la 39,376,398 lel, (din cari7,772,091 p. Imbfacaminte); in 1882, la35,13,4452 lei, (din car.' 8,121,676 lei p. Im-bracaminte). Acesta importare s'a indoitdar, si mai bine.

Lemndrie 0 industril derivate. MI-portul a fost de 8,178,675 lei, in 1876 ; de18,611,933 lei, in 1877 ; de 11,440,995 lel, in1880; de 12,347,459 lei, in 1881; de 13,673,918lei, in 1882. Ca termen mijlociil el s'a indoit.

.illetaluri 0 fabricatiuni metalice. Im-portul a fost de 9,425,369 lei, in 1876 ; de48,325,197 lei, in 1877 ; de 23,055,519 lel, in1878; de 20,520,637 lei,In 1879; de 20,128,738lei, in 1880 ; de 20,044,613 lei, in 1881 ; de18,503,226 lei, in 1882. Ca termen mijlociil,el s'a intreit aprope.

Fata cu un mers atat spre sus al exportuluiel in Romania, Austro-Ungaria se va resemnaOre sa percla un camp de exploatare asa devast sail macar sa-1 vada micsorandu-se ?Respunsul la acOstä cestiune, este lasat iscu-sintei, dorintei de bine a Guvernului roman.

Iv.

Se va putea, cu tOte acestea, spune ca si

CONVENTIUNEA COMERCIALA Ica

exportul din Romania in Austro-Ungaria asporit in decursul acestor ani din urna. Eadevèrat ; insa sporul acesta, precum am maiavut prilejul sa o constatam, vorbind de co-merciul general, este in neatirnare de Con-ventiune ; el vine numat si numal din belsugulproductiunii de cereale; si s'ar fi produs inoff care impregiurare si Cara Conventiune.

Intfadevèr de la 1871 pana la 1877 Ro-mania a exportat in Austro-Ungaria de367,874,913 lel; de la 1877 pana la 1884 de527,539,717 lel : spor : 159,664,804 lei. Ex-portul de cereale a dat cifrele urmatóre :

1871 17,866,171 adica 36,15°/0 din ex. gen.1872 45,724,815 1, 52,36 77

1873 3 5,8 1 1,8 38 7152,22

1874 30,317,52 I71 54,65 71

1 875 1 7,428,7 5477 44,47

1876 29,810,77377 40,37 77

Total 176,959,872

0 mijlocie de 46,37 la suta din exportulgeneral.1877 46,414,397 adica 51,49% din ex. gen.1878 39,430,134 ,, 58,61

77

1879 37,566,455 77 55,98 7,

Total 123,410,986

1,


1880 54,066,411 adica1 ssr 45,080,4121832 50,080,4 1 21883 53,450,000Total 326,088,221

77

77

33

61,55% din ex. gen.62,4967,03

74,65 n

7)

77

0 mijlocie de 55,97 la suta din exportulgeneral.

Deosebirea intre cele dou6 totalur i. este de149,128,349. Ast-fel exportul general aratain periodul din urma, un spor de 159,664,804lei ; adica o deosebire de 10,526,455 lei, de-lei ; al cerealelor, un spor de 149,128,349osebire prea slaba in folosul celor-l'altor ra-muri ale exportului 1).

In ceia ce priveste animalele si derivatelelor, exportul in Austro-Ungaria, care de la1871 pana la 1877 se legana intre 25 si 30milióne, s'a scobofit din ce in ce pana a numai fi de cat de 9,507,699 lei, in 1882. Amaratat mai sus pricinele acestei miscari sco-boritóre.

Alte douè obiecte insemnate de export,lanurile si peile, se vèd si ele in scadere. In-teadeve'r, cele d'antêiii au produs de la 1871

1) Acest spor de 50,526455 lc5,in sapte aril, se datoresteunor categorii ca : fructe, legume, combustibile si altele

CONVENTIUNEA COMERCIALA iO3

pana la 1877 lei 32,120,498, iar de la 1877pana la 1883 suma de 25,698,714 lei : o sea,-dere de 6,421,784 lei ; cele d'al duoilea aüdat, de la 1871 'Ana la 1877, suma de19,359,621 lei, iar de la 1877 'Dana 1883 sumade 14,682,500 lei: o scadere de 4,679,101 lei.

Ast-fel, in afara de cereale, rodnicia. indus-triei romane in curs de sapte ani, de la dataConventiunii Comerciale, s'a oprit in desvol-tarea sa. Ea a cazut intr'un fel de rangezOlasi de marasm,simptoma fOrte grava,cacia nu propasi este a pen. Ore de acOsta sa fieamenintata in scurt timp industria Romana?Da, de se va proroga Conventiunea Corner-cia la asa cum e facuta.

V.

Aceste resultate bine constatate, e lucru decapetenie, sa ne intrebam cum se face ea Con-ventiunea Comerciala sa fi avut o inrIurireatat de rail facatOre asupra miscarii econo-mice a tièrei ? E Ore cu putinta sä presupu-nem ca, dintr'un an in altul, trebuintele inRomania sa fi ajuns in stare sä desvolte oconsumatiie induoita i intreita ? SA sporOscape fie-care an trebuintele, nu este lucru sur-prindetor ; fenomenul este firesc, i tOte

104 PARTEA ANTLA.- POLITICA

t6te popOrele i sunt supuse, potrivit cu inain-tarea lor pe calea propäsirei si a civilisatiunii.Insa fenomenul acesta nu s'ar fi ivit asa d'o-data, si In nisce proportiuni atat de uimitOre,fara o pricina exteriOra, si pricina e ca : Con-ventiunea Comercialä, prin scutirea de drop-turf ce o da unor producte austro-ungare, prinscaderea tarifelor de care face sa se folosescaalte producte, le a favorisat inteatata intrareain tarä, in cat industria nationala s'a aflat inneputinta sä lupte in contra unei asemeneaconcurente. Diferitele industrii In fiinta at in-cetat de a mai produce un mare nurn6r dinarticolele ce indestulail consumati a interiOra,de Ore-ce Austro-Ungaria le da mai eftin ;diferite alte industrii, a caror asegare in tarase vestea, ail luat'o de la inceput pe cale reasat nu s'aU putut infiinta tot pentru acelasimotiv, adica find ca produsele lor nu s'ar fiputut da pe pretul produselor austriace. Nu neva fi greil sa sprijinim, cu probe, cele ceinaintam.

Imbracamintea si incaltamintea, intra inimportul Austro-Ungariei din 1882 pentrusuma cam de 20 miliOne. Dar Romania n'arputea 6re sa se indestuleze ea insasi pe sinecu aceste dou'e articole ? Ea poseda tote ma-


teriele prime trebuinciOse ; lucratorul romaneste Indemanatec, destoinic la tot felul de lu-crare , si produsele ce-i ies din maini pot satde pept cu cele mai bune produse austro-un-gare, insa el e silit sa le dee pe un pret maimare. A fost un timp in care fabrice insem-nate de postav erat in fiinta in Romania:a D-lui Kogalniceanu la Neamtu ; a D-lui N.Bäleanu la Dragomiresci; a D-lui Simu laBucuresci ; in care fie-care familie de tèrani,fie-care manastire fabrica stofe de haine,stofe solide si carl n'aveat m6rte, in careo incaltaminte buna si tépana se lucra delucratori romani. De doreail locuitoril de laorase cu gusturi mai rafinate, sa 'si procurestofe si incaltaminte de fantasie produseale industriel streine, el totusi nu lepadafl pro-dusele industriei nationale ; cat pentru locui-torii de la tara, nici nu intrebuintat altele.

Asta-zi lucrul numai merge ast-fel : Austro-Ungaria ne a adus articolele sale, de calitatemediocra, este adev6rat, dar avênd merituleftinatatdi ; favorisata prin tarife reduse, inscurta vreme ea a inecat tara cu produselesale, de la casa omului de oras pana la colibat6ranului. Iata de ce fabricatdunea nationalamerge mereil spre peire, cu t6te nazuintele cu

icth PARTEA ANTEIA. POLITICA

tot zelul, mai presus de oil ce lauda, al aso-ciatjunei dOmnelor Romance, de a radica in-dustria scOrtelor, panzelor si stofelor de lana,Furnica este numele acestel societati, alcalif suflet inteligent si devotat este Presidenta,d-na Elena Cornescu.

Romania este una din tèrile cele mai padu-rose ale Europel; ea poseda in padurile saletot felul de lemne ; cu tote acestea ea cum-para pe fie-care an, de la Austro-Ungaria,lemne de constructie, de 12 pana la 15 mi-liOne. De ce ? Fiind-ca acest articol este scutitde ori-ce plata la intrarea-I in Romania. Iardogaria, care odata era atat de infloritóre,pere asta-zi ucisa de produsele Brasovului.

Romania poseda isvOre nesecate de petrol ;cu tOte acestea II mai da si Austro-Ungaria.De ce? Fiind-ca nici acest articol nu platescevama.

Am putea sa mai citam multe alte exem-ple ; dar cele pe care le-am citat ne par destulde convingatOre.

VI.

Mult timp lumea a fost pätrunsa, in Roma-nia, de ideia ca in tiara acOsta agricultura catasä fie tot, iar industria nimic, sat putin lucru.


A-si da silinta de a produce cat mai multe ce-reale se va putea pare sa fie singura tinta agandirei tutulor. Toti pornesc de la ideia ace-sta, ca cele-l'alte tari vor avea tot-d'a-una tre-buinta de cereale, si ca Romania va fi tot-d'a-una sigura sa'si treaca pe ale sale. Fara sa voima tine socotOla de diferitele imprejurari, caripot vatama secerisul asa in cat sal micsorezefOrte mult, noi credem ca Romanul nu trebuesa uite, ca ceea ce putea fi adevOrat, pana laOre-care punct, acum 20 de ani, nu mai estede loc adevOrat azi, cand vedem marea intin-dere ce a luat in cati-va aril', productdunea ce-realelor din America, din India, din Australia.Nu trebue sa, se pearza din vedere ca in par-tile acelea se produce cu fOrte putina chiel-tuiala , cä costul transportului din Asia ,

Australia si America in Europa , este maiscaclut de cat acela din interiorul continen-tului European , ca, acesta deosebire nu vascadea curênd, si ca in fine graul American,Indian sail Australian, dobandit prin tOte per-fectionarile aduse agriculturei, este de o call-tate mai buna. In conditdile acestea, negan-dindu-se cine-va de cat la agricultura si necautand sa desvolte industria , cade intr'omare gresalä.


Sa ne spunem tOta cugetarea. Nu p6te fivr'o cugetare mai neadeverata si mai vatarna-tore de cat aceea a productii de un singursoiU numai. Cea d'anteiti gandire a unui po-por care doresce sa 'si asigure existenta, estesa aiba intrunite la dênsul pe teritoriul set,t6te lucrurile neaparat de trebuinta traiului,inarmarei si intretinerel puterei sale armate; sanu atirne pentru nici unul din aceste lucruri detot trebuinciése de relatiile comerciale, ce p6teavea cu vecinii sel. Numal in conditia acéstaun popor va fi sigur ca are o buna stare eco-nomica si ca va fi cu putinta sa ingrijesca, dear fi atacat, de cele ce-i sunt de nevoe ca sase apere.

Ceva mai mult : un popor dedat numal cuo singura industrie,ori cat de manósa ar fi.ea, se face in mod firesc tributarul celor-altepopOre pentru tot ce nu produce el. Si cu maregreutate se va da in laturi de acésta atirnare,care 11 lasä jertfa, al bunului plac al vecini-lor sel; cad industria de un singur soiU la carese vor fi dat lucratoril sei, facend 6re-cumdintfansil nisce unelte formate prin deprin-dere, neindemanateci la ori-ce altä munca ;va lipsi tot-d'a-una acestor lucratori , inde-manarea, avêntul, emulatia, ce sunt atat de


neaparate. Va merge ast-fel, pana, se va fi for-mat o none generatie ; iar pana atunci decate primejdir im va fi amenintata acésta, na-tie ! Val de poporul acela la care nu concurOzatote industriile de odata !

Cand un popor isi face abia cel d'antêiilpas pe calea dosvoltaril sale industriale, sis-temul protector i se impune ca o neaparatatrebuinta. Cata sä ne slujim de sistemul acesta;

10 ca sa stabilim si sa desvoltam la un po-por ce se naste, tote industriele de earl arenevoe ca sasi asigure o existenta economicaneatarnata in cazul ce se va putea intamplasi care trebue tot-d'a-una prevazut, al unelagresiuni sail unul resboiil din partea veci-nilor sal ;

20 ca sa stabilim si sa desvoltam la unpopor tote industriele, a caror coexistenta,este neaparata ca sa desteptam si sa formamla acest popor notiuni economice intinse sisanatOse, un gust inspirat de adevOratul sim-tirnênt al frumosulul, t6te indemanarile cesunt cerute de munca.

Negresit Ca cineva póte sä se desbare maimult sail mai putin de protectie, acum pentrua destepta zelul industriilor earl se lasa lenel,si tind a se ankylosa acum pentru a forma o

I Ito PARTEA 1NTEIA. POLITICK

alianta stransa, cu un popor amic, acum pen-tru a se feri de relatil prea intime cu un vecinprimejdios. Insa sistemul protector se impunepretutindeni unui popor ce se paste.

Dad, guvernul roman , inainte de a lasaviitorul economic al Romaniei prada a su-perioritatii lucrarei Austro-Ungariei s'ar fi

gasit in conditiuni politice care i-ar fi inga-duit sa se inspire de lectiile istoriei, ar fi ada-postit la spatele protectdei, industriile nóstrenascende, precum facura odinióra asemeneaFranca, Anglia si Statele-Unite.

VII.

Ar fi nedrept sa aruncam o respundere preagrea asupra cimenilor cari, la 1875, ail trebuitsa negocieze tractatul de comerciti cu Austro-Ungaria. Ceea ce a lipsit mai cu s6ma acestuitractat, facut cu o graba, datorita, intampla-rilor, este, o vom zice mai la vale, intrunireala un loc a unor masuri de ocrotire care trep-tat ar fi pus industria romanä in stare sa sus-tina, concurenta cu industria Austro-Ungara.

Neavend respunderea a executarei acestuitractat asa cum s'a facut, negotdatorii lui potInca sa, mai punä spre apararea lor, si ca inmomentul acela, circurnstantele politice im-

CONVENTIUDIEA COMERCIALA I I 1

puneail cu tarie Romaniel sa faca act de statneatarnat si suveran.

Romania care, de drept, nu perduse nici odata autonomia sa, dar care, in fapt, suferisedomnirea Fanariatilor, se lupta de la 1821pentru redobandirea neatirnarii sale. Antêiasa desrobire datéza de la tractatul de la A-drianopol, 1829.

Tractatul de la Paris, 1856, incepe a douafasa a desrobirii Romaniel.

Cu tOte acestea POrta 'Astra asupra Prin-cipatelor Dunärene o suveranitate pe carereamintirile unui trecut prOspat Inca nu in-gaduiail sa o privOsca cine-va ca avênd numaio valcire onorifica si nominala. Si conferintade la Londra in 1871, a facut pe Romania sasimta prea mult, ca neatirnarea el Inca su-breda si vremelnica.

La 1875 Romania avea dar mare interes,cel mai mare, sa faca, de i era cu putintä, unact de suveranitate nationala

Austro-Ungaria, precum in curand si Rusiase oferi sa subscrie un tractat de comerciu.Cum ar fi putut Romania sa lase sa-i scapeun asemenea prilej d'a se afirma ca neatirnatasi suverana ? Ore trei ani mai in urma, la1878, la congresul de la Berlin, n'a radicat


iaräsi, diplornatia, obiectduni in contra recu-nOsteril neat:II-nal-if Romanier, si nu se puse-sera acestel recunOsteriI, conditiuni fortedainuitOre ? 1).

Sa nu mai staruim.Nu sta in mana ministrilor carl air sub-

scris la 1875 tractatul de comerciii cu Austro-Ungaria, sa pue stavila la t6te neajunsurile ceputeati decurge din el ; aii fost grabiti deintamplari , dar facênd acest tratat, el ailsävirsit un act de politica patriotica si na-tionala.

Ceea ce cata se deplangem e ca acOstaConventdune a fost lasata in voia el. de guver-nul ce a urmat in loc de a fi insotita si ur-mata de niste mOsurl menite sa InlesnOscaindustriei romane tote mijlOcele, tOte fortelecu putinta si de care ea putea dispune pe teri-toriul roman. Era lucru fOrte sigur caindustriaRomaniei intrand MI-a sprijin in lupta preade tot nepotrivitä in care o arunca Conven-tiunea Comerciala era sa, fie amenintata sase vada, oprita in desvoltarea sa si sa, nu in-

') Incidentul acesta, care de altmintreli a surprins mult chiarlumea diplomatica, este pus in relief de Printul George Bibescuin Istorza unei Fruntarii, a 2-a editie, mai ales la pag. 24, 25,30-37, 42-44-

CONVENTIUNEA COMERCIALA x 13

taln6sca mai in urma in cale-i de cat neajun-suri, suprinderi si perderi.

Era mai 'nainte de t6te neaparat de a in-griji ca ea sa alba mijlOce de transport, cai,un sistem de comunicatii, si tot ce-i lipsesteInca; vorbind de acésta sa ne fie ertat sa zicemaci cate-va cuvinte despre un proiect de ca-nalisare a riurilor care a fost propus guver-nului roman, dar pe care acesta, cu o netal-macita nepasare, nu l'a priimit.

Se scie ca cursurile de ape jóca tot-d'a-una,impreuna cu caile ferate, un rol din cele maibinefacatóre in sistemul cailor de comunicatie;in nici-o téra nu lasa lumea sä tréca cu ve-derea de a se sluji de acesti pretiosi agenti detransport, dar Inca se Ingrijeste, si chiar cupretul a mari jertfe, sa le dee o intindere maimare. Romania din punctul de vedere al cur-surilor de ape, n'are de ce sa, pismu6sca pecele-lalte téri ; ea este udata de o multime deriuri, cart pot fi puse in stare sa slujésca lanavigare sail la plutire.

Cu tOte acestea; afara de Prut si de Siret;ele nu pot, dar nici de cum, sä slujOsca la in-lesnirea de comunicatie in tiara.

Cate folOse de altmintrelea n'ar aduce Varao lucrare de canalisare! Un asemenea canal

s


ar scadea cu 50 la suta pretul transportuluicerealelor in launtrul tiara; ar da o valOremai mare domenielor statului, cari sunt de-partate de schelele Dunaril si arendate azi cupreturi scazute din pricina greutatil transpor-turilor ; ar ingaclui exploatarea a intinse pa-duff si a numerOse mine , care azi estepeste putinta din pricina de lipsa de cad decomunicatie;--ar cruta vitele, si ast-fel le-arscuti de epizotii ; ar inlesni introducerea iri-gatiunilor cari ar face manóse pamênturiintinse, nelucrate 'Ana acum, si ar lupta cuspor in contra uscatimit care le lAntue atatde des si ant de Grunt ;ar fi calea care arduce la constituirea une i. societati de naviga-tie romanésca pe Dunare ; in sfirsit , arinfiinta o adevèrata flotila care nu s'ar corn-pune de mai putin de 500 de slepuri si vapóresi de 2000 de marinari, si care la un momentdat, ar aduce Statului adevèrate servic iuff 1).

In zadar s'ar zice ca tara n'are mijlócesa preintimpine o cheltuiala de 60 milióneaprópe, ce ar cere neaparat faptuirea acesteifolositOre idef. Administratiunii actuale i-a fost

1) Navigatia riurilor romiine fi proiectul Printului G. Bibeseude Ed. Hommaire de Hell, Bucuresci, 1881.

CONVENTIUNEA COMERCIALA 1 is

propus un proiect care inlesnea siguranta exe-cutarei acestei lucrari, far& ca Statul sa fiesilit sa scOta, un ban, ci numaI prin calea uneisimple chiezasuiri a dobanzei. Proiectul pri-vea numai Jiul, Oltul, Argesul, Dambovita, Ia-lomita si Siretul, pe care lucrarea era sa sefaca treptat, iar nu pe tOte de odata. Cu Oacalitatea membrilor cari compuneau grupulfranceso-roman , ce se insarcina cu acéstaafacere, si cu tOta siguranta absoluta ce pre-sintat ei, propositia nu intampinä nici de cumfavOre.

Inainte de a sfirsi, sa zicem un cuvênt asu-pra libertatdi de port , de care se bucurailGalatil si Braila. Acésta, libertate atragea inaceste dou6 porturi mari catatimi de manuridin tärile occidentale, si corabiile can aduceaaacolo aceste produse, gaseail usor cu ce sa seumple la intOrcere. AcOsta stare de lucrurijicnea pOte Oresi-care proecte ale Austro-Un-gariei; din complesenta mai mult de cat dinnebagare de sOma, Guvernul roman sterse li-bertatea porturilor din Braila si Galati; se fargadui, e adevarat, acestor douè orase, o des-daunare : docuri si intreposite, dar Braila siGalatul astopta si azi captuirea acestor faga-

no PARTEA ANTEIA. POLITICk

duinti 1). Pe de alta parte, si acésta e vral-nic de cea mai mare bagare de séma,,prin-tfo alcatuire de tarife de drumuri de fer,,menite sä favoriseze in special numal trans-porturile, fie dintre Romania si Viena, fie dintrepietele romane si Hamburg sat Stettin, Au-stria, mergênd in unire cu Germania, a cautatsa intórca spre Nord, curentul comercial care,pana atunci, pleca din porturile romane si seindrepta spre Occident prin Mediterana. Ast-fel, pe cand un vagon care circula intre Brailasi Galati, este tarifat cu 74 centime de kilo-metru, ca sa m6rga la Stettin nu platesce decat 45 de centime. Ce se va IntSmpla dar ? Seva intêmpla ca, productele occidentale ne maigasind folos sa fie asezate in Romania dinpricina stergerei porturilor libere si cora-biile fiind apr6pe sigure ca nu vor mai gäsicu ce sa se incarce la intórcere, miscareacomerciala si maritima a Romaniel cu Franciasi Englitera, va scadea din zi in zi si Austro-Ungaria si Germania sunt cele care vor profitade acésta situatie nuoa.

') Cornerciancil din Galati adresara deuna-z1 Senatului o peticiecare se terminá prin aceste cuvinte : Destinele acestul oral: suntin mânele v6stre ; putect sa1 ridicac1 dandu-1 inapol calitatea deporto-franco, adica danclu-1 inapol dreptul ce are de a trai".

,


Dup6 cum se vede, G-uvernul roman e rés-punzator ca a lasat sa se inräésca consecin-tele Conventiunii Comerciale din 1875. Cehotarire va lua el in privinta acestei Conven-tiuni ? 0 vom sci in curênd.

118 PARTEA AN'TEIA. POLITICA

0 simpla observatiune. Balanta comercialä,cu putine esceptil, este in favOrea RomaniefIn relatiile el cu térile cu carl nu este le-gat'a prin tractate de comerciii; din contra,este aprópe in tot-d'a-una in defavórea el'

in relatiile el cu Vérile carI ail incheiat cud8nsa conventiunI comerciale, adica : cu Ger-mania, Austro-Ungaria, Rusia, Belgia. An-glia i Franta fac esceptiune la ac6stä regula.Urmatórele cifre intäresc acésta observatiune.

Miparea comercialti in Romania de la 1877 pang la 1883.

STATELE Exportati-uma

Importa-tiunea

Balantl favo-Im-rabil5.

portammeI

BalantSrabilS

favo-Ex-

portatiunet

Germania . . 15,492,704 207,817,880 192,325,276Anglia . . . 415,041,097 372,689,666 42,351,431A.-Ungaria . 527,539,727 1,022,432,370 494,892,653Franca . . . 13 R5,7-0,99- 6 270,786,285 35,005,289Rusia . . . . 41,315,474 94,988,508 53,673,029Turcia . . . 273,087,907 84,406,132 88,681,775iselgia . . . 5,533,674 17,418,467 11,884,793Alte Oil . . 173,788,945 83,384,692 90,402,233

COMERCIUL GENERAL AL ROMANIEI DE LA 1871-1877

10. Intre State, pe periodul de gése ani cu balanturile particulare qi generale.

NUNIREA STATELOR1

Anii Export Totalul iExportuku Import Totalul

Importului

BalantulfavorisatorExportului

TOTLLUL

balantului fayorisa-

tor &pertain!

BalantulfavorisatorImportului

TOTAL'S

balantuld favorisa-

tor Importulul

Halanlul General

4- frodusol &porta lul

Importalui

Germania . . .{

Austro-Ungaria .

Englitera . . . I

Francia . .

Italia

Russia . . .

Turcia . . .

Diferite State .

721:18888777431

187518 76

1

3 62 o 6444.566234.391259.709

1.143.173 6.732.473

368.094.912

130.086.515

126.567.606

18.541 892

17.217.308

229.088 525

118 865.797

5-569.7677 376 5816.433.7396.171 0374.969.413

14 837.180 45.357.717

282.549 28,

143.187.473

I

99.573 859

3.954.523

19.843.222

64 239 156

20.978.727

----- -

92.110.37

26 538.743

34.068.746

14.587.369

" 100.399

164 847.369

97.887 070

3.981.1694.214.5455.989.1735.939 6464 809-704

13.694.007 38.628.24

6.564-746

39.639.701

7.074.999

_

3.726.311

--1

-

- 38.628.244

+ 85.545.62

- I3.100.95E

+ 26.993.774

+ 14.587.369

2.625.914

+164 847.369

+ 97.887.070

187118721873137418751876

187118721873,818751876

49.635.21781 688.38368.768.56855 476.37038.735.49673.790 878

27 395.26014.132 37516.349 41113 080.44618.595.01040 534.013

37 028.62938.773.29039.348.14348.308.10240.206.06978.885.051

12 6o6 58842.915.09329.420.4257.168 268-

-_-_

1.470.5735.094.173

14.390 82o21 379 42222 409.61132 849.68325.158.22726 999.710

13.004.440--13.534.303

-7.247.0576 060.200

19.769.2376.563 217-

187118721873187418751876

187118721873187418751876

31 951.54114.696.00314.056.38310 022.92724 040.66531.792.987

9.819.45915.632.64514.534.52715 684 24o15.560.85928 342.129

22 132.082---8.485.8063.450 858

936.042477.644

5.661.313

2 155.4782.053.7073.407.1464-095 3361.776 4145.053.311

1.182.784478.658351.263733 535374 280834 003

972.6941.575.0493.055 8333.3618011.402.1344.219.808

---___

187118721872187418751876

3.415.6342.092.1493.870.5371.985 6742 146 8693.706.445

3 267.2733 830.5802.918.4992 976 3382.395.9064.454.576

148.361

952.038

---

-1.738.431-

990.714249.037748.131

187118721873187418751876

39.586 63627.268 42935.782.19039.820.45537.445.60549 183 210

10.476 46o17.727 0858.570.997

12.475.6767.354.2627 634.676

29.110 1769.541.344

27.211.19327.344.77930.041.34341 548.53 t

-_----187118721873187418751876

21.954.41821.403.42214.891.43110.001.21920.503.53830.051.769

1.192.0364.129.5193.300.3883.595.4534.815.1533-946 178

20.762.38217.333 90311.591 0436.405.766

17.241.15826.105.591

-. ---_-

1.015.195.028 679.683 961 431.140.070 95-634.003 +335.506.067

Excedentul Exportatiunei asupra Importatiunei. Excedentul Exportatiunei asupra Importatiunel.335.506.067 Lei 335.506.067 Lei

20. _Pentru fie-care qease ani .q.i pentru toate Statele.

NAIREA STATHAM

1 8 7 1 1 8 7 2 1 8 7 3 1 8 7 4 I 8 7 5 1 8 7 6

Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import

Germania . . . 1.588.598 5.569.767 3 162.036 7.376.581 444.566 6.433.739 231.391 6.171 037 159 709 4.969.413 1.143.173 14.837.180Austro-Ungaria . 49 635 217 37.028.629 81.688.383 38.773.290 68.768 568 39.348.143 55.476 370 48 308.102 38.735490 40 206.069 73.790.878 78 885.051Englitera. . . . 27.395.260 14.390.820 14.132375 21.379 422 16.349.411 22.409.611 13.080.446 32.849.683 18.595 OI 0 25 158.227 40.534.013 26.999 710Francia . . . . 31-951.541 9 819.459 14.696.603 15 632 645 14.056.883 14.534.527 10.022.927 15.684 240 24 046.665 15.560 859 31.792.987 28.342.129Italia 2.155.478 1.182.784 2.053.707 478.658 3.407 146 351.263 4.095.336 733.585 I 776.414 374.2So 5.053.811 834.003Rusia 3.415.634 3.267 273 2.092 149 3.830.580 3.870-537 2.918499 1.985.674 2 976.388 2.146.869 2 395.906 3.706.445 4.454.576TIliC12. . . . . 39 586.636 10.476 400 27.268.429 17.727.085 35.782.190 8.570.997 39.820455 12.475 676 37.445 605 7.354.262 49.183.210 7.634 676Diferite State . 21.954 418 1,162 036 21.463.422 4.129.519 14.891.431 3.300.388 10.001 219 3.595 453 20.503.538 4.815 153 30.051 769 3.946.178

176.130.064 82 927.228 166.557.104 109 327.780 157.570.732 97,867.167 134 713.818 122.794.114 144.962.079 100.834.169 235.256.286 165.933.503..m.....,Balantel forisator Exportului

94.755.554Balautal favorisatar Exportuld

57.229.324Gainful faiorisator Exportului

59.703.565Balantul favorisator Exportului

11.919.704Balanlul kvorrsator Exportului Balantol fauorisatur Exportolui

42.575.1371

69.322.783

Produsul Balantulul general in favOrea Exportatiei in acesti 6 ant : 335 506 067 Let.

]

. 1

18731874

-_

.

,.., ...,

_

-

1

1

-

L

-

'

-

,1

.

I

COMERCIUL EXTERIOR AL ROMANIEI DE LA 1871-1884

1". Intre State, pe periodul de qapte ani eu balanfurile particulare i generale.

NUMIREA STATELOR Anil

Germania 1

1

Englitera

Austro-Ungaria . .

Belgia

Franta

Italia

Rusia

Serbia

1

Turcia

587718781879188o188118821883

/111111

Export TotalulExportului

18771878187988o

188118821883

187718781879188o188118821883

1

.Alte State

Bulgaria

Grecia

Holanda

Spania

Egiptul

Elvetia

Suedia i Norvegia .

Statele-Unite . .

1877187818791880188E18821883

287.601I 271.5251558.498

722 9121.584 4205 506 9374.560.811

11.901 81040 279.64437.898.60956.415.98782.227.07497.669.27688.648.637

90.534.23867.273.67468 856.82082 958.68172.131.70274.706.21771 478.385

134.1222.161.109

250.479z 550

559 807593.952

1.831.655

1877187818791880188118821883

5.807 63619.335.54517.775.03727.758 40619.270.94826.744 97819.088.446

187718781879x880188i18821883

1877187318791880188118821883

616.6497.155 o887 718 4172.918 7794.628.7384.560 2182 218 977

5.115.3464.888.3916036.2174.864 3224.485 9497.744 3188 180.931

1

1877187818791880188118821883

886.854525-359599.199

I 616.1571.192.6711659.4572.482 049

1877187818791880188118821883

17.200 17651.024.80849.002.34923.090.83711 344 37712.599.9718.555 302

187718781879

188o188118821883

8.996.66822.86687947 954 318

12.232 7175 064.5284.619.7866035.397

1880188118821883

1880188118821883

18825883

1882

4.145.1982.416 6381.913 8172.009 998

2.033 926I 421 4824-918.5234 111.617

509.277034.154

18331884

1881IS821883

:888812I1 1883

188118821883

84.375176.70530 275

24.870418 151602.114

120.965294.757

33 494

13 907220 189

15.492 704

415.041 097

527.539.717

5.533 674

135.780.996

29.816.866

41 315.474

9.921.713

172.817.820

79 817 865

28 248 502

10.485.561

12.485.538

143 431

291 355

1.04_5.135

449.212

240.096I 487.466 846

Import TotalulImportului

BalantulfavorisatorExportului

39-567.39619-904.31918.461 95623.930 23531.775.93630291.31543.886.724

37 194.59052.924.17850.529.28557.359.88950 508 26945.430.20478.743 251

179.782 782168.043 027124 754.860126.401.465134.963.201134.514 529x53 972.506

103.493472.588

1.513 4083.331 3103.600 8872 726.7285.670.053

88.8o0.81615.903 85415.450 91958 378 85122.67091723 089.68436.491.244

1.274.1451.240.962

474 9041.539.9111.885.2535.787.9463,018 477

26 759 58327.931.43810.511 2955.912.3005.688 2438 969.1339216.511

316 297567 049540.154583.130

1.102 097985.722927.092

4 965.14013.653.71120.630.3568.517.709

12.372 17250.352.42513 640.157

6.786 2157.484.078

50.339.563

4.193 6044.071 8474 033 4295.056.281

3.757 8524.525.7194.721.5496.316.164

38 05463.59043 515

169 253

4.75728.019

207.817.881

372.689.666

I 022.432.370

17.418.467

170.786.285

12.221 594

94 988 503

5 021 560

84.131.670

24 609.856

17 35516

19.321 284

314.412

32.776

468.578235 24784 411 788.266

I 157.8281.368.5782 474 034_ - 5.000.440

286.40464.48262.165 413 051

2.055.543.242

Balantul favorisator al Importatiunei :567.876.396

31 718 80552.239.0729 905 386

30.6291.688.521

3.431- .6912.324.1189.379.555

3 655.294

5.914 1266 243 5131.378 8682.743.4842 772.273

570.557

5.059.0351.033.015

90.544633.735554.957

12.235.03637.64113428 371 99314.573.128

247 546

2.210.45315.382 80237.614.755

8 187.150992.681586 357979.116

387 346

I 995 8621.357 8924.825.0083 942.364

504 520606.135

120 961294.757

33 494

161 707

TOMUL

balaltIlli fatorisa-

tor Expertului

93.863 263

1.719.150

18.790.658

19.052.263

4.941 843

95.068.887

55 208.009

10.893.341

387.346

12.171 126

1.110 655

BalantulfavorisatorImportului

TOTALUL

balantului favorisa-

tor Importului

Balanlul General

Fasearea Expertnlui

Iropertulsi

449 212,

161.707313.660.423

39 279.79518 632 79416 903 45823 207.32330.591 51624 784.37839325.913

25.292 78012.644.53412.630.616

943.902

89.648 544100.769 35355 898 04043 442.78462 831.49959.808 31282.494 121

1.262.9293 328.7603.041 0802 132.7763.838.398

32.993.180

3 399.96917.402.798

657.491

799.500

21.644.23723 043.0474 475.0781.047 9781.202.2941.214 8151.035.580

41 690

1.027.795

5.084.855

2.109- .0812.087 7324 306 166

384.20358.54254.166

1.132.958950 427

I 875.920

272.467

62.165

192.325.177

51.511.832

494 892.653

13.603 943

53.795.947

1456.991

53.673 029

41.690

6.112.650

9.222979

496 911

3 955 305

334.662881.423 769

Balantul favorisator al Exportatmnei :567!876.396

2. _Pentru fle-eare 4eapte ani i pentru toate Statele

.-192.325 177

+ 42.351.431

-494.892.653

- 11.884.793

- 35005.289

HI- 17 595.272

- - 53.673 029

+ 4.900.153

+ 88 956.237

+ 55.208.009

50.745 304

9.835.633

+ 12.171.126

+ LIB) 655

496.911

3.955.305

+ 449.212

- 172.955567 876.396

1111111REA STATELOR

1877 8 7 8 1879Export Import Export

Germania . .

Eng!: tera. . .

Austro.Ungaria .BelgiaFrancia . .

Italia . . .

Rums . .

Serbia . .Turcia. . . . .

Alte State . . .

Bulgaria. . . .Grecia . .

Holanda .

Spania .

EgiptElvetia . .

Suedia Si NorvStatele-Umte

287.601 39 567.39611.901.810 37.194.59090.534 238 179.782.782

134.122 103.4935 807 636 38 800 816

616.649 I 274.1405.115.346 26.759.583

386 854 3 L6.29717.200 176 4.963.6878.996.668 6.786 215

Import

1.271 525 19.904 31940.279 644 52.924 17867.273 674 168 043 0272.161 109 472 588

19 335.545 15.903.8547.155.088 L240.962.1

4.888 391 27.931.438525 359 567 049

51.294.895 13.653.71122.856.497 5 941 176

141 081.100 335.548-999 217.041.727 306.582.302

Balanful favorisatur Iniportolui Balanlul farorisalor Irnportului

194.467.899 89.540.575

Export Import

1.558.498 I8.461.95J37 898 669 50 529.28568.856.820 524.754.860

250 479 1.513 40817.775.037 15.450.9197.718.417 1.474.9046.036.216 10.511.2951.599.199 540.164

49.002 349 20.906 27147.954.318 10.339.563

1)

77

11 11

17

238.650 006 254 482.629

Balant,u1 favorisalor Importuloi

15.832.623

8 8 o I 8 8 I 8 8 2

Export Import Export Import Export Import

722 91256 415.98782.958.681

2.55027.758.4062.918.7794.864.3211.616.154

23.090.837

12 3"80 7544 145.1982.033.916

a

23.930.23557.359.88q

126.401 4653.331 310

18.378.851539.91_

5.912.300583.139

8.517 709

4 193 6043 607.046

38 054

1.584.42082.227.07472.131.702

559.80719.270.9484.028 7384 465 9491.192.641

II 344.377

5.04.5282 410.638

421.482

30.27524.870

120.96153 907

31 775 936 5.506 93750 5o8 209 97.669.276

134 963.201 74.706 2573.600 086 593.952

22.670.917 26 744 978I 885 254 4.560 2185.688.243 7.744.3181.102.097 I 619.457

12 372.172 12.599.971

4 071.847 4 619 7864 525.719 1.913.817

63.590 4.918 523509 277

84 441 84 3751.157.828 418.151

294 757286.4.04 226 189

30.291.31545 430.204

134.514.5292 720.728

23 089 6841 787.9468.969.133

985.72210.352.425

4.033.4294-721-549

43-515280 019468.578

1.368.578

64. 482

1883Export Import

4 560 81188 648.63771.478.3855.830.655

59 088.4562 218 9778.180.9312 482.0488 555 302

6.035 3972.009.9984.111.617

634.15430.275

602.11433.494

43 886.72478.743.251

553.972.5065.670.053

30.491 2443.018.4779 216.511

927 09213.640 157

5 (4.2856.316.164

169.25328 01584.441

2 474 034

62. 065

218.918.878 253.336.415 206.518.317 247 757.458 244.730.199 268.851 921 220.650.279 359.997.178

Balantul faterisater Impertului Balanlul fasorisator Importalui

36.417.537 68.239.148

Balantal fayorisator Importului

24.121.722

Produsul Balantului general in favOrea Importatdel in acesti 7 ani : 567 876.396 Lel.

Balantul fasorisalor Imports lui

139.256.899

+,,

It

1

(1

1

k

iI

1

I1

f

f

,I

t

. .

1

1

1

------ -

_

1

I

+

_

-

-_-- -

----_

----

--

-_

-----

1

--.-

1

1

-_-_--

-2 -

-----

I --

--

-

-_---

____--

--- _

.

.

71 71

71

77

11

1

rf

/1

i1

I

1

,

I

-

-

.

-

I

I

'I

,

-1

1

-=

_- -

-

1 t

.

. .

. .

. 3

. .

A OPTA SCRIS6RE

0 SCRISORE VENT CATRE D-NA ADAM

EstrasA din Nouvelle Revue de la i Aprilie 1886.

Paris 22 mar& 1886.

Scumpl Dchnna,

Multor persóne le vine a crede fi

autorul volumului pe care l'a publicat de cu-rand Nouvelle Revue, sub titlul de : Cinci-spre-zece luni, de regim liberal in Romania.

D-vóstra stiti mai bine de cat ori-cine cäacesta fOrte bunä lucrare nu este de mine de

fi facut'o, as fi subsemnat'o. Nu e intr'insanici stilul meü, nici modul meti de a aratafaptele, nici acela de a le cantari.

Autorul, care a pastrat anonimul, si care aavut meritul sa scrie acésta pagina de istorieciudata., instructivä i chiar revoltatOre princinismul regimului, ale caruia desordine,scandaluri 0 asasinate, dintr'un period decinci-spre-zece luni, le zugraveste cu actela mana,mai vorbeste de Basarabia, de Du-nare si de tractatul de la Londra.

De-'mi aduc Insa bine aminte; in Maia

c'ast

;

as

221 13 411TEA ANTEIA. POLITICA

1883, la o gratiósa scrisóre ce 'mi-atr adresat,in privinta scrierii mele, Istoria unei frun-tail, v'am fost rèspuns printr'o convorbirelunga, ce atingea tocmai aceste trei grele ces-tiuni. Réspunsul meu, mi-amintesc ca, va. in-teresase. Del'atI pastrat, m'atl indatora d'andu-io noua citire. POte Ca yeti' gasi lucru bunsa-1 puneti in vederea cititorilor d-vóstra, sprea-'1: pune in stare sa constate, printr'osimpla lucrare de comparatdune,ca cel ce asub-semnat rèspunsul din 1883, nu este au-torul cagil publicatä zilele aceste de catreNouvelle Revue.

Vetl cantari lucrul, si veti rosti hotarirea,scumpa dómna ; et ma inchin de acum Ina-intea judecatif d-vóstra.

Amicul d-vOstrl

George Bibescu.

Inaintea scrisorif ce urméza, Nouvelle Re-vue punea o nota, ast-fel redactata: Scrisóreade fata era prea pretiósa pentru ca d-na Adamsa nu o fi pastrat ; o dam cititorilor nostri."

Bucurgli, I maia r883.

Dolma,

VA multumesc din suflet pentru apretiärile

0 SCRISORE VECHIE CATRE D-NA ADAM 123

d-vóstre. Ted intfinsele tot de o data sinceri-tate cat si buna vointa, si acésta le da indoitpret pentru mine.

Cartea mea, Istoria unei fruntarii, aveainteadever, o greutate de Invins, acea de a fiadeveratä, fara sä lovesca in nimeni. Des le-gat-am problema ? D-vOstra mi-afirmati ca,da, si sunt fericit crezêndu-va.

Vin azi sa respund la cele trei intrebarice-mi faceti: 1° in privinta Basarabiel ; 2° Inprivinta cestiunei Dunärii : cum sa talmacimfaptul ciudat ea, Comisiunea européna dinGalati, dupa ce a respins ante-proectul aus-tro-ungar, la 4 iunie 1880, l'a priimit saseluni mai tarziu, in ianuarie 1881, Cu omaioritate de 7 voturi in contra a 3 ? ; 30 cecrezi despre tratatul de la Londra ?

Nu Ye mai amintesc, Dómna, ca, a doua zidupa räsboiul dintre Turcia si Rusia, pentrucare Romania fusese un aliat folositor, taramea esea din asprele incercari prin care tre-cuse de curand, marita chiar In ochii sei,intäritä in simtimentul voinicii sale, si re-Inaltata in stima natiunilor prin botezulsangelui, in zilele falnice de la Plevna.

Era atunci de ce sa se bucure un sufletde Roman : natiunea stia d'aci inainte ca

124 PARTEA ANTRIA.- POLITICk

scoborltoril lui Traian nu perdusera ninnic dinnobleta neamului lor.

Cu t6te aceste, aprOpe de zece mil deOmeni seceratl, flOrea tinerimil nOstre, jertfeinsemnate priimite voios, si perderea Basa-rabiel de méza-zi, léganul nationalitatil n6stre,&a cea ce räsboiul costase pe Romania.

Dupa atatea incercari, si in fata glorielintristate a natiunei, ce simtea o indoitajale, a scumpilor el moil'', si a Basarabiel,nu era Ore dator guvernul sa caute sa do-bandésca, despagubiri menite, de nu a alMa,cel putin a adormi durerea el cea mare ?

A pune cestiunea, este a o deslega.Sa vedetI insä cum si-a inteles guver-

nul roman datoria.Totl WI ca inainte de a declara re'sboia

Turciel, spre a castiga asupra-1 sa dee sa-tisfacere reclamarilor crestinilor," Rusia facucunoscut reprezentantilor puterilor celor marlin Londra, prin mijlocirea generaluluf Ignatieff,conditiunile ce socotea dênsa sa le impunadusmanuluI sèt, de ar fi invingatóre armateleTarului. Intre aceste conditiuni, figura retro-cedarea Basarabiel, pe care tratatul de laParis o inapoiase Romaniel.

Se stie asemenea ca mai tote puterile cele

-

0 SCRISORE VECH1E CATRE D-Nk ADAM 125

marl priimira conditiunile aratate de catre ge-neralul Ignatieff, conditiuni care n'ail ramastainuite, pe care le-a cunoscut de sigur d.

Ion Bratianu la Livadia, si la care s'a invoit,de si a cautat, cu tOte ca in zadar, sa'sipue la adapost rOspunclerea sa personala infaptele ce s'ar putea intampla pe viitor.

Iata insa rOsboiul sfirsit ; congresul dela Berlin s'a deschis ; represintantii Roma-niei sunt prim*" intr'insul. Ce vine sä faca acid. Ion Bratianu? Sa se planga de Rusia, sisa c& Puterilor sa se impotrivOsca la retro-cedarea Basarabiei. i in ce conditiuni faceel acOsta cerere ? Dupa ce printul de BismarckIi dase ostenOla sal faca sa intelOga ca erato nefolosinta i o primejdie protestarileD-sale, si sal povatuOsca sa aibä o purtare carenu putea sa nu aduca Romaniei largi des-daunari.

Era insa, pentru presedintele consiliului deceva mai puternic de cat marirea

patriei ; era un interes personal, ce se 'Atecoprinde in putine cuvinte: sa nu crOza lumeaea, el ar fi cedat Basarabia, sa nu'si compro-mita puterea !

Mijlocul ?

ministri,


Set protesteze pânci la capcit, si sa tréca,ast-fel drept patriot.

D. Ion Bratianu protesta dar ; Romania nupasträ Basarabia, dar perdu tot ce ar fi c4-tigat cu un minister intfadevêr romanesc.

WA care fu efectul actului citit inainteaCongresului, si care nu avu alta tdnta de catsa pOta fi, mai tarzin, o marturie pentru gu-vern, in apararea sa. Prevederi prea cumpa-nite, care nu pot sa ne insele, precum nu neinsala nici frazele räsunatóre si Ole ale or-aanelor guvernamentale, cand se incérca sanapere purtarea guvernului.

De s'ar fi patruns D. Bratianu de greutateasituatiunei , d'ar fi avut in inina si inainteaochilor numai imaginea patriei, nu s'ar fi in-grijit sä faca sa fie de mai inainte sanctionat,printr'un vot al Camerilor romane, planul cehotarise sä 1 execute la Berlin; ar fi cerutdepline puteri, spre a se purta dupa, impre-jurari, dupa cum ar fi cerut mai bine intere-sele Romaniei, si aceste puteri le-ar fi dobandit.Apo'', la Berlin , odata convins ca hotarireaRusiei era nestramutata, odata convins desimtimintele Europei , s'ar fi dat inapoi cudemnitate , cu dibacie, si ar fi facut sä senlät6sca, de catre cabinetul din Petersburg,


cat pretuia, pro vincia care ni se rapise. A se lu-cra ast-fel, ar fi fost a lucra ca un barbat carenu are nimic a-si imputa , ar fi fost a-si servibine tara, cad ar fi fost a-1 asigura Silistria siMedjidie-Tabia,-- Medjdie, acea cetate r'emasanevatamata, care este situata la mai putinde trei-zeci de minute de arsenalul s6i1 si decazarma sea, adica de Silistria ; care predom-neste , spre meza-nópte si rasarit , asupraSilistriel, Dundrei si Dobrogii, spre meza-zi,asupra tutulor drumurilor ce yin din interior ;Medjidie, al cdrui nume nu se vede nici indesbaterile congresului de la Berlin , nici intratat, cu t6te caaltdi zic, fiind-capositdu-nea si intaririle sale i daft o mare insemna-tate. Tot de odata ni s'ar fi asigurat ast-fel opositiune strategica, o punte peste Dunare in-tre Silistria si malul stang , care numai inaceste conditiuni e cu putinta sa fie facuta ;o Dobrogie care sa póta fi ap6rata, fOrte pro-babil Vidinul ; o mare despagubire de resboit ;prietenia Rusiei ; in sfarsit, siguranta, in loculunei situatiuni pline de primejdil, t6te adicape care era gata Rusia sa ni le dee, si pe careD. Bratianu le-a jertflt, calculelor sale. Si, dacaacest ministru, intorcêndu-se dela Berlin, cufruntea sus, cu consciinta impacata, ar fi tinut

128 PARMA ANTEIA.- POLITICA

taret sale limbagiul acesta : Durere ca n'amputut sa scaparn Basarabia, dar iata corn-pensarile ce le-am dobandit. Interesul patriela fost singura-ne calauza, judecati-ne....g tiarai-ar fi aprobat purtarea, dupa curn Italia apro-ba, pe marele Cavur, dupa, ce dadu el FrancielNizza i Savoia, leaganul easel Suverane.

Din parte-1 Cavour, cand suna ceasul, nustatu la indoiala sa dee tèreI sale marireaputerea. El IV inabusi durerea, i, cedarea fa-cuta, se cobori de la putere ; insä se coborimarit prin jertfa facuta. Pilda era inaintea o-chilor: singur numal Cavour lipsea RomanieI!

Iata, dórnna, adevèrul asupra cestiunel Ba-sarabiei.

Trec la Dunare.Ai bagat, de sigur. sérna ca la congresul

de la Berlin at fost fata in fata dou6 proiecte:despre reglementarea navigareI pe Dunäre,propunerea austro-ungara, ale caror principiiesentiale vi le rearnintesc aci : 1° neutralisa-rea Dunarii pana la Portiile de fer ; 2° perma-nenta comisiunei europeene ; 30 participareaRomanieI la luerarile acestei comisiuni ; 4° la-sarea pe séma numai a Austro-Ungariei, a lu-crarilor de facut la Portile de fer,si propu-nerea rusésca.

i

0 SCR1SORE VECII1E CATRE D-NA ADAM 129

Cu tote ea, in sedinta de la 4 iulie 1878,Congresul paru ca priveste proieetul cabine-tului din Saint-Petersbug, ca pufin deosebitde al plenipotentiar ilor austro-ungari, infapt el se deosibeste de acesta in mod vaditAcOsta e atat de adevarat, in cat in art. 1 altextului adoptat de Congres, nu se mai rega-seste deelaratia de neutralitate pe care n'opriimea Rusia ; in cat a disparut art. 2, privi-tor la permanenta comisiunei europeene,ce mergea in contra gandurilor Rusiei ; in catart. 3 si 4 ail fost singure pastrate. Rusia Ii'Astra de sigur libertatea de a priimi uneledin aceste propuneri, ea schimb a folOse ce segandea sa faea sa i se dee, cand se vor sfarsiputerile comisiunei europeene. Numele Chilieinu fusese Inca rostit.

Lupta diplomatic& ce-si fac Rusia i Austro-Ungaria, la congresul de la Berlin, in cestiuneaDunarii, e plina de inv6taminte. Inteensa vezipe Anglia recindu-se, in ce priveste acestacestiune, pe Austro-Ungaria facênd sã dis-para definitiv, in tratatul de la Berlin, articolul17 privitor la comisiunea puterilor marginme,articol de care avusese dibacia i ,puterea sãnu tie sema, vreme de doué-zeci i duof deani, pe inalta adunare adaogend aceste cu-

9

130 PARTEA ANTEIA.

vinte: Imparcicia rusésca", in lista puterilormarginase, i pe Romania dobandind sa fierepresintata in comisiunea européna.

Nu e fara interes sa observam ca propune-rea Austro-Ungariel este Oresi-cum larga. Ca-binetul din Viena s'a gandit ore ca, in acesteconditiuni, un program ar face sa se uitemai lesne articolul din tratatul de la Paris pecare II stersese cu atata indräsnéla ? S'a cre-zut in destul de asigurat va infiintaInrIurirea pe Dunare , de facea pe Congressã priim6sca acest paragraf : um comisar de-legat de comisiunea europénet va supra-veghia executarea acestor regulamente,de dobandea ca acest comisar sa fie Austro-Ungar ? Sail a avut el vr'un gand ascuns, pecare nu rail ingkluit sa-1 lase sa fie ghicitproectele sale de anexiune a Bosniel si a Her-tegovinel ? Totusi rknane ca tractatul de laBerlin nu confine nimic care sa faca sa paraindrituita pretentiunea ce a arOtat Austro-Ungaria cu mai putin de un an mai apol, de ainfiinta o Comisiune mixta, In conditiunile cevom arOta.

Aci faptele ieafl o intorsatura pe atat deciudata, pe cat si de neasteptata. In luna luidecembre 1879, vedem cornisiunea europena

POLITICK

ca 'si

si


din Galati, in cea d'ant61 a ei sedinta, danddelegatilor Germaniei, Austro-TJngariei si Ita lielgrija de a constitui comisiunea insarcinata culucrarea regulamentului prescris de articolul55 al tractatului din Berlin.

In luna lui maiii 1880, acesta sub-comi-siune presinta un proiect conceput ast-fel :

1) Va fi. o Comisiune mixtä care va aveaacelési puteri pe Dunäre, de la Portile-de-fer'Ana la Galati, ea si acelea pe earl le posedaComisiunea européna, de la Galati ipana lamare.

2) Austria, de si nu märginask va faceparte din acésta comisiune.

3) Austria o va presida.4) In cas de divergenta, Austria va avea

votul preponderent.Cu tote acestea, majoritatea comisiunil eu-

ropeene, in sedinta de la 4 iuniii 1880, res-pinge ante-proiectul Austro-Ungariei, ca fiindin contrazicere cu tractatul din 1878.

Pentru guvernul roman, acOsta era o isbandaneasteptata, o inlesnire dobênditä, si din careusor se puteail trage folOse mari. Mai nainte detOte trebuia s'a se mantina el pe teramul cir-cumscris de catre puterile cele mad, si sä con-

132 PARMA. ANTEIA.- POLITICA

tinue sa merite inalta lor ocrotire. D. Bratianufacu cu totul din contra.

Austro-Ungaria, batuta in sedinta de la 4iunia 1880, nu desnadajdui ca, 'Si va atingescopul. Avea pentr'acésta cuvinte temelnice.Mai anteit, acésta mare putere poseda o vir-tute rara, a sci sa voiasca, si a sci sa as-tepte ;" apol, trebue sa recunóscem Ca diplo-matia el numèrä barbatl forte capabill, nein-cetat ingrijit,1 de marirea si de märimea Vereilor, si stiind sa, traga folOse din partile celeslabe ale adversarilor pe cari '1 combat, satcu earl eI tratOza.

Cabinetului din Viena, nu-i trebui mult casa gasOsca partea slaba a d-lui Bratianu ;incepu prin a cauta sa-1 convinga ca pro-iectul sèil de Comisiune mixta n'avea nimicamenintator pentru Romania, ca ii era dincontra folositor ; apol, punênd in lucrareun fel de amagire, buna pentru a fura inimaministrului roman, facu sa-1 clipOsca inainteaochilor stralucirea regalitgii pe care D. IonBratianu si prietenil sèi ar putea sa se laudeca at dobindit-o pentru suveranul bor. Aus-tria lua asupra-Si sa o faca sa fie recunoscutade catre Europa, si se lega sa o recunoscacea d'antêifi.


Undita se aruncase cu dibacia : d. IonBratianu fu prins cu densa. Zädärnicia, folosulce putea trage din proclamarea regalitätii,recunoscuta de mai inainte de catre una dinputerile cele mai interesate in cestiune ;speranta de a mai inlantui si mai mult peprintul Romaniei prin recunostinta, si de a seancora la putere, orbira pe D. Bratianu si peprietenii sei, asa Ca Ii. facurã sa uite totul. Eiuitara intr'adever si victoria nesperata dinajun, si Intelepciunea impusa cabinetului ro-man in raporturile sale cu Austro-Ungaria, sirespectul datorit hotaririlor de curênd luatede puterile cele marl., earl dedesera Romanielo marturia stralucitóre de ingrijire, si.... eramsa zic, respectul de sine insusi. Li se sui atat demult fum la cap, in tabara guvernamentala,in cat nu vazura, vroi sa o crez, ca corn-promiteati, Ca predat Dunarea cea batrina,artera vietei nóstre, si nici ca Europa, pusain curentul politicei cu duce fete a cabinetu-lui din Bucuresti, nu se mai interesa de Ro-mania. Si cu tote acestea, ministrului romannu-i lipsisera incunostiintarile.

Insa sortul era aruncat : tergul se inchiaia.In ianuaria 1881, aceeasi Comisiune europenäcare, la 4 iuniil 1880, respinsese ante-proiec-

134 PARTEA INTER POLITICA

tul Austro-Ungariei, II adopta cu aprópe una-nimitatea. Comisarul roman, care nu fusesepus in curentul speculatdunilor D-lui Ion Bra-tianu, urma, sa apere interesele terei sale, pecand representantul Austro-Ungariei asigurape colegii s61 ca guvernul roman era in desa-Virsit acord cu cabinetul din Viena !

In luna lui februariii 1881, ministrul Afa-cerilor Straine paraseste Bucurestii, ca sa seduca la Viena.

La 14 martii11881, regalitatea era procla-mate', in Romania, si la 24 ale aceleiasi luni,Austro-TJngaria o recunostea, ea cea maid'antêiii.

Se pare ca nu se mai póte adaoga nimicla elocinta unel asemenea inlantuiri de datesi de fapte. Iata insa duoö marturisiri pre-tióse de inregistrat : una vine de la D. Ro-setti, cea-l'altä de la D. Boerescu, ministru alafacerilor straine. Tref luni in urma, D. Ro-setti scria in Romanul:

Putem recapitula precum urrn6za concesiunilefacute conditional de care guvernul roman Inurma cererilor i dupe stkruinta tutulor cabi-netelor :

1. Formarea unei Comisiuni mixte pentru supra-veghiarea navigatiunii si a reglementelor de politiafluviala intro Galati si Portile-de-fer ;

-


2. Admiterea Austro-Ungariel in Comisiuneamixt& ;

3. Presidenta Comisiunii Mixte sa apartina de-legatului austro-ungar."

Apoi f6ia partidului adaoga :Aceia cari sal s facä concesiuni drepte si

la timp pasesc adesea cu mai multä sigurantacAtre scopul lor, de cat aceia earl fac sgomot marecii o opositdune cutedatOre si sgomotOsa!

Insinuarea acésta era la adresaIar D. Boerescu, marturisea mai tarziu,

inaintea camerelor, ca inteadev 'dr guvernulroman acorclase Austro-Ungariel institui-rea unei Comisiuni mixte, la care sa par-ticipe si dênsa si a card presedinta sci oalba ea".

Nu sunt ore acestea probe de cele ce amstabilit ? iar cand d. Rosetti, vrand sa incercesa scape situatiunea cabinetului roman, pre-tinde cã concesiunile facute de dênsul, a fostfacute dupe cererea i sthruinta tutulorcabinetelor, nu suntan Ore indrituiti sa res-pundem ca faptele ark, neadeverul unei ase-menea afirmatiuni, si nu este Ore invederatca. Europa nu a trecut, de la interesul aratatRomania la nepasare, de cat numai dupe ceea a constatat cat de putin i pasa d-lui Bra-

opositiunii.


tianu de hotaririle sale ? Cat despre minis-trul afacerilor streine, el a remas mut in cepriveste folOsele fara seaman pentru al carorapret tara vedea impunêndu-i-se niste asajertfe. Era 6re cestiunea ca Romania sa se

cu o provincia ? Nu ; ci cu ocorOna care silit cata sal pice in mana inscurt timp, si pe care o putea astepta.

Uneltirile guvernulul avura drept urmaresa Lea sa se nasca in tara o mare agitatiune.Inaintea camerilor, ministerul a fost atacatcu sgomot de catre d-nif KogalnicOnu si La-hovari ; el s'a aparat ca un invinuit caruia is'au dovedit calculele sale vinovate si nedes-toinicia sa. Dar apoi, faptul de capetenie, cucare era sa se inchiza acosta aventura politica,era sa 'nvederOsca pe deplin adevèrul acusa-tiunile opositiei. In adevOr, puterile cele mailse intruneat in curênd in conferinVa la Lon-dra. Romania, ale carei interese vitale erausa fie desbatute, ceru sa fie admisa intr'ênsa:datori insa politicei fara orizont si fara patri-otism a cabinetului din Bucuresti, umilintasa stee la usa conferintief si sä fie osanditataxa sa fi fost ascultata.

In ceea ce privesce tractatul de la Londra,el trebue sa fie privit pentru noi, ca confir-

finbogatasca

0 SCRISORE VECHIE CATRE D-NA ADAM 13 7

marea agravanta a instrumentului de la 13iuliil 1878. Nu crez sa se gäsésca in istoria

un altul asemenea cu cel lucratla Londra, de la 8 februariil la 7 martiil 1883,in privinO, navigaril pe Dunare.

Dupa scrisórea oficiala de convocare 1) Conferinta avea s deslege trei cestiuni :

Una, privitóre la prelungirea existentei Co-misiunil Europene.

Alta, intinderea puterilor acestel Comisiunide la Galati la Braila.

A treia, adoptarea regulamentului de navi-gare formulat de catre Comisia européna in1881.

Insa, din acest nevinovat program al cestiu-nilor de deslegat, nevinovat in aparentA,prin ceea ce ascundea in sine, si prin ceea ceaü sciut sa-i adaoge, s'a facut o suma de ho-taalri, pe atat de grele pe cat si de neas-ceptate.

Ceea ce ascundea el era aprobarea Comisiu-nil introducêndu-se Austro-Ungaria inguvernamintul Dunarei de jos, de si ea nu era

1) Canferinta c1 tratatul de la Landra, de la februartil 'Ana lala martiii 1883 , publicat d. de catre ministerul afacerilor straineal Francia in documentele sale diplomatice relative la navigareape Dunlre.

mixte,

diplomatiel,


marginaKt, si dandui-se tóta intaietatea Inacest guvernämint.

Ceea ce ati sciut sa adaoge la programaoficiala a singurelor cestiuni puse, a singurelorde resolvat, a singurelor prev6zute in instruc-tiunile deschise, date plenipotentdarilor, este :

1) A se sustrage una din gurele si unul dinbratele Dunarii de sub regimul apelor celorinternationale, edictat de tractatul din Vienadin 1815 si aplicat Dunarii de catre tractatuldin Paris 1856, ca si de catre cel din Berlin1878;

2) A se pune cele-lalte guff si brate ale Du-narii sub un regim abatut in esenta de laregimul edictat si intins in aplicare de catrecele trei tractate arétate mai sus.

3) Cea d'ante,iil din aceste douè abateri erasa fie stabilita in folosul exclusiv al Rusiei lagura si braciul Chiliel.

A doua, in folosul Austro-Ungariei pe totecele-l'alte brate si guff ale Dunaril.

Dar si o abatere si cea-ralta nu se puteaii.pronuncia de cat in dauna drepturilor diferi-telor State marginase, Serbia, Bulgaria si maiales Romania.

Cele dou6 abateri arOtate propuneau in scurt


gonirea Serbiei, Bulgariei si Romaniei dindrepturile lor de State marginase.

Deci, spre a face pe aceste trei State sa selase sa fie gonite din posesiunea si exercitiulacestor drepturi, nu era de cat un singur mij-loc, acela de a nu ingadui ca ele sa'si deeparerea asupra abaterilor si gonirilor ceerail de hotarit. Si asa se si facu chiar dela inceput , dupe cererea directa a Austro-Ungariel.

Puterile apol se intelesera intre ele ca saadopte programul. Restul se scie.

Guvernul roman a protestat; nu putea safad, alt-fel ; el va mai protesta iarasi, va de-clara cat de tare , ca nu se va supune niciodata ; si punerile in scena ale D-lui I. Bratianusi ale faptuitorilor sei sunt atat de bine as-cunse pentru cea mai mare parte a Europei,

a Europei occidentale mai ales, in catacesti Omeni, cari au facut totul pentru ca saasigure isbanda proiectului austriac, naturali-sat frances, am numit proiectul Barrere,tot vor mai gäsi un public nevinovat ca saliee In serios.

In cat despre Austro-Ungaria, bizuindu-sepe hotärirea data de catre puteri, ea se vaservi de dênsa ca de o arma in veci amenin-

140 PARTEA POLITICk

tatOre, i va face sa, se imladie trecatórele do-rinti de opunere, de i ar veni pofta s leaibe,ale D-lui Ion Bratianu, acel liberal na-tional care, in numele libertatil si al natiuna,a micsorat, demoralisat, umilit, ruinat Roma-nia i i-a violat libertatile.

Tata, DOmna, cate-va adeveruri care, subacésta forma, eel esit Inca pentrutOta lumea, din intunericul ce le invelue.

Nu sciil daca ele ye vor multumi pe deplinlegitima d-vóstra curiositate, dar ye pot afir-ma, ea in ceea ce me privesce, simt in mineca o usurare ca am putut sa v arat pe larg,MIA a tacea nimic, i cu o tarie de limbagiii cenu as fi intrebuintat'o intr'o naratiune desti-nata publicitäi1, intristärile ce le datoramacestuI regim de neputinciosi si de bolnavifait, leac.

Plangeti-ne, DOmna a me credetot-d'a-una amicul d-vóstra.

OWLET,-

putin,n'ail

si bine-voitf,

A NOUA SCRISORE

INAINTE DE LUPTA

--

Romani care mai voiat,1 Inca, sa v indoit,i,iata-vè, mi se pare, luminati ? Regele Carolde Hohenzollern II pastréza ; el nuvoieste sail nu 'Ate sa se desparta de dInsii.El a declarat'o delegatilor opozitiunei, carevenisera sa-1 róge sã '0 schimbe consilierilsa asigure libertatea alegerilor.

Ce e drept, Regele a bine-voit sa fagaduéscacä va garanta personal (?) votul liber al ale-Otorilor. 0 fagaduinta mai mult de adaogatla tOte acele care, de atatia ani, Ii astOptaInca indeplinirea, si sOmana

A ces brouillards legers que l'auroie souleve,Et qu'avec la rosee on volt s'evanouir

(Cu c6ca cea usOrl ce zoriT oSi plere 1tr veste cum roua a clzut)

(A de Masset).

A doua zi dupe" fagaduinta regala cetateniidin Pitesti adresat Regelui urmatOrea tele-grama :

In momentul de fata primarul, pOlitaiul, sub-prefectul, comisarii de politie i perceptora, insiratt

min4tril

11 4 PARTEA ANTEIA. POLITICA

pe tOte stradele, opresc pe cetatent prin amenintarlfagAduelI, d'a veni la intrunirea electoralá anun-

tata. En1 peavalia cetatOnulul Necsulescu a fostprddatà ziva 'namiaz'a mare de ea-Are Omeni faräcapataiii dusl de agentil

WA, cum se respectä, de pe acum chiar, liber-tatea alegerilor, asiguratA, prin cuvêntul MajestateiVOstre."

(Lirmizei iscaliturdei

Cate-va zile dupa aceia, d. Nicolae Kretzu-lescu, care nu de mult era ministru al RomA,-niet la St. Petersburg, persona grata la curte,de veci alesul Campu-Lungului, s'a infatisatin acest judet fiind vacant un scaun de se-nator. Guvernul regal a facut sa fie numitacolo d. Pherekydes, ministru al afacerilorexterne, care nici nu e alegtor la Campu-Lung. 0 minoritate de dou6-zed si trel devoturi a dat sa inteléga d-lui N. Kretzulescucä guvernul nu '1 ierta a dat demisia deministru la St. Petersburg, si ea a refuzat d-luiI. Bratianu sä intre in minister in ajunulalegerilor.

La Ccimpu-Lung m dusesem cu treizile inainte de alegeri"scrie D. Kretulescuintr'o scrisOre adresata celor ce 'I af dat vo-turile, alegaori se strecOrci pe furisla mine, zidndulml, cu lacrcimi n ochi Ca

si

politiel.

c6, V

unix

INAINTE DE LUPTrA 145

asta data nu pot semi, dee voturile lor findca, adqua zi ar fi prigonip: ast-fel ca, nu armai avea cu ce sa,'ssi hra.nésa copit"

.,Dar votul e secret" le ziseiU' e4.Cum,sa fie secret" mi se response de vreme ceesind din sala votului suntem constrinsisei aretam agentilor administratiet bale-tinul candidatului combatut de guvern!"

i, mai departe, vorbind de motivele puseinainte de guvern ca sa combata candidaturaD-lui Kretulescu, fostul ministru adaoga :Singurul motiv pentru care eraft silitise me combata era ca me invinuiatc c' asfi ruso-fil si chiar panslavist si ca alegereamea, in circumstantele de fata, ar avea oinsemnetate anti-patriotia."

Asa dar, nu a fost de ajuns surprindereade la 19 decembre trecut, adica disolvareaCamerei, convocarea alegtorilor pentru untermen atat de apropiat, in cat opoz4ia segaseste in neputinta de a se pregati de lupta,acésta convocare fiind facuta in mijlocul uneiierni nepomenit de aspre, atunci cand maitOte caile de comunicatie sunt taiate ; nuail fost de ajuns tote mOsurile luate de multde guvernul regal pentru asi asigura isbanda,mai trebuia ca, cu tot strigatul tOrei, cu tot

10

146 PARTEA ANTRIA. POLITICA

trecutul care protesta, in contra mentine-ref la putere a consilierilor de acum aT Cor6-nei, Regele sa-i tdna cu off ce pret, sä incredin-teze acestor consilieri grijea de a prezida laalegerile de maine.

Ce reprezinta ore acesti Omeni care se irn-pun regelui Carol de Hohenzollern? AU stra-lucit el 6re, de doui-spre-zece alai de canddetin puterea, prin ceva virtut,i neobicinuite,prin respectul Ion pentru constitutie, pentrudreptate, pentru viaa sari punga cetatenilor ?S'at aretat el 6re mai ales ingrijati de onOreaarmatel nOstre, de onOrea terel nOstre ? Istoriasä respundä.

D. I. B RA.TIANU, resedinte al consiliuluide minifirii. Acesta conspira in contra vieteiimperatului Napoleon al III-lea (atentatul dela Opera comica-1853). Judecat si osanditla trei anl de inchisOre, viitorul prim-ministrual regelui Carol de Hohenzollern ii vede pe-depsa schimbata in trel luni de inchisóre...fiind-ca, dupe curn se zice, s'a facut denunta-torul complicilor sei 1).

In 1866, el conspira in contra lul Voda

L'Independance din "/, Ianuarie 1837. cRanc a scris'o ;Furet a spus'o la mat mult1 Roindas

1)

iNAINTE DE LIJPTA 147

Cuza. Ma in urma, cand nu este la putere,conspira in contra WI Carol de Hohenzollern,D omnitor al Romaniei , in 1870 , eand eurèseOla de la Ploesti in 1875, and cu con-spiratda de la Mazar-Pasa. II slujeste ins6 slut-garnie, indata ce ajunge ministrul

Dar, o data ajuns, eke fapte stralucitOretot atatea candele de morminte, care vor lu-mina veelnic, cu focurile lor intunecate, analeleistoriei nóstre.

Ele se numesc :Afacerea Strusberg ; réscumpararea dru-

murilor de fer ; cestiunea Basarabieb ;schimbul Dunarei pe corona regala ; apa-nagiile.Pastrez, pentru cand va fi momentulpriincios sa vorbim de ea, conventiunea con-sulara, proiectata cu Germania.

Partidul conservator, prin glasul d-lui Las-car Catargi, respinsese eu tarie, sa dee sprijinul

concesiunei Strusberg i rescumpararef,ast-fel precum le impunea guvernul german ;el privea aceste dou6 combinat,ii ea douè lovi-turf de mOrte date intereselor Ora Stapanifd-lui I. Brätianu le-au volt i aü gäsit intr'ênsulsi in pretinsii natdonalf-liberali, faTtuitoriisupusl ai poruncilor lor.

Dand lul Strusberg coneesiunea a 918

lui.

sëü

!


kilometri pe pretul de 270,000 1. n. kilometru,cand se putea prirni propunerea unei marlcompanii francese, ce oferea 140,000 1. n.

de kilom., guvernul a facut o paguba t'Orei de130,000,000 lei. Facand rèscumpararea pepretul de 237,500,000, pe cand, Rind datavalórea actiunilor la acea epoca,ar fi putut,s'o incheie pe pretul de 71,000,000 eel mulla impus tèrei o noua, pierderel de 166 mi-lióne. In total, pierderea din punctul de ve-dere al capitalului a fost de 130,000,000 plus166,000,000 adica de 296,000,000 si jumatate.Si am ajunge la o cifra cu mult mai mare deam socoti paguba suferita prin faptul anui-tatilor platite 'Ana in ziva de azi.

In 1878, D. I. Bratianu pierde Basarabiasi, prin purtareal anti-politica, anti-nationalä,pienle si buna vointa a Rusiel, si, prin acéstat6te compensatiile ce marea nOstra aliata, dinajun era gata sa, ne dee in schimbul provincieice ne lua 1)

ln 1881, dadea Dunärea in schimbul unelCorOne regale 2), MIA sa bage de sOma, fiind

') Istoria une1 Fruntaril," de Printul George Bibescu. Dis-cursul D-lor I. Bratianu i Cogalniceanu la Congresul din Berlin.

2) 0 scriscire veche, de Print,ul George Bibescu. Noua Re-vista din 15 aprilie 1886, Paris.

iNAINTE DE LUPLA 194

orbit de combinatif personale si de partid, ca,Austro-Ungaria se jucase cu dênsul ca pisicacu sOrecile; i and, dupa, recunósterea rega-litatel, fumurile desert'aciunel impfastiindu-se,se vezu in fata realitgei, era d'atunci inma,inele puternicef nóstre vecine si in ale Ger-mania. Cat-va timp dupä acea, RomAniadatora calculelor D-lui Brätianu umilirea dea nu fi admisa, la Conferinta din Londra.

In launtru, D. I. Bratianu loveste in Consti-tutda de la 1866, opera tutulor partidelor,pact fundamental, jurat de Rege. Spre a oresturna, tote mijlócele i sunt bune, tote. Sibizuindu-se pe nepedepsirea ce-7 este asigu-ratA, cutezanta'i ajunge la ast-fel de inaltimica intr'o zi, maniat de fata ce ia cestiunearevizuirei Constitutdei, striga, de pe tribunaparlamentara, : Ati eezut insd, Domnilor,cd eü, cu tote neordnduelile ce fdcut,procesele scandalOse, asasinatele, am tdcutsi am luat mut reSpunderea, numai cusperanta cd se va face revizuirea." 1) Dupeast-fel de desainuiri, trebuia sã ne asteptam

vedem pe D.1. Bratianu trecAnd de pe banca

1) Seditqa Camerit de la 26 martie ISS4. Monitoral oficial"din 27 martie ISS4.

sail

sa

130 PARTEA ANTEIA. POLITICk

ministeriala pe banca facatorilor de rele. Ceamagire ! D. I. Bratianu re"mase prim ministrual regatului Romaniei.

Cat se sili insä sa se arate vrednic deacesta incredere ! Intr'o sedinta de ncipte,prin surprindere, prin fagadueli, prin arnenin-taxi, smulse parlamentului un vot care dedeaRegelui, drept apanagiii, dou6-spre-zece dincele mai frumóse domenii ale tièrei !

Un mare strigat se ridica din tote colturileRomaniei in potriva acestei violari a Consti-tutiei, 1) in. potriva acestei surprindere aconstiintelor, in contra acestui act privit casi o nelegiuire, cad mosiile pe care se pusesemana infatisau daruri facute bisericelor, scoa-lelor, spitalelor, si porneau din darnicia siiubirea pentru tara lor a Domnitorilor nostriromani. La acest strigat ministru rèspunseca de nu propusese Camerei mai d'inaintecestiunea dotatiunei, proiect la care segdndea deja de mai multi ani era defried de a nu se espune la criticei" i ada-oga : Ce sunt mai la urmcl 12 mosii candStatul are 1012 mosii ?" 2)

') Arficolul 96 zice t «Legea hotlrlste lista civi1 II. pentru duratafie-care1 Domnity. Acest articol n'a fost ins g. supus la revisuire.

2) edinta. Carnerel de la `'/,, lime 1884.

INAINTE DE LUTA 151

Dupa despuiare, marturisirea precugetarei.Ce facu Regele ? Priimi acest semn de de-

votament eu recunostinta!" 1).In sfirsit spre a pune \TM cutezantelor sale,

primul ministru al Regeluf Carol de Hohen-zollern a voit sa faca armata solidara en ghe-sefturile sprijinitdlor lul! Era a doua zi dupedemisia generalului Anghelescu, titularul por-tofoliului de resboiti, si a doua zi asemeneadupe ce presa opositiel destainuia natiuneifurturile care zicea ea, se facuse cu pri-lejul furniturilor annatei".

Iata D. I. Bratianu la tribuna 2); el cumulezain acest moment, functiunile de presedinte alconsiliuluf de ministri cu cele de ministru deresboiti ad-interim. Care-i este datoria ? Caprim-ministru, datoria i este sa dee o repedemultumire terei, s pue pe reprezentantil na-tduneT in stare de a studia dosarele relative lafurnituri, i sa ceara indata, o ancheta parla-mentara, ast-fel ea sa nu-i fie Incurcata rés-punderea lui, Bratianu, fara, a carui vointa

participare nimic nu se face in Romania.Datoria-i era in sfirsit sa dee fara intarzieremijlOcele de a-si dovedi nevinovatia, D-lui ge-

') Mesagml de inchiderea Camerilor constituante, '12, iunie I8S4..1) edina Cameret din 20 noembrie, 2 decembrie 1887.

si

152 PARTEA ANTRIA, - POLITICA

neral Anghelescu care rernane, prin vointaurmasului sea, sub greutatea celor mai urateprepusuri. Ca ministru de resboit, asupra-1cade sarcina sa, caute sa parasca pe vinovati,de sunt; si, inainte de tote, sa pue atat de susarmata nOstra, acest palladium al onOrelnationale, in cat nici o stropitura din t6teaceste scarbese ghesefturi, sa nu pOta, ajungepana la densa.

El bine! ast-fel D. presedinte al consiliuluisi-a inteles datoriile ? Nu. El a refuzat dosa-role ; a facut ca ancheta sa fie respinsa demaioritatea'i supusa ; a indrasnit se zica depe tribuna ca stia ca se furase la minis-trul de resboitt in timpul campaniei", si adat la ivela, in cursul discutiel, acesta teorieplina, de Invetaminte : Dupa mine e maibine sa lasam se scape un vinovat de cat sanecinstim intrega armata".

Pentru a incheia o atat de desavIrsita al-catuire de fapte si de vorbe, D. Bratianu, dupemai multe septamani petrecute in cur4ireadosarelor, a insarcinat pe unul din credinciosiisel sä poftesca, Camera sa numesca o comi-siune ca sa faca o ancheta in privinta afa-cerei Anghelescu.

Este actul din urmä al acestel tragi-co-

INAINTE DE LUPTA 153

medil asupra careia cortina rOmane tot ri-dicatä, pentru public care astépta intrarea inscena a duor membri, ne numiti Inca, dincomisiunea de eine. Intfadev6r deputatii ca-rora s'a oferit un rol in ac6sta piesa n'ail pri-mit. Acésta n'a oprit pe eel trei membri dinacésta comisiune de pe plac, D-nii I. Sturdza,Constantin Stoicescu si C. Disescu, sa depunacu fata seriOsa pe biuroul Camerei un raportce declara calomnióse denuntarile presei 1).A doua zi, Camera era disolvata.

Tata cine este capul asociatiunei care a luat

' ) 0 luna abea trecuse de la publicarea acestel scrisorl, siholule faptune in armata de ocrcticif D-lul Bratianu, hocil tai-nuite de dinsul cu mare greutate,--isbucneati zioa 'namiaza mare,si cel trel deputacl colectivistl eraii prinsl asupra faptulul ca ailfacut declararl opuse faptelor reale. Hocule faptuite de fratfiMaican ail descoperit pe generalul Anghelescu. Acest din urmaa fost snit sail dee demisiunea pe cand ce1-1'alt1 doul ati fosttrimisl inaintea unul consiliti de résboill. In ce priveste pe acest1doul din urmd, actele privitore la crimele lor all fost cercetatesi de inainte intrunite de capitanul Dimancea, si 14 colonell dinarmata, luand lucrul in mâna, s'ail inteles pentru a cere dreptatesi se stie ca el n'ail volt sa predee actele autentice. Eta ceincredere are armata in cel care o conduc !Si cum ar fi altmtn-trelea ? Ministrul el de resboirt este tocmal acel Ion Bratianucare face tacere asupra hociilor, care este partasul hocdor, care1 inalca de zece anl pAna la cele mal de sus grade ale armatel.Capul et, recunoscut de Constnucie, este regele, care stie tot,si care pastréza pe D. Ion Bratianu In capul armatel '

Se póte afirma ca fara purtarea plina de virtosie a celor 14colonell, vinovatii ar fi urmat sa se bucure de nepedepsire.


numele de colectivitate. D. I. Breitianueste cea mai inalta espresiune a ei," a zisD. Eug. Stätescu, ministru de Justitie intr'omemorabila sedinta a Senatulut in 1883. Matputin respectuos de cat D. Statescu, ziarul fran-cez Le Figaro", a botezat pe primul ministrucu numele de bandit international".

D. Dar. STURZA, minislru al instructiuneipublice al cullelor.

Prea plecata sluga a D-lui I. Bratianu elconspira i lucréza cu dinsul la resturnareaDomnului Carol de Hohenzollern. Colaboratoranonim al Gazetei de Colonia, se póte tot-d'auna recunóste intr'insa prin fiereacalomnia ce i curge din pana. Partas pe jum6-tate la lucrarea ce are de titlu Spionuprusian viü i insultator atac in contra uiVoda Carol autor al brosurei : Germania,Romania, si Principele Carol de Hohenzol-lern publicata in 1875 sub pseudonirnul debaron de Hahn, el se inalta intr'insa cu tarieimpotriva navalirei elementului german ceamenintia Romania, si in potriva delapidar I-/or camarillei princiare

a) Orerea D-lui Sturdza dad nu este nainistru. Reprodu-cern epilogul broprei sale :

cDe ar fi principele Carol de Hohenzollern, zice el, inzestrat

li

0

1)

fide

iNAINTE DE LUPTA 155

Ajuns ministru, D. Dim. Sturza se inchindla tot ce a ars baronul de Hahn; el se aratlcea mai umilita, cea mai mladiOsa unelta avointelor aceluiasi principe, facut Rege. Si deintrec cheltuelile guvernului D-lui I. Bratianu,intr'o perioda de 10 ani, cu aprópe un,arcl, cheltuelile t6rel in timpul celor 10 aril demai nainte, 1) D. Dim. Sturza n'are de loc dece sa se planga; el tine un portofoliia i faceparte, de i ministru, din societatile financiare

«cu un serios slmtimint de dreptate si de datorie; de ar fi chs-

«pretuit nelegahtatea z rautatea ; de si'ar fi tinut urechile mal«deschise catre tot ce este constlincios, serlos, moral si cinsnt,«mai inchise àtre lingusitorl ; de nu ar fi departat de langa elct6te cele mai mars capacitat1 ale Ore, ca sa se Inconj6re numal«de o camaruli nevrednica, de ar fi lntrunit- in t6te afacerile«statuluf consideracia cu cumpatarea, de 'I-ar fi trecut in sfiTt prineminte a e mai frumos sa lucreze la inaltarea unlit popor de«cat sa se obos6sca ca sa-t rumeze vdtorul in folosul until interes«strëm,fie chiar german,Romania ar fi cu totul alta de c'at este.

«Principele Carol este vinovat de starea de fata pentru ca nuttrebuia sa se inconj6re de. elementele cele mai hulite ale cerel.«Nu numal c n'a facut nimica spre a porunci rduluT sd se opréscasi spre a insiitut binele ; aar el a provocat de sisur searea de«azi cea mai rea si cea mai de desniddjduit.

icAqa dar Românil n'aii gash in Principele Carol de Ho-henzollern pe omul ce cautad. Imprejurarde de alta data a ti

cajuns Si mai rele.)

1) Cheltuelile de la 1866 la 1876 au fost de 868,168,406 le1nuot ; cele de la 1876 la 1886 de 1,6o8,704.789 lel nuol ;deosebire ln mat mutt pentru a doua peri6c16, 740,596,383. MI-rire mijlocie pe an : 74 de mili6ne.

mili-

st


din tar 'a care aduc mai mult folos. Ruinat,sunt acum zece ani, bogat astazi, D. Dim.Sturza gaseste cã totul este bun pentru einestie sa se folos6sca.

Pus in capul ministeriului afacerilor straine,el cere Austro-TJngariei in -bre.' randuri deo-sebite scuzele cele mai injosite, numainumal fiind-ca este nestiutor de afaceri ; elumileste taxa prin ingenuchieri fara séman.Presedinte ad interim al consiliului de ministri,el arata natiunei,cand cu chinurile faptuiteasupra taranilor de la Bordeni, lipsa dehabar cu care ministrii Maiestatii Sale spuntocmal cea ce este contrariul realitatii ; prinspe fapt, cand tagaduia adevérul, de catreancheta presel romane, el este snit sä des-minta azi, in acelas ziar, cea ce-1 pusese säzica in ajun, i sa, marturisesca ca in adev6rfusese chinuiV. täranii de la Bordeni 2).

Inmladierea acestui ministru in fata celorputernici a trecut in poveste ; nimului, mai

') In urma a cAtor-va cuvinte din discursul tronulut din 18S 1,cuvinte care atitaserl pornirea lesne spre mAnie a Austro-Un-gariet ; in urma cuvintelor rostite de D. Gradistenu intr'o In-

chmare la last, cand cu inaugurarea statue lul tefan-cel-rnare ;in urma afacerel de la Itcant.

3) Averea este fOrte slAvit3 sub acest regina liberal-national.Ar trebui volume ca sa se pdta spune tOte grozdville faptuite.

INAINTE DE LUPTA 157

bine de cat 14 nu i se potriveste acésta devizaMa plec, nu sunt sdrobit."

De la ministrul Instructiunei publice si alCultelor, care aduce turburari in inv6tarnênt,lasa in voia stricaciunef vrerneI ce trece, bi-sericile nóstre ce se crapa, si, ascultincl delozinca, ne-a injosit cultul i clerul,trecem la logofatul dreptatii al Regelul Carolde Ifohenzollern.

D. EUG. STATESCU, ministru tie juslifie.Iata in ce termeni ministrul justitdei r6s-

pundea, la 4/16 iulie, manifestatiunilor pacinicesi legale ale opozitiei :

TotI cetatenii din Romania aü dreptul savorbésca, sa scrie, sa aprobe saü sa desaprobeactele guvernului ; dar spuneti'rni curn puternnof sa ne purtárn fata cu o minoritate turbu-ratóre, de nu o vom pune la locul er, de nu ovom declara afarei din lege, i de nu uevom purta fata cu ea in conseciWc ?"

Si la 4/16 decembre trecut, credincios prin-cipiilor sale nationale-liberale, D. ministruStatescu arunca de la tribuna, opozitleirepresentar4ilor presei care faceail pe Reger6spunzator de nepedepsirea asigurata

CoróneI, acesta amenintare plina, defagaduinti :

:

sa

0

mi-niOrilor


De urm6za e sä pastreze ac6sta atitudineagresiva, vor da inteo zi Corónei dreptulet nu mai respecte libertatea".

Si D. ministru de justitie mai este inca, lapostul set.

Ar fi de prisos se mai insemnam aci tOtescandalurile ce s'at petrecut in procesele ju-decate in timpul ministerului D-lui Statescu ;sä ne multumim sa reamintim ca in trel pro-cese revoltatóre, intentate in numele guvernu-lui, unor cetateni vinovati numai cä faceatparte din opositde i c'a se apOrasera in contrabatausilor regimului, Curtile cu jurati din Bu-curesti, din Craiova si din Braila aü pedepsitpe acest guvern, dandu-i lectiunea cea maiarnara, declarênd nevinovati pe nenorocitilaruncati in inchiscire, i chinuiti timp de lullIntregi. Onóre acestor Curti!

Romanil tiü asta-zi, ca, sub ministrul dejustitie D. Statescu care a marturisit ca yiaratci cale-odatet judeccitorilor interesul cesimte de acusatii pe care 'i gsete vrednicide simpcttia sa 1) i care se arata ca pri-meste restabilirect inchisorel preventive in

') Sedinta Camerei din '/,3 decembre 1887.

NAINTE DE LUPT:ei. 159

materie de preset 1 " d:eptul de legitinnaparare este o crima.

D. RADU MIHAI, ministru de interne. D.Radu Mihal, ieri prefect de politie, nu stin-ghereste cabinetul Maiestatei Sale. Judecati :

Ca prefect de politie el a jucat un rolinsemnat in alegerile de la 1883 si 1884 ; luii se datoreste tépana organizatie, in tab, tara,a cetelor de batausi cu 5 lel' nof pe zi, infapt cu 3 de credem depunerile martoruluiCostache Teodorescu inaintea Curtii cu Juratiidin Braila 2). Nimeni n'a uitat in Romanianici atatarile, nici cruzimile facute de aceste

1) Sedinta Cameret din '720 decembre 1887.') ln luna maiti 1887 se intfimplara turburArt la Galatl cu

prilejul alegenlor comunale ; fusesera atitate de capit partidu-lut guvernarnental : guvernul voi se facit r6spunzdtor1 de elepe membril opozitiel care furl tradut inaintea Curtel cu jurattdin Braila. In decursul desbaterilor a fost probat ca adminis-tratia recrutase MtAust ca s batà pe membril opositiet. Iatl inacéstl privintl depunerea until membru.

Narlorul Costacke Teodorescu, tie ca fie-care comisar aveaate o cal de 131t5.1. Spune numele lor ; Ganescu,si D. comandant Vëzand cum e gonita lumea martorul, a fugrt

n'a votat. Zice ct Alecu firu i Vlaicu au fost batutt in fataarmatel. Comisaril se inteleseserl cu ameml.

.D. Grildi,stenu. La ce se invoiserA 6menil ?Martorul. S batl.D Grödifteitu. Ce li se (laden.?Martorid. Li se fAgAduise cinci franci dar nu li se de-

dea de ca't tret.

si

&Mica,

Ibo PARTEA ANTEIA. POLITICA

cete in capitala chiar, cand cu intrunirea dela sala Bosel la 28 aprilie 1884 si de lasala Orfeg la 1 iulie urmator : nici atacareaziva namiaza mare, la 5 Septembre 1886, abiurourilor ziarelor lindependancerouniahie,Epoca i Románia, lovire pregatita de D-niiI. Bratianu, atunci ministru de interne, RaduMihai care trecuse la lucrarile publice si Mo-ruzi, prefect de politie.

Asta-zi, D. Radu Mihai este ministru deinterne. Chiar acuma a cutreerat Romania sidupa aratarile capului sag si dupa preanoscutul mod de a lucra al D-see, a pregatitalegerile de maine, aceste alegeri a caror li-bertate Regele a zis ca o garantézd personal !

Rana atuncea, foile neatirnate inscrig pefie-ce zi, noui fapte de salbatacie din parteaagentilor poliiei, asupra membrilor opositiei ;ele dag chiar numele si adresa nefericitilorraniti, sag ucisi i numirile agentaor provo-catori 1).

') DD. Boeru ci Dulica din oposicie, a fost doborict in Bit-curqti rnarV. 29 decembre, cu o zi inainte ca Regele sa deeD-lul C GradWnu asigurarea c. alegerile vor fi libere.D. Boeru a murit la 30 decembre in urma lovirilor priimite ; D.Dulica este greet bolnav. Iata in acésta privinta noutatile date deEloca:

«Alalta-erI marct, cetaceml C. G Boeru i S. Dulica, alegatori

cu-

NAINTE DE LUPTA tor

Ciudata pregatire pentru alegerI libere!Totusi ispravile generalului,pentru acdsta

zelós'a sluga a regimului nu s'at sfiit sa deelegei un chitibus nou, dandul luf acest grad,ispravile lul zic, nu s'ar opri pe o asa de fru-mOsa cale, de am crede protestarilor 114

cand se ataca dinaintea'r talharii saü Incaacuzarile al caror object este el, in potrivaceirora nu protestézci.

La 2/14 Decembre, in corpul legiuitor, D.Voinov, fost ministru al D-lui Bratianu, acelascare in 1883, la Senat striga Ministrii fura !Prefectii fura! tóta lumea fura ! declaraCamerel ca Wei lumea furd in adminis-tratie i adaoga ; Cand vecl pe nisteindivizi care, acuin 10 ctni, n'avectit cismein piciOre, bucurcindu-se astet-zi de zecimide mil de [rand, venit, zic : nu sunteti

din Verde, ail fost mint hatutT in carciuma Mihai ta. de catrebatitusil poliçil. erban Nastase i fonita Samnic6nu.

Boeru a 0 murit in urrna loviturilor ce a prinut ; iarDulica este greu bolnav. Carciumarul a declarat c batausiis'ail napustit asupra lul Boeru i Dulica indata cci att. v6zut,fará sa fi fost atlo.tt de acestia i-' aul lovit cu ciomege.

Cetaténul ucis fusese fata la intrunirea opositiunei din Du-minica trecuta.

Batausit ai fost arestatl si afacerea este trimica inaintea ju-decatorulul de instructiune.

Dreptate inse. suntem incredintatt ca nu se va faceI I

;

voi

hi!

si

a

162 PARTEA ANTRIA.- POLITICA

de cat niste talhari." La aceste vorbe, DRadu Mihai striga, De mine vrei sa, vorbesti?!"

In aceiasi. sedinta, D. Voinov intreband peD. Radu MihaT dac'a '11 autoriseza set citezenumiri P ministrul se turbura, r6spundenu avea o autorisatie de dat, cã abu-zézei de tribunct i cere inchiderea discutiei."lnimósä naintea primejdiei obstesti, maiorita-tea D-lui Bratianu votdza inchiderea, si minis-trul paraseste repede Camera.

D. Radu Mihai a si uitat de sigur acdstaintamplare ; s'a inbogatit; e fericit ; e fara nici ogrija

Dar in urma trecutuluf fostului prefect dePolitie, in urma grelelor invinuiri indreptate.in contra-1 de D. P. Gradisteanu, la intrunireapublica de la 27 decembrie trecut, in urmascrisorel Capitanulur Vacarescu 1) care inta-

1) Iata ac6sta scisOre adresata directorului Epoci:

Dwnwule Redactor,Ceasornicul de care este vorba in onor. d-v ziar

de la 31 decembre era intr'adevèr al mei' ; adevè-rul sta ast-fel : Am gasit la D. Radu Mihai, atunciprefect de politic, acest ceas ce mi se furase; mi'afost peste putinta sä mai pual mana pe el ; ammartori pe DD Danescu, fost director, acum prefectla Ramnicu-Sarat si Alex. Lahovary actualul in-spector.... . printr'un prieten, cà ceasornicul se

nicica

MAINTE DE LUPTA 163

reste ce s'a povestit de furtisagul ceasornicu-lul regäsit la prefectul polite": D. Radu Mihai,si trecut prin schimb in marine D-luf Kogal-niceanu, taxa se intréba cum de nu s'a silitministrul de Interne sa-si pa1'as6sca pe locfunctiunea, pana la rezultatul dat de o an-cheta ?

Iata dar falanga guvernamentala care setavaleste, care domneste in Romania de 12an!, sub eticheta de liberal! national"!

Iatai pe acestl ministril care de la tribunaparlamentara, indrasnesc sa compare foileopositiunii cu fetele descheiate1),

aft' in acest moment in posesiunea D-Inf Kogälni-niceanu ; acest prieten a fost martor ocular altransactiunel facutA Intro D. M. Kogdlniceanu siD. Radu Mihal, transactiune prin care ceasornicula fost schimbat pe un chronometru de valoare.Acest tArg s'a facut in camera de serviciu al adio-tantului Regesc.

Adev6rul find acesta, ye rog, D-le Redactor, s'ahine-voitI ssa primiti aceste cAte-va rindurf si saprirniti tot-d'odatA incredintarea intregel mele con-sideratiuni.

Upitan VACA.RESCU

Flind-ca a scris ac6stA scrisOre, c'apitanul Taca-rescu a fost pus la arest, dar ceasornicul nu i s'ainapoiat !

') Sedimts. din 30 Noembrie 1887 Discursul d-lul E. Statescu,ministru de justicie.

164 PARTEA Arrrta. POLITICA

Care, gustand in crhn'a o pace linistita,Stiu s'a-si facà-o frunte ce nu roseste 'n veci.

Iata'i pe consilierii Col. 6nel, pe Omenii cu carePuterile strOine trebuie sa, trateze, pe 6meniicarora Rego le incredin-téza viitOrele alegeri.

Vor fi libere" zice Regele. Tara réspunde :Nu, Sire, ele nu vor fi libere, fiind-ca Maies-tatea VOstra n'a incuviintat sa inlocuiascaprintr'un minister neutru ministerul nefast alcarui trecut ne este destula chiezasie despreviitor , ele nu vor fi libere, precum nu au fostin 1879, in 1883, si in 1884." In 1883, cutOte siluirile comise, cu tot sangele värsat, cut6te protestarile tOrei, Regele n'a voit sa crOzadecal in ministerul sOii,tot eel de asta-zi,si cuvintele esite din gura'i la deschidereasesiunei Camerilor ail fost o sanctdune pentruopera guvernamentalä: Urandu-v6 bun a s o-sire, a zis Maiestatea Sa, trebue mai Intel detOte se mu4umesc tOrei pentru ordinea si li-nistea ce ail domnit pretutindeni, in timpulperiOdei electorale. Oare Regele are asta-zimai put,ina incredere in acest minister, de catin 1883 ? Nu, de Ore-ce cu tote proceselescandalOse si asasinatele" marturisite deatund incóce de presedintele Consiliului, Ma-

INA1NTE DE LUPTA 165

iestatea Sa Ii tine, de öre-ce nu vrea sail nup6te sa se desfaca de dênsul.

La ce sa mai staruim ? Reiese Invederat c6,libertatea alegerilor este o momdla cu un ast-fel de cabinet si cä legarea Platonica a Co-r6nei nu va putea aduce nici o piedica d-lui I.Bratianu. Ceia ce era lucru de capetenie pen-tru presedintele Consiliului era ca opozitia s'amOrga la urne, pentru ca, a doua-zi de alegeri,al caror resultat, afara de cate-va surprinderi,nu este indoelnic, sa, póta afirma el ca alegerileaU fost libere. Dar nu se mai pOte amagi tara,si nu se mai p6te insela Europa. Ea veghiaza:A face alegerile in Romania cu cabinetulBratianu, este a arunca tara in rèsboiil civil "a zis Times. De tine D. Bratianu urnele, azis marele organ Le Soleil, suntem fixati, seva vota in intuneric." Tata adevörul.

Aceste cate-va pagini de istorie nu vor mul-tumi pe tOta lumea, o dar ele vor fi o mul-tumire data Omenilor cinstiti. Pupa ce le-amscris ca o datorie catre taxa mea, de asil aveao dorinta de esprimat, aü dori ca ele sa suneclopotul de jale al unui regim care a dat jaf

166 PARTE& ANTEIA.- POLITICA

taxii, si care n'are grij'a nici de traditiunile, nici.de märirea, nicl de credintele ei, nicl de cinsteaneamulul romanesc.

A ZECEA SCRISORE

DESPRE DO1VINIA HI VODA 13113ESCU

RESPUNS LA CALOMNIE

---

Bueruestf, z februarie r888.

Ca respuns la scriserea mea din 24 ianua-rie, care arata starea Romaniei in 'nauntruin afara, feia ministerului afacerilor streine,redactata de streini, in limba streina, cu chel-tuiala contribuabilului roman, a respunsprin calornnii desgropate dintr'un pamflet,adresate memoriel mi Voda Bibescu.

In Domnia tatalui chiar dad, Vodaa cazut in greseli,este atat de bine intiparitpatriotismul cel mai curat, in cat, in cugetulemenilor de bine, de mult s'a sfirsit cu ca-lomnia.

Ziarele timpului, socotelile, actele justi-ficative, lucrarile acelei adunari intocmite dinOmeni luminai, muncitori gata sã ajute peDomnul lor, i sa se opintesca in contra in-calcarilor vecinilor lor celor marl, eta totatatea dovezi de consultat.

Eta ce ne invata istoria.Cea d'antaitl fapta din domnirea celui

si

si

meu,

d'cla-

170 PARTEA ANTEIA.- POLITICk

Mitt domn ales pe viata de catre Natdune,domnire care a deschis tiara' o era noua,a printalui urcat pe tron de un popor ce erarecunoscator lul Bibescu de serviciile ce-Ifacuse pan'a atuncl ca ministru, acéstä faptad'anteit fu desfiintarea robil. Prin legile din22 martie 1843 si din 13 februarie 1847,Voda Bibescu dete libertatea robilor Statulul

celor manastirestl :Prin legiuirea din anal 1843 martie

22, toti dajnici de svb administratia Vor-niciei Temnitelor. (tiganii Statului) s'aittrecut sub d'a-dreptul administratiei acdrmuitorilor de judge, cu care acéstdmesuret s'ait desrobit puindu-se in rcindiabirnicilor romeini."

Asemenea s'at desrobit i iganii monasti-rescI prin legiuirea din 13 februarie 1847,care in articolul el 1ri coprinde cele urm'etóre :

Se slobod din robie toti tiganil sfeinteiMitropolii, al Episcopiilor si al tutulormdndstirilor i metóselor de obste, cum siai ori cdrui alt asedeMênt publicif Wetdeosebire, ceite se aftet in coprinsul tdriiRomcinesci.

Acestia ca si Statului supusi laaceiasi reinduialet, vor fi slobozl volnicii

pganil

DESPRE DOMNIA LU1 VODA BIBESCU 171

a se insoti cu Romanii, parte barbatéscafemeiasca 1)".

Pentru a deslega acésta grea cestiune, o

multime de averi neavind altä temelie de catproprietatea robilor. far'a infunda visteriain mari incurcaturi, i societatea in primejdiilece o ameninta cand o clasä intréga de Omenieste de o data scósa din starea sea de mai'nainte, el incepu printr'o aplicare larga a des-robirei, sigur va ajunge scopul, printr'ointelépta propasire, intr'un decurs de timp devr'o opt-spre-zece, douë-zeci de aril, fafa sgu-duire, tinind s6rna de tote interesele i far'aingreuia finantele. In putini anil, zicea Vodacatre adunerea obstésca, parnintut roma-nese nu va mal, hrani de cat ómeni,

In 1847, un foc prefacu in cenusa trel sfer-turn din capitala, impreuna cu partea cea maibogata a orasului. Sezênd necurmat Ware intimp de opt-spre-zece ceasuri, domnul nu des-calla, de cat pentru ca sa dee aurul cu pum-nul, si la milionul ce fu impartit intre cei mainenorociti, Voda adaoga din neinsemnata

') Vocil Siirbe, fratele lut Voc15. Bibescu, savir0 opera inceput6prin legile din 22 noembrie 1850 8 fevruarie 1886. Vezi Re-gulamentul organic. VezI Brallom p. 22 222.

ca-'si

liberi."

r,;i

i

si

8


sea avere suma de 200,000 de lei vechi(74,000 de lei noui). Eata la ce slujea domnilornostri romani o lista civila care nu se ureade cat la 1,600,000 lei vechi (529,500 leinoui). Se póte cu folos citi povestirea ce neface Anton Pann, unul din poqii cel mai po-pularl al timpului, despre focul ingrozitor dinPaste le de la 1847 1).

') Eata cum sfirseste Anton Pann, dup5. ce a acut o Ingro-zitóre zugavire a foculul din Bucurescl :

Princul cAlare crucis tot loculIntr'o suflare Inconjura,Ad dg. planurl sa slingl focul,Apol Indatt intr'alt loc era.

Si prin comanda cea infel6pta.,Ce o da printul atre Pompierl,Ferir stânga i partea dr6pta.D'acele flciirl cu marl puterl.

AcéstA jertfa, ac6s'6. jalePrivind'o printul c'ochl0 suml mare din ale saleSlobode pentru nenorocicl.

S'asea a 'nd6tnn §. intrta lumeCu lndurare a se porniSi ajutdre din car5. sume,Si din pg.qi alte mil a veni.

umilitl,

DESPRE DOMNIA LUI VODA BIBESCU 1 73

Dar nu putea place dusmanilor lui VodaBibescu sa-1 vaza numele tredind la posteri-tate, inconjurat de o aureola de glorie. Eiplatira pentru ca minciuna si calomnia sapreschimbe actele domniei sale cele mai delaudat. Voda povesteste insu-si, Intr'o scrisOretrimisä unui prieten, scrisOre in care suntIntiparite intristarea si desgustul, cum,dupa abdicare, i cazu sub ochi una din acelemurdaril re-NA:sate de un condeiu plait :

Scrisóre Care D. de C***

Pans, 14 oclombrie 1855.

Tocmal acum, scumpul mei' prieten, ti-am prii-mit scrisórea, care-mi tocmaI soseste la vreme. Sim-

Deci ca un tatl porneste, 'nparteLa sarAcimea ce suspina,Si la streinul a flcut parte,Ca li pe fiul a'l imbuna.

Si cu acdstl milostivireDin mit de fete 1acram1 a §ters,A cAror ruga de multumireCa o tarnae in cer a mers.

Traiasea printul Iorgu Bibescu !Ma de fan-lila din gurl rostea,Trimitel viata de sus cerescu,Pe tronul Vëri multi ani sl stea l

i


team nevoia s vorbesc cu un intim, si, neavendvr'unul la indemana, imi vorbeam mie insu-mi. Meintrebam daca printre tcite aceste povestiri, fapte

judecari pe care ni le preda din veac in veac is-toria, ca sà slujOsca drept invetatura nOmurilorviitcire, era ceva adevOrat, in afara de un mic nu-mer de fapte principale, marite i ele sail micso-rate dupa starea sufletOsca, prejudecarile i pati-mele acelor-a care le istorisesc. MO 'ntrebam de afiintat vr'o data un monstru ca Nerone, un Ti-beriu care sa 'ntrunOsca intr'un grad asa de mareipocrizia cu cruzimea, un Mare-Aureliu, inzestratcu tcite virtutile cu care ne place sa-1 impodobim,sail de sunt el numai niste portrete, isvorite dinfantezie, zugravite, unul frumos, cel in genulurat, dupa firea talentului saü dupa capritiul pic-torului.

Nu te grabi, te rog, sä me invinovatesti ca fi

paradoxal, i asculta-mO cu rabdare pana la capat.Azi de diminOt,A, treceam pe bulevarde. Atras

prin asezatura din galantarul until librar, ved peuna din cartile lui titlul acesta : Principatele du-ndrene. Cu tOte cä me lasasem Si alta, data sä fluprins de asemenea mom6lä, i, necapätand de catun adanc desgust, jurasem ea% nu me mai vorprinde, me läsai insa in voia unel miscari instinc-tive, si luai cartea.

Pontif al lui Baal, Ortä-mi släbiciunea 1).Deschid. Dan de focul care, in 1847, mistui o

parte a Bucurestilor.

Vers din Athalia lul Racine.

1'a1t,1

si

DESPRE DOMNIA. LuI VODA BIBESCU 175

Iata insa cam cum era povestita ac6sta neno-rocire.

Cerul, invraj bit prin crimele mele, ar fi vrut prinac6sta catastrofa, arate mania ; departe insade a fi miscat, si de a me pocai, a fi urmat firulnelegiuirilor mele. lin slant starit a carui manastireperise in mijlocul flacarilor, impreuna cu actelemosiilor de care i consta averea, mi s'ar fi infatisat a doua zi, trernurand pentru averea Domnului,

adresanclu-se la dreptatea mea, ca sä doban-desca inlocuesc documentele arse printr'unhrisov domnesc. Ei insã, de o suta de ori mainemilos de cat A trid in fata preotului luiApollon, a fi respins cu cruzime ruga omuluisant, si nu m'as fi läsat sa flu induiosat de catdupa ce as fi hrapit slabiciunei lui, ca bacsis, omosie mare si frumOsä, din ale manästirel, mosiede care tot urmez sä m bucur, infruntand ast-felmorala pàmCntsc i cea dumnezeesca.

Cate-va linil mai sus sunt invinovatit c'as fisal:it de o data peste capetele ilustratiunilor si amarelor capacität,i, la a canon slavire pare autorulsä se fi consacrat, i ca dintr'o saritura am ajunsdin staul pe treptele tronului. Prostul ! nu intelegecata -bade Si cata maxime ar invedera o asemeneasaritura, de ar fi lucru adeve'rat tOte cele-l'altesunt pe acelas calapod. Tata istoria.

lata acum urnilitul adever :S'a 'ntamplat in adever, la inceputul anului

1847, un foc care a preschimbat in centisä parteacea mai poporata a capitalel. Departe insä de a fi

sal!

§i

sa-T

! Si


plesnit atunci prin capul cui-va, afara numal denu se bucura de intregimea mintii, sä me invinu-ésca de acesta, nenorocire, toti mi se inchinau miea doua zi, dandu-mi numirile de mantuitor alorasului si de a'doua providentä, expresiuni exa-gerate, o marturisesc, si care se dau cu darniciesi inlesnire celor ce aii puterea in depozit. Dar eadeverat ca am stat calare, fare, odihna nici hrankin tot timpul celor opt-spre-zece ore ce a tinutfocul, ducindu-me off unde se ivea cu mai multaterie, si imbarbatand pe toti prin prezinta mea,cea ce concurse puternic sa poprim ca tot orasulse, nu fie prada flacarilor. A doua zi, m'am intorsunul din cei d'anteii prin locurile acele de jale,si impart,ii aurul cu pumnul. Cate-va ceasuri maitarzig, o comisiune era numita ca se,' vaza lacat se suiaü perderile, si sa 'mparta, intre victimelecele mai cazute in nenorocire si cele mai sarace,suma de 3 miliene de lel vechi (1 milion de leinoul) si suma de 200,000 lei vechi luati din mo-desta mea casä.

Cu parere de feu n'am putut da mai mult, cad'.nu pastram nici o data nimic, fie-care nenorocireavend mai mult sail mai putin drept la banil mei.

Staritul manastiril Sf. Gheorghie mi se infatisaa treia zi, ca sa ma rOge sa 'nlocuese prin ceva, ti-tlurile de proprietate care e adeverat ca arsesera cumanestirea. Dar legea ce-i pusei, ca se, ma 'nvoesc,fu ca va incepe pe loc sa,-'s1 recladesca bisericadupe-, planul ce 'I voi trimite ; cad: staretul eraunul din acei egumeni greet care rasa sa, caza in

DUPk DOMNIA LUI VODk BIBESCU 177

ruina manastirile increclintate supraveghierel lor,ca sa-'sI InsusOsca intregimea veniturilor. Nu ada-octal la acC,sta conditiune de cat fagaduOla ea, voicontribui cu banii mei la inaltarea si infrumuse-tarea altarului.

Iata, ce bacsis am priimit.Aveam, sail nu, dreptate sa 'nvinuesc istoria cã

imbraca adevarul tiptil dupa, capriciul saü pati-mile el momentane

Dar asta, irn vet zice, nu e istorie ; e o nelegiuirede a-i da acest nume; e un pamflet, i chiar din celemal uricicise. 0 recunosc. De cate orl insa, istoriculn'a fost Ore, fara chiar sa, o banuosca, sar's1 adunemateriile in acest loc puturos, i sa, consfint6scaprin autoritatea numelui i talentului säfi calom-Mile cele mal infame ?

Mal asculta Inca. Sunt patru sail cinci lunl, des-chizind un ziar, vad un lung articol ce era sub-semnat de unul din scriitorii eel mai insemnati,pentru care, in afara de stima ce se datorestemeritului sãf cel mare, am eu o släbiclune isvoritädin amintirl de scOla. Dar ce citesc de rindul asta ?0 analiza, Ride serios facuta, a unui-a din acelerusinOse pamflete, grosolana -tesätara mincluniuriclOse, i ingrozitor amestec de citatiunl farasir care ar fi catat sa nu amagOsca un ochiü is-cusit, i mai putin sä aduca lauda autorului. Side ti-as spune cine este acest pretins autor ? Darsubiectul de convorbire n'ar fi placut nicl pentruD-ta, nici pentru mine. SA vorbim dedi nitel de D-tasi de proectele D tale "

12

?

178 PARTEA A1NTEIA. - POLITICA

In acelasi an, Voda, Bibescu, vazimd nea-junsurile si primejdia ce ar fi fost pentru Ro-mania sa 'si destareasca, copiii pentru a-itrimite sa caute in strêinatate o educatiunepe care nu o puteati dobêndi in tara Tor, formaplanul sa transplante in Bucuresti tot ce ti-nerimea mervea sè caute la Paris", cum zicechiar Voda insusi intr'o insemnata scrisóre,adresata unuia din prietenii se din Paris. Unliceu organisat in conditiunile liceelor fran-cese, cu profesori eminenti veniti din Franta sidatoriti bune-vointei Regelur Ludovic-Filip, fucreat in Bucuresti. Dupa 10 aril el erea sa deeprofesori romani, in stare d'a preda cu foloscursurile de stiinte si de litere. Acest timp de10 ani se credea neaparat pentru dob'endireacart/Mr trebuincióse in limba Orel. De o camdata, el era sa ridice nivelul studiilor in scólelesecondare.

Se" lasam pa cei r6I" , scria Printul, s'O'

Vf tocesca limba pe pilä , nu va trece mult,si numele met va fi bine cuvintat de pärintiisi de mumele de familie, si intfo zi acestareforma, a carel intindere nu se pricepe, va

DESPRE DOMNIA IAA VODA BIBESCU 179

fi titlul cel mai frumos la recunostinta Patrier mele."1)

Sub acest regim de agiotagia" (dupa cumzice Elias Regnault) finantele care erati, laurcarea pe tron a printului Bibescu, intr'ostare de plins, presintail chiar de la 1847,adica dupa patru aril de domnie, acésta si-tuatie ne mai pomenita, ca nu numainici una

1) Scris6rea cAtre D ..., profesor la colegiulLouis-le-Grand.

BucurqtT, 14 mai 1847.

Scumpul met tovarcis,

Scolile mele im pricinuesc grija si necaz Iatapeste putin doua-zeci si cinci de ani, de cand func-tionéza ele, slujindu-se de limba roman6sca caelement principal, taxa sa fi dat vr'un rod pre-cum nici ca, vor da, cat va urma invatamintulsuperior sa, se tar6sca in uritul fagas in care afost aruncat printr'o urmare a unui-a din aceleexcese ce aduc reactiunile.

Pe cand tara era guvernata de Grecil din Fanar,limba elena era baza educatiunii ncistre, spredauna prea mare, e adevarat, a limber nationalecare era de tot parasitä Cand furam scapati deacei guvernori streini, ura nOstra in contra lor seresfranse asupra limbei lui Omer. care fu gonitadin sccilele nOstre, si cazuram in cusurul opus,adica nu mai vruräin in scoli de cat limba roma-n6sca. Intelege insa bine cat de putin o limba atatde saraca Inca, care n'are nici literatura sea, nicitraduceri de nici un fel, este proprie sa fie un instru-

iSo PARTEA ANTEIA. POLITICA

din casele publice nu se afla in deficit, dar cacele mai multe chiar dintre dôrisele posedati unexcedent, adesea ori considerabil. Socotelilesupuse controlului adunarei, administratiunea,recunostinta exprimata de dênsa principeluiprin adresa din 12 decembre 1846 si cea din4 februarie 1848, sunt tot atatea probe.

In domeniul justitiei . din 18,000 de afaceri

ment de luminare. Inainte de a se fi insa-si lu-minat frecandu-se cu limbile popcirelor invätate, side a le fi imprumutat cu incetul avutdile prin caresträlucesc ele. De aci vine ca toti tinerii ai carorparinti se bucura de oare care stare, se destarescpentru a merge aiurea, dar mai ales pe la voi, sacaute o instructiune pe care n'o gasesc aid, si pecare in deobste nu o pot lua nici acolo, in mijloculacelul ocean plin de stanci pe care capitala D-vOstra11 ofera acelor ce au nesocotinta de a se arunca in-trInsul, fara carrnacid nici busola, la o virstä lacare este prea lesne sa se dee cineva afund.

Am format dar planul sä transplant aci ceace mergem sä cautam la voi cu atatea cheltueleprintre atatea primejdii, si viu sa te rog sa fii 'Ar-ta§ la acest plan, ca sa-mi inlesnesti indeplinirealui in partea cea mai grea.

Nu ma amagesc despre marimea greutatilor :trebue.sa 1ndeplinim cele patru conditiuni ale luiLucian! Kai 7a=dvou 7uoAXop, xxi xpóvou p.axpoO, xdaxico-wrig oU olaypaEg, %xi tuyg asraOcu 2,acp.Tcpag.

Staruinta insä nu-mi va lipsi. Vremea, nadajdu-esc ca, o sa mi-o dee Dumnezeu ; off cum, cei carevor veni dupa mine isi vor face o afacere de con-stiinta sa-mi urmeze opera, o data ce le voi fi

DESPRE DOMNIA LUI VODA BIBESCU I S I

pendinte la inceputul anului 1847, nu mairOmaneail de cat 4000 la inceputul anului1848, multumita inteleptelor dispositiuniluate de Suveran.

Lui Voda Bibeseu i se datoreste rezidireamonastirilor nóstre, sub boltele cdrora seodihnese Osele ce ne sunt scumpe ; secareabaltilor Cismegiului preschimbate in pare,

cleschis calea Bani am de acum destul pentru a-mipune masina in miscare, si tot d'a una vol gastpentru nevoile ce se vor ivi mai tarziu. Omentitalentati si gelosi, hie opus, hie labor ! Din fericireasemenea Omeni aveti la D-vOstra mult mai multide cat va cer nevoile, si nu ma indoesc ca voi puteaatrage pe acei de care am nevoe, dindu-le folóse indestul de mall, pentru ca sa se lase sa fie ademeniti.Am chiar de gaud sa, rog pe guvernul francez sa ur-meze a-i privi ea servind in Planta, ca sa nu-sip6rza drepturile lor universitare, caci n'as vrea sa,am de cat Omeni de meserie si practici.

\Trot sa incep prin a face in capitala ncistra unliceu pus pe acelas picior ca si cele mai bune cole-giuri ale D-vcistre, cu gindul de a infiinta mai tar-ziu succursale pe diferite alte puncte. Presupunepentru un moment Louis-le-Grand mutat in Bu-curesti, cu personalul sat, cu administratiunea seainteriOra. cu profesorii sai, cu programele sale destuchi !

Vezi ca :Sunt ambitios ; ambitios e de sigur off ce om."Scolarii mei ar esi de aci pentru ca sa intre in

scoli speciale, pe care vroi sä le infiintez treptat,ast-fel ca peste vr'o zece ani, slujbele publice, la

I 82 PARTEA ANTEIA.- POLITICA

sos6ua Kisseleff ; hambarele cu grane pentrutimpurile de lipsa; fantanele Bucurestilor ;soselele dintre Orsova i skela Cladova, dintreRiul-Vaduluf, Cainenl i Ramnic, dintre To-mosiu i Campina ; podul de peste Olt; lu-crarile acute la Ploesti, Buzèfi, Craiova, Sla-tina, Pitesti ; in sfirsit luf se datoresc acele

care azi crede ea, are drept ori ce om ce cam stie saiscalésca numele, sã pcita sa fie apanajul ace-

lor care vor fi probat in regula ca au cunostintein raport cu pretentiunile lor.

Limba roman6sca, va fi in special consacratastudiilor prim are si secundare, al caror nivel vroi

si care se vor face in scoli particularedar ea nu se va 'nfatisea de cat in mod laturalnicin liceul meü in care va fi inlocuitä prin limbafranceza, pana cand vom II dobandit in cea natd-onala cartile trebuinciOse, i vom fi format profe-sorb in stare de a se sluji de dinsa cu folos in di-feritele cursuri de stiinta si de istorie.

Iata, scumpul meu tovarás, planul la care te rogsä fii partas, slobod find sa-i fact preschimbarile cevei crede de cuviintä, caci yin propun loculde provizor in liceul meu, de bine voesti sa-I pri-mesti, i sa legi ast-fel numele d-tale de opera cecata sa aiba cea mai mare inriurire asupra rege-nerari unui popor, pentru care vechiul nostru prie-tesug nu-ti 'Dote insufla de cat interes. Te las sta.-pen asupra conditiunilor, despre care te vel inte-lege cu doctorul C...., pe care-1 cunosti, si care inacésta privinta are de la mine depline puteri.Astept cu nerabdare i nadejde raspunsul D-tale.

Matri tuce plurimam salutem

'si

sti.-1 Inalt,

sail

DESPRE DOMNIA Lut VODA. BIBESCU 1S3

silinti de a usura suferintele locuitorilor de latar* sa introduca ordinea si econornia infinante, sa imbunatatesca starea militii nOstre,sa nimicesca obiceiurile vitióse, triste rerna-:Ote din vremurile nenorocite , sa asigurefolOse insemnate fata cu Curtile suzerane siprotectOre.

Tratatele incheiate de domn cu Statelecele marl fura una din cele mai grele cestiuni.Cele mai lungi negotiari fura cele cu Austria.

.,E lucru forte firesc, scria Voda Bibescu in1846 insarcinatului sOil de afaceri la Viena,sa intalnim piedici in niste invechite prejude-cari. Nu stati insa la indoiala sa cred ca laurma urmelor aceste prejudecari vor disparein fata unor consideratiuni de o ordina maiinalta de cat cele ce sunt trecute in cea dinurrna scrisOre a d-tale. Tot ast-fel nu stat laindoiala sa cred ca omul eminente care con-duce politica austriaca, deprins cum este sävada lucrurile de sus, si tot ast-fel sa le tra-teze, este in fundul inimii sale fOrte dreptpentru noi. Este, in adevOr, peste putinta sänu simta el cu parere de I'M ca Austria preamult timp a uitat sa lege de sine prin legaturide interes cu un popor ce se aflä .,la usa ei,si a carui stare buna si civilizare, departe de


a-1 putea aduce vr'o suparare, n'ar putea aveade cat urmari tot atat de folositOre pentrudou6 V6ri care sunt lipite una de alta, i pecare ataxna de la cea mai tare sa le apropiesi mai mult Inca, pun masuri pline de drep-tate. Si tocmai ac6stä mai intima apropireyin sä o propun Altetei Sale."

La aceste printul de Metternich réspunse :Recunosc cat de luminata este administra-

tdunea printului Bibescu recunosc ca taraMI merge intfadevei pe calea propasirii, si,

in principiu, imi par juste consideratiunile lulprivitóre la raporturile dintre tarile nóstreamindoua. Dar nu WO, lumea de aci vedelucrul ca si mine, si este de pastrat cumpa-tarea. nu numal fata cu vechi prejudecari, pecare nu le putem silui fãrã sa ni se intimpleneajunsuri, ci Inca fava cu interese locale, pecare am avea aerul sa le jertfim in mod gra-tuit, i prin slabiciune, de le-am delasaapararea far'a fi pregatit spiritele la ac6sta.Invit dar pe print sa mai alba, Inca rabdare,

nadajduesc ca vom sfirsi prin a ne in-telege."

Cate va luni dup'acea, agentul Austriei, D.Timoni, priimea ordinul sa se Inteléga de-adreptul cu printul, ca sa reguleze t6te punc-

,

t.i

DESPRE DOMNIA LUI ITODA. BIBEtCIJ 185

turile puse in desbatere. i sa aseze pe temeliimai largi relatlunile dintre cele dou6Intimplarile de la 1848, ce sosira putin inurma facura ca aceste instructiuni sa frajungala capat.

,,Dar Austria Meuse chiar de atunci o con-cesiune de capetenie. In tratatele de comertiiicu POrta, priimind dreptul de vama de 5 lasuta pentru tOte provinciile Impara-tiei oto-mane, pusese un articol prin care, pe hotai ulmoldo-roman, dreptul sa nu fie de cat de 3 lasuta. Printul Bibescu castiga ca el sa fie ur-cat la 5 Aceiasi cifra, fu adoptata pentru co-mertul de importatdune si de exportatiuue cuTurcia, pe cand pan'atunci marfurile expor-tate din principate era lasate in voia arbi-trara a vamesilor turcesti. POrta asemui chiarcele dou6 provincil cu Statele cele mai favo-risate prin tratatele sale. Rusia subscrise sidinsa conditluni priincióse. ')"

Tot printmlui Bibescu se datoreste ca sefacu primul pas catre unirea Principatelorpun nimicirea liniei vamale ce le despartea

prin apropierea intereselor materiale.2)"

') (iite-va euvznte despre Valalzia. Paris, s 856.

2) Ri'spunr al Okleftei Aluneizi la mesagiul Domnulul, din De-cembrie 1846.

tart

si

186 PABTEA ANTEIA.- POLITICA,

Tot el puse su se incépa, in 1844, splaiulBrai lei, care, chiar din 1846, oferi comerciu-lui folóse pe care el le cerea cu stäruintiade mult

Tot el puse sa fie ridicatc la Giurgiii za-gazuri puternice menite sa ocrot6sca orasulde revarsari si de ruine.

Raspunsul la Mesagiul din 12 decembrie1846, se ispravea ast-fel :

Intorcend privirea asupra starii celii dinlanntru, adunarea se socoteste datóre a mar-turisi, Prea inaltate DOmne, ca intru adevörnici o data nu s'a aflat mai fericita de catacum, cad pe MO, indestularea, siguranta

obst6sca liniste, se vede pretutindinea ceamai vie miscare spre un viitor mai bun.

Nu putea fi intr'alt chip, in urma ostene-lilor ce ati jerfit Inaltimea VOstra pentruusurarea adusa la starea locuitorilor tdrani,pentru buna oranduia16, i iconomie infinanta nóstra, pentru insemnatele inaintarice s'ad facut in militie, pre cat greutateaprefacerii relelor naraviri afl putut sa vieintru ajutoru Inaltimei Vóstre. . . .

Adunarea privind si la lucrarile ce atiintreprins pe tóta intinderea Principatului,s'a incredintat cu desavêrsire ca, ele fund

si

DESPHE VODA. BIBESCU 187

forte grele chiar pentru statele cele mai bo-gate, urma neaparat sa intarnpine aid greu-tati ; trebuia . . . . o dragoste infocatäpentru hinele obstii . . . si o vointa statornicdde a supune orr-ce impiedicare . . , Niste ase-menea binefacatOre lucrari pregatind un viitorfericit patriei nOstre, vor nemuri prin urmare

Obladuirea Inaltimel VOstre.Era vreme a se ridica In sfirsit i Mara-

stirile n6stre din jalnica lor stare (prin grijacrestinésca a Inaltimei VOstre). Se vede Caceresca Provedintä, pretuind frumOsele cugetece ye impodobesc, a fost pastrat pentru Inäl-timea VOstra savirsirea acestei marete fapteplacuta si lui Dumnedeti si omenirel. PriirniiJar, pe langa recunostinta Adunarif, i o la-crania de bucurie din partea pieiosului de-pozit ce zace sub ruinatele lor bolL

Niste asemenea fapte i urmari, care suntin privelistea obstii, nu pOte cleat, sa aratedesarte téte nascocirile ce patima a pututsgAndari. spre intunecarea adev6rului, i safaca ca obst6sca adunare sa se socotescanorocita de a putea sa unesca si ale salebine cuventari cu acelea ce dupa dreptate arcules in preumblarea ce atd facut prin judete;

recunoscend curatenia cugetului ce a pre-

DOMNIA LII

si

0


zidat la tote miscarile Inältirnei VOstre, sä con-lucreze din adincul inimil spre inlesnirea pova-rOsei sarcini ce purtatd cu atata dragoste sirivna

rèspunsul Obstestei. Adunari la Mesagiulprintului Bibescu, cu data de 4 februarie1848,adica patru luni inainte de abdicarealui Voda. talmacea prin aceste cuvinte re-cunostinta tarii :

. . . . Ne socotim fericitd, Prea InaltateDOmne, pentru incredintarea ce ne dati calucra'xile trecutei nOstre sesii aft rOspuns ladorintele M. V., incoronand ale nOstre

Intr'adev6r, Prea Inaltate DOmne, slobozi-yea robilor mandstiresti, reformarea inva-pturei publ ice, insenindtOrea imp atinare aNo. judecettilor, Imbundtatirea sOrtet

celui mic ridicarea stavilei ce opreasloboda comunicatie intre ambele Princi-paturi inclinate atât de tare intre dOnsele,sunt din acele fapte ce-si daft numele epoceiin care s'ati savirsit, si nu pot fi privite de catca rodul acelor inalte inspiratii ce provedintainsufla alesilor sai, si la a carora infatisare nesocotim i noi fOrte norocitd de a fi fost partasi.

, Cu asemenea adanca multumire a privitAdunarea, Prea Inältate DOmne, insemnatul

silinti.

dent-lui ...,

DESPRE DOMNIA LU1 VODA BIBESCU 189

rezultat ce ne fagaduiesc lucrarile intreprinsepentru regulata sistema a esploatatil ocnelornostre; care tot de o data vor impreuna si ne-pretuita isprava a iubirei de omenire, prin in-dulcirea sOrtei acelora pe care societatea estesilita a-i sequestra din sinul sail

O mare catastrofa a bantuit Capita lanóstra, umplancl de jale inimile tutulor Ro-manilor; cu cat insa nenorocirea a fost maigrozava, cu atat Inaltimea Vóstra v'atl ara-tat parinte milostiv si compatimitor, micso-rand r6ul prin mangdierea ce in tot chipul 41revarsat in sufletele celor bantuiti. Dar si iubi-rea obstil catre persOna M. V. este fótremare, precum si a el recunostintia.

,,AjutOrele date la acOsta imprejurare dincase publice, fiind cu lacrami de rnultarnirepriimite de tOta tara, obstésca adunare nupóte decat a fi partasa acelul sentiment.

7; Compatimirea ce air aratat si cu acestprilej Inaltele Curti Suzerana si protectritA,de a contribui cu un chip atat de generos lausurarea unor chinurl atat de patrunzatOre,nu putea de cat a misca in inimile Romanilorcea mai vie recunostintä. FrumOsa privelistece ne infatiséza putdna parte a orasului, carea apucat a esi din ale el ruine, prevesteste

190 PARTEA ANTEIA. POLITERA

ceea ce are a fi peste putin Capita la nOstra,savarsindu-se dupa planul intocmit prin a M.V. Ingrijire i intelepciune.

Este adevèrat prilej de fala pelitru nol pur-tarea negutatorilor nostri, cari prin a loractivitate si cinste, aü seapat nevatamatcreditul obstesc dinteacea indoitd si deo potrivd primejdiósd crizd.

Cu nu mai putina recunostintA a privitadunarea buna stare a finantil nóstre.dupd indeplinirea atátor trebuinte.

Falnicul pod pe Olt, feintdnele din Ca-desebiderea prin rapele Carpatilor a

dramului de la Caineni,, i cele-l-alte im-bunatatiri, i lucrari intreprinse in deosebiteramuri i directii at a fi noua izvóre de feri-cire pentru tara nOstra, si vor sta de fatla inVita, vremea ea niste puternice marturii aleinteleptei staruinte, a infocatei rivne si a ne-pregetatei M. V. aetivitati.

Acésta marturisire, care viitorul va da-ofaptelor si virtutdlor InàAimii VOstre, ob-steasea adunare este fericita a o putea aduceastazi in numele riI, impreuna cu prinosulrecunostintei el si cu cele din parte-I Incredin-iri se va sili pre eat putinta, i cadereao va erta, a strange mantuitórele legaturi ale

-

ca,

pitala,

DESPRE DOMNIA LIJI VODA BIBESCIJ 191

bunel anima intre obladuire si obstéscaadunare, sprijinind ori-ce lucrare ar puteainlesni inaintarea pe frumOsa cale a civilizatdice M. V. ye munciti in tot chipul a De inlesni-.

Istoria ne mai invata ca Revolutiunea din1848, facuta sub indemnul suflarii de libertatece trecea atunci peste lumea intrCga, n'a fostsavCrsita in contra Printului Bibescu, darcu dinsul, si ca a doua-zi chiar dupe 9 IuniePrintul fu rugat cu staruinta de catre sefiirevolutdunii sa r6mae la putere, ca sa scapepatina de re'sboiul civil.

Acésta este atat de adevCrat in cat Heliade,unul din Gel trei capi ai revolutiunei din 1848,scrie in a sa Historie a Ro»uinilor:

Inset urzitorii conspiratiunei de laBraila urzira un noii complot sub aceiasiinfluenta streina, spre a destrona pe ale-sul .Natiunii, a prada averile 0 a dapretext legal de invasiune. Natia intregaprotesta in contra anarhiei, proclama oConstitatiane. Capitala intréga veni laPala& spre a sustine pe Bibescu alesul.N«tiunei abandonat de Wire. (Ea maiavea inca "in frunte-i cati-va ofiteri rusi).Acésta subsemna Constitutiunea ; intimi-dat inset' de sese descarcari de pistóle asu-


si mai, mult de urzitorii conspira-tiunii abdica la domnie,ldsand legalementefvánele Guvernului in mainile ministrilorconstitutionali ce numise ; trecu apoi inTransilvania. Factiunea insa a tulburatorilor salariati, amagi poporul, dupei de-partul Domnului, Si Ii facu a rupe firul

a proclama un guvern pro vizoriii.Acésta abatere din dramul legal, aduse

apoi marl' catastrofe, si invasia Turcilorlliuscalilor, cum si conventia de la Balta-Liman, care aduse dupd sine iar instalarede bei si de gospodari impusi, in loc dedomni

Istoria adaoga, in sfirsit ea Printul Indemnatde generalul Kisseleff sa céra, de la buna vointaTarului trupe care sa, mentie tronul Munteniipe care '1 vedea in primejdie, fespunse : caera forte recundscator Escelentei Sale, daycã nu-i parea c linistea era sa fie turbu-ratd in patria sa. Din mil imboldit de ge-neralul Duhamel el iarä-si respinse propu-nerea.

Iata,, In iutéla condeiului, eine a fost omulsi eine a fost Domnitorul. Iata, faptelenite saU incepute, In mai putin de 6 aril. IataPrintul, care rèmase In tot-d'a-una credincios

legal, fi

Impli-

prail

ci

alest."

DESPRE DOMNIA LU1 170DA. BIBESCU 193

simtimintelor de echitate, care refuza gene-ralului Duhamel sa exileze pe Heliade, zican-du-I : voi pedepsi de-mi, yeti proba cc evinovat : dar na voi faptai o denegare de

lata Suveranul, al carui cel din urma mareact, a fost sa semneze Constitutda din 1848si sa formeze un cabinet compus din capilrevolutiunei Heliade, Tell, Magheru.

Calomniel am opus istoria.

Iljustilie, exikindu-1.'

:

I 3'

A UNSPREZECEA SCRISORE

DUPA LUPTA

Paoli le urmatóre, scrise a doua zi dupa alegeri, erail s.1 fie

date la lumina cand a isbucnit scandalul Maman-Anghelescu. Nevoind sa fur 'inutile de la o afacere atat de insemnata, am opritpublicarea lor.

De le clail azi la ivé1, e cá alcatuesc ele prin faptele cecontin un capitol insemnat al istoriei nóstre contimporane.

-

0 suflare de libertate a trecut peste scumpanOstra tarä.

La caldurOsa chemare a aparatorilor drep-turilor sale, ea a simtit ca un fior o strabatepana in fundul inimei, i scuturandu-si lan-urile suprema nazuinta, a siluit in-

trarea locasulur reprezentatiunei nationale,pazit de cetele inarmate ale guvernului; a fa-cut sa intre IntrInsul cinci-zeci i trel de aisa, cinci-zec i trei de voinci.

EI se chiama barbatie i inteligentd" a-dica teirie."

Iata inceputul sfarsitului; iata cel d'intainsunet al clopotului de jale al acestui guvern.

printfo

193 PARTEA ANTEIA.- POLIMA

Fireste cã triumfa guvernul : dar sunt unelevictoril mai rail facatore de cat insasi pierde-rea batalii : de acest soin este invmgerea luide err, dobandita, numai cu pretul a celor maivinovate siluiri, cu pretul a sangelui varsat !Ce póte respunde guvernul romanese la elo-cinta brutala a cifrelor, a faptelor ? a trciaparte din scaune n'a rernas ore opositinnei, cutOte ea avea el 30,000 de fuuctionari votatori?Si, in ciuda" a tutulor nazuintelor sprijinite demanoperile cele mai de invinuit, din 37,846voturi date, opozitdunea n'a intrunit ore 15,288pe cand guvernul si-asigura 22,100 de voturi,458 fiind date la candidati neatarnati? Darcei 21,862 alegatori care s'au abtinut, pe careadica nu a putut guvernul sal hotarascasa merga la urne, ca s voteze pentru densul,saü pe care a isbutit sa-1 oprOsca de a merge,de frica cä vor vota contra lui, acesti 21,862alegatori, intreb de nu InfatisOza ei intea-dever un element opus guvernului ?

Fara dor si póte.Deci de adaogam la cele 15,288 voturi ale)

opozitiunei pe eel 21,862 abtinuti, avem toc-mai gandul tarei, ce se traduce prin 37,150glasuri in contra regimului de faVa.

Ca sä ascunga ochilor Europei invingerea

DUPA LUPTA 199

si turburarea sa, guvernul anunta falnic re-zultatul luptei ; el afirma ca libertatea alege-rilor a fost respectata, si, drept proba, iadrept marturie chiar isbanda opositiunei.Zadarnica incercare! Europa si-a i dat apla-udarile silintelor fericite ale opositiunei-unite ;simpatia a tot ce numéra ea ca Omenii cin-stiti ne si este dobindita ; Europa a ghicit caisbinda acésta a opositiunei a isvorit din obo-séla, din ingretosarea, din mania pe careacest guvern de jale pana 'n sfirsit a insufiatNatiunei; din gloriósa cadere a opositlunei ,

si din spartura ce ea a facut, trec6nd pestenurnerósa armata a functionarilor, a némulufadministrativ, si a bandelor de bätausi a 5 fr.pe zi; Europa a si tras concluziunea ca des'ar fi gasit Romania in fata unor alegeriliberi, colectivitatea intrégã, cu D. I. Bra-tianu in cap, ar medita acum asupra tre-cerei celei repede a fericirilor de pe pamênt,si a neajunsurilor ce pricinueste parerea capnterea merge, in tot-d'auna si on ce ar fi,inaintea dreptului.

Puterea n'are trecere de cat pana la un timp ;dreptul este vecinic. Poti sa 'nläntuesti acestsuprem regulator al faptelor vietdi nOstre, nuDoti insa sa-1 nimicesti.


Cu órnenil insa care detin puterea, nimicn'are valOre mai mare de cat probele. Laacésta afirmatiiune, indrasndta si de ris, caalegerile ait fost libere," ota ce rOspundefaptele.

FAZA DE PREGATIRE

Abea Regele dedese delegatilor ^,apitaleijudetelor cuvêntul sOil de rege garantdndpersonal libert«tea alegerilor,feigaduindCa va veghia,cerdnd opositiunei sd ieeparte la alegeri, ser-1 incunostiinteze detote actele dc apdsare", si, pe loc, din totecoltarile Romaniei, plangerile curg in cabine-tul Maiestatei Sale, si telegramele in birourilepresei, In ale ziarului LindépendanceRoumaine, In ale Epocii, Rdsboitdui, Ro-mdniei, Lupi4, Resistentii, Rdsbundrei,etc. Trebuea sa ne asteptam la una ca asta,de vreme ce regele Carol de Hohenzollern res-pinsese cererea poporului roman, adica fapta,drepta si de inalta moralitate, la care aveadrept acest popor, a inlocuirei ministeruluiD-lui I. Bratianu printr'un minister de tranzi-tiune, care sa nu fi fost partas al politiciianti-nationale a presedintelui

§i

0

consiliuIul.

DUPA LUPTA 201

Din Pitesti, depesd cdtre Regele9, din 51,7zanuarze 1888.

In acest moment, primarul, politaiul, sub-pre-fectul, comisarii de pohtie si. perceptorii, r6spanditiin tOte ulitele opresc pe cetateni, prin amenintarisi fagaduinte, de a veni la intrunirea electoralaanuntata. Eri, magazinul d-lui Necbulescu (dinopozitie) a fost prklat de indivizi condusi deagenti de politic.

Iata cum este respectata libertatea alegerilorasigurata de cuvintele Maestatii Tale.

Vericeanu, Kiritescu, RAdulescu, Hagiescu, Curáneanu,Capitan Ionescu, Damian, Niculcea, Ag. Vasiliu, Iliescu

Din Câmpu-Lung, d Nic. Cretulescu, care a cdzutla alegerde senatoriah in contra unui ministrzz

d. Pherekydes, scrze preset routine :

Tref zile inainte de alegeri din alegatoris'atiOi furisat la mine, si mi-aii spus, cu larimi inochi, ca nu pot, de randul asta, sa-mi dee votul.fiind cã a doua-zi ar fi prigoniti ast-fel in cat san'aiba cu ce sa-si hran6sca copiii

La Bucuresci (vezi organele preset)

Doui membri ai opozitii, D. D Boeru si Dulicasunt doborAti la Ornênt, zioa 'namiaza mare debatausil D-lui Bratianu. D. Boeru mOre din ranileprimite a doua zi, 29 decembrie.

Primaria liberOza carti de alegator, MIA' sa si-

') Darn numal un sumar al depeselor.

202 P kEITEk POLITICA

lésca pe acesti-a sa le iscal6scá, fãcend ast-fel sädispara singurul mijloc sigur de control pentru arecunciste identitatea alegatorului

Proprietara cei midi, comerciantii eel mici suntinteatat ingroziti de politic, incat numai indra-3-nese si faca cel mai simplu demcrs fara invoëlacornisarului.

Mai multi cetätera al opozitiunei sunt cruntbatuti fiind-ca ai impartit buletine

Din Bac Au, depesd cdtre Regele, din 11121 ianitarie.

Prefectul ameninta cu destituirea pe prirnarildin comunele Parincea i Miclesti, de este alesvr'unul din candidata opozitiunel.

Caton Lecca, Victor Lecca.

Ace last prefect sileste mai multi functionari ba-nuiti de neatarnare, sa-si dee dernisiunea, zi-cêndu-le ca reintOrcerea lor va atarna de votul lor(Presa romáilci).

Din Botoani, depesd cdtre Rege, din 14/ ianuaneAlegerile in cornunele rurale este un adeve.rat

scandal. La Calinesti, alegatorii sunt siliti sa-si ieebuletinurile numai din mainile notarului care-iinvata sa pue in urna cloud bilete in loc de unu.Porunca a fost data sa se pue piedica, prin ori-cemijloc alegeril D-lui Miclescu.

Ingerintele, amenintaxile i abuzurile de ori-cefel cu prilejul alegerei delegatilor din comuna ZIA;tuniia, aft trecut peste on i ce mäsura.

Codrescu, V. Cristea.

ANTgIA

DUPA LITTA 203

Din Br-Alla. depesd ccitre Rege din u ialzuarze.

Directorul Creditului agricol. functionar capabilsi cinstit, este clestituit i inlocuit printr'o creaturaa guvernului. Crima lul e de a fi rucla cu D. Fleva

Nic. Fleva.

Depegi cdtre Rege, dis 12/24 ianuarse

Ajutorul primarului i secretarul comunel Vi-zinc sum cu mana lor, la prirnarie, buletineleguvernamentale ; primarul respinge buletinele opo-

rupe pe ale alegAtorilor din opozitiune,le inlocueste prin biletele achninistratii Prefectuls'a dus prin comune cu un tren special, pe candcomunicatiile ere.' intrerupte pentru public ; daordine ca sa fie alesi numai delegati de care sarespunza primarli i sä se respingA buletineleacolo unde pot fi numiti delegati indoelnici

Nic. Filipescu

Din Buzeii, cdtre oigaizele preset

Administratiunea a adus pe prirnarif cornunelorrurale ca sh le arate numirile delegatilor de alespentru el 3-ea colegiii A luat mésurl ca sa popre'scaalegerea delegatilor taranilor de pe moii1e D-luiMarghilornan.Un croitor este arestat, fiind-ca astrigat : Tra6sca opozitiunea !", i inut inchisdou'e-zec i. patru de c6suri.

Fiul primarului din Buzai, declara ca a organi-sat 12 cete de eke 20 de Orneni fie care, cairnprastie intrunirile opozitiei si la nevoe, sei /madpe eel ce nu se vor supune

zitiunii,

§i

s.

Si

204 PAYITEA ANTEIA. POLITICA

Din Craiova, depe,sa cdtre Rege, din 18130 lanziarie.

Prefectul Retoridi aduce pe alegatori acasa ;unora le lägadueste slujbi, celor-l'altor le faceamenintarI.

Extras din Memoriul adresat Regelui de prin-tul Al. Stirbei.

La o intrunire a opozitil, batansi, agentir, de po-litie, imbarbatatl de politaiti si de comisarl, napa-dese in sala, si prin vociferarl i uido, curma lafie ce moment cuventarea oratorilor. Siliti sa seretraga, se as6za la usi, i, la esire, se ngpustescpe cetäteni lovindu-i cu bala ; o luptä singe-reps& se incinge : ma multi membri ai opozitiiintre altii D Varlam, fost cleputat, sunt cruntbätuti i abea soap& de la mórte.

De la Dorohoiti, depesci cettre Rege, diii 11127 ian.

Alegeitorii sunt pretutindeni urmari(i, pcincichiar ui casele lor, i amenintap cu mdrted saücu arestarea Viata mai multor membri al consi-liului cornunal apartinend opozitiunil este amenin--tati ; el' nu indräsnesc sa iasa din casa.

In comunele rurale, s'au ales ca de egatI slugileprefectuldf Cortazzi, care slujira ea batausl, la 3math 1887. Consiliul comunal din Dorohoiii estedisolvat, fiind-ca a destainuit infamiile faptuite deagentif puterel publice, ca sä sperie pe alegatorlCete de batausi sunt alcatuite sub conducereaagentilor administrativi.

J Docan, Ep. Callimaki, G. Holban, G. Saint-Georges,C. M. Stroicl, Jul. Vasescu, V. Calcantraur, N. CalcantraurAl. Saint-Georges, N Roqiu, D. Roqiu, C Lepadatu, Em.Stroici, G. Burghelea, C. Semaca.

DUPA LUPTA 205

Cdtre presa rennand.

Prefectul Cartazzi isi da demisiunea pentru a seprezinta la colegiul "ante,iti. dar nu este inlocuit.De cade, II va relua locul, va putea räsbunaasupra functionarilor care nu-i ar fi dat glasul.

Din Birlad depesd cdtre Rege, din 26 ianuarzecomisarii si aIi agentl intru in, casele

cetatenilor, si le poruncesc, orl sä voteze pentrucandidatil guvernului, orl sa se abtie. FunctionariiStatului si a diferitelor administratiuni strabatmahalalele, amenintand pe alegatoriI neatirnatI, deiaü parte la vot. Probe le ingerintei, presiunel admi-nistrative sunt nenumarate.

I. Fau, N. Sturza. C. Vrabie, G. Petrescu. I. G. Galea,G Ianoli. Doctor Namice7, J. Iepureanu, Em. Vulpe, T.Istrati. G. Paladi

Din Focanf, depes.d cdtre Rege, din / 1 8 ianuarie

Porunca data sa nu se imparta porumb de cattaranilor sustiitori al guvernulul. Incunosciintaree data datornicilor Creditului agricol sa, nu aibaapropierl cu opositiunea, de nu vreaü sct li se vinzaverea dupd alegeri. Spionil, zi si ncipte in pickire,urmaresc pretutindeni pe alegatori.

Toti functiona nil administrativl si financiarigramaditi in sala votului en prilejul alegeril dele-gatilor colegiului al treilea, insultd, amenintd sidaft afard pe alegeitoril opositiei, Alegatorii suntadusl de comisari si de agentil po1iii, i voturilelor sunt controlate.

C. MArgántescu, G. Simionescu, G. Mozar, Stan Coshan,St. Vasiliu. G. Dinescu G. Trifoiu, St. Tocu, N. Bene, C.Nuth D. Magiaru, G . Florescu. V. Ghiudar, I. Negutu.

sist

Politaiul,

sof) PARTEA POLITICA

Cdtre presa ronziind.

Toti datornicil Crechtulul agricol sunt neincetatamenintati sa-sl vaza" bunurile lor secuestrate sivindute la licitatle, de nu vot6za pentru colecti-visti Gheorghe Mosor, unul din candidatil de dele-gatI, a fost adus la politie do comisar, batut pan&la sange, fiind-ca reclamase Regelui in contra scan-dalurilor electorale

Din Galati. depesd cdtre Rege, din 1214 zanurze

La alegerea delegatilor colegiulub al treilea, co-rnisarii si al Cor Oriel ocupag salade alegere, i faceari cea mai mare apasare asupraalegãtorilor.

Robescu.

Din Giurgiii, depesd cdtre Rege, dill 112s ianuarie

Agentil administrativi i municipali aü ocupatnOptea biroul. Amenintari alegatorilor.

ne mai pomenite. Opozitia nu pOte cu nict unpret, sa gasOsca o sala ca sa se intrunOsca.Membrilel sunt urmáriti pretutindenl de politie.

Agentif politief a Mout totul ca sä opresca dis-tribuirea rOspunsulul opozitil la manifestul depu-tatilor esiti din Camera.

H. Racotg, Anghel Ulubeanu, Zaharof, Bgdulescu

Dept's& cdtre Rege, din 16/2q ianuarie.

Fiul protopopului a inrolat o cOtä de indivizipatatil in capul caror-a amenintä pe alegatoff. Un

ANTEIA.

administratiune!

Intent-dad

DUPA LUPTA 207

cetatean a avut capul spart de acesti sbiri unaltul n'a scdpat decal multumild interventiwncia doi ofiteri.

I. Stgnculescu, comerciante.

Din Piatra, depesd cdtre Rege, din 10120 iannarie.

Sub-semnatul, candidat al opozitli a fost insul-tat si lovit de politait, de capul sergentilor deora i de un alt sergent. Cete de agenti" intirni-dzä pe alegatori

CApitan Palladi.

Din Ploesti, depesei cd/re Rege, din 31]; zannarie.

Primarul insu-si, batausi i agenti de politie de-ghizati aü batut din cetAtenii care asistail la o in-trunire publicA, i aft spart capete ; grOza a cu-prins pe cei de fata, ; nrultimea a scdpat prinfcrestre, speirg(lnd geamnrile.

C. T. Grigorescu, presedente al cam:Id:dui opo.sziiei

Depesd cdtre Reqe. din 17/29 iannarie.

Cete de bhtausl amenint'a si bat pe ceCateni inulità. D. D. Petrescu, ziarist, Popp, spiter, Notara,proprietar, si a1ii, ai fost 1ovii si aü priimit rAnigrave.

C. T. Grigorescu.

Din Râmnicu-Sgrat, depesd cdtre Rege din 11' ,3innuarie

Sub-prefectii impun primarilor sä al6ga, ca dele-gati Omeni de nimic ; unde administratia crede cä

;

20S PARMA ANTEIA. POLITICA

nu va isbuti, disolvd consiliile comunale, ca setnu se facet alegerea.

Cu prilejul alegerii delegatilor, politia s'a asezatla usa all amenintand pe alegatori, si impu-nendu-le buletinele candidatilor oficiali.

Badiu, A. Coseria, D Sorescu, Radu Crestezi, 1. Vraciu,D. Mavrodin.

Din Rimnicul-Vilcii, depesci (Wire Rege din 8120 ian.

Administratiunea pune totul in miscare ca same faca sa caz ca delegat ; sunt urmarit pretu-tincleni, si taranif ce sunt v6zutt cu mine suntchiemati la prefectural si amenintati

Zugrävescu

Cdtre presd.

Rudele prefectulul si ale candidatilor guverna-mental! cutreeral judetul, insotiti de sub-prefectifacend amenint'ari si faga,duinti. Doui controlorifinantiarI banuitI sunt destituiti fara motive siinlocuiti prin doui credinciosi.

Din Neamtu, depesd cdtre Rege, din 14120 januarie.

Sub-semnatul a fost numit delegat, si alegereas'a facut in tOta regula. Cu tOte aste, presedintelebiuroului electoral a anulat alegerea, bazindu-sepe motive inchipuite.

colonel Rosnovanu.

Din Rornanati, depe,sd alire Reg-e, din 14120 ianuari e.

In comuna Corabia, ingerinta e ne marginita

DUPA DUPLA 20

la alegerea delegatilor. Primaril i consilieril ame-ninta pe alegatori i violdza secretul votului.

D. Stefanescu.

CAre presa.

Primarul comunei Piatra, G. Manolescu rapebuletinele de vot contrarii, ameninta opozitia, peai caror alegatori i goneste din sala de vot.

Din Teleorman, allre presa Iv/nand.

D. Panascu, candidat al opozitiunii, a fost prii-mit de Omeni inrolati de politie, care Pali fluerat

injurat. Rita ziva o ceata a stat in fata oteluluiinjurandu-1 In modul cel mai grosolan. Mai

multi cetäteni, care aU vrut sa se opue acestuiscandal ail fost arestati.

J11.6 opresc : ar trebui un volum pentru aistorisi cu tOte amanuntele lor, manoperile,carora nu se p6te gasi un nume, ale guvernu-

Sä le numim corupere, amenintari, siluiri,terorism, tot una ar fi; ceea ce reese din ele,ceea ce cata sa nu uitam, e ca, pentru ministrifMaiestatdi Sale, cuvêntul Regelui lor e ca sinimic, i ca excesele din ajun nu erau dinpartea lor de cat o instiintare, un preludiu alexceselor de a doa zi. Dupa ce dedese asaltconstiintelor, le ramanea, bandelor d-lui I.

Bratianu sa, dee asalt urnelor.14

sis611,

lig.

210 PARTEA /MLA. POLITICA

Intfadevör, iata semnalul ; a sunat deatac pentru colectivisti , lupta se Incinge.

A DOUA FAZA

La Bucure§ti. Presa romiinci

Batäusul Ghita Manolescu, la culOrea de galben,insulta pe alegatori cu tOte ca nu e alegator ; stala usa si baga pe cetäteni in sala de vot.

Nu se vad in oras de cat agenti de politie du-cênd in sanie Omeni beti.

Iu locul lui Th. Cretu, alegator in colegiul An-tal., a votat fiul s011, care, fiind strein, nu se bu-cura de drepturi politice.

In cuhirea de galben, un Maus a venit cu car-tea d-lui Proferescu, batrin bolnav si orb.

La usa odaii secrete a sectiunei IH-ea, stau agentisecreti ai politii care iati biletele din mainele ale-gatorilor, si le del In loc plicuri continGnd bule-tinele colectivistilor.

La culcirea de Rosiu, unit alegatori ad imanat opetitiune presedintelui pentru a protesta in contrafaptului ca d. Zamfirescu, candidat al guvernuluila colegiul al 2-lea, a intrat in camera secreta, pecand votad alegatorii.

La politie stall inchisi 83 de alegtori, propritisub diferite prilejuri ; adevOrata lor crima e casunt banuiti ca, inclina spre opozitie.

Un alegator, esind din casa unui membru alopozitii, este atacat de batausi si ast-fel de batutin cat se afla greti bolnav.

DUPA LUPTA 211

Din Bacàü, depesd cdtre Rege, din 20 ianuarie

Sub-semnatorul depesil numit delegat la colegiulal III-lea, arata ca i este paste putinta sa-si capetemandatul s'el de delegat, fiind-ca a declarat ctvrea sä voteze pentru opozitie ; politaiul a decla-rat insu-si manios cä tocmai pentru acesta i refuzamandatul.

lorgu Zaharescu.

Depesd cdtre presa romand.

Tin alegator, C. Ionescu, banuit ca apartine opo-zitiunei, a fost aruncat jos din sanie i batut ;mai multi delegati i alegatorii ai colegiului altreilea, ati fost maltratati de agentii d-lui Leon Sa-chelari. D. Caton Lecca, amenintat Si insultat inmijlocul ulitei de acest din urma, care a riclicatchiar mama asupra-I, a fost silit sari daruésca,cate-va palme, ca sä scape de clênsul. Mai mult detrei sute de alegtori aü redactat o protestatie Incontra administratii.

Din Br 'Alla, depesd a d-lut N. Blarembeyg cdtrepresd, 28 ianuarie.

Ea este respinsa de telegraful din Braila.Dupa proclamarea D-lui Nic. Filipescu, alegatorii

si publicul care insoteati pe alesul lor cu aclama-fost, fara nici un motiv, i fara prealabild

somatiune, atacati de agentii politiei 0 de pu-terea publica. Armata s'a näpustit cu baionetaasupra cetatenilor ; mai multi ail fost loviti cu

tiuni, ail


patul puOii; printre acestia. D. Marghiloinan, D.Dim,. Apostol, mare proprietar, D. Betnicci Che-saru, delegat al colegiultif III-lea. GrOza a fost asade mare ca numai prin minune n'ag fost strivitifemeile si copii ce se aflaii. In ulita.

Nicolae Blaremberg.

Alta depqa cdtre presd.

Toti sub-prefectif si. primarll judetului Braila ailfost concentrati ca sa faca apasari. In colegiul altreilea.

La .Tanca, unde proprierarul unel mosii fuseseales ca delegat, s'a pus foe la p'atulul vitelor.

Din Caracal, depesa cdtre presd.

PrimariT comunelor rurale, notaril, perceptorii,controloril finantiari, si impiegatii creditului urban,protopopil intimidéza pe delegati si pe alegatorica sari sile.sca sä voteze pentru candidatif guver-nulut.

Din Botoani, depesd calre presd.

Toti functionaril banuiti de simpatie pentruopositiune all fost popriti, prin amenintare de pe-dépsa, sa iasa din casa in cele trei zile ce au l. fostinaintea alegerilor; impiegatil de la grefa, care sunttoti din opozitie, au fost opriti sä m6rga la alegeri.

In comuna Ceilinesti, primarul a violat clomi-ciliul delega(ilor si le-a furat mandatele. Ingro-zeste pe locuitorl spunCmd ca. guvernul i-a dat lui

DUPA LUPT 21.3

ordinul de a goni pe toti eel care vor vota pen truopozitie

Din Craiova, depesd cdtre Rege, din 26 ianuarie.

Presiunea administrativa a ajuns la culme. De-legatii care au asistat la intrunirea opozitii suntarestati in dispre(ul legii.

Samonescu, senator, A. Nicolaid, N. Popp, CiocazanTake Ionescu, deputnci ; Al. Lahovari, P. CernAtescu, N.Economu. Gr. Cern'atescu, Sc Mateescu, U. Zavaru. N. Mur_gAsianu, U. Boldescu, Al. Varlam, C. Strimbeanu, B Riosanu, M. Chintescu, A. Hiescu.

Din Neamtu, depesd cdtre preset

Secretul votului a fost tot atat de putin respec-tat cat si cuvGntul Regelui. Alegatorii aü fost

adusl la urna sub paza ; voturilele aii fost controlate ; tote mijkicele de coruperesi de presiune aü fost puse in joc fara nic o rusi-nare.

Colonel Rosnovanu.

Din Piteti, depesd cdtre presd.

D. Ion BrAtianu si Radu Mihai vaond cole-giul ântOi perdut pentru guvern, aü stat WA-zioa in permanent& in sala de vot. Mind ale-Otori in colegiul anteill din Arges, el trebuiati sa

exercite dreptul i sa iash. Textul legii esteformal. La validare, deputatil cata sa protestezeSi sa cOra invalidarea alesilor.

Din Rimnic-Sárat, depesd cdtre Rege , din 28 ian.La alegerea colegiului. al II-ea, comisarii de

mo-mitl, ingrijii i

'si

214 PARTEA ANTEIA. POLITICk

politie i functionarif primariei, an cutezat 'Danasa i bata pe candidatul opozitii, pe fraiii luT i pealT alegatorI. Fiul mac chiar, care mersese sdvazci ce se petrecea, a fost arancat de la catulttntêiii pA,n5, in josul scrii, ca primejdia de afi omorit sub ochil presedintelui.

BatausiI eraü adunatI pe plata_ primari.I. Armataera. acolo.

Eta libertatea alegerilor pe care MaiestateaVóstri, mi-a chiezAsiut-o, mie personal.

Multumesc si rämn recunosator.Constantin Graditeanu (fost ministru).

Din Rirnnieu-Vilcea, depefei ceitre Rege.

Subsemnatorul, D. Constantinescu , profesor, afost adus de un comisar la prefect, care i-acerut demisiunea, zicênd ca este imputernicitfaca' ac6sta de D. Ion Bratianu, in urma poruncildinadinsul a Regelui data in contra D-liff Al. La-hovari i a opozitiunei intregl, i ca nu este inga-duit profesorilor sä se intovarasésca cu inamicilpatriei i tronulul. Subsemnatorul refuzancl, pre-fectul incepu sa-1 insulte ameninte. D. Cons-tantinescu atundi a deschis usa, si a chemat doug-zeci de martori, in fate, carora si-a reinoit refuzuldemisiunei sale.

Depqd ceitre presa.

Mai mult de o sun,' de alegatori an fost curatsequestratf ; doul dintr"ensiI ail fost amenintati

sa,

pi sd-1

PUPA LUPT& 215

cu indoirea impositului lor funciar, de votail pen-tru opozitie.

Alesul colegiii al III-ea, un protegiat al D-luiRadu Mihai, a fost inchis fiind-ca pradase dile-genta statului. Vor urma, prin cel d'antGiti curier,piesele justificative.

Din Teleorman, din Alexandria, depesd cdtreRegele, din 26 ianuarie.

In Romania nu mai traim sub regimul consti-tutional.

Cetat6nul nu mai este fiber astä-zi sa-si exprimevointa , putin a lipsit de nu am perit din urmä-ririle loviturilor ce am priimit la 24 ianuariede la batausii si a gentii administrativi asmutitiin contra alegatorilor ca sa-i ingroz6scasil6sca sa se supue vointelor prefectului Chiritescu,favoritul primului consilier al Maiestatel VOstre,D. Ion Bratianu.

Am fi reclamat la Turnu-Magurele, chiar in zioaalegeril,or cand am fost batuti, dar ne-a fost fricade cetele ce se aflaf puse din departare in depar-tare de la Turnul-Magurele Ora la Alexandria.

Daca numal in aceste conditiuni sunt chematicetätenii sa-si exprime vointa lor inaintea urnelor,acest sfint altar al libertatilor cetatenilor, ar fimai bine, Sire, ca guvernul vostru sã num6scasingur pe deputati, far'a ne mai expune la aseme-nea incercari.

§i sa-i


In starea in care ne aflam, Sire, nu mai re-cum5stem Romania de altä data.

Gheorghie Teodorescu, Sp. Teodorescu, Anast Sunio-nescu, Paras Teodorescu.

Altd depesd cdtre Rege, 29 ianuarie.

Pentru balotagiul de la colegiul antea. de Sam-ba-Ca, prefectul Chiritescu a sosit en s6ra ad . st afacut sh fie chiamatl totl. alegãtoril ; unora le-a zissa nu maga la urne, caci altmintrelea, nu s'arintórce acasä.

I Sandulescu-Nenoveanu, T. Grigorescu, Paraschivescu.N. Baran, Babescu Rosior, St. Popescu, I. V. Teodorescu,G. Teodorescu

Depesd &tire presd

Presedintele biurouluI a inchis scrutinul cole-giului al II-lea, fara sã fi ispravit cea d'anteitichiemare a alegatorilor. 0 suta opt-zeci i patrualegatorI din Alexandria nici fost chiematien tOte ca se aflatt in sala Si cereati sa voteze.

general Manu, Gr. Paucescu

Depesa lul Nicolae Filipescu care Rege din 2ianuarie i888.

Tuti sub-prefectii i toti primaril jucTeIu1u suntconcentrati la Braila pentru alegerea de la colegiulal III-lea. Prefectul insu-qi la care am reclam«t,a märturisit c tie c toti primaril sunt inoras,

Sub-prefectii fac in tagei propaganda' in fa-

rfiab

DUPA LUPTA 217

favdrea candidatului cptvernamental Basara-beanu.

Sub-prefectul Cocias a dus azi de diminétäla D. Basarabeanu pe delegatii si pe tdraniicare vor areita faptul, fata chiar cu Maiestateavcistra, de le chiezasuesti cd nu vor fi

Acolo prefectil le aft zis sä voteze pentruguvern.

Delegatai sunt amenintati i ingroziti de catreadministratie.

La Ianco, uncle aft fost ales delegati D. D. Ni-cigescu, proprietar, apartinênd opozqi Si candi-datii opoziii, s'a pus foc la patulul a mai binede patru sute de capete de vite Cred ca faptelesunt precise. Cu tOte aceste, nu cer dretpate,stiind ca nu mi se va face, si rn multumescsa denunt faptele i sa protestez. Urmez a tine ladispositiunea Maiestatii Wistre buletinele alegereidelegatilor de la Viziru, scrise de notar si de aju-tor de prirnar, denuntate intr'o depesä de mainainte catre Maiestatea VOstra.

Din Iasi, depqd cdtre presd.

D. Al. Xenopolu, candidat al guvernulni in alII-lea colegiu, a cautat sa corupa pe un functionorde la postie, G. Cerchez, ca sa-i dobandOsca votul ;I-a oferit 30-35 de lei si cheltuielile de träsura

aceiasi suma pentru fie-care din prietenil pecare i-ar hotari sa faca ca dinsul. D. Cerchez res-pingnd cererea, i destainuind'o, d. Xenopoluvoni gasOsca in biuroul chiar al postii, i dete

lovifl.

0

sa-I

218 PARTEA ANTEfA. POLITICA

palme si-ltrata de mizerabil. (Acest d. Xenopolu afost ales).

Din Braila depe,sti cdtre Regele 111, februarie.

Sire,

Cu tóte presiunile ingrozitdre, cu kite Ca localulera baricadat si usile linute inchise de functio-nari, cu Idle cd induntru n'ait fost de cat agenliiadministraliuuel, primarul, perceptorul i locolii-torul de polilaffl, cetdtenii prim votul si, curagiultor cat protestat in contra regimuluz aleggnd pecandidatul opositiunii. Ape Idln la Majestatea 176-strd pentru o ancheta severd si pedepsirea cul-

I Suditu, N. Fleva, C. Foti, A Simu, Stefan EconomuG. Demetreseu, N. Filipescu, Al. Studrza. etc.

Depesd cdtre presd.

Presiunile aa ajuns IngrozitOre la colegiul II,politaiul judecat prea mOle, pornit in congedia si in-locuit de perceptorul, ce sta la Primarie pe candnol nu putem patrunde, asemenea primarul ci aju-tarele staa acolo de fac propaganda ; usa de josbaricadata. Alegatoril terorisatl, bande organizate ;politia aduce alegbtorii la vot in birje. Blarem-berg intrebat birjarul numbrul 10 Barbu care adu-cea alegbtorl cu eine este, respuns : sunt cu Po-litia ; armata in curtea casarmii alaturi de Prima-rie gata a interveni, bande batausi conCluse deManolescu, Bacalbasa i Popescu opresc alegtoriisa voteze. UrmatOrea telegrama trimisa Regelui.

pabililor.

DUPA LUPTA 219

Maiestegel Sale Regelui

Ingerintele ce exercitä azi agentii administrati-unei sustinuti de bande la balotagiul II de acisfruntöz'a asigurArile date de Majestatea Vcistra.Insu-si presedintele biroului descinzand din sal'aa gash ca agentii baricadase intrarea si nu lasápe alegatori sä se introducä la vot.

Pe cAnd membril opozitiunel sunt opriti d'a in-tra in localul Primäriei, primarul, ajutOrele, per-ceptorul care tine locul politamlul, totl acestia faraa fi alegAtatori sunt in permanentä in local si in-fluentözä votul.

Iatà cum se respectä cuvêntul Maiestätel Vóstre.Nicolae Fleva, Nicu Filipescu, Iancu Marghiloman, Iancu

Demetnad, Alexandru Djuvara, Ioan Movill toti deputaclales1.

Eatà libertatea alegerilor.Este öre cu putintà sa-s1 inchipuiasca cine-va

un act de acuzatiune mai strivitor de cat acel pecare il alcAtueste, in intregirnea sa, sumariul exce-selor laptuite inaintea luptel si in timpul el? EsteOre cu putintá s'a mai intelöga cine-va cum RegeleCarol de Hohenzollern a ingAduit sa las e pe nisteOmeni cinstiti sa-si punä viata in primejdie intr'oluptä ce era ata de putin de o potrivä, in contraunui guvern al cArui presedinte de consiliti s'amarturisit insusi cofciptuitor al clezordivelor, pro-ceselor scandaldse. si asasinatelor, 0" si al cAruiministru de interne, D. Radu Mihai care presid

') Sedinta Camerel de la 8 aprilie 1884 Monitorul Oficialde la 8 apnlie.


la alegerl, este invinuit de hotie ? Si, chiaracum, ar fi (ire cu putintA s intel6gA cine-va cumRegele, or): care ar fi legAturile tainice de politicAstrOinA sail internA care il strang la un loc cu D.BrAtianu, sä impung tarii umilinta de a pAstra incapul el pe acel om pe care tara met Mal vrea?

cum. dupA experienta alegenlor de erl, sAvArsitesub auspiciile D-lui Radu Mihal ! nu s'a slujit Re-gele de drepturile ce'i dA Constitutiunea, ca sA

1) Iatà ac6stA scriscire adresata directorulul Epoci:Domnule Redactor,

Ceasornicul de care este vorba in onor. d-v. ziarde la 31 decembre era intr'adevèr al meti ; adev6-rul stA ast-fel : Am gAsit la D. Radu Mihal atunciprefect de politie, acest ceas ce mi se furase; mi'afost peste putintA sA mai puiti maim pe el ; ammartori pe DD. DAnescu, fost director, acum prefectla RAmnicu-SArat si Alex. Lahovary actualul in-spector Stiii printr'un prieten, cä ceasorniculafla in acest moment in posesiunea D-lui KogAlni-ceanu ; acest prieten a fost martor ocular altransactiunel facute intre D. M. KogAlniceanuD. Radu Mihai, transactiune prim care ceasornicula fost schimbat pe un chronometru de valoareAcest targ s'a fAcut in camera de serviciu al adio-tantului Regesc,

Adevérul fiind acesta, ye rog, D-le Redactor, sabine-voiti sa primiti aceste cAte-va rinduri si saprimii tot-d'odata incredintarea intregel mele con-sideratiuni.

Capitan VACARESCII

Mind-ea a scris acésta scrisOre, cApitanul VAca-rescu a fost pus la arest, dar ceasornicul nu i s'ainapoiat !

1)

§i

sa,

§i

DUPA LUPTA. 221

disolve Camerile, i sä chieme Natiunea sa-si ros-tésca in sfarsit, vointa, dar, de randul asta, in tOtalibertatea i cu tag siguranta ?

Catä ca Regele, de mai este Inca vreme, sä nuramaie surd, azi ca in 1884, 0 la glasul popo-rulni si sa-si deschiza in sfirsit ochii i sa4atintesca asupra amb4iunel ascunse i nadejdiilorD-lui I. Bratianu prirnul sü ministru.

Crede öre Maiestatea Sa ca numal de dorulfara o tinta hotarita, lucraza de 12 aril,

D. Bratianu sa sape tot ce este in tara nOstrasanatos, moral, cinstit si patriotic ? SA se fi invoitD. Bratianu sä inchee nepopulara i ruincisa afa-cere Strusberg, sä fi indrasnit sä dobOre Consti-tutdunea din 1866 , pactul fundamentul alRomaniei jurat de Rege, in folosul unei Consti-tutduni bratienesti, sä fi avut gandul si tristafala sä iee Natiunel, spre a le da CorOnei, cele 12mai frumOse mosii ale Statului,mostenire lasatabisericilor, scolilor, spitalelor de Domni nostri;de familiile cele marl ale tarii,sa fi calcat in pi-cicire libertätlle nOstre, caci abia ne mai ramaneaceea de a mai scri, sä fi secat isvOrele avu-OBI nationale, sä fi ocarat i suparat pe puternicinostri vecini, indrasnit sa insulte nepedepsitvoinica ncistra Wire al carui cap insä recunoscut

') Dee Domnul ca Maiestatea Sa sa dobAncldscá convingereacum a dolYandit'o la 1857 Leopold I-1.1 cel Mare, ca Mmisterulde are Camere care-I sunt devotate, n'are insa maioritatea incars ; i ca tot ce se face in aceste camere, de cand s'a retrasopozitiunea, este o primejdie pentru. vittor !

(Cdtre cei care mznt Si calomnzazd, 7 martie 1884, p 21.)

romAu,

lelii, at

si

222 PARTE A INTEIA. POLITICA

de Constitutde, este Regele,sa fi tolerat, dupä pro_pria sa marturisire, si ascuns tot nepeclepsit, ho-tiile faptuite la ministerul de fesboiü de ocrotitiis61,') hotit urmarite cu multä truda, descoperitesi date pe fata de un ofiter, capitanul Dimancea,2)

hota despre care tot corpul ofiterilor si-a aratatde curand indignatiunea lor ? SA fi facut biteacestea prirnul ministru farà o tinta hotafita, ocrede Ore regele ? Nu ; de s'a expus D. Bratianusa-si atraga reprobarea si mania poporuldi, e canadajduia sa faca pe Regele solidar in ura grama-dita, sari provOce abdicarea, sail sa-T. grabosca,caderea, pentru a'1" lua locul, raman'endu4 apoi.0, linistOsca minia poporului, sail sa, o nabu-sésca in skip.

Nici o indoialä in acosta privinta. GadilitO-rea nebunie a D-luf I. Bratianu pentru maririlipsa lui. complecta de scrupule, si inalta idee ce areinsusi de dnsul sunt de ajuns pentru a da nasterela asemenea cutezante in sufletul unui om carepretinde ca n'are nevoe de nimeni, nici de impd-rap nici de regi, cd n'are nevoe nici chiar de fa-voarea Suveranului sat' a Tdrei"3).

De almintrelea, ce ar opri pe D. Bratianu ? Nati-unea 9 Se stie ca in calculele D-sale ea nu e degrea cumpana. Dinastia ? Dar n'a facut Oretotul D. Bratianu pentru ca ea sä nu prinda la

') Sedinta Camera din 20 noembriedecembrie 1887.2) CApitanul Dimancea a inventat un revolver foarte ingenios

care a fost adoptat de mal multe State.3) Discursul cl-lo1 Bratianu din 24 decembrie 1884.

DUPA LUPTA 223

viata? Mostenitorul de pe läturi, prevOzut de Con-stitutdune, fiintéza el öre? Si de e in fiir4a, a sa-versa el 6re conditiunile impuse de acea Consti-tutiune pentru a avea la mostenire un drept Oresi-care ? A fost el crescut in tara ? Nu. In religi-unea ortodoxa ? 1) Nu. Iuat locul In Senat,dupa cum 'I era datoria ? Nu. Senat, Lege, Tara,toti il ail in nestiinta : ast-fel a vrut sa fie lucruld. I. Bratianu i partasi sOi. 2)

Si acesti Omeni mai sunt Inca la putere !El dar vol puternici al zilei, voi ce ye aflati mai

aprope de stanca Tarpeiana de cat de Capitol,vol cart punet( pe un scriitor plätit so arunceocara pe cei morti, farl a vO gandi, nesocotitIce suntet,i, la condeiul ce resbuna, nici la spacla cepedepseste) voi cari, sub infatisarea unei pretinseneutralitati, vret,1 sä puneti pe Romania sa jcicein rOsboiul viitor, un rol opus intereselor sale, fa-

1) Art 76, 82, 83 din Constitutiune.(2 D. I. Brdtianu constatd Insust acéstd. violare a Constitupunet

in discursul pronuntat la Camera in 1871, sunt acuma 17 ant !4Domniele v6stre ziceti cd suntett dinastict; vd intreb mat dn.

teii ce este dinastic in tara n6strd ? Domnitorul nu are Inca, copil..c310,3-tenztorii tronului, kind aslazi, sun! in striznalate ; nu-i:

cuno",deln

r Paul clind urmasit capului Statulut nu se vor ardta in tardpina and et nu se vor face cunoscutf przn neutralztatea bar, prznviz-111We Mr, pein'atunci dinastia nu va exzsta ea fapt in oeliiipoporuluz. . )

Si de 17 ani, n'a facet nirnic d. Ion Bratianu pentru ca mcTtenitoril ace§tia sd se supue Constitutiunet

2) Vest la p. 145 Rdspuns la calomnie despre domnia lulVodd. Bibescu.

Si-a

!

224 PARTE& INTEIA POLITICA

cênd dintr"Onsa latina de sange, o dusmana aFranciei, sora sa mai mare, dintr'ênsa ortodoxa

o dusrnana a Rusiel, sora sa de ldge, vett ca-dea prin poporul pe care n'atI contenit de alInsela, pe care, timp de 12 ani, l'atI Mout sa fie rui-nat si chinuit de agenti administratieI vOstre ;vett cadea prin poporul care are tot atat ura pen-tru politica vóstra anti-nationala, cat si pentrucrirnele guvernului vostru, crime marturisite si r6-mase nepedepsite.

L'atI dispretuit pe acest popor, atunci cand su-venirul suferintelor si victoriilor stramosilor lui arfi catat s'a ve' reamintésca ca el este de n6m mare,si ca are -Lae drepturile la o buna ingrijire dinparte-va ; chcl reamintirea voiniciel, dezinteresarellui, in zilele gloriose de la Grivita si de la Plevnaspun indestul de tare, CA urmasii lui Stefan-cel-Mare, lui Mihai Viteazul si al Basarabilor, nu aupatat in nimic nobletea neamului lor.

Si acum, acest popor, care stie sa rabde pana sicea mal ad'anca suferinta si pe care Inca acum decurand l'att calcat in piciOre, acest popor a ridi-cat capul : el reintra in stapanirea de sine insu-sI.

Feriti-vä deci acum, cacl iata desteptarea.

-

PARTEA A DOUA

RELIGIUNE

15

ORTODOXIA SI CATOLICISMUL IN ORIENT

Estras din Nouvelle-Revue de la 25 Octombre 1385.

Bucurestl 10 oct., 1885

P6te ca nu e natiune a carer existenta sa fifost mai luata in respel de restriste de catnatiunea romana, de la epoca clepartata candTraian aduse in Dacia civilisatiunea care i-afost punctul de plecare.

In vijelia in care multa vreme s'a sbatutacest popor voinic, sustdnut de eroismul siintelepciunea capilor sèi, un Radu Negru,un Mircea I, un Vlad V, un Alexandru cel bun,un tefan cel mare, un Mihal vitézul, un MaterBasarab,--s'a arétat tot-d'a-una gata sa in-frunte t6te primejdiile , sa rabde tote neno-rocirile in numele legil si al natdonalitatiisale.

Batut timp de veacuri de valul navalirilorunguresci, polonese, slave, mongole, turcesci ;résturnat une-ori, nici-odata ins'a cufundat,'11 vedem tot-d'a-una plutind iarasi d'asupraimmdatiunilor earl acopera cu barbarul lor

230 PARTEA A DOUA.-RELIGIUNE

nomol Rusia, o parte a Poloniel, si Austriapana chiar la portile Vienei.

Cu cat patrunde cine-va mai mult in ama-nuntele acelor lupte grozave, tot-d'a-una re-nascênde, cu atat mai mult admira acest zidinteligent, care la sud-estul continentului nuconteneste de a ocroti occidentul Europet

Un interes puternic atinteste privirile peacesti urmasi ai vechilor legiuni romane ;se simte mintea fericita vèzêndu-i ajunsi la li-man, dupa cea din urma, dar invingtOre alor nazuinta, si bucurosi de a vedea in sfirsitdesavirsita opera neatarnarii lor !

In fata unui orizonte plin de fagaduintinadejdea iara-si se iveste : In sfirsit" e stri-gatul de bucurie al Romaniei a duoa-zi de1878. Vai" este suspinul, care iese asta-zidin tote pepturile adevèrat romanesci. Cutote greselele de neiertat savêrsite de la 1876si perderea pentru tot-d'a-una a unui timppretios, 1878 se deschidea plin de nadejdii;1885 insa se stinge in cele mai crunte desama-girl. Aureola cu care barbatia soldatilor nostriincincese fruntea Romaniei a si palit subumilintele repetate, la care a expus-o politicafara orizonte si fara patriotism a guvernului.Marea artera comercialä, batrana Dunare

ORTODOXIA SI CA TOLICISMUL iN ORIENT 231

pentru care Romania a fost in tot,I timpilneadormitul pazitor firesc, este compromisade nu pierduta, ; granitele noastre sunt des-chise din t6te parVle, pe cand ale vecinilornostri sunt armate, pazite si puse in lega-tura cu puternice centrurf de apOrare; res-boiul bate la usa, pOte sa ne surprinza sisa ne pue in primejdie neatarnarea nOstrapolitica prin instrainarea neatarnarei nOstrecomerciale.

De ar oferi situatiunea VOrei macar innauntru o compensare! Dar nu! Anarhia dom-nesce; dreptatea si onOrea au fost greu IA-tèmate; religiunea nationala este amenintatasi nimic nu ne spune de nu va fi maine in-sasi Patria lovita.

Patria si Religia, sunt manunchiul unirif,adica taria ; si istoria ne Inv*, ca de laumila societate patriarcala primitiva Ora lanatiunile civilisate din zilele nOstre, tOte po-pOrele -Intr'adevOr tail' si marl si'ail avut re-ligiunea lor nationala, care a dat nastere atateroului de pe campul de bataia, cat si mu-cenicilor Credintei.

Stefan-cel-mre aprOpe de a'si da sufletul,zise celor ce-1 incongiurat : VO indemn, inaceste din urrna, momente ale vietei mele,


cu -MU dragostea unui parinte si a unui frate,faceti tocmelile cu Soliman; de yeti

putea dobandi de la densul pastrarea legilorvóstre bisericesti i civile, ceea ce va fi oriand o pace cinstita, fie chiar i cu numelede supusi, spre mai mare folos ye va fi sa-ipuneti la incercare milostivirea, de cat sabia.Dar de va voi, din potriva, s ve poruncéscaalte sarcini, mai bine sa rnuriti, cu sabia inJuana, pentru apararea Religiei si a neatar-narei mosiei vOstre, de cat sa lasati pe una

pe cea-lalta prada vrasmasului nostrusa privii ca nisce misei la isbanda lui. i sän'aveti indoiala ca Dumnezeul parintilor vostricare singur numai face minuni, se va induiosaintr'o zi de lacrimele slugilor sale si ea, dupece Ira va fi fost inzestrat cu bunurile sale celemai imbelsugate, va face el sa se ivésca unmantuitor care sa ye desrobésck sail cel putinpe urrnasii vostri, de jugul barbarilor i sa yeaduca la puterea cea de mai nainte."

Aceste intelepte sfaturi afi fost urmatede trei veacuri, hotarul de despartire dintrepamentul lui Christos si cel al lui Allah nu afost rupt nici-odata; nici-o singura moscheanu s'a zidit pe pamentulil crestin al Ro-mania

sa, v

sisi

si,

ORTODOXIA t CATOLICISMUL iN ORIENT 233

Cum am talmaci atunci starea de parasirein care guvernul lasa, cladirile religiunil na-tionale, parasire care arata indestul tintavoita a nepasdrei sale. De la antica monastirea Santului Dumitru, pe zidurile bisericei careiase afla scrisa istoria tëiei nOstre, pana la unfilabisericuta de sat, tote ascOpta de la o manaevlavioasa i patriotica opera reparatOre. Sicu tOte acestea, manastirile aü adapostitscOlele, sanctuare ale iubirii de litere i sciinte ;de acolo an esit revendicatorii neatarnareiromane

De aceea, ca spre a intari acOsta voita ne-pasare, guvernul a inbarbatat propaganda a c-tiva a Bisericei latine. A ! de ar fi propagandaacésta faptul acelor inimosi apostoli , earlmerg prin lume, cercand sa convertOsca su-tletele cu riscul i primejdia lor, n'am avea ni-mic de zis ; libertatea consciintei este un binesuprem, vrednic de ocrotirea tutulor legilor.Cad, in.fapt, Bisericele n'aU ele aceeasi origina,patriarhatul Sfintuldi Petru? si nu Ore treptats'a operat desbinarea lor asupra unor punctede dogma, saa a practicei bisericesci ? Nu nespune Ore istoria ca Santul Petru, dupe mOr-tea lui tsus Christos , intemeia in Antiohiaprimul patriarhat ca, spre a rèspunde la

!

,

:

23 I. PXRTEA A DOUA.-RELIGIUNE

trebuintele credinciosilor, Santul Petre se dusela Alexandria cu scopul de a intemeia acoloun al duoilea patriarhat, dupe modelul celuld'anteift si ore nu pentru acelasi cuventSantul Petru intemeia pe cel d'al-treilea la,Roma, unde fu chinuit ? Un al patrulea pa-triarhat fu stabilit la Constantinopol,

Pana atunci aceeasi religie, invetata inaceste diferite tee, nu daduse loc la nici oprotestare. Numai mai tarzit se nascura de-osebirile de vederi, in Antiohia, cea ce facuca sa emigreze o parte dintre crestini, carise priveaU ca urmasi al legel celel adeverate.

T6te aceste religil, t6te aceste derivate aleadeveratei religiuni, formeza in realitate douamarl despartdri : 10 Biserica crestind dinOrient, cu cele doua sub-impartiff ale sale,greca si arrnOna : este biserica catolica orto-doxa ; 20 Biserica crestind din Occi-dent, cu cele doua sub-impartifi ale salecatolica, apostolica i romana, saü Bisericalatina : si protestanta, cu diferitele el secte.

Ce sã conchidem din aceste fapte, de nu caBiserica ortodoxa este netagaduit mai vechia,de 6re ce ea a fost arborul din care s'au des-prins ramurile pe earl le arataram ?

In principit, ori-ce religie e universala insa

,

;

ORTODOXIA 1 CATOLICISMUL IN ORIENT 235

Intre bisericele latina si ortodoxa este destabilit o deosebire In ceea ce privesce natd-onalitatea popOreIor pentru care ele sunt me-nite. Sä läsam la o parte cestiunile de dogma,printre care figur6za vestitul Filioque, 1) sisa, vorbim numal de cestiunea care póte in-teresa nationalitatile ; ea a si fost in toti tim-pil marea tema a desbaterilor dintre celedouè I3iserici.

Biserica latina invata ea episcopul dinRoma, fiind cap al Bisericei din drept divin,coprinde Intr'insul Biserica Intrega i ca eleste talmaciul ce nu póte gresi al doctrineldestainuite, fie scrise, fie transmise prin tradi-tie ; iata ce este ultramontanismul pe caregalicanit nu-I primesc in total.

') Simbolul din Nicea sari Crezul coprinde expunerea dogmelurbisericel chrestine ; a fost marturisit de cele douê dintal sobOreecumenice din Nicea §i din Constantmopoie. In veacul al VII-eaBiserica, in Spania, adaoga Ia cuvintele : care purcede de la fa-tal. cuvintele aceste : side la Fiul (Fzlioque). In veacul al VIII-eas'a incercat sa se introduca acest adaos i in Franca. La inceputulyea culul al IX-ea Carol cel mare propuse luI Leon al III-ea sa-1adopteze ; dupa refusul acestm-a, el isbuti s. 'I introduca in-tr'un mare numër de Biserid din occident. Numal la inceputulveacului al XI ea, dupa rugaciunea imperatulul Henric I.iil, Bise-rica dm Roma se hotari sa adopte acest adaus la dogma prim:by&.Fdioque i impartarnia prin amindoul felurile form6za punctelecele marl de desbinare (-Entre ortodoxie Si catolicism.


Biserica din Orient; din potriva, pretinde caprincipiul catolic aséza regula credintei, nuin persona episcopului din Roma, ci in mar-tuna statornica si universala a Bisericel intregice se inveciniceste de la apostoll pana inzilele nóstre ; acOsta este ortodoxia.

Ast-fel, de o parte, ultramontanismul asozainfalibilitatea intr'o putere centrala, in afarade off-ce nationalitate, Papa,--In vreme ce, de,alta parte, ortodoxia marturiseste ca numaiBiserica intrOga nu 'Ate gresi, a caril auto-ritate centrala nu se afla de cat in corpulintreg al episcopatului.

Reiese de aci ca Papa are o deadreptul ac-tiune asupra popOrelor prin mijlocirea epis-copilor, la a caror numire iea parte dinsul inintelegere cu guvernul local; in ortodoxie dincontra, Biserica fie-carii tail se carmuieste decatre episcopif sèi, care sunt tot de o data inneatirnare atat de guvern cat si de patriarhuldin Constantinopol, care are numal un titlucurat onorific si nic i. o juridictie asupraBisericelor din Orient.

Prin urmare, oil care tara ortodoxa se pótescuti .de propaganda; din contra, centralita-tea puterif religiOse cosmopolite presupune

ORTODOXIA f;31 CATOLICISMUL IN ORIENT 237

silit nevoia pentru Biserica latina sa aibao propaganda staruitóre i neobosita.

Deci, de privim, din punctul de vedere ro-man, tendintele pangermanice , al caror port-stindard civilisator se spune cä s'ar fi MoutAustro-Ungaria, ajungem sa arätam cum gu-vernult actual al Rornaniei, care s'a robittacestel politicI, s'a grabit sã favoriseze pro-paganda Bisericei latine, in marea dauna aBisericei nationale. Nu e de loc vorba ad depolitica interióra, de inriurirea cutarui satcutärui partid; nu, ci insasi fiintarea natio-nalitatdi cata sa o apärärn in contra a ori-ceabsorbire.

Inlesnita de nepasarea guvernamentala ,

propaganda catolica s'a destainuit sub toteformele in Romania: infiintare, prin oraselecele marl', de scoli pentru fete si MeV, undemare parte din copiii Romani prirnesc ocrestere care de sigur ca nu este ortodoxa ;campania intreprinsa in jurnalele catolice infavórea preschimbarei religiOse a tare'', pecare o arata gata la acOsta evolutie; miscareprovocata i intretinuta printre membrii cle-rului de mir, ale carora patirni cele mai ne-sanatóse se cauta, a le atita fagaduindu-li-secã peste putin vor intra in Santul-Sinod ; des-


interesare aprópe desavêrsita de instructia,cresterea moralä si teologica a acestuiasI cler ;titlul de arhiepiscop conferit vicarului San-tulul-Scaun la Bucuresti, pentru ca sa sera6zésca prestigiul clerului catolic, in vremece tot ce póte micsora unitatea religiunil na-tionale si a Bisericel sale, si respectul de careea trebue sa fie inconjurata, este tolerat, dacanu imbarbatat. De altä parte, prin propa-ganda ateista si materialista printre popor,caruia se cauta a-i aAa poftele, se atacachiar temelia moralei crestine ; pretutindenise formeza asociatiuni catolice, spre a stain contra societatilor nationale; si alaturI cubisericele ortodoxe neingrijite se vede inal-tandu-se, in mijlocul chiar al capitalei rega-tului, mareta catedrala a Bisericei latine.

In mijlocul acestor incercari prin caretrece societatea si Biserica romana, se pOteore mira cineva v6z6nd ca s'a gasit nisteOmenI patriotl in mod sanatos cari, in afaräde orl-ce gandire de partid politic si conside-rand religiunea tare): ca paladium al nationa-litatil sale, ail crezut de trebuinta si de foloso asociare ortodoxei Románci, la care s'augrabit sa se unésca mitropolitul Moldovei siepiscopul RomanuluI ?

ORTODOXIA I CATOLICISMUL IN ORIENT 239

Pastram cel mai mare respect pentru per-sOna S. Sale Papa; apretdam cu tóta tariacuvêntului eminentele calitati ale marelui luicaracter ; chiar si dinsul, capul duhovnicesca miliOne de suflete, sufera, cu o maiestuOsademnitate chinurile unel durerOse situatiuni.Intelegem si admiram maretele conceptiuniale operel de cucerire duhovnicesti urmaritade dinsul cu un zel neobosit; el este si va re-mane tot-d'auna in rolul umanitar al misiunilce-1 este incredintata.

Nu putem uita nici inriurirea civilisatórece cu atata isbanda, a avut Biserica latinaasupra Europel. Dar suntem Romani, si faraa päräsi, cu tote ca' suntem ortodoxi, amintireaoriginil nóstre latine, rèmänem incredintatica un popor n'ar putea sa se lepede de cre-dinta sa religiOsa, fara sa se lepede si decredinta in nationalitatea sa. Cata sa rOma-nem dar ortodoxi , de voim sa rOmanemRomani.

Diplomatilor dibaci al puternicilor nostrivecini, ale caror marl conceptiuni de politicaeconomicä am incercat une oil sa le scOtemla ivOla, n'avem a le adresa cea mai mica in-vinuire ; el sunt servitoril devotati al tareilor si at drept la tot respectul. Celor rIvniti,


atintiti. de aceste conceptiunl, le este dat sale paraliseze urmarile.

Prea cu drept cuvênt se zice ca nu estefum fara foc. De aceea cand, in mijlocul corn-plicarilor pe earl le fac sa se nasca intampla-rile din Bulgaria, vedem aparend de o data obrosura gerrnana: Restabilirea puterii tim-purale a Papei de ceitre priucipele de Bis-marck, ni se descepta cu viociune bagarea desema. Si cand gasim intr'insa larnurit formu-lata ideea, ca viitorul Austriel se afla legatde restabilirea timpurala a Papei si de cres-cerea stralucirei si a puterel Bisericel romane,cu ingrijire mare cautam pe data mijlecelepropuse pentru acésta noua stare de lucrurf.Aci, citam : 0 era noua se deschide dinainte-1:fundarea unel Impeiratii a Resciritului careva alipi antica irnparatie dunareana pe langatraditiunile cele mai stralucitóre ale istorielsale, cele din vremurile in care armatele impe-riale nimicirã puterea militara turcesca in a-tatea glorióse batalii. Austria, iar nu Rusia,e statul civilisator al peninsulei Balcanice sial Turciel din Europa. Imperatia slava de laRasärit pe care o va forma in curend Austria,in partea el cea mai mare cu propril selSlavl si cu eel din Turcia Europel, cata sa

,

ORTODOX1A I CATOLICISMUL fN ORIENT 241

se deosibésea prin ternelia sa de ImpOratia slavaa Rusiei, cad intfalt-fel Austria ar lucra pen-tru panslavismul rusesc, caruia din contra, eacata sa-i pue zagaz. catei sci faceiacéstd deosebire : id, impelatia slava cato-lica romana ; dincolo, impèratda slava greco-rusésca Nu e nevoie sa demonstram CaBiserica romana este superiOra Bisericei gre-cesci din Balcani, care, intr'o confederatdedescentralisata, se va gasi, fara aparare, pre-data organisarii unitare a Bisericei romane.De altmintreli, popOrele latino-slave ale pe-ninsulei Balcanilor aU multa simpatie pentruRoma, cu tote ea nu se afla de cat apropeun milion de catolici romani, imprästiati intota tara. Insa ierarhia romana si-a infiptpiciorul in Bosnia si Herzegovina ; ea nu vaintimpina de cat o slab& impotrivire inRomania ; in Bulgaria miscarea, de pe acumface progrese repezi si in acesti din urmatimpi, s'au constatat aci numerOse eonvertiri.Guvernul austriac are cel mai mare interessa imbarbateze din t6te puterile sale acOstapropaganda catolica. E vorba, nu de simtd-minte trecatOre, ci de principil funclamentale,si ceea ce are o insemneitate fandamentala

16

Retigia

242 PARTEA A DOIJA.-- RELIGfUNE

pentru Austria privesce $ pe Germaniastrins legatei de monarhia austriaca."

Chiar de nu am voi sa privim pe autorulanonim al acestei brosuri ca stand in vre-olegatura seriósä cu personalitatea principeluide Bismarck, nu e mai putin sigur ca el acaracterisat f6rte limpede preliminarile pla-nului ce ni-1 destainueste, preliminäri ce suntastazi fapte implinite. Catolicismul si orto-toxia sunt fata in fata in peninsula Balca-nilor. Intre impèrätia Slavo-rusésca si ceaSlavo-austriaca, Religia, zice brosura, catasa faca deosebirea." Ore nu este a ar'etacurat nimicirea nationalitatilor balcanice ? Sinu aveam nol cuvênt sa, spunem, ca un poporcare isi paraseste credinta religiosa isi pa-raseste asemenea, prin faptul acesta chiar,nationalitatea sa ?

Asociatiunea ortodoxa roman& isi vedeastäzi pe deplin indrituite fundarea si folosulsell. Cata sa ne luptäm pentru ca sä traim ;e legea evolutiunii firel. Impreune-se dara cudensa toti Romanii, patrioti de inima si deactiune, cad este o datorie dint& sa strigamastazi vechiul strigat al stramosilor nostri :,Inainte! cu ajutorul Dumnezeului Patriei !"

CONTELE RAPETTI

VIATA SI OPERILE LUI

URMAT

DE CUnNTAREA ROSTITA LA MORMITUL LUI

Rapetti (Petre Nicolae), conte de Trastour,s'a nascut la Bergama la 9 noembre 1811,iar nu 1812, dupa cum arata Dictionarulcontimporanilor al lui Vapereau; el a muritla Paris, in casa Fratilor ospitalieri al Sfin-tului Joan al lui Dumnezeu, la 28 iulie 1885.

Era fiti al WI Rapetti (Bartolo) si al Gio-vanei Piceni. Tatal s611, profesor distins laUniversitatea din Turin, apoi hirurg militarin armata franceza, conduse marl stabili-mente ospitaliere. Familia lui avea legaturide inrudire cu marchizii de Montferrat simarchizii del Finale, din care a purees fa-milia del Carreto din Neapole. Prin tatal s'611ado ptiv, contele de Trastour, Rapetti era in-cuscrit cu casa Grimaldi, care a avut, pe tèr-murile Mediteranei, o suveranit Ile din careprincipatul Monaco este cea din urma sfara-mitura.

La sfirsitul veacului trecut, familia luiRapetti, imbratiSnd partidul Franciei, fu

246 PARTEA A DOIJA.- CONTELE RAPETTI

isbita, ca de furtuna un vas sdrobit. de cru-zimea reactiunilor politice, a doua zi dup'acaderea partidului francez si plecarea luiBonaparte: 1768-1799. Omorul, intr'o bise-rick a unuia din unchil lui dupa muma, estesemnalul macelulul sustiitorilor Francezilorin provincia Asti;un alt unchiii tot dupamuma, fu asemenea ucis ; tOte bunurile lorfurd pradate, apol confiscate. Iatà, din sprepartea mumel lui. Aceiasi nenorocire, afara deomoruri, in provincia Acqui, chiar langaAcqui,unde era familia tatalui lui. Parintiilui Rapetti n'ail ajuns nici o data s6's1 rein-tocmesca averea. Dealtmintrelea, el nici nuse gandeail de Too la acésta ; aveail alta, tintä;tatal se infunda in OE*, muma nu visa decat gloria pentru fiul el. Caderea partiduluifrancez, la 1814, dal:1u acestel familil cea dinurma loviturä; ne putêndu-se sa i-se maliee ceva, membrii el fura supusi la banuialasi tinuti la o parte.

Rapetti fu trimis in Franta la virsta dezece ani; fu crescut la colegiul din Toulonprin ingrijirea nasului s'et, contele de Trastour;Isi facu studiile de drept la Paris si la Rennes,si dobandi in acOstä din urma facultate,dupa ce a sustsinut o teza din cele mai in-

VIATA §I OPERILE LUI 247

semnate, asupra conditiunei strclinilor inFranta, diploma de doctor in drept : 28septembre 1841.

Chiemat la College de France ca suplinitoral D-lui Lherminier, el ocupa de la 1841 "Anala 1848 catedra de Legislcgie comparatet;preda istoria dreptului roman si istoria drep-tului canonic. cursuri call ail rknas nepubli-cate1), Ragazul trebuincios pentru a 'si pu-blica cursul, Rapetti nu l'a avut nici o datain timpul celor opt ani de suplinire. Trebuiasa se ingrijesca ; cum o spune el insusiintr'o scrisOre ce se va vedea mai departe,de munca speciala a predarer Trebuia marcu séma se 'si agonisésca prin castiguri da-torite unor indeletniciri laturalnice, streine depredare, mijkice complinitóre, neaparat tre-buincióse in positiunea, datatóre mai numalde osten6la si de cinste,pe care o ocupa laCollege de France."

De sigur ca publicarea cursului lui Rapettiar fi fost prea interesanta, fiind date originali-tatea, stiinta si vederile nuoi si indrasnetecare insemnail cursu'i cu un caracter special.Tocmal acésta indrasnéla atrase, de altmin-

') Dobindi naturalizarea la 16 marue 1343

248 PARTEA A DOUA.- CONTELE RAPETTI

trelea, tinèrului profesor neincrederea unora,dusmania altora. Din pricina distinctiunei sidelicatetei ce-i erat firesti, si care '1 impin-geaft sa se departeze de tot ce nu era arza-tOrea, dar tot de o data curata si seninacercetare a adev'erului, Rapetti fu manat sadee un sbor liber gandirei sale. La inceputulanului al treilea de profesorat, el esplica in-riurirea dreptului canonic, sat al Bisericei,asupra formarel societätei moderne. Dar, Su-biectul acesta 11 tira la niste indrasneli,prea neasteptate de public, asupra diferi-telor principii constitutive ale ordinei sociale,mai cu sema asupra proprietätei, autori-tatei, constitutiunei ereditare a puterei ;deacea fu invinuit de unil c'ar fi socialist, re-publican cel putin, c'ar fi dusman al luiDurnnezet1 si al Bisericei. Acesta din urmacategorie de oposanti orati suparati in contralui Rapetti find ca el marturisia ca eracrestin si catolic ; nu doara ca nu ar fi simtitei ca putea fi el un ajutor, dar acest aju-tor era prea neatirnat si prin acésta chiarpóte, primej dios.

Combatut de unil care se temeaU de el,neinteles de altii, care erau departe de inal-timele la care pluteat Inv 6ta mintele 14

'MIA 0 OPERILE LU1 249

putin sail de loc sprijinit de presa,banuitde guvern, cazut de obos61a,nenorocit canu se putea arata in tóta, intregimea sa, siast-fel precum era , nici in lectlile sale, niciin f6ia pe care o redacta,chinuit de ideiaca ziarul facea feil cursulul s.6ii si ea zia-ristul micsora autoritatea morala a profe-sorului, el ajunsese la o desnadajduireadinea, cand isbucni Revolutda de la 1848.

Rapetti coneepu la acéstä epoca marl na,-dejdii, in curind urmate de crunte desamagiri;se hotari sa stee, pentru un timp, departe depolitica si sa mediteze ca sa-si dee bine so-cotEa de ceia ce se petrecea in jurul. Ceia ceOza et, o talmaci ast-fel intr'o scrisOre adre-sata prietenulul sèfi, printul George Bibescu :

Vazui atuncea, scrie el, prea lamurit ceiaee se petrecea, in fapte, In constiinta fran-ceza, in Europa: era o reinviere a singuru-mut nume care sa pOta, carmui Revolutia. Pringresala lui , Revolutda era deslantuita; nuera vorba sä o inabusésea cine-va , nimeninu avea acèsta putere; nu era vorba sa fie eaimpinsa in rataciri, acésta ar fi fost o crimain contra omenirel, in care Francia ar fi pututsa piara; trebuia sa fie readusa in calea-1,la principiile ei constitutive, sa fie ast-fel po-

250 PARTEA A DOCIA.- CONTELE RAPETTI

tolita, fiind multumitä,si iata ce numesc eila o atinnui.

Era insa un nume care infatosa singurapolitica ce putea sa, insufle ineredere poporu-lui, tot atat pentru a popri reintOrcerea lu-crurilor de care se temea, cat si pentru ainfiinta imbunatatirile sociale la care nazuia.Acest nume era al lui Napoleon."

Rapetti avusese prilejul sa, faca o indato-rire, al carer pret fusese simtit, prisonieruluide la Ham, care era sa fie stapanul situatiel.De ar fi fost, in acest moment ajutat de tatalsell adoptiv, ar fi putut sa se presinte la ale-geri, sä fie ales deputat, si sa devie unul dinómenii insemnati al regimului ce batea la usa,precum ar fi fost, de sigur unul din eel mailiberali dintre el. Norocul nu voi sa-1 aibade client, intrarea catre onoruri i fu inchisä. Prea multa modestie, si nimic din stra-lucirea ce-o da bogatia, acest ajutor atat deputernic, chiar pentru merit, si in stralucireacaruia se invaluie prea adesea mediocri-tatea !

E adevèrat ca Rapetti avu mai mult decat onorurile; el avu onorul sa, se fi aratatvrednic de dinsele.

OA cum ar fi , faptele luara in cu-

VIATA I OPERILE LUI 251

rind un mers repede; valul se ridica, si arun-canclu-se lua cu sine si pravali tOte, in voiaintimplarer, dinaintel Rapetti era printrepietrele lasate icr, colo, pe mal ; dar inviatde suflarea tineretei, puternic prin valóreasa, reincepu sä nadajduiasca si se puse dinnot pe lucru.

In 1848 fu numit maiestru de conferintela scóla de administratde. Acesta scóla desti-nata pana atunci la recrutarea diferitelor ra-muri ale administratdei lipsite pana atunci descoll pregatitóre, fu stabilita pe temelif ano-loge cu ale scoler politehnice, la 8 martie1848, in urma propunerii ministrulur Carnot(Hippolyte). Ea fu desflintata in anul urmator.

Cate va lunt dupa acea, el suferi o desama-gire din cele mai suparaciose, cand vezu ca senumeste un titular la catedra ce ocupa deopt ant cu atata stralucire. Ideile sale liberalei aträsese dusmanii seriOse : in zadar 1st puseel candidatura ; ea fu inlaturata, cu tOte caconsideratiunile si titlurile pe care se bizueadinsul intr'o scrisOre adresata D-lui adminis-trator de la College de France, aveat o valórenetagaduita.

Acesta scrisOre ni se pare ca are atata in-

252 PARTEA A DOLTA. CONTELE RAPETTI

semnatate, cá nu stam la incloiala sa o repro-ducem in intregul el.

D-lui administrator de la College de France

26 februarie 1849.Do»zwul ma,

Am onoarea de a ve ruga sä bine-voiti a me pre-senta d-lor profesori de la Coll6ge de France, cacandidat pentru catedra de Legis lap comparate.

0 intamplare suparatere singura, m'a oprit sãye cer mai curAnd judecata d-vOstra ; in lipsaunor larnuriri individuale si verbale, ce sunt cuneputinta de acurn inainte, sunt silit se'ml sprijincausa printr'o scrisOre colectivä pe care ye rog custaruinta se o faceti cunoscuta d-lor profesori.

WA titlurile mele la marea cinste la care na-zuiesc : ele sunt anii tineretei mele date cu totul,cu o sHire nedesmintita si directa, ca se me facvrednic, ca sa m6 puiii in stare de a preda alaturicu d-vOstra.

Am. jertfit -Lae la acest scup Tot rodul muncelmele fi-va öre pierdut pentru mine ? Veti juclecadespre acOsta. Daca este o dreptate. o providentapentru munca hotarita, voinica, stäruitOre, acestadreptate, acestä providenta trebuie se se gasescain adunarea invatatilor catre care me adresez.

I.

Am ocupat, ca suplinitor, catedra de legislatiunicomparate de la 1840, coprinzind si semestrulintaiu.

V1ATA $1 OPER1LE LUI 253

Cand am fost chemat la acesta onOre primejdiOsanu eram cunoscut de unit de cat printr'un Precisistoric al dreptului civil a caruia respundere abine-voit a o lua un profesor, printr'o teza de doctorin drept asupra Conditiunei streinilor, i apoi prin-tr'un semn de incredere al guvernului ; comitetulistoric al documentelor nepublicate ale istorielFranciel m insarcinase atunci sa public un ma-nuscript din veacul al treisprezecelea : le livre dejustice et de plet.

Dupa recomandarea d-luI Rossi, la care eram unelev stäruitor, fui admis la onOrea de a preda, casuplinitor, alaturi cu d-vOstra.

1840 1842

La inceput, aveam de invins diferite piedici :prejudecari nedrepte in care me amesteca lumea,lipsa de autoritate ce 'mi venea mie din causa ti-nereei, in sfarsit lipsa'mI de esperientä in predare.

Cei dintai dol aril al suplinirel mele aü fost phutde munc i greutate. Cutez, totusi sä zic, ca in-cercarea nu 'ml a fost daunatOre.

Nu se astepta din partea unul tanär de cat ima-ginat;ie, un ton plin de patima i declamatoriu: mesilii sa fin rece si erudit.

Eram banuit ca sufer o inriurire nelegitima Faraa cauta sä dovedesc intr'un mod direct neatirnareaspiritului meu, ma silii sä ma aret cu un atarecaracter de moralitate aspra incat ma gash in modprea firesc in afara de prepusuri nedrepte i inju-riOse.

:

254 PARTEA A DOUA.- CONTELE BAPETTI

Eram farl, esperienta predärei : luptai i lucraiMIA a me' odihni.

Dupg, doi ani, imi cftstigasem bAgarea de sOmA,un auditoriti, i, cutez a zice respectul : incercareaera facuta.

Iatá o arètare fOrte sumath a cursului pe carel'am Mout In timpul celor dintãi doT aril aT supli-nirei mele :

Istoria dreptului roman in raporturile sale cuformarea dreptului francez.

I. Afirmatiunea personalitätil omenesci a-rata, inceputul civilizaiuneT. Dovezi trase dinistoria Iudeii si a Greciei comparate cu societätilebrahmanice, etc. Caracterul personalitAtil searatä cu o virtOsA exaltare in cetatea romanä,uncle se desfasura, prin drept; in constitutiaformele familiei, ale proprietätei, ale conven-tiunilor, ale Statului saü puterilor puhlice,ale dogmel egalitatel omenesci ascunsä i desa-suratä pe incetul in dreptul roman. Enriurireasecundaral a filosofiei si a crestinismului asupradreptului roman, ale cArui principii veniseräInainte de invètàmintele civilisaiei moderne.

II. Starea dreptului roman la epoca naval-rilor. Acest drept este pentru un moment inopunere cu crestinismul i cu moravurile germa-nice; El romane in stare do obiceiti; modifi-catiuni ale obiceiului roman.

III. Caracterul invkam6ntu1ui glosatorilor invOcurile al doisprezecelea i urmatorii ; acestInvelämênt este o redesteptare a ideilor constitu-tive ale dreptului roman. Roma, din adincul

VIATAz I OPERILE LIA 255

ruinei sale, cucereste din nog lumea si. Europacresting. Combaterea D-lui de Savigny si. a sce-lel istorice care nu vrea cu indarätnicire sg vazaIn invetgmentul glosatorilor o cucerire juridica aobiceiurilor de egtre idei. De ce Anglia scapade dreptul roman.

IV. Hringri, in Francia, ale dreptului roman :in sciinta juridicg, in formarea monarhiei,In secularisarea Statului, in conditiunea per-senelor, in proprietate, in familie, in con-ventiuni.V. Critica dreptului roman din punctul de

vedere al civilisatiei actuale. In afar& de con-ventiuni si de proprietate, dreptul roman nu maie indestulator pentru cerintele nOstre de libertate,de egalitate. El esagereza dreptul actinnel Sta-tului. Dreptul roman, al earn! studill este nea-pgrat trebuinclos pentru intelegerea do cumentelorncistre juridice, vechi si moderne, nu mai e de catscela nemuritOre a artei juridice

1842 1845.

Catedra nu mai era pentru mine un loc de grOzg.Puteam sä-mi urmez cugetarea in public. Me sim-ti.am imbarbatat printr'un inceput de favdre. In-treprinsei o lucrare ce me atragea mai presus deorl-care, la cei d'antN. pas! ai mei in sciinta. Subtitlul de Istoria dreptului canonic in raporturilesale cu vechia legislatie a Franciei, intreprinseisä arab institutiunile civile si politice intemeiate,ajutate sail insuflate de Biserica catolica si deideile crestine.


Cursul acestei desfasurari 'mi-a luat trei ani.Un fel de isbanda ce am dobandit, multamita,

noutatei, frumusetei si täriei subiectului men, ar ficorespuns aprOpe cu totul ambitiunel mele, de nuse 'ntempla o nenorocire.

E greti ca cine-va sa 'si indrepteze spiritul catreOresi-care idel, catre Oresi-care monumente, fara casä sinitä pentru ele entusiasm. Se gasesc in specu-latiile crestine tOte problemele sociale de careOmeniI aift fost, sunt si vor fi ingrijiti. Cercetarilemele, lamuririle mele, entusiasmul mei& au coin-cidat cu niste discutii, pe atunci arzetOre, in careincepui sa-mi amestec glasul far& nici o compe-tent& pentru cati-va. De aci o jicnire , diferiteneintelegeri, a caror coincidenta de tot intimpla-tere dar suparatOre, m'a facut se' sufar.

Totusi, in timpul cursului aratarilor mele privi-tOre la dreptul canonic, cred ca am dobandit ti-tluri pe MO acei care stimeza acel son"' de puterenäscocitOre cu ajutorul careia se regäseste si sereda chipul, gandirea, intelesul monumentelor ui-tate, aprope distruse

Iata, aratarea fOrte sumara a cursului in tim-pul caruia am aratat institutiile civile si politiceale crestinatatei. Sunt silit se reduc acesta insem-nare la cate-va träsuri generale.

I. Despre principiut dreptului crestin. 1. Uni-rea lui D-zeft si a creatiunel. Unirea Omenilorintro &lash' prin D-zen.Solidaritatea tintel: dinurma a tutulor fiintelor, din care reiese legeaunica, universala a iubirii. D-zeil este viata,omul este agentul universal al ordinei in viata.

VIATA §1 OPERILE LEI 257

2. Unirea insa a omuluf si a lui D-zeg a fost O.-iata ; legea a fost siluita.Despre dogma cadereIsail despre pacatul din origina.UrmarI : opunerealegei vietei si a pacatultii, ale caror urmarr formézaohiceiul omenesc. Lupta legel impotriva ohi-ceiulul. 3. Despre Intruparea D-zeeasca.Unirea este restahilita; in ce chip.Despre gra-tie. D-zeü se amesteca in lupta legel impotriva

.,ohiceiulul.II. Istoria generala a asezemintelor crestine.

Asazemintele crestine sunt o espresie a chipuluicum crestinismul concepe viata omenésca turbu-rata, de grozava Intimplare a pacatulul.Pentruasezemintele crestine, sunt dou6 isvcire ; simfi-mêntul si stiiu(a. Despre simtim'entul popularcrestin desfasurarea neasteptatä, sgomotOsä acrestinismului. Despre poporul din Franta ;din toti: el face mal cu inlesnire sa domn6scalegea asupra ohiceiulul, ideia asupra formel.Despre stiin(a crestina. De ce Biserica se o-pune desfasurarilor populare.Despre conditiunea

care, dupa stiinta, merge siht inaintea actiuneilibertatei ; trebuinta prealabila a sfinteniei, a gra-tief. Duelul doctrinel gratiel impotriva inspira-tiunilor crestine, poporale, spontanee. Doctrinagratiei se intOrce impotriva Bisericel si o supara.(Ion IIuss,Luther,Jansenius).

III. Istoria particulard a arzemintelor cres-tine.Despre familie: Ea este singurul asezemintpe care Biserica sal fi intemeiat cu totul dupà spi-ritul seilSingura societate desavirsita. Turin-rirea familiel crestine asupra familiel franceze.

17

--

258 PARTEA A DOUA CONTELE RAPETTI

Despreproprietate: Precepte i practica a cArorincheiere este negarea, osindirea proprietAtel,care tind la aprobArea intrebuintarei bunurilorsub forma comunitatil. Intelesul pomenel, adijrnei, a interzicerei camatel, a constituirei bu-nurilor eclesiastice. Cum s'a cladit din noti pro-prietatea in crestinism prin consideratdele trasedin starea de nedesaversita societate in care 6-menii se ailä intre ei. Inriurirea proprietateicrestine asupra proprietätei laice i asupra con-ventiunilor

Despre Stat. Despre principiul asezämintelor,,politice ;viata este o luptä ; organizarea ordineleste o armata. RecunOsterea unei singure au-toritati, autoritatea spiritualä. Despre autori-tatea mireanä.Cum este ea numat de nevoeSub ce conditif crestinismul o indritueste. Or-ganisarea autoritatei spiritnale:Despra papa,

despre cardinah, despre episcopi, despre pre-despre sobOre, despre regimul reprezen-

tativ,despre inchizitie.Speculatiurti asupra.autoritátei mirene: ungerea cu sfintul mir, sfin-tul Imperiu.Despre prilejurile i pricinile ciocni-,,rilor regilor cu Sfintul Scaun. NeislAnda poli-ticä a Sfintului Scaun intre opintirile regilornerndärile poporale ale simtimêntului crestin.

IV. Despre marea durere a timpurilor mo-,,derne ; hisma dintre Biserica i Revolutde.

1845-1848.

In timpul celor din urma trei ani a suplinirei

-

§i

at,l,

§i

VIATA I OPERILE LUi 259

mele rn'arn indeletnicit cu araltarea pe rand a prin-cipiilor privitcire la Proprietate, la Stat, la Obiceif

Despre proprietate.

Acest curs a fost dovedirea prin filosofia mo-rala i prin istorie, a acestel idei, anume : ca pro-prietatea este trecerea in fapte a dreptului indi-vidului, cal ea este de neaparata trebuintal pentrulibertatea persönei omenesti , fiintarea familii ,

desvoltarea muncii, dar cal ea remane supusa laobligatiile generale catre societate i omenire.Proprietatea este un drept i un minister.

Starea saü alcatuirea puterilor publice.

Acest curs a fost dovedirea, prin filosofia moralasi prin istorie, a acestel iclei, anume, ca dupe ra-tiune, dupe drept i dupe fapt, statul nu este si nu'Ate fi decat alcatuirea unei puterl ocrotitOresprijinitOre, pentru fie care in parte si pentru toti.in obste, a libertatii in diferitele el destainuiri in-telectuale, morale si industriale. Statul nu este decat un mijlocitor al libertatii.

Despre

Acest curs, a fost dovedirea, prin filosofia moralasi prin istorie, a acestei idel anurne Ca, obiceiul esteconditiunea neaparata a infiintaxii ori card. legi.Analisasem elementele obiceiului, diferitele salestari sail moduri, ce era intr'ênsul priimitor de pro-pasire, i ce era statornic. Era sa tratez despreneamuri, despre nationalitaA despre elementelecornune obiceiului european, cand am fost intre-

§i

obiceiii.

260 PARTEA DOUA.- CONTELE RAPETTI

rupt in predarea mea de un decret care, un moment,desfiinta catedra de legislatiuni comparate.

II.

Munca de eruditie si de minte ce presupun are.--Wile de mai sus, sunt niste titluri pe care le supunjudecatel d-vOstre.

Am fost, prin fapt cel putin, unul dintre d-vostra,un profesor, care a sustinut timp de opt ani, faraa fi sdrobit de dOnsa, incercarea profesoratului.

Sunt cati-va ani, intr' o discutie oficiala, intrebu-intarea suplinitorilor a fost criticata, ; s'a fespunsla ace-stã critica prin acest argument care 'si-a atrasaprobarea tuturor Omenilor special"' : Suplinireaeste incercarea firosca si cea mai Nina, prin careprofesoratul sä se OVA recruta mai cu siguranta."

Nu este, in adevOr, un alt mod, de a fi si de ase dovedi cineva ca vrednic si in stare de a preda,de cat invatand si aratand, prin fapte, ea a ajunsa sti.

Ma adresez catre Omeni care cunosc toti, prinesperienta, ostenelile, muncile, greutatile, meritulfunctinnel invatamantului Nu voi starui deci maimult asupra valorei titlului pe care '1 supun apre-tiärii d-vOstre.

Dar pentru ce öre vr'unul din cursurile mule nus'a statornicit el intr'o carte ?

Trebuie so v'o inarturisesc ; mi s'a pärut ca, acelecalitati trebuinciase grairei se cleosibesc cu multde cele cerute pentru cuvintul scris Sunt dou6feluri de compuneri fOrte osebite, aprOpe opuse; ast-


fel ca a aduce niste lectiuni la starea de carte, candcineva are oaresi-care constlinta de conditiile for-mei, este a se insarcina sa faca asupra ideilor simateriilor din care s'ati compus lectiunile, o lucrarecii totul nottä.

Deci, timpul liber trebuincios pentru o ast-fel delucrare, nu 1-am avut nicI o data, in timpul celoropt ant aI suplinirel mele. Trebuia sä ve'd de muncaspeciala a predarel. Trebuia mai cu sema sa do-bandesc prin castigurI datorate nistor ocupatiI la-turalnice, streine de predare, mijlOcele complinitOre,neaparat trebuinciOse positiunei, datatöre mai nu-mai de munca si de cinste, ce ocupam alaturI cuD-vOstra.

Ceia ce tiü sa fac, ca scriitor, am fespandit'oici si colo, mai intai in cate-va culegeri, ca Revistalegislatiunel, la care scriam de la 1839, in Conres-pondentul, la care am scris in 1845 si 1816, intr'unDictionar al istoriei Franciei (sub directia D-luiPhilippe Lebas), in Encyclopedii si apol in presa

judiciara si politica, in care, de si luptandpentru ceia ce gasesc adeverat, drept i folositor,suferiam cä imprastiam o harnicie pe care o dato-ream intrCga sarcinei invelämêntului.

In lipsa unei carti, cine-va trage din öre-carlposiit acestä cunostinta a vietei aspre, acestapractica a rabdärei, acesta indarátnicie a barbä--Vet, cart nu sunt nefolositdre inve;tamentulul, caciele sunt maturitatea spiritului, simpatia inimei,demnitatea täriei morale.

Dar in mijlocul jertfelor i suferintelor de totsoiul ce a trebuit sä rabd pentru a fi, timp de opt

zilnica,

262 PARTEA A DOIJA. CONTELE RAPETTI

ant, un suplinitor pe lAngä D-strä, o nädejde m'amangaiat In vec i m'a fäcut in veci sä cap'at pu-ter CAnd simtiam cä slAbesc, me riclicamcugetand la tinta cAtre care me indreptam : acest'atintä, nu am nevoie sá v'o spun pe larg, era cinsteade a fi al D-strA, de a face intr'o zi parte din Col-lege de France.

Bine-voiti a priimi, D-le administrator, o data', cucanclidatura mea, omagiul simtimintelor mele res-pectuese i devotate.

RAPETTI.Parzs,s6 fevruarie 1849.

Este de prisos sà adaogim ceva la acestape larg aratare a gandirilor omului si a fap-telor viqei lui ; ea arata cu prisosinta ceiace Meuse deja tInarul suplinitor la College deFrance si tot ce pretuia el in 1849.

Rapetti se apropia atunci de partidul de laElyseu, scrise articole de polemica in presanapoleoniana i fu insarcinat s intrunesca-Lae bucatile autentice adresate ImpCratuluiNapoleon, ca aprobare fie de catre parti-culari, fie de corpurile publice.

Culegerea adesiunilor (1852-1853), lacare Rapetti nu 'sf-a alipit numele, formezasease volume in-quarto.

In 1854, guvernul imperial hot-arise sa in-treprinza publicarea Corespondinfr' lul Na-paleon Lift. In capul unel ast-fel de opere

nuoi.

VIATA 1 OPERILE LTA 263

trebuiail Omeni insemnati prin capacitatea sicinstea lor; se cuvenea mai cu séma sa se deecomisiunei ce era sa fie numita, un secretaravênd, in afara de cele-lalte calitati o cuno-stinta adanca a epocei napoleoniane. Alegereacazu pe Rapetti. Numit secretar al primei co-misiuni instituite la 7 septembre 1854 pentrupublicarea Corespondentei lui Napoleon Ilii t,Rapetti ki: 'Astra' funqiunile in noua comi-siune care fu chiematd, -- la 3 septembre1864, sa iee in mand, sub presedinta A. S.I. principele Napoleon (Jerome), opera inceputa.

A intruni documentele, scrisorile, hartiileatingatóre de Corespondenta lui Napoleon

a le citi, a le nota, a le clasa, a adeveriexactitatea si autenticitatea lor, si a face saiasa din ele trei-zeci si dou6 de volume in-quarto, adevOrat monument ridicat geniuluilui Napoleon, ea resboinic, ea legiuitor, ca ompolitic, iata care este opera mar* careia Ra-petti a dat seapte-spre-zece ani din viata sa.

Desi nu-i nimeni care sa nu curposca parteacovirsitOre ce lua Rapetti in acésta, lucraremonumental:a, nu este mai putin interesantsa facem cunoscut omagiul special pe careComisiunea a crezut de cuviinta sa-1 dee se-

,

1- i'a,

2 64 PARTEA A DOIJA.- CONTELE RAPETTI

cretaru1u sü, i prin care Ii sfarseste ea ra-portul catre Impèrat.

Dupa ac6sta aratare a lucrarilor nOstre,zice acel raport, sä ne dee voie MaiestateaVóstra sä arètam recunostinta nOstra Omeni-lor cu merle deosebite, care ne aü ajutat inacésta lunga si gingasa publicatie, si care anfost cdrmull, cu dibdcie de D. Rapetti. Secre-tarul Comisiunel a afetat un zel neobosit, ointeligenta i o stiinta carora datordm mutt.'

In afara de serviciile ar6tate pan'aci, al doi-lea Imperiii a mai priimit i altele de la Ra-petti, atat in timpul resboiului din Italia catsi in urma. Ast-fel, in campania de la 1856,find atasat la cabinetul Impöratului, el la-murea pe Maiestatea Sa asupra tarel i âme-nilor el politic!, cu o cunostinta a tarimuluisi o precisiune de amanunte, care mirara demulte ori pe Napoleon al III-lea, i ii facura sase pazésca de niste órneni care nu ar fi lip-sit sa-i surprinda increderea.

and cu anecsarea Nicel si Savoiei, conteleRapetti, ajutor al D-lui Pietri in organisareanuoilor provincil, puse in insarcinarea sa, orabdare, o rnladiere de spirit, o fineta si far-mecul unel bune vointi firesti care i castigara

IrIATA §I OPERILE LIJI 265

tote simpatiele si contribuira puternic lai sb and a.

El fu numit ofiter al Legiunel de onOre inurma insarcinarei sale; dara acOsta distinctienu era de cat o dropta resplata a unei vieti demunca de si devotament. De aceea ImpOratulvoi sa ridice pe Rapetti la functiunile de con-silier de Stat ; decretul era supus la iscalituraMaiestatei Sale, cand sosi anul 1870.

In timpul lunelor grozave ale sfarsitului lui1870 si inceputului lui 1871, timpuri de lupte,de mizerii .i de ingroziri, atunci cand ar-matele lui Chanzy, lui Faidherbe si lui Bour_baki si-ardeatt cele din urma cartuse, candnenorocitii rqinutr in captivitate , sufereatiarozavul chin de a numOra tresaririle Francielzz,

ce murea, far5, sa pota sa sbOre in aparareaei, cand Parisul dadea lumei privelistea ne-asteptata, mai mult Inca spre gloria femeilorde cat spre a aparatorilor lui,a unei opunerinumal vitejie si lepadare de sine, Rapetti,inchis in Paris, I.si slujea tara, impartinddsitimpul intre serviciu'l de guard national siocarmuirea ambulantelor stabilite in palatulChimay si palatul George Bibescu.

Totusi remane, ca urmarea luptelor si lip-surilor numerOse rObdate de Rapetti, fu sdrun-

266 PARTEA A DORA CONTELE RAPETTI

cinarea sanatatei lui. Atins grea in 1872 deo bóla ce 'Area ca are sal si ea, el avu noro-cirea sa se vindece. Dar in 1883 cazu pen-tru a doua Ora cu aceiasi bóla, urmata de oreintórcere spre sanatate care, din nefericire,tinu putin. Catre sfirsitul lui 1884 , el slabi

pica impovarat de munca, zadarit de omultime de Omeni pentru care mijlocea faranici un folos personal, Rapetti fu lovit, lasfirsitul lui iulie 1885, de un atac de paralisie,inceput al scurtel boll care '1 prapädi. Dus laospiciul Sf. Ion al lui D-zeil la 15 iulie, el Isldadea duhul la 28 din aceasi luna.

Contele Rapetti fusese tot-d'a-una fOrteevlavios in timpul sederii sale la Fratii os-pitalieri din strada Oudinot, el le multumi su-fletul prin cucernicia si supunerea sa cresti-nOsca. De altmintrelea acOsta supunere fusesetot-d'a-una täria sa cea mare, si acOsta esteatat de adevarat, ca de-1 intreba cine-va dacanu suferise mult de nedreptatea sOrtel fata cuel, rOspundea :

De sigur ca am suferit, si póte ca asfi blestemat sOrta cea rea, de nu as fi gasitin adincul suferintei mele, un rod prea amar,dar de o valOre nepretuita, de o mie de oilmai pretuita de cat slava ravnita, adica pu-

;

;

'mi

VIATA I OPERILE LVI 267

terea de a priimi fara sOpte de impotrivire`decretele neintelese de noi ale Jul D-zeti."

Tinerii incepatori gäsiaü tot-d'a-una la den-sul o priimire plina de buna, vointa, imbarba-Uri i sfaturi pretiOse. Dintre marturiile derecunostinta venite pana la noi , nu putemsä ne stavilim dorinta de a reproduce bucataurmatOre dintr'o scrisOre, plina de miscare, cene adresóza un tinar autor, al carui loc s'aSi insemnat in lumea literara : D. Olivierdes Armoises.

. . . . Multumita sfaturilor contelui Ra-petti, am avut barbatia sã intru in carieraliterara, i iarasi multumita concursuluiprimele mele opere aü fost gasite vrednice depublicitate, si am putut face ca ele sa fie pri-imite, aprOpe farä greutate..... Contele Rapettia gäsit in multele ocupatiuni ale vietei saleturburate (precum o spunea el insusi), timpulsa citésc i sa indrepteze tot ce esea din panamea tinara si ne esperimentatä. El a dat celord'anteia ale mele lucrari, cele din urma razeale minunatei sale inteligenti. Am, atat intr'onecurmata corespondenta de mai multi ani,cat si in criticele si observarile ce 'mi a lasat

sea,


asupra scrierilor mele, sfaturi pentru WO,viata mea de scriitor..."

In afara de operile mai sus citate, Rapettia luat o parte activa la redactarea a diferitorculegeri, ca

Enciclopedia noud (1836) ;Jurnalul general al tribunalelor (1837);Enciclopedia dreptului (1839).In 1839, era insarcinat de guvern sa pu-

blice un manuscript din veacul al trei-spre-zecelea : Le livre de justice et de plet, apararevirtósa a asezämintelor religiose de invatamint.

Ceva mai tarziü, facea sa apare o serie dearticole despre antisemitismul in Franta.

In 1854, de la 10 Tanuarie,-- a publicat,in ziarul Moniteur universel, o opera istoricavrednica de a fi luata in séma : Fratii dinTemplu. Episod al istoriei veacului al pa-tr u-spre-zecelea.

Acésta intunecata si tainuita drama, catasa fermece mintea hotarita a lui Rapetti, si elsi-a dat de tinta, in acest studit, sa ne de-stainuesca pricinele care ail impins pe Filipal IV-lea sa urmarésca cu o indarjire si o cru-zime ne-mal-pomenite, ruina unei institutiuni,dintre ai carei membri, cea mai mare parteerat din cele mai mari familii ale nobilimel


franceze. Cu o logica neImpacata, el ne inve-dereste cum necurmata nevoe de bani care furana acestei domnii, gelosia in contra putereiunui Ordin care era destul de tare ca salapere pe dênsul, rege al Frantii, i in sfarsit,ratiunea politica care cata sä impue regalitatiiabsolute, oprirea organisarii a ori-carui corpmilitaresc pe care n'ar fi ea stapina cu desa-virsire, erau motivele care hotarlra pe Filip alIV-lea sä dobóre pe Temp lieri.

Nu se póte citi ceva mai miscator de catgrozavele scene ale arestarilor dupa plac alchinuirilor, al despuiarilor in mijlocul carorapira uraciósa este ceruta cu staruinta, porun-cita, resplatita. Nimic mai ciudat de urmaritde cat acea tesatura urzita cu o dibacia farasoman, acea asa zisa cumpatare a Regelui,care,'ca sa nu póta fi invinuit, vrea sa aibaconglasuirea si judecata ómenilor din tOtetreptele regatului sail." In zadar Jacques deMolay, mare magistru al Ordinului, Guy, ma-estru al Normandiel, au obtinut s traOsca dela tribunalul care acurn i-a judecat ; Filip alIV-ea porunceste sa fie scosi din temnitele lor,

adusi pe la amurgul seril in mica insula cese afla in Sena, intre Palatul de la Cite 0. bi-

,

0.


serica des Grands-Augustins, unde '1 aruncain focul rugului pe amindoui impreuna.

Suferird mórtea cu atata staruir4a, in catlasara in admirare si uimire pe totr martorifchinului bor." Ne pare rag ca Rapetti nu s'aaandit nici o data sä faca sa esa in volumaceste interesante articole din MonUeur uni-versel. Nadajduim ea intr'o zi ac6sta lipsa vafi Implinita, caci o cere acésta interesul istorit

Se datoreste lui Rapetti i o contrazicere aMemoriilor maresalulta Marmont. Candaparura Memoriile maresalului Marmont, ducede Ragusa, opiniunea publica fu viu miscataSe stie ca, In zioa de 5.august 1814, afland laFontainebleau trecerea la dusman, la Essonne,a corpului al 6-lea, Impkatul esclamase, vor-bind de Marmont : Nerecunoscatorul ! va fimal nenorocit de cat mine." 0 grea invinuireera dar in sarcina maresalului, i cata firesteca Memoriile lui sa incerce sa-1 spele de tra-darea de care era invinuit.

Insarcinat sa &Al séma de opera mare-salului Marmont, zice Rapetti, chiar de lapagina antêia a celui d-anteiti volum, n'asputea sä-mi talmacesc altmintrelea intiparireace mi-a facut, de cat spunand ca m'am simtitde-o data in fata dusmanulul."

VIATA i OPERILE Lin 271

Rapetti lua asupra-si sa pue lamurit in ye-dere unul din punctele cele mai grele dinviata politica si ostasésca a maresalului Mar-mont. §i, in acesta afacere, cita aceste doueversuri

Caci nu este nici sarpe, nici monstru uricios,Ce imitat de arta, sa, nu para frumos 1).

Cartea lui, care a aparut in 1851, este in-titulata Trecerea Marmont la clumaniin 1814.

Intr'un stil strans, restabileste faptele des-figurate pentru nevoile unei cauze speciale, lecaracteriseza si le invedereste, nu prin afirmari,ci prin ajutorul unor docurnente autentice.

De aci inainte, eram, ne zice el, liber sa&Al lui Marmont pedépsa ce i se cuvenea, sime folosii de prilej ca sa'l judec pe larg, me-surandu-1 o exacta dreptate."

Pe tOte ratacirile saü greselile din trecut,Rapetti le da lesne uitarii; dar inteo singurazi fu dat lui Marmont s aiba inriurire asuprafaptelor, la Essonne, in 1814, si nu se folosi dea cest prilej de cat ea sa predeze dusmanuluicorpul al 6-lea, a carui comanda II era incre-dintatä, si care forma ante-garda armatel fran-

1) Arta poeticl a 1111 Boileau.

: 1u4


ceze. Dovezile adunate de Rapetti sunt strivi-tOre. Ele sunt pentru istoria acelor vremi din1815 o indreptare si o complinire de neaparatatrebuintä, si indrituesc proorocia Imp6ratului:,Nerecunoscatortd! va fi mai nenorocit decat mine."

Niel' un istoric n'a facut, in indeplinireamenirel ce-si dadea, o cercetare mai constiin-tiOsa a IntAmplarilor, a faptelor si a persOne-bor. Numai trecandu-le prin ciurul docurnen-telor autentice, numai supunêndu-le celei mainepartinitOre analise, Isi intemeia el parerea, sio rostea cu neatirnare, cu lealitate si mai alesfara idee preconceputd. Adanc de erudit, inze-strat cu o memorie minunata. judecarea i eracu atat mai neteda cu cat 'I era mai lesne SIcombine Ora intregimea periodei ce avea le-gaturi cu faptul pe care trebuea sa-1 canta-résca. Cu acOsta limpezime in apreciari, uneao calitate minunata pentru un scriitor, conci-siunea Stilul if este larnurit ca si gandul, lip-sindu-i ori-ce frazeologie nefolositOre. Fapte,acte, documente, iata, metoda de care se slu-je0e Rapetti in operile sale, si mai ales inacesta, a carei insernnatate istorica este dincele mai marl.

In tomul XXXVII din _Nouvelle Biographic

VIATA OPERILE LUI 273

a lui Firmin Didot, articolul Napoleon estecl Rapetti. In 290 de pagini, a stiut sa co-prinda, intr'o repede povestire, tote Intirnplã-rile marl epoci a istoriel Frantdi, pu-ni'md inainte-i documente despre familia.nasterea, educatiunea, tineretea lul Bona-parte, si ducand'o pana in zioa de 24 august1855, in care Victoria, regina Marel-Britaniel,veni sa se rOge, sub bolta Invalizilor, la mor-maitul lui Napoleon, pentru ertarea si pacean atiunilor. "

Acest articol mai coprinde: o notita bi-bliografica a operelor lui Napoleon ; pagineledictate la Santa-Elena, en aratarea capitoluri-lor din opera intitulata: Memorii pentru aslnji la istoria Franfil sal) domnia luiNapoleon, scrise la Santa-Elena de gene-ralii care i-ag, impartasit captivitatea, a2-a editde, dispusa intr'o ordina noua, si ma-nta en capitole nepublicate Inca ; o notitadespre diferitele culegeri ale operilor mI Na-poleon ; o notita despre operele apocrife; onotitä despre diferite opere ale Ira Napoleon ;istoriile generale, cele particulare, memoriile,pamfletele, teoriile politice ; in sfarsit notitedespre Iosefina, Marie-Louise si Napoleonal II-lea.

Is

$1

ace5tei

274 PARTEA A DOUA - CONTELE RAPETTI

Cu tot spatiul eel restrans, acest articol varamanea ca unul din documentele cele maipretiOse de consultat. Nepartinirea apreciatii-unilor nu sovaeste, si-si are locul sãi i anec-dota. Ast-fel el ne face sa cunóstem noteledate tanarului scolar din scOla de la Brienna,do cavalerul de Keralio, inspector general alstudnior militaro ,D. de Bonaparte (Napo-leon), ndseut la 15 august 1769. Talie dep«tru picióre, zece degete, zece linii. Cons-titutiune b unci. Sandtate forte buna. Ca-meter supus. E in a patra. Onest si recu-noscCdor. Purtarea i este forte regulatd.S'a distins tot d'a-una prin aplicarea seala »mtem«tice. Stie indestal de bine istoriasi geografia. E slab in exercitiurile artis-tice Va face un bun marinar. i1eritã seitrécd la scOla de la Paris."

La 19 brumar, Bonaparte, mergend in adu-narea les Anciens, strabatu galmia lu Marte;acolo intthi pe Augereau, care tot mergeavenea, asteptand ce va esi din tote acele, ne-multumit si curios : latd-te In belea mare!zise Augereau. Ba era, re'spunse Bonaparte,mull mai red la Arcola !"

In ce priveste ungerea lui de Imperatcitim Acest fapt, cel mai neasteptat al isto-

0

,

VIATA I OPERILE Lli! 275

rid moderne, s'a indeplinit la 2 decembre1804. Acóstä, ungere, restabilire a dreptuluidumnezeesc in suveranitate, fu o preschim-bare mai radicala si mai adanca de cat fu-sese Concordatul. Fura uimiri nemärginite :multi fura pe ascuns nemultamiti, dar, scurt,supunerea fu obstosca Multimea poporuluiparu aprope fericita sã abdice in miinile nullnoa ales al Domnului, care era asemeneaal s'efi, acea suveranitate cu numele cu careIi magulisera pan'atunci. Dealtmintrelea, nupare di, silind sa se plece, inaintea ungeriidinastii sale, pe contimporanil sël ce urmadreptul exclusiv al ratiunei omenesti, Napo-leon sa, fi trecut peste marginele a cc puteaastepta de la slugarnicia lor. Ceva mai tarzitise propuse in Tribunat sa, fie consacrate lapaza sabil ce Napoleon purta la Austerlitz,un templu i un capitol de marl demnitaribisericesti. Napoleon nu se 'nvoi la o aseme-menea idolatrie."

Mal departe, dandu-s1 apretiarea asupraintregului guvern imperial : Timpul a lipsitlegislatorului Revolutiunel, timpul i pOte i oalta metoda de guvernare: did este la loculsa'tt sa punem aci, la sfarsitul acestor consi-deratiuni despre organizarea interiOra a Fran-

276 PARTE& A DOUA.- CONTELE RAPETTI

o observatde generala, acósta ca Napoleonatat de mare in conceptdunea sa ideala, incare despartea una de alta autoritatea i li-bertatea, In practica parea a nu mai avea decat maniile unei vointe absolute si neinfrinate.

Cu tote aste, el gasise acest cuvênt sublim :Pe cat e mai mare cine-va, pe atata catd sciaibd mai putind, vointa : toti atárndm deLitdmpldri si de circumstante ; eft unul medeclar eel mai rob al Omenilor ; stapinulmet Ware inimd, cdci acest stdpin este firealucrurilor. Dar Napoleon, in luptele sale incontra faptelor, isi uita de acésta lege a pute-rei omenesti si se lasa, in contra stdpinuluisett, prada pornirilor IngrozitOre ale nerabda-rut Cum banuia, i cu prea multa dreptate, in-teliginta contimporanilor sal, n'avu conlucra-tori, n'avu chiar, ca sa vorbim drept, de catagenti : facu din ascultare si din executare, unfel de mecanism, pe care activitatea sa uni-versala singura stia sa o tie In miscare."

FiMd-ca intrase mai bine de cat ofi-cine inviata lui Napoleon In a carei intimitatese gasise timp de atati ani, Rapetti se gindisa dee publicitatei o lucrare ale care): prin_cipale elemente le intrunise, si a carel tinta

I-in,

VIATA I OPERILE LEI 277

era de a invedera geniul Primuluf Consul Indiscutiunile Consiliuluf de Stat.

In 1883, rugat cu staruinta de prietenii saTs'a IntreprinzEL acésta sarcina, se hotaxise insfarsit sA o faca ; dar mOrtea a venit preade timpuriti si nu 1."-a dat voe. Rapetti ea inmormint conceptia unef opere pe care numaiel o putea face, si care n'ar fi cea mai rie-semnata din producerile lui.

Mai bine ajutat de noroc si de Omeni, con-tele Rapetti de Trastour ar fl vezut de sigurdeschizendu-se inaintea sa portile palatuluiMazarin.

CUVINTAREROSTITA DE

PRINTUL GEORGE B1BESCUla mormintul Conte lui R«petti

la 1 August 1885, la eirnitirul Mont-parnasse.

Domnilor,

Datoria ce indeplinese la marginea acestuimormint, este din cele mai dureróse : inchina-rea ce vin sa fac aci la calitatile inimei si spi-ritului, la inaltul caracter, la nesecata erudi--thane ale prietenului care se numea conteleRapetti de Trastour, ve" spune indestul ca ungol mare s'a facut in sirurile nOstre.

Intr'adevèr, contele Rapetti nu mai este ,mOrtea l'a smuls iubirei nOstre, si fOrte legiti-mei nOstre admiratluni, nou6 care cunosteamsub tOte fete1e sale, acOsta inalta si straluci-tOre inteligenta.

Pe cAti dintre noi, nu ia tiinut acest pove-stitor placut si p1M de avint, ceasuri intregi,

CUVINTARE LA MORMENT 279

sub farmecul cuvCintului ! Cu diThsul nicio data desamagiri; puteal on cand s dosehiziacea carte ce traia, la pagina ce vrooalconsulti, si en simtimhitul sigurantei absolute

vei gasi lainurirea ce cautai. Te facea satraesti in intimitatea unui August, unui Ludo-vic al XIV-loa sail unui Napoleon I-bl, unuiGrogoriti al VII-ea saü unul Pin al IX-ea,----Iti desvaluia tainele politicil vrernurilor an-tice, gasind placere, prin iseusite apropieri,si o faea sa traósca din nuoil in politica dinzilele nóstre, vorbea de Pandecte, de dreptulobiceimilor, do Codicele Civile, sail de dreptulbiserieese cu aceiasi inlesnire, aceeasi erudi-tiune, aceiasi adancime de vederi ce-ar fi avutdo ar fi trait in fie-care din acele opoco.

E ea, in contele Rapetti nu era nimic ne-adancit; firm, purtandu-se en densul ea cu uncopil co ii era drag, nu numal dedese aceaputornica organizare intelectuala, care faceadintr-Cinsul un om mai presus de alii, dan ga-sise Inca o placere sa desvolte inte6nsul gu-stul eercetatorului, patima óresi-eum a sapa-turilor in munca.

Contele Rapetti s'a naseut. in 1812, la Ben-vama , pe cand se faeoa retragerea de laMoscova, in depozitul unui regiment francez ;

sa

ca.

ca,-i

280 PARTEA A DMA. CONTELE RAPETTI

tatal lui, profesor distins la Universitatea dinTurin, era in acel moment in Ostea franceza,si muma luf este toemai acea persóna, atatde cunoscuta in Italia, care, de si nu sosiseinca nici o stire despre prapadenia din Rusia,avu acea ingrozitere vedenie, care II arataarmata cea mare invinsa de clima, inainte dea fi strivita de tun, si ,pe Napoleon intorcen-du-se prin ninsori singur cu maresalii

Totusi este ca circumstantele in care se na-scuse tinerul Rapetti silira pe parintli lui salinchine Frantii si sal trimeta aci chiar de lazece aril. Cum intamplarile ce sosisera, in Italiaruinasera familia Rapetti, copilul fu incredin-tat nasului sëfi, contele de Trastour, inruditcu casa Grimaldi. Acesta, cu tote ca., nu preaera bogat, priimi bucuros pe finul sëü, platicheltuelile educa0.unei lui 'Ana la doctoratulin drept, apoi II Infra Eata cum se face aprietenul nostru se numea Rapetti de Trastour.

Atunci incepu pentru tinarul doctor, ne-siguranta carierei sale, si ca sa me slujescchiar de un cuvint al lui, a vietei sale enig-matice, care n'a atins nici odata desvolta-rea la care putea pretinde barbatul. Pricina ?a aratat'o insu-si nu o data ; era ccri, lip-sea starea. Chiemat de doue vocatiuni ne-

-

SOL

CUViNTARE LA MORMINT 2S1

egale prin taria lor, una ce venea din candin cand, si care-I impingea spre predare,cea-l-alta staruitóre, de fie-care moment, care11 mama spre politica activa, Rapetti cautasa multnmésca amindoud aceste vocatiuni.cerand predarii mijkicele de traitt si tot deo data notorietatea si relatiunile neaparat tre-buincióse ca sa se arunce mai apoi Iii ca-riera politicii.

Ast-fel fu minat sa se intaresca in stu-diile sale, timp de mai multi ani, pana 'nzioa in care fu chemat la suplinirea unei ca-tedre politice prin esenta, acea a legislatia-nilor comparate, in cel asezamintde Invètatura publica, Colegiul Frantil. Ra-petti nu avea Inca trei-zeci de ani ; era oforte stralucitOre intrare in seen&

Intfun period de opt ani, de la 1840 la1847, Rapetti facu la Colegiul Frantdi uncurs plin de vederi noui, din care din neferi-cire nu ne-a ra,Thas nimic. Zic din nefericire,caci, de ar fi fost tiparite lectiunile lui, amavea azi o opera despre filosofia dreptuluidin cele mai atragotOre, chiar prin daturilece i erau aduse de invatamintele Bisericel,si de experienta capatata in cursul studiilorsale despre deosebitele

d'intaia

2S2 PARTEA A DOUA.- CONTELE RAPETTE

E mangaetor lucru sa, aratam ea ace,cstaexperienta, departe de a arunca pc acestinvatat in desamAgire despre Omeni si des-pre luerurf, avusese din contra, putintadispue inima spre indulgentia, accst rod a-tat de dulce al adev6ratei intelepeiuni Conte leRapetti avea patima binelul, acea mai alesde a-I face, dand adesea la a cest scop ml-cue agonisiri ale muncii sale.

Dar ceea ce marea pretul faptelor sale colorbune, era simplieitatea en care le facea. Con-tele se ascundea, cand le facea, par-ca '1 arfi fost tema sa nu le vaza perzandu-si, dear fi fost cunoseute, profumul lor de ulcer-nicie.

SA nu se créza insã ea tot-d'a-una se aseun-dea, cand facea binele. Niel de cum : acest omdulce, cumpatat, impaciuitor, se facea de te-mut prin IndrAsnéla si staruinta sa, cand secobora la lupta pentru apararea unei idolfrumOse saif and cauze

De la acest Insa neobosit muncitor care in1848 fu numit maestru de conferinte la scOlade administratie,scOla desfiintata in urma;care a scris atatea articole literare si politieede frunte ; caruia fu incredintata corectareaCidegerii, de adeziuni, de la 1852 la 1853 ;

sa-1

mart

CUViNTARE LA MORMINT 2S3

care fu trimis in misiune in Savoia si Nisa,ne ranan, din fericire, cate-va opere : tesa lui,care a fost fOrte apretuita, despre conditia-ne« strdinilor In Franta Trecerea laiMannont la dawlani in 1814, Cdte-va cu-vinte despre origin lie Bon«partilor, o seriede articole despre Antiseinetismul in Fran-ta, i in sfarsit, clasarea corespondentii lulNapoleon adevarat monument literar.

Contele Rapetti a dat sapte-spre-zece ani demunca acestui monument, la care a fost, casecretar al comisiunel, presidata de A. S. I.printul Napoleon,lucratorul cel mai sirguitor,do nu cel mai fruntas In urma acestei publi-cari a fost facut Ofiter al Legiunii de onOre

In 1870, era sa fie numit consilier destat, numele lui era pe decretul supus lasemnatura ImpOratului, cand vijelia strain&se läsa asupra Frantii. Eta, Domnilor, einea fost InvOtatul pe care II perd literiletele, pe cand se bucura de Vita intregimeafacultatilor sale intelectuala si morale, omulde bine, prietenul pe care pAmintul are sani-1 iee de vecie.

Nobil pun nasterea sa, contele Rapetti deTrastour era si mai nobil Inca prin virtutilesale. Soldat plin de caldura al ideilor si al

i 0din-

Tin

284 PARTEA. A LOCA.- CONTELE RAPETTI

causelor pe care le imbratisa cu o raranicie, fiind-ca le credea drepte, a murit ere-dincios convingerilor sale, afectiumlor sale,Dumnezeului

Sa te pastreze 'acest Dumnezeu pe langadinsul, batrine i scumpe prietene. Acestaeste urarea ce fac acei care yin aci sa-si im-plinésca cele din urma datorii ale lor &tiretine, precum i toti aceia care te-au pretuit

iubit, acela mai cu sóma pe care cade inacest moment durerOsa menire sa talmacéscatOte aceste simtirninte, i carui-a aratasesi ostatornicie a inima si un devotament ce suntvrednice de vecinicile lub pareri de rail, de alenevestei lui si de ale copiilor lor.

Pe cat timp seceratOrea cea stapanitOre nudobóra la pamint de cat spicurile cele cOpte,omul n'are dreptul sa se rasvratesca, o

stiu dar rnalmirea este aceiasi cand ve-dem ca dispare cea ce nu putem inlocui.

voi-

sell

gi

PARTEA A TREIA

DUEL-

SCRISOAREA ANT11A

CATRE BARO\UL DE VAUD

care inchma princulu1 Gheorghle Brbesca opela sa despre

TrAgacii cu pistolul.

19

Bucuresti, .14 mathe 1882.

Scumpul met Baron,

Sunt forte magulit ca te-al gandit sa-mI inchinlcartea-ti despre Treigacii c pistolul, cand ti-era asade lesne sa-1 &esti un nas printre numerosiI tra-gacl, ajunsl maestri in arta ale careI taMe al sadesvaluesti publicului. Nu-I nevoe, scumpul metibaron, sa adaog ea, invoirea ce'mi ceri l-estedobanclita.

Vol citi cu o nemarginitä placere noua d-taleopera, care va fi, sunt sigur, vrednica de cea-Paltaa d-tale, Oamenii de spada. Ca sa vorbim drept,studiul pistolulul nu este in sine tot atat de ferme-cator ca si al spegii, infatisOza insa partI fOrteinteresante, care, sub dibaciu-tI condei, vor luaneaparat relieful lor cuvenit.

In scrima, putern clasa pe manuitorit de spadaclupa sail i dupa scoll ; in arta pistolulul, vorbinddrept, nu exista scoli. Cand cu concursurile lacare am luat parte, la Gastine-Renette, nu eraiinicl chiar principiuri bine intembiate Atuncl fulrugat sä scriu unele definitiuni pe care le dedesemin sala de tragere la tintä, i schital urmatOrea

19

le

290 PARTEA A TREIA.-DUEL

teorie. Ea n'are alt merit decat sa deschiza caleaunei mai complecte teorii a tragerii cu pistolul.

Scriam dar, in 1874, randurile urmatáre :Trei sunt cestiunile de capetenie de privit in

tragerea cu pistolul : pozitiunea arrnei in mama,pozitiunea trupului, tragerea.

Tragaciul, pus in fata tintei, Ii ia pistolul dinmana incarcatorului, si tine fact sus ; Ii indrep-téza arma catre tinta Si cauta sa-§i tintuésca inmana dr6ptä, patul pistolului, dar fara incor-darea muschilor. Dupa cum i este conformatamama, tragaciul pcite prinde patul cu degetul celmare si cu cele trei degete din urma, saü cu degetulcel mare si numal ca cele dou'e din urma, cel mij-lociu sprijinit fiind in acest caz de puntea träga-ciului, dar primul mod e mai bun, caci lash maislobod indexul, agentul principal al vointii.

Indexul, bagat pana la mijlocul falangei celeide a doua, cata sa se pue in raport cu tragaciu, ferin-du-se de ori-ce sguduire, i sal simta mai mult saümai putin, dupa gradul sail de simtibilitate.

,,O data arma bine asezata in mana, cata sa seaseze persOna par'ca ar tinea o spada, in pozitiunead'antahl a salutarei, bratul sa fie aprOpe intins, sainainteze piciorul drept cu o lungime de picior,pentru ca trupul sa fie in echilibru desavirsit , sa-siJitepenOsca mana stanga pe sold, cu degetele desli-pite si mina intorsa, ca sä dee o contra-greutate bra-tului drept,si sä intOrca capul spre tinta de atins.

In acOsta pozitiune, tragaciul cata sa se asigure,inainte de a ridica arma la inaltimea ochiului drept,ca ea se afla in adevér in directiunea tintel,

--

si,

CATRE BARONUL DE VAUD 291

pentru ace"sta sa'ssf duel repede privirea, MIA amisca capul, de la virful vizei la tinta i s5 o rea-duca la virful vizei.

Cand e de tot gata, sa ridice arma, apasandtreptat pe tragaciii, ast-fel ca detunatura sa plecein momentul cand raza vizuala, trecand prin sghia-bul si virful vizei, intalneste tinta "

Aceste principii se pot aplica si la tragerea dupaporunca, cu acOstä deosebire nurnal, ea trebuindsa plece detunatura intre porunca de foc i poruncade trei, este lucru de capetenie ca persona sa a-junga sa-si ridice arma pana in josul placilprintr'o prima miscare repede, pe loc dupa po-runca do foc, ast-fel in cat sa, aiba vremea necesarapentru a o ridica apoi pana la centru, treptatfarä sguduire, intre porunca de una si ace ea de trei.

Vel fi bagat de sOma, scumpe barone, ea vorbescde a ridica arma, nu de a o da in jos, vezi dar capovatuesc pe tragaci sa adopte tragerea de josin sus.

Pricina e ca acOsta metoda, pe care G astine-Renette, acest tragaciii minunat i cu atata espe-rienta, s'a grabit sa o faca sa fie adoptatä, InfatisOzafolOse fOrte de capetenie. Cel mai mare, este ca, in-gadue trägaciului sä nu piarza din vedere un singurminut, tinta, i prin urmare sa se aseze i sa fiesigur cä sta in planul de tragere.

Stitt ca sunt unii tragaci care arata un Oresi-caredispret pentru pozitiunea trupului, si care spun catot una e sa pub un picior sad un brat inteun felsaü intfaltul. Aceia cad inteo mare ratacire.

Pozitiunea trupului pike ca kica un mai mare

tinter,

§i


rol 'in tragerea cu pistolul de cAt in scrim'a. Intea-deve'r, de la buna asezare a trupului atirna fixitateamann, si fárà diffisa deci nu pOte fi sigurantä intragere.

Bine-voeste, scumpe barOne, sä priimesti cu mul-tumirile mele pentru gandul cel bun ce te-a caanzitspre mine, mArturia siratimintelor mele celor mai.'

simpatice.

A DOUA SCR1SORE

CATRE DOMNUL FtRY D'ESCLANDS

IN PRIVINTA INSEMNATET SALE CONSULTATIEJ NI

despre

LECTIUNEA DE DUEL

Bucuresci, ro marile 1885.

Scu»tpul meg Féry d'Esclauds,

Ziarul Iiigaro mi-aduce la cunostinta partea adoua a cugetdrilor limpezi, precise, pline de vederinuoi §i instructive pe care ti le-a insuflat nenoro-cita afacere Chapuis-Dekeirel. Inca despre mine, acaruia cugetare cor'espunde in tOte privintele cujudecaile D-tale, studiul D-tale, publicat de Fi-garo, este o ade.vérata, fericire.

Te-al läsat sa fii tarn cam departe de prieteniaD-tale, cand al crezut neaparat sä fact apel la au-toritatea cuvGntului meg ;al D-tale era de ajuns.Totusi,--si nu me dail In Lauri, amintirile aceloratragetdre convorbiri despre spada, chror le dal onoua viaa, iml sunt nemärginit de dragi.

Mi-aduc aminte, in adever, ca am luat de maimulte off apararea duelului: aveam atunci in ve-dere casurile grave in care un om nu pOte, si nutrebuie sO caute reparatia de cat prin lupta. Cuvin-tele ce le reamintesti resfrang in totul ideile mele ;dar pentru ca ele sa-mi esprime pe deplin cuge-tarea, ar trebui sa le adaogam cate-va cuvinte steP

296 PARTEA A TREIA. DUEL

zicem : ,,Duelul este un rat, dar nntrebuincios," caruia cata, pastram firea-i

infricosatOre, marirea-1, rat,iunea-1 de a fi in sfirsit,adeca punerea in joc a vietei pentru o cestiune deoncire. Sunt chiar cazuri in care duelul este o rea-bilitare. Ca magistrat, nu puteal sa marturisesti caduelul ar fi necesar ; fiind ei insä un vechif soldat,si fiind vorba intre noi doi, nu sunt silit sa pas-trez aceiasi cumpaare i scriü precurn gandesc.

Nu dOra ca a avea pentru duel, mai mult gustde cat scriitorul, plin de duh, de la ligaro care seiscaleste Quidam ; i de s'ar gasi vre un mijloc sase inlocuiasca cu folos acOsta, institutie cavalerOsca,desi barbara, a da aplause unei asemenea desco-per-hi ; dar cred cá lumea o va cauta in zadar,celputin in Franta, pe cat timp simtimentul de onOrese va int,elege precum se intelege astäzi de maiori-tatea Francezilor i precum cred ca i trebuie sãfie inteles.

Totusi, daca sunt de o parere cu Quidam asupracauselor neinsemnate care sunt prea des isvOre delupta si care duc la abuzul duelului, nu pot seimpartasesc tOte teoriele D-sale despre acesta greacestiune. De sigur ai bagat de sOrna la acOstä frasaNadajduiesc ca cu progresul moravurilor publicevom ajunge a nu ne bate de cat pentru un ce fOrtede capetenie, netalmacit, nemarturisit, pentru onO-rea insasi". Dar asa fiind ce s'ar face cu o palma?Nu se 'Ate spune ca acOsta nu e ceva forte de cd-petenie, si care atinge, netagaduit, onOrea. Se daindarät, mi se va zice ; prea bine, si primesc voiossä zic cá acOsta cata sa fie de ajuns intre Omeni a

fax'IndoialA,rat sa-I

CATRE DONNUL FERY D'ESCLANDS 297

caror educatie este Oresi-care ; dar pentru Omeni desocietate, trebuie sa, vie zioa de apoi, adeca : duelul.

Ce n'esl que dans le sang qu' on lave un tel oub ae(Nu spara de cat sange vr'o ast-fel de insulia,

zicea Cidului don Diego , i adauga, incredintandfiului seil a sa vit6za, spada :

illeurs on lue(Omoara, sad mori insuti)

Asa dar, fara ca, in zilele nOstre, sa ducem lucru-rile pana acolo uncle le duce don Diego, nu este öreinvederat ca o palma cere re'sbunare

De cred cã duelul trebuie sa fie privit ca o ade-v'erata amenintare a vietii luptatorilor, e cä lied inacesta putinta de a muri, o infrinare a desvoltareilui. De nu ne am bate de cat pentru lucruri numaide capetenie, ne am face fireste mai cumpetati inchemari la lupta, i martorii n'ar primi de cat cuo chibzuinta de Omeni copti greaua respundere cucare se incarca insi-si Da, cu chibzuinta, de Omenicopti, caci martorii,care numai cu cea mai maregrija, cata sa fie alesi, si la ale carora tact, virtosie,dibacie, agerime de privire, sunt incredintate, ina-intea luptei, oncirea clientului, si, pe loc ce s'ail in-crucisat spezile, viata lui, sunt in dreptulde datorie sa cunOsca pricina chemarii la lupta.Nu se pote ingadui set r6mde tcbinuite cum-va mar-torilor adevjratele pricini ale unei intâlnir N'asputea da o mai buna dovada despre acésta de cato Oresi-care istoriOra de care 'ml reamintesc.

Sunt cati-va ani, intre doul Omeni insemnati,amendoi obicinuiti mosafiri ai salOnelor celor maicautate, se isca, o certa care trebuia sa fie de o

si au


Oresi-care greutate, caci i unul i altul incepura,caute secondanti pentru o intalnire ce fie-care dinel zicea ca este neapdratd, peste putin(d de 'had-turat. Ina Ita stare social& a celor doui protivnicinu ingaduia secundantilor sä se indoesca de sin-ceritatea lor ; nici unul din ei nu puse intrebaridespre pricina duelulni, si se trezira pe tarim far&alta tälmacire de cat acesta declaratie a celor douiprotivnici : Este lucru neapdrat, peste putinp deinläturat " Dar acolo, pe tarim, dupa Oresi-caresemne ce dovedeag mai multa superare de cat,

secundantii incepurà sa aiba prepusuri, si,ternendu-se ca nu cum-va sa-si dee sprijinul pentruvr'o afacere nevrednica de o lupta seriesä, puserain vedere protivnicilor cã secundantul este, inaintede tete, un judecator, ca are datoria sã cunescapricina chiemarii la lupta, poftir'a sa le spunapentru ce voiaü sa se bath'

Atunci, cei clout protivnici se privesc incurcati.Secundantii staruesc, nu-i lasä in pace, si cer unrespuns hotaritor Scurt, dupa talmäciri neadeve-rate, reticente nedibace,'desmintiri pe cart protiv-nicii nu intarzie sa si le arunce in fata, secundantilsfirsesc prin a intelege 6", e vorba de una din acelecompetitiuni fara scuza, de care duelul trebuie säramae strain. ET se retrasera dar pe loc. lasand peprotivnici sarsi urmeze rivalitatea.

Dar me 'ntorc la punctul meü de plecare : duelul,ziceam eu cata sa fie o lupta seriesa, si nu trebuiesa supunem jurisdictiunei lui de cat cestiuni de oinsernnatate vitala. Adaug, i sustin cit un om dinsocietate trebuie sa se silesca sa devie ferte inde-

sa

manie,

0'1

CATRE DOMNUL FERY D'ESCLANDS 299

manatec in manuirea armelor. Ca sa ucida ?Nu; ca set nu ucida. Si dovada ca acdsta nueste un paradox, iat'o :

In 1856, la scOla de la Saint-Cyr, in cursul unetdiscup MIA' insemnatate intre doui scolari, B... side R.., acest din urma cam nervos in acea zi, lásasa-1 scape un cuy'ent cam jicnitor pentru tovaräsuls'ea, care era unul din cel mai buni ai s'et prieteni.In timpul acela, domnea la Saint-Cyr o adeveratabola lipiciosa de dueluri. De aceia, o intalnire intrecel doui prieteni fu privitä, printr'o intelegere co-muna, ca ceva ce nu se putea inlatura.

De R .. Insä, insultatorul, nu stia sa' manuiascaspada, pe cand protivnicul se'il avea deja &est-careesperienta si constiinta tariei sale. Din insast a-cOsta nepotrivire, reesea ca de R..., barbat voinic,care, far' de conditiile de inferioritate in care '1punea neesperienta sea in arme, n'ar fi lipsit sa-starate sus si tare parerea sea de ra. de iutOla sa,lasa sa trOca sOptOmana MIA a deschide gura.

Intêmplarea, care, une-ori, intocmeste bine lu-crurile, veni in ajutorul desnodamêntului. In zivade iesire, care era sa fie si a intalnirei, B... si deR.. se gasesc de o data fate', 'n fata. De R... voiasa'si urmeze drurnul, dar tovarasul lui, impins deo fericita pornire, II tae drumul, si, privindu'l inochi, ii zice aceste simple cuvinte cu un ton deiubitOre dojana. Esti dar fOrte maniat pe mine 9"

Aceste cuvinte atinsera tinta ; abia fura rostite,si de R... era in bra-tele prietenului lui si'l strangeain ale lui. Dar te 'ntreb, dad, B... ar fi fost tot atatde neindemanatec in arme ca si de R... ar fi putut

300 PkRTEA A TREIA.-DUEL

el sa se porte ast-fel ? Ar fi cutezat s'o Loa ? Nicio data.

De aceia, prietene, sa ne ferim sä lasam in ne-grija acesta parte a cresterei fiilor nostri, pentruca onOrea lor sä gasosca intr'o zi un adapost pu-ternic in -aria lor, i sa pita fi iertatori fara parerede rOü i generosi fara slabiciune.

Sfirsind, scumpul meg d'Esclands, IT strangmana cu iubire, i r6man al D-tale din tota imma.

A TREIA SCRISORE

CATRE DOYNUL FERY D'ESCLANDS

()NOMA SI DU-ELUL

El/cures/1, 15 marlie 1888 .

Scumpul melt Eery d'Esclands

E putinA vreme de cand ne rosteam in modulcol mai plin de virtosie despre neaparata trebuintade a gAsi un frIü pentru duel, si dta ca azI yin sate intreb de nu cum-va cunostl vr'o lovire hauled(une botte secrete)peutru a sill pe unil sA pa-sesca pe tarIm.

SA nu me crezr nesocotit in judecare ; atunci neingrijea acea categorie de luptatorI si de marturipentru care o intilnire este o speculatie, un mijlocde a face sa se vorbesca de densil. Asemenea (5-men1,precum al zis d-ta fOrte bine,discreditezaduelth fAcendu-1 de batjocura.

De tot alta este categoria asupra careia II cerazi parerea d-tale : se compune de Omeni care in-sult nu se bat, unil sub prilejul ca sl-ad facutproba, cel-l-altI,.... sub nici un prilej.

Cred dar cu staruinta ca Omenn de omenie, care,cu tOte ca'n maioritate, se lasa sa fie na-

päditl si stapiniy de acestl paraziti al societatif,adeverat flagel pentru siguranta i nobletea el,ar trebui sa se grabesca sã iee Orest-care masuri de

..

dar


conservatie inainte ca reul sa se maresca. Menireaacesta nu le'ntrece puterile, dar cata, inainte det6te, ca el sa stie s voesca. Pe fie-ce zi, lumeaarata ca, din ce In ce mai mult se'ngrijeste dodesvoltarea táriei fisice Si intelectuale a fiintelomenesti ; de ce flu s'ar face o puternica mani .festare in folosul desvoltärii simtului moral si re-Inàltàrii de onOre De ce n'ar aveasocietatea garda sa, ncimblinzitul sen taetor, dema pot sluji de acesta imagina, a carui sarcinaar fi de a da la pamint ramura bolnaviciOsa depe trunchiul sanatos ; i de ce acesta inalta Insar-cinare, tot de o data atat de delicata i atat de fo-lositOre, n'ar fi ea incredintatä unui tribunal deon Ore ?

Acest tribunal s'ar compune de persOne de toticunoscute prin onorabilitatea, inteliginta i educa-tiunea lor ; ele ar fi alese mai en séma printrecaracterele caror ar fi dat rnaturitate experientasi primejdiile vieit, caci asemenea Omeni stanmai bine sä deosibesca partea slabiciunilor ome-nesti, si pun in judecarde lor o nepartinire cumult mai luminata.

Sunt departe de a gandi ca unei asemenea in_stitutii i s'ar putea pune temelie fara marI greu-táti, i fara o opunere puternica , dar ce reu ar faceuna ca asta ? Lumina nu isvoreste Ore din dis-cutie, i cel invinetor nu ese el Ore dintr'insacu mai multä autoritate si mai multä putere ?

Ea unul cred ea de este putinta de a peri induel un frid pentru immultirea luptelor, amenin-

simtimintuhti

ONOBEA 1 DUELUL 305

tarea unel judecari fara apel, rostità de un ase-menea tribunal, ar avea nepretuite urmari.

Ni se va zice pOte ca ac6sta ar fi ceva ne-mai-auzit Inca, si cä asemenea tribunale n'ail fiintatnici o data ; ne-ar fi lesne sa facem sa cacla ace-staintimpinare, reamintind ca sub Ludovic al XIV-leaera in fiintä tribunalul maresalilor Frantii ; dar,apoi, asta n'ar fi un cuvênt. Alte vremuri, alteobiceiuri ! Nu mai traim in acea epoca in care unbarbat strábatea viata, cu mama pe manerul sa-biei, in care staruitOrea supraveghere a acestui su-prem judecator al ori-carei neintelegeri, impuneafie-caruia cea mai mare cump'etare, urbanitateacea mai precugetatä, si o politetä din care, ori-ce s'ar zice, se re-spandea mirosul unei infloriteeducatiuni. In cele vremuri, ar fi crezut cine-vac'ar fi suparat pe persOna cu care vorbea, de i-arfi rOspuns scurt printeun Nu, I Crezi öre ?" arfi zis. Esti öre sigur ca nu ratacesti ?"Saii, s'arfi slujit de alte asemenea formule menite a stergetot ce putea fi suparacios, pentru perscina cu carevorbea, in rostirea unel indoeli. Era timpul in carevorbind de Diderot, care era copilul räsfatat alori-carui salon, si putea pretutindeni sa vorbOsca,cu libertatea sa obicinuita, zicea ducele de Choi-seul acOsta gingasa vorba : Ah ! pe acest Dide-rot, cand te gandesti ca, n'am putea sa-1 primim,de ar fi din lumea ncistra !"

Este insa bine inteles ca nu mai traim pe vre-mea unui Choiseul, si ca nu mai e vorba sä nere'ntOrcem la manierile pretiOse ale acelei epoci,precum nu mai putem sO ne plimbam imbracati

20

-

306 PARTEA A MM.- DUEL

intr'o haina, de culOre gusd de porumbel, i incinsicu spada. Dar, dm' oclata, nu-I pentru asta un cu-vent ca societatea veculul al XIX-lea. si pesteputin a vecului al XX-lea, sa nu mal vrea sastie de este sad nu azi onOrea pe povarnisul celred, si de e sad nu vreme de a ne 'ngriji de acestaavere pentru care atãtl erol jertfit viata.

Scrirna este pentru not arnendol, scumpul medprieten, o adeverata patima, dar ea nu ne placenumal fiind-ca acesta nobila arta (la barbatuluimai multä eleganta, indemanare i tarie, ci find-ca, insuflAndu-i mai multä 'ncredere in sine insu-si,ii face mai bun, mai ingaduitor, i, fdra dar simai omenos.

Priveste la Societatea Ornenilor de spada; estiisbit de urbanitatea ce clomneste Intro membrii el,de fratia ce-i uneste, i pe care scumpul nostruprieten, K Legouve, a zugravit'o asa de minunat ;esti in sfirsit silit sa márturisesti ca traesti in-tr'ensa intr'o atrnosfera de cavalerism, i ca a orespira e lucru sanatos. Eta de ce e atat de vrednicde a fi desvoltat gustul artel spedil ; eta de ce evrednica ea de 'ngrijirea ce n'ai contenit vr'o datasa, al pentru densa, i de progresele ce al facut-osä faca, scumpul med Fery d'Esclancls, prin supe-rioritatea d-tale recunoscuta de totl si de top pri-imitä; éta de ce cata sä ne bucurdm cdnd vedernca tinera generatle it! urrnéza opera, sill sustinecreatiunile.

A desvolta in tinerime iubirea scrimel. este a a-sigura simtimintelor de cavalerism 0 puternica

§i-aa

p6te,

ONOREA I DUELUL 307

saminta de renastere, i Tribunalului de oncire unpunct de sprijin, un aliat.

Al bagat de s6ma, scumpul me d'Esclands, can'am zis nicl o vorba despre Tribunale : 6ta-, dece Dupà parerea mea, menirea justitieI nu trebuesä 'ncépa de cat dupã ce sa sfirsit duelul, i atuncinumal cand vr'o urmare grava, face neaparata in-tervenirea el. In acest caz. judecatorul chi6ma,inaintea lui pe luptatorl i pe martorl, ca sa fie inmod Famurit hotafit si judecat de ansul de ailfost a cestia din urma la inaltimea rèspundereI ceaü luat asupra-le, de ail ardta t, In negoeiarileduelului, sange rece, i o cugetare mai presus de,

invinuire, si claca, in timpul luptei,nut si unil Si alii strans alipiti de regulele

Ast-fel tèrmuita numal , Inteleg intervenireajustitia si a el menire, a caret insemnatate dealtmintrelea o Inteleg totl.

Este insa peste putinta sh admitem ca sentintaunul judecator sä iee, in cestiunile de oncire, loculreparatiunel prin arme. Si de ce 9 Fiind-ca fie-caredin nol catã sa fie judecatorul i pazitorul onOreisale: fiind-ca unul tribunal, de at pedepsi el chiarcu miI de lei de glOba, sail en multe lunl de inchi-sare, o palma sa o insultä grava, tot i-ar fi pesteputinta sa terga urma arzatOre a uneia sati rea-mintirea durercisa a celet-l-alte.

Cand se ivi edictul din februarie 1626, operapersonalã a cardinaluluI de Richelieu. ori-cine In-telese, cu tOta amnistia care venise inaintea lui,E.;,i de care se folosira totl duelitii atunci

ori-ce s'ati

tàiL

imprici-


nati, ca o lupta ingrozitore era stt se 'ncinganeaparat in contra abuzului, i chiar in contrauzului luptelor singuratice. Cläditorii cel marl aimonarhiel franceze, ca Richeheu, invinueat nobili-mea ea uzurpa dpeptul seibiei," care era numaial regelui, ca vroia sa pastreze dreptul el de justi-

si nu sa priim6sca justitia Regelui. De altmin-trelea, duelurile faceau prea multe victime : intimpurile cele mal pacinice, se numèrail Arica pean mai mult de cinci sute de nobili secerati inaceste lupte singuratice pentru prilejurile cele maiusiuratice.

Proba ca lupta in contra duelului nu era, in a-dev'er, de cat a regalitatii in contra neatarnariinobilimei feoda le. e ca, supunendu-se de veci nobi-limea lui Ludovic al XIV-lea, nu mai fu urmata le_giuirea lui Richeheu. Acest mare Rege intemeia inlocu-i jurisdictiunea Punctului de onóre, incredin-tata maresalilor Franmei

De la 1791, barbati, de sigur cu ganduri bune,dar putin practici, mai cugetara sa faca o lege spe-cialä in contra duelului dar ne mai find vr'uncuvênt politic pentru o asemenea institutie ei n aüisbutit nici o data

Cu tOte astea, In lipsa unei legi, s'a näscut maitirziu o jurisprudenta, i jurisprudenta acOsta estemai a spra decat ar fi putut fi o lege. Iti amintestide singur, cu ce prilej s'a intemeiat.

Un orator insemnat, fOrte de temut pentru spiri-tul sf muscator, presedinte al Camerei deputatilor,facu intr'o ci, de la inaltimea tribunei, aluziunilecele mai suparacicise pentru unul din colegil

--

tie,

,

set,

ONOREA ,I DUELUL 309

soldat voinic, dar nefericit, maresalul Clausel, pecare retragerea dezastrdsci de la Constantina, ilfacuse pe atunci sä fie strivit sub nepopularitateasea. Maresalul bagase de sina in trkat unele priviriironice intOrse spre dênsul ; dar nu intelesese binefraza latina imprumutata lui Salustiu, si care con-tinea crunta aluziune. Un prieten i-o talmaci dupasedinta Chiar a doua zi, batranul maresal aparu latribuna, si, cu un ton hotarit, p1M de racOla side tarie, dete stire Ca stiuse sa-si implin6sca dato-ria, neingaduind ca armata sa, fie insultata in per-s6na sa. D. Dupin priimise inteadevOr in ajun vizitamarturilor maresaluldi. Dar ilustrul orator nu in-telegea lucrurile tot ast-fel ; se puse la addpostuldrepturilor istoriel ; nu admise barbara prejudecarea duelului, etc. etc.... MA cu tOte acestea sa sesupue, si, in lipsa de alt ceva, facu scuze, nu insafara o nespusa ciuda

Putin mai in urma, gasi prilejul sa-si räsbune.Era procuror general pe langa Curtea de Casatie,

si se bucura de un mare credit, precum i se sicuvenea.

0 afacere de duel veni sä se infatiseze in casatieD. Dupin se näpusti asupra-I, si prin adev 'Orate mi-nuni de dialecticä si de elocintä, stOrse de la Curtevestita sentinta din 22 iunie 1837. Curtea, de la1809, si prin 14 sentinte in sir, recunOstea ca nuera lege in contra duelulut; prin sentinta sea din1837, recunoscu ca, era una, adica Codicele penal,ale cárui articole pedepsead lovirile date, ranilefacute si omuciderea faptuita cu circumstanteleingreuitOre ale premeditatiunei si ale cursei intinse.

310 PARTEA A TREIA. DUEL

Ac6sta, jurisprudenta, care asemueste pe duelisticu niste ornoritori de rind, plateste tot atat cat sio lege speciala ; este chiar mai aspra cleat legilespeciale ale vechil regalitati, si ea, chiar azi, carmueste in Franta afacerile de duel. -

Este insa lásat ori-cul sa bage de s6ma, ca, ac6stälege face ne-incetat sa se nasca protestari de greacumpana, i putem adaoga cã sunt semne ca uninceput de desuetudina vadit s'a alipit de densa.

Este öre cazul sa ne plangern de opintirea ce in-talneste ea Cred din contra ca acösta, opintire ebine-facatöre ; caci a desfiinta nIspunderea main-lea speza pentru cel care te insulta, te calomniazä,

pentru ori-cine te loveste, ar fi a asigura acestuigen de rail-facatori o prima de imbärbatare.

GlOba i inchisOrea nu-1 sperie,pedepsirea prin-tr'o lupta, in care pOte cineva sa, se intalnösca cumOrtea, öta singura priveliste, in lipsa unui stig-mat isvorind de la un tribunal de onOre, caresa '1 arunce in spaima, i sa '1 pötä paralisa.

Acésta e tot atat de adevörat, scumpul met' Föryd'Esclands, pe cat este de dovedit ca, amen intareabaniului I) nu inlatura de la calea sea pe ucigas,

singura putere in stare de a-1 opri bratul, estetemerea de trunchill

Dar scurtez, caci vroiü din acesta lungä digre-siune sa reösa, ideia de capetenie, dreptul adica alnostru, datoria nostra de a ne apara onoreamistra, neaparata adica trebuinta, i datorie pen-tru societate de a apara pe a sa.

') La ool ocnei.

saü

ca,

in0-ne

'0

si

ONOREA l DUELUL 311

Sintul Francisc de Sales a zis, intr'o fraza a c-rd mareste Inca frumusetea formel Siinaltirnea cugetaxiI :

Ouch-ea este o avere pe care trebue set o upeireimca si pe ori-care alta."

Vol lua nespusa Indrasn6la sä schimb o vorbain nobila maxima a prietenului Sintului Vincentde Paule, i vol zice :

Oncirea este o avere pe care trebue sa o aparaminaintea on carel alte "

Itt strang mana cu multä dragoste, amiculsi raman al d-tale din WO, inima.

FINE

simplicitate

med,

etwixe-

4 7o4tntma d41,14L4 pak4.4./nicule 44 4A:vote.,4 riatadr,i it4(4.1,-cria-)44` atIster

agr

girrAPD. itork-et "pail- 47,virc,L4.-f 11;44-/ re-o)i'#4 4ltena dL4 fikt tier; ...see ovzl e44 4.e44 da4f4 dbenifte ,

dowd fai l'airrns! pvuiuiz t;tte a grafi ict-v zeti ia.,r-Inze

k;11/1/A1,4 eadie J144- dantp4 galate .

ego indri4e4 el ea .497-vveni41 1(44/tr einkriennikjind4:1/0-46 miA 4 et.r 44yhL, d1a"0 Altied.avertg;f v,f unu t;n7 &la can't/kw" ; .neMill l'44- eamei";11 rtt cc, 4-twfrult4i ria1% /owl aam-i rat; 71,e)&c-f

7e4,:d 4'4 finate`a.e.e4 kewr 44-7,12. 20.77..44;te _

Y-Pored P74.fi4i U4 IIZtL "itm# /1.44-

ouf raivie diute 14.61444.e, nrimita.;nt or. , rz,e,-44.:, 64f

dCy e hotini ,7 a/6- /es 4 .1(

a4otirpei7ai4, frn Meot..4 , i 41. de.;edrillaiornikt 4.6 lia4,0fej, 2tsurfroT4-4, a de /9,") ucibeei Ara

14e one/edzil tut Ze di,riz4ted 44 /377-z4,C0 fia/reiou4.1 rtJ /71'0 agef' ic

/ f?,tme; tt,f,f-k dt.riz.444e Ai:ozei-.1-/to9a/ 4 reaorrota-e-vw-cree___-,

7L774,14,7-/ 12,141- oviti .407?A11,/ 1/7"-te-e"/'

r-g-kvivu

Aai Cfrf: eti,....2-.141,0

ifa4wh .074 4 .Z4f-e;parltr,71/1t41-1* gelzw4 /120.4,

- tig,37917 ,r t I 617~06' et 5-- ,, -'779 ,, - r ll a57)7.10-0

17-40 ,, - r 'I "'DOD1:(-.T eV I' 4 e-Przto

i- it llor-ti

ac4'

4a...rt./Lau,/

&4 Oc4Ik4

di , vej01.-ce

ki

ihn. 6,4X &Ili 41,n1

e e,vtit

til I; II ate difNti&M 14,

Lipa

pk-e-t;e *60-ey- (ea:6rezo, i6

z-tt

ae4 h,r4;)ze

gi,4-4 oiti)fry0.7;" dee

9-rivAl44111-u-scie 4/4;n

4/1"9ecdr, ferj/ 3 ./147:ten-4 vo.te,,4,--- 6'z,ori-o

03 0. 3 76 ita,

___.

- -

1 on

IZU

-el

Zr, 414-b-e7 de

err., bati ; et

___,--_=---

6 --

TABLA DE MATERIE

PA BTEA ANTEI A. POLITICA.

SCRISOAREA ANTE1A. - Reform 5

SCRISOAREA A DOUA. Catre cel care mint §icaloinniaza 15

UN RESPUNS. - Unirea partidelor 95

SCR1SOAREA A TREIA. - Un ministru roman inanul de gratie 1884 31

SCR1S0AREA A PATRA. - Inca Arab-Tabia i gu-vernul roman 47

SCR1SOAREA A CINCEA. - Respuns D-lui E. Cos-tinescu 63

SCR1SOAREA A SESEA. - Despre pmvocarea adre-sata de D. E. Mavrocoidatu D-lul generalLecca 81

SCRISOAREA A SEPTEA. - Conventiunea coaier-ciala dintre Austro-Ungaria i Romania . . 87

Cornertu1 esterior al Roma.niel de la 18771a 1884 117

SCR1S0AREA A OPTA - 0 scrisóre. vechie catreD-na Adam, despre tractatul de la Berlin,cestiunea Duni-111i i conferinta de la Londra 1211

11 LOLA DE MATERII

SCRISOAREA A NOUA. - Inainte de 1upt5 . . . 143SCR1SOAREA A ZECEA. - Despre doinnia 1u Voda'

Bibescu. R6spuns la calomme . . . . 169

SCRISOAREA A UNSPREZECEA. - Dupä Luptii . . 197

PARTEA A DOUA. RELIGIUNE

Ortodoxia §i catolicitatea in Orient . . . . 229Contele Rapetti, viata i operile lui, urniat de

cuvintarea rostit6 pe mormintul 1M. . . . 245

PARTEA A TREIA. DUEL

SCRISOAREA ANTE1A. - CAtre baronul de Vaud,care inchin6 printulul Bibescu, ope, a sa des-pre Tragacii cu pistolul 289

SCRISOAREA A DOUA - CAtre D. Féry d'Esclands,in prism* insemnatel sale consultatiunl des-pre Lecliunea de Duel ..... , . . 295

SCRISOAREA A TREIA. - Ca"tre D. Féry d'Es-elands. Onórea i Duelul '303

Pag. Rind.

6 2317 2238 19

41 1913 5

54 2066 968 868 2769 16

70 1070 2571 2071 2572 2773 1073 1373 1976 nota77 2678 9

79 3

82 2093 6

93 15

INDREPTARI

In loc de

alciltuiezeo vhirtState le nu cum piillescconservatricesalecrt

si s'adacon-vinpoviituitorilorpentru Cr).imediatdacaseleacestsale, ce dilmarlinsustiitoriiauxilierifalsificare, aRonmanieindresnelaCestiuneapentru blne

Citeste

alciltu6scrtun pilcatState le cumpiineseconservatóretalecusi ce s'adeco-

tinpovrluitoril lorpentru caimediatildere'suflAturileaceleasha, ce clailcel marlsustiltorilauxiliarifalsificareaRoumaineIndrilsnelaCestiunebine pentru

11

Pag. Rind.

INDREPTim

In lac de Citete

93 19 teoricienii teoricianii

93 26 excendentul excedentul

95 1 opoca epoca

96 26 ramurile niimurile

99 10 8,193,886 8,193,386

100 1 7,642,452 7,645,452

162 11 10,526,455 10,536,455

102 19 9,507,699 9,507,690

103 6 4,679,101 4,677,121

108 10 trebuincitise tfebuinciSse

108 13 crt ert-i

109 2 nonii nourt

110 24 punrt sputa11.1 17 eI Inca ei era 'luck

164 2 §tiu sail facii o frunte 0 frunte[facii

173 14 tocrnai sose;te sose§te tocmal

177 24 tesiltuat minciuni tesilturil de min-[ciunl

179 29 Into lege IntelegI

180 22 cheltuele cheltueli

183 26 cu

191 26 Ac(ista Acosta

198 9 fuuctionarb functionarl

199 7 muniira numdril

200 17 Riisbuniirei Rilsturnrtrii

201 18 larirni lacriml

203 21 el al

204 21 amenintati amenintath

205 10 aI

213 15 ingroziti

218 19 sta stii

221 13 nepopularii nepopulara

222 17 mariri miiriri,

222 nota 1 deeembrie 2 Decembrie

223 27 neutralitatea moralitatea

a

lugrijitl

atilt sk.A

le

Documents

DE PRINTUI....fcirc't rusine, capettuiti ea uci tescherea de nepedepsire. Intr'adevär, multumitä acestel nepedepsiri, el ail putut sträbate, cu tot strigAtul pu-blic, un ocean de