DE LA MĂNĂSTIRE LA ÎNCHISOARE

O investigație a transformării mănăstirilor secularizate în închisori în contextul dezvoltării

sistemului de detenție din România în sec. al XIX-lea (1863-1900)

-Rezumat-

Conducător științific

prof. dr. arh. Nicolae LASCU

Doctorand

arh. Ioana PĂVĂLUCĂ-BRĂESCU

Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București

2020

CUPRINS

INTRODUCERE 6

ARGUMENT 6

OBIECTIVE 7

ARIA DE ÎNSCRIERE ȘI DELIMITĂRILE STUDIULUI 8

OPȚIUNE METODOLOGICĂ 10

STRUCTURA STUDIULUI 11

SURSELE ȘI STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII 14

Cap. I ÎNCHISOAREA ÎN CADRUL INSTITUȚIILOR BISERICEȘTI

I.1 Închisorile monastice din din timpul lui Iustinian (527-565) 18

I.2 Spațiile de recluziune și detenție în mănăstirile Evului Mediu 20

I.2.1 Retragerea voluntară în chilie 21

I.2.2 Camere de penitență în bisericile de mănăstire 22

I.2.3 Camerele de pedeapsă din clădirile mănăstirilor și închisorile monahale 22

I.2.4 Închisorile eclesiastice 24

I.2.5 Închisorile Inchiziției 25

I.3 Închisorile mănăstirești din Rusia țaristă 26

I.4 Detenția în mănăstirile din Moldova și Țara Românească 27

I..4.1 Snagov 33

I.4.2 Arnota 34

I.5 Concluzii 34

Cap. II SECULARIZAREA ȘI DISOLUȚIA MĂNĂSTIRILOR

II.1 Desființarea mănăstirilor în Europa și conversia lor funcțională 35

II.1.1 Anglia 36

II.1.2 Lumea germană și sub dominație habsburgică 37

II.1.3 Franța 40

II.1.4 Italia 43

II.2 Secularizarea averilor mănăstirești în România (1863) 46

II.2.1 Secularizarea 46

II.2.2 Pretext: mănăstirile închinate 47

II.2.3 Desfășurare istorică 49

II.2.4 Efecte ale secularizării 51

Cap. III NAȘTEREA SISTEMULUI PENITENCIAR DIN ROMÂNIA

III.1 Modele și influențe europene de secol al XIX-lea 53

III.1.1 Planul rectangular sau non-radial 54

III.1.2 Planul circular 55

III.1.3 Planul radial 57

III.1.4 Ecourile americane 59

III.2 Începuturile reformei închisorilor în societatea românească 60

III.2.1 Pedeapsa cu închisoarea în Țările Române până în secolul al XIX-lea 60

III.2.2 Începuturile legislației penale moderne: Regulamentele Organice 62

III.2.3 Închisorile în prima jumătate a secolului al XIX-lea 65

a) Ocnele 65

b) Aresturile 68

c) Închisorile de județ 71

d) Închisorile centrale 72

III.3 Legislația penală și regulamentele penitenciare 76

III.3.1 Prima etapă: Cuza (1864) 76

III.3.2 A doua etapă: Carol (1874) 78

III.3.3. Critica sistemului de detenție 82

III.4 Închisorile centrale de sfârșit de secol al XIX-lea 83

III.4.1 Închisorile de la ocne

a) Ocna Mare 83

b) Ocna Slănic 84

III.4.2 Penitenciarul Ocnele Mari 87

III.4.3 Închisoarea centrală de la Tulcea 88

III.4.4 Închisoarea din Constanța 89

III.4.5 Penitenciarele Craiova și Galați 90

III.4.6 Penitenciarul Doftana 92

Cap. IV MORFOLOGIA FOSTELOR MĂNĂSTIRI TRANSFORMATE ÎN

ÎNCHISORI 96

IV.1 Zidul – protecția/ împrejmuirea 100

IV.1.1 Construirea închiderii 100

IV.1.2 Dispozitive: drumul de rondă și foișorul de gardă 102

IV. 1.3 Poarta – intrările și ieșirile 103

IV.2 Amestec și segregare 106

IV.2.1 Separarea diferitelor categorii de deținuți 106

IV.2.2 Incinta—claustru/circulații 108

IV.2.3 Amestecul diferitelor categorii de deținuți 111

IV.2.4 Femeile în închisoare 111

IV.2.5 Amestecul comunității locale cu deținuții 113

IV.3 Lucrul – ateliere și gospodărie 113

IV.3.1 Atelierele—mijloc de supraviețuire și educare 113

IV.3.2 Gospodăria închisorii 117

IV.4 Biserica 118

IV.4.1 Biserica în cadrul închisorii 118

IV.4.2 Izolarea în biserică 122

IV.5 Dormitorul—comuniune/separare 122

IV.5.1 Singurătate sau comuniune?- tipurile de detenție și izolare 122

IV.5.2 Celulele - condițiile de locuit 124

IV.5.3 Încălzirea și iluminatul 125

IV.6 Sectorul disciplinar 126

IV.6.1 Supraveghere și panoptism 126

IV.6.2 Carcera—pedeapsa în închisoare 128

IV.6.3 Cazarma—garda exterioară 130

IV.7 Școala din închisoare 135

IV.7.1 Mislea—Școala pentru deținuții minori 137

IV.7.2 Școlile din închisorile centrale 137

IV.8 Dotările sanitare—igiena 139

IV.8.1 Băile și spălătoriile 141

IV.8.2 Closetele 142

IV.9 Spitalul—boala 144

IV.9.1 Epidemiile 145

IV.9.2 Alienații mintal 146

IV.10 Concluzii 148

Cap. V ISTORII PARTICULARE 150

V.1 Mănăstirea Cozia 151

V.2 Mănăstirea Dobrovăț 159

V.3 Mănăstirea Mislea 166

V.4 Mănăstirea Tismana 170

V.5 Mănăstirea Văcărești 176

Cap. VI EPILOG 185

VI.1 Mănăstirea—matrice pentru detenția modernă? 185

VI.1.1 Închisoarea din mănăstire 185

VI.1.2 Mănăstirea din închisoare 185

VI.1.3 Adecvarea ansamblului mănăstiresc pentru funcțiunea penitenciară 187

VI.1.4 Originea închisorii moderne: teza lui Foucault 189

VI.2 Mănăstirile secularizate—parte a proiectului penitenciar românesc 190

VI.2.1 Locul mănăstirilor transformate în închisori în evoluția sistemului

penitenciar românesc 190

VI.2.2 Legislația și realitatea din teren 191

VI.2.3 Conversia: izbândă sau eșec? 192

VI.2.4 Bazele sistemului de detenție din România secolului XX 193

BIBLIOGRAFIE 195

REZUMAT

Detenția în mănăstire a existat încă din secolul al VI-lea, dar utilizarea ei a fost caracteristică

Evului Mediu, deopotrivă pentru ispășirea pedepselor aplicate de instanțe laice și clericale.

Biserica a folosit închisorile atât în scop corectiv cât și de sancțiune, astfel că dogma bisericii

referitoare la îndreptarea prizonierilor a lăsat, fără îndoială, o amprentă puternică asupra

gândirii ulterioare și a teoriei sociale. Programul modern al închisorii a luat naștere spre

sfârșitul secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moment în care numărul

prizonierilor a explodat, odată ce instanțele civile au înlocuit pedeapsa capitală și mutilarea cu

detenția. Sistemul celular, exponentul detenției moderne, cristalizat în America (deși cu origini

europene) a fost ulterior folosit pe scară largă în Europa pe parcursul secolului al XIX-lea. El

trebuie privit ca o evoluție indirectă a folosirii pedepsei cu închisoarea de către Biserica

creștină.

Urmând această idee, în contextul social și financiar dificil al Principatelor Române Unite și

ulterior secularizării averilor mănăstirești din anul 1863, conversia mănăstirilor în închisori a

fost o soluție la îndemâna statului în suplinirea capacității foarte reduse din a doua jumătate a

secolului al XIX-lea de a construi instituții de detenție noi.

Potrivit unei linii de gândire adusă în discuție de Michel Foucault în 1975 prin lucrarea sa

Surveiller et punir: Naissance de la prison1, închisoarea și in extenso toate așezămintele de tip

recluzionar precum spitalele și azilurile, sunt instituții reprezentative ale societății industriale,

întruparea a priori a controlului statului modern asupra populației. Viziunea lui Foucault, deși

ingenioasă și larg îmbrățișată în lumea academică, este foarte limitată în momentul actual.

Cercetări recente arată că la originea închisorii moderne se află detenția de tip bisericesc, mult

superioară până în secolul al XIX-lea celei laice, atât la nivel teoretic, de filosofie (preocuparea

pentru reabilitarea morală și spirituală a omului) cât și de organizare practică (celule

individuale, condiții mai umane de viețuire și hrană). Această legătură, mănăstire-închisoare,

apare în cazul românesc din două direcții. Prima este influența generală pe care modelul de

penitență și pedeapsă din instituțiile bisericești a exercitat-o asupra instituției închisorii

1 Michel Foucault, Surveiller et punir: Naissance de la prison. Gallimard, 1975, traducere din limba franceză,

postfață și note Bogdan Ghiu: A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Editura Paralela 45, Pitești, 2005

moderne în zona europeană și nord-americană, iar a doua este constituită de spațiul fizic, ce

inițial a găzduit mănăstirea și pe care, ulterior, s-au pliat noile funcțiuni ale închisorii.

Conversia funcțională a unor mănăstiri, ca răspuns pragmatic la nevoia de spațiu de detenție, a

fost practicată în majoritatea statelor europene în aproximativ aceeași perioadă. Cazul

românesc nu face excepție, dovedind o perfectă aliniere la direcția europeană. În mod

particular, în România, aceste conversii nu s-au produs în paralel cu ridicarea de noi

penitenciare, ci pentru o perioadă de câțiva zeci de ani, au fost singura sursă de spații de

detenție. După Unirea din 1859, până spre sfârșitul secolului (marcat de finalizarea noilor

penitenciare de la Doftana, Craiova, Galați etc.), fostele mănăstiri secularizate au găzduit

principalele închisori românești, devenind parte importantă în dezvoltarea sistemului

penitenciar modern românesc. În acest context, studiul are o dublă relevanță, ce acoperă

simultan două zone de nișă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, puțin cercetate până

acum: istoria arhitecturii ansamblurilor mănăstirești după momentul traumatic al secularizării

averilor și programului închisorii în România.

Limitele studiului

Aria studiului este delimitată la nivelul Vechiului Regat, Principatele Române unite în anul

1859. Din punct de vedere temporal, studiul analizează procesul transformării în închisori a

mănăstirilor secularizate din România începând cu anul 1863 (ca urmare a Regulamentul

pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare si de binefaceri din Romania

1862), până la sfârșitul secolului. Dată fiind complexitatea problemei și lipsa acută a surselor

secundare ce o tratează, ne-am rezumat la descifrarea mecanismelor ce au stat în spatele acestui

proces, pe baza descifrării contextului și prin analiza unui număr cât mai mare de exemple.

Totuși, cercetarea de față își asumă doar parțial identificarea exhaustivă a tuturor mănăstirilor

a căror destinație a fost modificată cu scop de detenție/recluziune, întrucât granița cu instituțiile

spitalicești sau stabilimentele sociale pentru vagabonzi și cerșetori nu poate fi lesne tranșată.

Cercetarea și-a asumat decelarea acelor aspecte pe care le-am considerat a fi esențiale pentru

tema aleasă. Acestea sunt fațete ale subiectului și formează cinci capitole. Centrul de greutate

al studiului se compune în egală măsură dintr-o analiză morfologică, ce încearcă construirea

modelului, tiparului general de conversie și dintr-o colecție de studii de caz, ce punctează mai

degrabă discontinuitățile/incongruențele/excepțiile. În completare, trei „narațiuni” construiesc

contextul: existența închisorii în cadrul mănăstirii, momentul disoluției mănăstirilor în

contextul secularizării și reforma penitenciară de secol al XIX-lea.

Un alt palier de cercetare, care transcende lucrarea, este studiul legislației penale, sanitare și

administrative. Am căutat, în permanență, să observăm relația dintre teorie și practică, dintre

măsurile adoptate la nivel instituțional central și modul lor de implementare la nivel local.

Sursele și stadiul actual al cercetării

Activitatea de documentare a presupus utilizarea metodelor de investigare specifice incluzând

studiul literaturii de specialitate (arhitectura) și conexă (istorie, drept, arheologie,…), cercetare

de arhivă și de teren. Având în vedere cantitatea foarte redusă a studiilor contemporane asupra

subiectului, cercetarea s-a axat într-o mare măsură pe studierea surselor primare.

*

Capitolul I. Închisoarea în cadrul instituțiilor bisericești Capitolul alătură instituția

mănăstirii de cea a închisorii, urmărind din punct de vedere arhitectural originea și modul de

întrepătrundere. Pentru a explica dimensiunea fenomenului și apartenența lui europeană, acest

capitol reconstituie contextul general al evoluției pedepsei cu închisoarea în cadrul

ansamblurilor mănăstirești și evidențiază similitudinile numeroase între practicile din teritoriile

românești și cele europene, din perioada medievală până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Studiul face o trecere în revistă a practicii și spațiilor detenției în ansamblurile aflate sub

patronajul bisericesc din Antichitatea târzie, perioada medievală până în perioada modernă,

ilustrând cazul românesc în context.

Capitolul II. Secularizarea și disoluția mănăstirilor Disoluția mănăstirilor la nivel european

este o consecință a secularizării averilor bisericești. Acest proces a survenit în urma desființării

comunităților monastice, care în parte au părăsit mănăstirea de bună voie sub influența noilor

culte religioase apărute (în zona protestantă), fie constrânse de dificultățile economice apărute

din pierderea proprietăților bisericești sau în urma hotărârilor autorităților statului. Capitolul

ilustrează situația românească și o situează în context european, remarcând caracterul ei

moderat. În România secularizarea averilor mănăstirești din anul 1863 s-a produs la nivel

legislativ și administrativ într-o manieră similară altor state europene, însă motivațiile locale

istorice și religioase în contextul poziției și tradiției răsăritene a cultului nu au declanșat un

proces extrem de agresiv de disoluție a mănăstirilor la comanda autorităților statului.

Desființarea s-a desfășurat parțial, treptat și punctual, în funcție de realitatea economică și

spirituală a fiecărei mănăstiri în parte. În general au fost convertite funcțional ansambluri care

erau deja abandonate sau în curs de desființare. În situațiile în care s-a dispus mutarea

comunităților de călugări în alte mănăstiri, acestea întâmpinau deja o situație materială precară.

Capitolul III. Nașterea sistemului penitenciar în România Capitolul prezintă formarea

sistemului de detenție din România în secolul al XIX-lea, aspect intrinsec al fenomenului

studiat. Opțiunea autorităților statului de a folosi ansamblurile mănăstirești secularizate pentru

a găzdui penitenciare este etapa ce leagă primele încercări de modernizare a detenției, înainte

de Unirea din 1859 și construirea marilor penitenciare centrale de la sfârșitul secolului.

Capitolul trece în revistă închisorile nou construite pe parcursul secolului al XIX-lea, pentru o

comparație cu cele amenajate în mănăstiri. Doar ilustrarea evoluției programului de arhitectură

în România la nivelul întregului secol se poate cuantifica amploarea fenomenului la scara

întregului sistem penitenciar.

Capitolul IV. Morfologia fostelor mănăstiri transformate în închisori Capitolul este

dedicat morfologiei mănăstirilor din România care au funcționat ca închisori sau doar au fost

vizate de demersuri concrete în acest sens în perioada 1864-1918. Până acum am identificat un

număr de 11, dar nu este exclus ca în urma extinderii cercetărilor numărul să crească: Bisericani

(jud. Neamț), Bucovăț (jud. Dolj), Cozia (jud. Vâlcea), Dobrovăț (jud. Iași, la momentul

respectiv jud. Vaslui), Mărgineni (jud. Prahova), Mislea (jud. Prahova), Pângărați (jud. Neamț),

Plătărești (jud. Dâmbovița), Răchitoasa (jud. Bacău), Tismana (jud. Gorj), Văcărești

(București).

Fiecărui element constitutiv și funcțional al programului unei închisori generice de secol al

XIX-lea selectat îi sunt asociate omoloagele din ansamblurile mănăstirești. Astfel sunt urmărite

sistematic adaptările care au făcut posibilă conversia funcțională și gradul în care aceasta a

reușit să satisfacă cerințele funcționale, legislative și de eficiență. În acest mod se pot evidenția

atât adaptările izbutite cât și cele nereușite.

Capitolul V. Istorii particulare—5 studii de caz Este compus din cinci studii de caz diferite,

ilustrative pentru categorii diferite de ansambluri. Ele nu reprezintă neapărat categorii întru

totul disjuncte, întrucât fiecare mănăstire transformată în închisoare are particularitățile proprii

și totodată prezintă asemănări pe diferite criterii și în diferite grade cu restul, însă observate în

paralel au proprietatea de a oferi o imagine cât se poate de întreagă a fenomenului. Acestea

sunt: Cozia, Dobrovăț, Mislea, Tismana și Văcărești.

*

Condensând în câteva rânduri concluziile lucrării putem spune următoarele: procesul de

transformare al mănăstirilor secularizate din România este apanajul secolului al XIX-lea și

tinde să definească nu numai nașterea sistemul de închisori, ci și pe cea a azilurilor și spitalelor.

În Principate, încarcerarea în mănăstirile administrate de autoritatea bisericească s-a făcut până

la Unirea din 1859 în virtutea unei tradiții medievale. Ulterior acestui moment, majoritatea

mănăstirilor care în mod tradițional primeau condamnați (Snagov, Ostrov etc.) nu au devenit

automat și închisori ale statului. În urma cercetărilor se poate afirma cu certitudine că

transformarea mănăstirilor în închisori este o caracteristică intrinsecă a constituirii statului

român modern în secolul al XIX-lea, o consecință apărută deopotrivă în urma secularizării

averilor mănăstirești și din nevoia de dezvoltare a unui sistem penitenciar modern. Acest proces

nu a fost continuat în secolul al XX-lea, ci doar au fost păstrate în funcțiune câteva dintre

ansamblurile convertite anterior anului 1900. Deși la nivelul instituției bisericești secularizarea

a reprezentat un dezastru de proporții, aceasta a furnizat resurse pentru dezvoltarea instituțiilor

noului stat. În perioada 1864-1890 sistemul penitenciar românesc s-a bazat în mare parte pe

închisorile centrale, ce funcționau exclusiv în foste ansambluri mănăstirești, demonstrând că

programul modern al închisorii s-a dezvoltat în primă fază în structuri preexistente, adaptate

mai mult sau mai puțin precar. Chiar și în secolul XX, primele patru închisori din România,

din punct de vedere al numărului de deținuți, erau cele amenajate în foste mănăstiri (Văcărești,

Mărgineni, Mislea, Plătărești).

Sistemul de detenție românesc s-a inspirat, fără îndoială, din cele occidentale, însă aplicarea

principiilor moderne (la nivelul sec. al XIX-lea) de pedeapsă și încarcerare introduse în

legislație s-a făcut parțial și defectuos. Cauzele au fost multiple, de la lipsa resurselor materiale

și umane până la lipsa de eficiență, educație și rigoare pe mai toate palierele sociale și

administrative. Planuri tipice de închisori celulare radiale sau circulare întâlnim în România

doar la penitenciarul Doftana, proiectat la sfârșitul secolului la XIX-lea, deși în alte state

europene era o practică uzuală, ca în procesul de conversie, fostele mănăstiri să primească

extinderi cu planuri radiale, circulare sau/și celule individuale.

O ultimă observație generală, previzibilă de altfel, dar importantă, este aceea că modernizarea

României a suferit un decalaj temporal față de statele europene occidentale, însă nicidecum

atât de pronunțat încât să fie anacronic. Această ultimă constatare nu este, de fapt, o noutate, ci

doar confirmă opiniile deja consacrate despre modernizarea societății românești în contextul

european.

BIBLIOGRAFIE

1. SURSE ARHIVISTICE

Arhivele Naționale Istorice Centrale

Fond Vornicia temnițelor/Direcția Generală a Penitenciarelor

dosar 276/1833; dosar 2/1842, dosar 2/1846; dosar 44/1849; dosar 1/1864; dosar

1/1868; dosar 2/1868; dosar 2/1868-1871; dosar 2/1870; dosar 1/1881; dosar

1/1884; dosar 1/1885; dosar 2/1885; dosar 1/1887

Fond Institutul de studii istorice și social-politice, Fototeca - Închisori și lagăre, 1784-

1960

Fond Mănăstiri, colecția Schitul Ostrov, dosar 1/1834

Fond Ministerul Lucrărilor Publice, dosar 94/1859, dosar 1/1868

Fond Planuri și Hărți, jud. Ilfov 71; jud. Vâlcea 42

Arhivele Naționale – Iași,

Fond Ministerul Lucrărilor Publice, dosar 429/1849

Colecția Planuri și Hărți, 424

Institutul Național al Patrimoniului (surse web)

https://stefan-bals.ro/cmi/Snagov, 28.11.2019 (Fond Comisia Monumentelor Istorice –

CMI, Ștefan Balș, Snagov, 1943-1947), la data 28.11.2019

https://stefan-bals.ro/cmi/DOBROVĂȚ, (Fond Comisia Monumentelor Istorice –CMI,

Ștefan Balș, Dobrovat, 1940), la data 28.11.2019

https://trajanescu.ro/desene/Dobrovat-Iasi-Manastirea-Dobrovat (Fond Comisia

Monumentelor Istorice –CMI, Ion D, Trajanescu, Dobrovaț, 1912), la data

28.11.2019

2. SURSE BIBLIOGRAFICE

Dicționare și enciclopedii

***The Catholic Encyclopedia. Vol. 10. Robert Appleton Company, New York, 1911

August Scriban, Dicționaru limbii românești, Institutu de Arte Grafice „Presa Bună”, 1936

Popa, Marcel D., et alii, Dictionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1993-2009

Coteanu, Ion, Mareș, Lucreția, (coord.), Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

revizuită și adăugită, Academia Română, Institutul de lingvistică, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2009

Legislație

*** Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei, vol. I, Textele puse în aplicare la 1 Iulie

1831 în Valahia și la 1 ianuarie 1832 în Moldova, în Colecțiunea vechilor legiuiri

administrative, vol. I, Paul Negulescu, George Alexianu, (coord.), Biblioteca

Institutului de Științe Administrative a României, București, 1944

***Lege asupra regimului închisorilor și regulamentele generale pentru arestele preventive,

penitenciarele centrale, casele centrale de corecțiune pentru minori și circularile mai

importante date de la 1872-1905, Ministerul de Interne, Imprimeria Statului, București,

190. Volumul conține:

***Lege asupra regimului închisorilor Decretul No. 169, din 29 ianuarie 1874

***Regulamentele generale pentru arestele preventive, 29 ianuarie 1874

***Regulamentele generale penitenciarele centrale, 29 ianuarie 1874

Ioan M. Bujoreanu, Collecțiune de Legiuirile României vechi și nuou câte s’au promulgat péne

la finele anului 1870. Legi procedure, regulamente, decrete, instrucțiuni, formularii,

convențiuni, concesiuni, statute, circulare instructive, tablouri etc., Bibliotheca de

Legislațiune, Noua typografie a laboratoriloru români, București, 1873. Volumul

conține:

***Lege pentru secularisarea averilor monăstiresci, Decretul no.1251 din 15

septembrie 1863, p. 1796

***Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și

de binefaceri din Romania, Decretul no. 630 din 11 August 1862, pp. 821-

866

***Codicele Penale, 1864 p.294

***Codicele de Procedură Criminală 1864, p.342

Juridice

Bărbulescu, Constantin, „Note despre legislația sanitară în Vechiul Regat la sfârșitul secolului

al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, în Șuta, Alina Ioana, et alii., Legislația

Sanitară în România Modernă (1874-1910), Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2009,

pp. 31-43

Berechet, Ștefan Gr, Judecata la români până în sec al XVIII-lea, Tipografia Eparhială „Cartea

românească”, Chișinău, 1926

Berechet, Ștefan Gr, Procedura de judecată la slavi și români, Tipografia Eparhială „Cartea

românească”, Chișinău, 1926

Berechet, Ștefan Gr., Dreptul vechilor noștri ierarhi la judecarea mirenilor, Tipografia

Cărților Bisericești, București, 1938

Bontea,G.I., Studii de drept penal și Știință Penitenciară, Tipografia „Speranța”, Craiova, 1947

Chirică, Gheorghe, Cercetări istorice asupra legislației bisericei române din secolul al XVII-

lea și XVIII-lea, Tipografia Gutenberg Joseph Göbl, București, 1895

Negulescu, Paul, Alexianu, George (coord.) „Orânduieli îndeplinitoare a regulamentului

temnițelor”, în Studiu Introductiv la Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei,

vol. I, București 1944, pp. VIII, IX

Panu, Atanasie, Dispoziţii privitoare la închisorile publice în Moldova, Iaşi, 1856

Șuta, Alina Ioana, et alii, Legislația sanitară în România modernă (1874-1910), Presa

universitară clujeană, Cluj, 2009

Istorie

***Almanah de învăţătură şi petrecere, în “Calendar pentru români pe anul 1854”, tipografia

Institutului Albinei, Iaşi, 1854

***Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, text grecesc însoțit de

traducerea românească cu prefață, introducere, glosar și indice, ediție îngrijită de Nestor

Camariano și Ariadna Camarino-Cioran, în seria Cronicile Medievale ale României, V,

editura Academiei Republicii socialiste România, București, 1965

***Letopisețele Țării Moldovii, ediție îngrijită de Mihail Kogălniceanu, Iași, 1846, tom III

***Şedinţa din cadrul Adunării Deputaţilor, din 20 aprilie 1896, Monitorul Oficial, nr. 21, 26

aprilie 1896

Appert, Le Chavalier, Voyage dans le principautes danubiennes, Mainz, 1854, traducere în

Bușă, Daniela (coord.), Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea,

vol. VI (1852-1856), București 2010, pp. 694

Bolintineanu, Dimitrie, Viața lui Cuza Vodă. Memoriu istoric, Noua librărie George Ioanid,

Iași, 1869

Caillat, Joseph, „Voyage medicale dans les provinces dannubiennes” din L’Union Medicle,

Paris, martie-mai, 1854, traducere în Daniela Bușă (coord.) Călători străini despre

Țările Române în secolul al XIX-lea, vol. VI (1852-1856), București, 2010, pp.539-

540

Dobrescu, N., Istoria Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece, București,

1906

Fătu, Atanasie, Poliție sanitară a României Unite, 1863

Frédéric Damé, Bucureștiul în 1906, ed. îngrijită și prefațată de Adrian Majuru, trad. Lucian

Pop și Sânziana Barangă, Paralela 45, Pitești, 2007

Ghibănescu, Gh., Surete și Izvoade. Documente slavo-române, vol. VIII, Tipografia „Dacia”,

Iași, 1914, p. 226-227

Giurescu, Constantin, Viața și opera lui Cuza Vodă, Editura științifică, București, 1970

Ionnescu-Gion, G. I., Istoria Bucurescilor, Stabilimentul grafic I.V. Socecu, București, 1899

Iorga, Nicolae, Domnii Români Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu

în legătură cu patriarhii Alexandriei, Ac. Rom. Mem sect. ist. S. III. Tom. XIII. Mem.6,

1932

Iorga, Nicolae, „Istoria Domnilor Țării Românești”, Cronica lui Constantin Căpitanul

Filipescu, București, 1902,

Jinga, Alexandru (ed.), Despre ortodoxie, națiune și alte chestiuni de actualitate/ Melchisedec

Ștefănescu, (coord.) Victor Rizescu, ed. Domino, 2006

Kogălniceanu, Mihail, „Cronicele României sau Letopisețele Moldaviei și Vlahiei”, tom.II,

1872

Lazăr, Mariana, „Contextul închinării Mănăstirii Mărgineni la Muntele Sinai”, în Studii şi

Materiale de Istorie Medie (SMIM), XXVI, 2008, pp. 91-110

Maiorescu, Titu Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub

Domnia lui Carol I 1888-1895, vol. IV, Editura Librăriei Socecu, 1904,

Marinoiu, Costea, Istoria cărții vâlcene, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1981

Mazilu, Dan Horia, Lege și fărădelege în lumea românească veche, Polirom, Iași, 2006

Melchisedec, Episcopul Romanului, Notiţe istorice şi archeologice adunate de pe la 48 de

mănăstiri şi Biserici antice din Moldova, Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1885

Neculce, Ion, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție îngrijită, cu glosar, indice

și o introducere de Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955, p.381

Papazoglu, Maior D. Hrisovul lui Matei Voevod Basarab pentru desrobirea sfintelor monastiri

închinate, anul 1641, București, 1860

Paul din Alep, Jurnal de călătorie în Moldova și Valahia, studiu introductiv, ediția

manuscrisului arab, traducere în limba română, note și indici de Ioana Feodorov,

Editura Academiei Române/Muzeul Brăilei-Editura Istros, București/Brăila, 2014,

Paul de Alep, Călători străini despre țările române, studiu bio-bibliografic și traducere M.M.

Alexandrescu-Dersca Bulgaru, vol. VI, Editura Științifică și enciclopedică, București,

1976

Romanescu, C., Calin Scripcaru, C., Istoria psihiatriei în Moldova. Evoluția patologiei și a

asistenței de specialitate, Editura Junimea, Iași, 2010, p. 119-122

Schwantz von Springfels, Descrierea Olteniei la 1723, ediție, traducere din limba germană,

studiu introductiv, note și indice de Mircea-Gheorghe Abrudan, Prefață de Ioan-Aurel

Pop, Muzeul Brăilei „Carol I”, Editura Istros/Academia Română, Centrul de Studii

Transilvane, Brăila/Cluj-Napoca, 2017

Stăncescu, Scarlat A., Din trecutul orașului Giurgiu, Institutul Modern de Arte Grafice

„Unirea”, București, 1935

Stăniloae, Dumitru,“Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui

cu Țările Românești“, în Candela, XL, nr.4-5, Cernăuți 1929, p. 208

Vintilă-Ghițulescu, Constanța, În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în

Țara Românească a secolului al XVIII-lea, Humanitas, București, 2004

Whaley, J., Germany and the Holy Roman Empire (1493–1806), Oxford University Press,

2011, vol. 2

Zane, G., „Probleme de economie financiară în timpul domniei lui Al. I. Cuza”, în vol. Cuza

Vodă. In memoriam, pp. 261−328.

Zănescu, Ionel, Ene, Camelia „Asistența medicală Bucureșteană în prima jumătate a veacului al

XIX-lea”, Materiale de Istorie si Muzeografie, XIX, București, 2005, pp289-296, p.

296

Istoria arhitecturii

***Analele arhitecturii și ale artelor cu care se leagă, I.N.Socolescu (ed.), an II, 1891, nr. I,

II, IV

***Analele arhitcturii și ale artelor cu care se leagă, , I.N.Socolescu (ed.), an III, 1892, nr. IV

***Melifont Abbey, Co. Louth, its ruins and associations: a guide and popular history, J. Duffy

for the Cistercians, Mount St. Joseph Abbey, Rvosctca, Dublin, 1897

Antoniu, Alexandru, Album general al Românie: compus din 300 tablouri reprezentând

monumentele istorice și contemporane, posițiuni pitoresci, C. G. Röder, Dresden,

1904

Balș, Gheorghe., Bisericile lui Ștefan cel Mare, Cartea Românească, București, 1926

Balș, Gheorghe, „Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea”, BCMI, nr. 21

București, 1928

Balș, Gheorghe, Bisericile moldovenești din veacurile XVII-XVIII, Institutul de Arte Grafice E.

Marvan, București, 1933

Bentham, Jeremy, The works of Jeremy Bentham, John Bowring (ed.), William Tait,,

Edinborough, 1838-1843, vol. IV

Billings, Robert W., Account of the Temple Church, T.and W. Boone, Londra, 1838

Bingham, Joseph, Origins Ecclesiasticae: The Antiquities of the Christian Church, vol.1,

Henry Bohn, London, 1845

Brătuleanu, Anca, Mănăstirea Dintr-un Lemn—Stăreția. Studiu istoric-arhitectural,

manuscris, București, 1994

Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii românești din cele mai vechi timpuri până la 1900,

București, 1937

Jetter, Dieter, “Die psychiatrischen Krankenhäuser als Anstalten besonderer Art,” Confinia

Psychiatrica 9, 1966

Kaufmann, Emil, “Three Revolutionary Architects, Boulee, Ledoux and Lequeu,”, Transaction

of the American Philosophical Society, vol. 42, part 3, 1952, pp. 433-564

King, Edward. Munimenta Antiqua, W. Bulmer, Londra, 1805, vol. 4, book 4

Krauss, F.A. Karl, Im Kerker vor und nach Christus, Mohr, Freiburg, 1895

Moldovan, Horia, Johann Schlatter: cultură occidentală și arhitectură românească (1831-

1866), Simetria, București, 2013

Moldovan, Horia, „A Re-Examination of the Nineteenth-Century Architectural Heritage: The

Case of Arnota”, în Caiete ARA 5, 2014, pp. 151-165

Pevsner, Nikolas, A History of Building Types, Thames and Hudson, London, 1976

Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București, Ed.

Academiei R.P.R, București 1961

Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din

România–Țara Românească (Muntenia, Oltenia și Dobrogea), Vol. 2, M-Z, Mitropolia

Olteniei, 1970

Thompson, E. Margaret, Carthusian Order in England, Society for Promoting Christian

Knowledge, London, 1930

Vătășianu, Virgil, „Bolțile moldovenești. Originea și evoluția lor istorică”, Anuarul Institutului

de Istorie, V, Cluj, 1929

Viollet-le-Duc, Eugéne Emmanuel, Dictionnaire raisonné de l’architecture Française du

onzième au seizième siècle, Libraries-Imprimeries Réunies, 1854-1869, vol. 7

Istoria și teoria închisorii

***Letter on the Penal Code from President and Commissioners Appinted to Superintend

Erection of the Eastern Penitentiary, Stambaugh, Harrisburg, Pa., 1828,

***Report of the Surveyor-General of Prisons on the construction, ventilation, and details of

Pentonville Prison, W. Clowes and sons for H.M..Stationery Off, London,1844

Ammerer, Gerhard, Weiß, Alfred Stefan, Strafe, Disziplin unde Besserung. Österreichische

Zucht und Arbeitshäuser von 1750 bis 1850, Peter Lang, Frankfurt am Main, 2006

Alboise du Pujol, Joules Edouard, Maquet, Auguste, Les prisons de l’Europe, Paris, 1845

Allen, H., Simonsen, C., Corrections in America; An Introduction, MacMillan Publishing, Inc.,

New York,1981

Baltard, Louis Pierre, Architectonographie des prisons, ou parallele des divers systemes de

distribution dont les prisons sont susceptible, Paris, 1829

Brodie, Allan et alii, English Prisons. An Architectural History, English Heritage, 2002

Bujor, M. Gh., Doftana, Tipografia finanțe și industrie, 1934

Cassidy-Welch, Megan, „Incarceration and Liberation: Prisons in the Cistercian Monastery”,

în Viator, Vol.32, 2001,

Cassidy-Welch, Megan, Monastic Spaces and their Meanings, Thirteenth-Century English

Cistercian Monasteries, Brepols Publishers, Turnhout, Belgium, 2001

Constantinescu, Gr. Emanoil, Evoluţia regimului penitenciar în România: cu referinţe la

trecutul penitenciarelor din Europa şi America, Tiparul Românesc, București, 1934

Crawford, W, Smith, P., Penitentiaries of United States, Original, New Jersey, 1969

Dianu, Grigore I., Închisorilor din Romania, studiu comparativ, legi si obiceiuri, Tipografia

Curții Regale G. Göbel și fii, București, 1901

Dianu, Grigore I., , Raport general asupra închisorilor centrale și aresturilor preventive pe

anul 1897, Imprimeria Statului, București, 1898

Eduard M. Peters, „Prison Before the Prison” în Norval Morris, David J. Rothman (ed.), The

Oxford History of Prison, Oxford University Press, Oxford, New York, 1995, pp.3-48

Evans, Robin, The Fabrication of Virtue. English Prison Architecture 1750-1840, Cambridge

University Press, Cambrige, 1982

Foucault, Michel, Surveiller et punir: Naissance de la prison. Gallimard, 1875 traducere din

limba franceză, postfață și note Bogdan Ghiu: A supraveghea și a pedepsi. Nașterea

închisorii, Editura Paralela 4, Pitești, 2005

Gaillac, Henri, Les Maisons de correction (1830-1945), Paris, Cujas, 1991

Geltner, Guy, The Medieval Prison: A Social History, Princeton University Press, Princeton,

New Jork, 2008

Geltner, Guy, „Detrusio’:Penal Cloistering in the Middle Ages,” Revue Bénédictine, nr. 118,

2008, pp. 89–108

Giuseppe, Adinolfi, Storia di Regina Coeli e delle Carceri Romane, Bonsignori Editore, Roma,

1998

Goffman, Erving, Asylums.Essays on the social situation of mintal patients and other inmates,

Anchor Books Doubleday & Company, Inc. New York, 1961, ediția românească

Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii

de persoane instituționalizate, Polirom, Iași, 2004, traducere Anacaona Mândrilă

Gramaticescu, Grigore, Despre necesitatea reformii închisorilor penale, Tipo-Litografia

Națională Ralian Samitca, Craiova, 1882

Halford, George, Thoughts on the Criminal Prisons of This County, Rivington, London, 1821

Harries, Jill Diana, Law and Crime in the Roman World, Cambridge University Press,

Cambridge, 2007

Hillner, Julia „Gregory the Great’s “Prisons”: Monastic Confinement in Early Byzantine

Italy”,în Journal of Early Christian Studies, Vol. 19, Nr. 3, 2011, pp. 433-471

Hillner, Julia, “L’entfermement monastique au VI siecle”, în Entfermements. Le cloître et la

prison (VI-XVIII secle), Isabelle Heullant-Donat et alii (coord.), Publications de la

Sorbone, Paris, 2011, pp. 39-56

Hillner, Julia, „Monastic Imprisonment in Justinian’s Novels”, in Journal of Early Christian

Studies, Vol. 15, Nr. 2, 2007, pp. 205-237

Itu, Maria, „Școli de adulți în închisori (1864-1918)” în Danubius, nr. 06+07, 1973, pp. 243-

258

Johnston, Norman, Human Cage: A Biref History of Prison Architecture, The American

Foundation, Inc.Institute of Corrections Philadelphia, Inc., Walker & Co., New York,

1973

Johnston, Norman, Forms of Constraint. A History of Prison Architecture, University of

Illinois Press, Urbana and Chicago, 2000

Lovato, Andrea, Il carcere nel diritto penale romano dai Severi a Giustiniano, Cacucci, Bari,

1994, pp. 78–90

Lovato, Andrea, “Poena sine provocatione?,” in Carcer: Prison et privation de liberté dans

l’antiquité classique, De Boccard, Strasbourg, 2000, pp. 41–56

Lucas, Charles, Du système pènitentiare en Europe et aux États-Unis, Paris, 1828

Mayhew, Henry, Binny, John, The Criminal Prisons of Londonand Scenes of Prison Life,

Griffin, Bohn& Co, London, 1862

McGowen, Randal, „The Well-Ordered Prison: England, 1780-1865”, în Norval Morris, David

J. Rothman (ed.), The Oxford History of the Prison. The Practice of Punishment in

Western Society, Oxford University Press, New York-Oxford, 1995, pp.79-109

Ovid Stanciulescu, Ovid, Cercetări asupra regimului penitenciar român din veacul al XIX-lea.

Cu un studiu necunoscut al lui Constantin Moroiu, Tipografia Fondului Cărților

Funduare, Cluj, 1933

Pieter Spierenburg. “Four Centuries of Prison History,” în Institutions of Confinement:

Hospitals, Asylums, and Prisons in Western Europe and North America, 1500-1950,

Norbert Finzsch and Robert Jutte (ed.), Cambridge University Press, German

Historical Institute, New York, 1996.

Peter Spirenburg, “The Body and the State. Early Modern Europe”, în Norval Morris, David J.

Rothman (ed.), The Oxford History of Prison, Oxford University Press, Oxford,

New York, 1995. pp. 49-79

Rădulescu, C., Studiu penal comparat asupra trecerii administrațiunii închisorilor sub

dependința Ministerului de Justiție, București, 1910

Rădulescu, C., Raport general asupra închisorilor centrale şi arestărilor preventive pe anul

1907-1908, Bucureşti, 1908

Rice, C. Jr., “A French Source of Jefferson’s Plan for the Prison at Richmond,” Journal of the

Society of Architectural Historians 12 , dec., 1953

Rothman, David J., „Perfecting the Prison: United States, 1789-1865”, în Norval Morris,

David J. Rothman (ed.), The Oxford History of Prison, Oxford University Press,

Oxford, New York, 1995

Scriban, Tr. R, „Probleme Penale” în Revista penitenciară și de drept penal, nr.4, 1915, anul

IV

Sellin, Thorsen, Pioneering in Penology, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1944

Semple, Janet, Bentham’s Prison: A Study of the Panopticon Penitentiary, Clarendon Press,

Oxford, 1993

Shubin, Daniel H., Monastery Prisons, Xlibris Corporation, 2001

Stănciulescu, Ovid, Cercetări asupra regimului penitenciar roman din veacul al XIX-lea,

Tipografia Fondul Cărţilor Funduare, Cluj, 1933

Stătescu, Ștefan, Despre penitenciarele nostre. Discurs, Imprimeria Statului, București, 1898

Stătescu, Ștefan, „Despre penitenciare. Starea actuală a penitenciarelor nóstre” în Dreptul,

nr.23, 1895, pp.194-196

Stumpf Michael (ed.), Drasch, Rudolf, “Vom Kloster zum Zuchthaus, Gerichtsgefängnis,

Frauenabteilung und Jugendarrestanstalt: Ende einer langen Gefängnisgeschichte

in der Au“, în Stadelheimer Hefte, nr. 6, München, 2009

Ștefan, Bruno,„Istoria și reforma închisorilor românești”, Revista Română de Sociologie, 17

(5-6), 2006, pp. 485-512

Șutzu, Alexandru, Asistența alienaților din România, în Gazetta Medico- Chirurgicalã a

Spitalelor, 1875, Anul VI, No. 11, pp. 174-176

Șutzu, Alexandru, Crima și alienațiunea mintalã (1), Gazetta Medico-Chirurgicalã a Spitalelor,

Anul VI, 1875, pp. 251-252.

Șutzu, Alexandru, Crima și alienațiunea mintalã (2), Gazetta Medico-Chirurgicalã a Spitalelor,

Anul VI, 1875 pp. 348-351

Tălăngescu, M. I., Reforma penitenciară. Raport adresat Direcției Generale a Închisorilor,

București, Tipografia „Lupta”, 1892

Toma, Valentin Veron, Alexandru Sutzu. Începuturile psihiatriei științifice în România

secolului al XIX-lea, Editura Domino, 2008

Thorsten Sellin, “Dom Jean Mabillion—A Prison Reformer of the Seventeenth Century”, în

Journal of Criminal Law and Criminology, Volume 17, issue 4, 1927, pp. 582-602

Ungureanu, Gh. „Rufetul ocnelor din Moldova şi revolta şavgăilor în 1843”, Studii şi materiale

de istorie modernă, Bucureşti, vol. I, 1957

Ursu, Aurel, "Organizarea sistemului penitenciar în România în perioada domniei lui Al. I,

Cuza", în Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi Suplimentul, 2015,

pp.147-163

Ursu, Aurel, "Organizarea sistemului penitenciar în România sub Carol I", Anuarul Institutului

de Istorie „A.D. Xenopol” , Iaşi Suplimentul 2/2014, p.147-163

Secularizare și supresia mănăstirilor

***Memoriu asupra mânăstirilor române puse sub invocația Locurilor Sânte din Orient, 1863

***Testamentul lui Melchisedec în Ștefănescu, Alexandru Jinga (ed.) Despre ortodoxie,

națiune și alte chestiuni de actualitate/ Melchisedec Ștefănescu, (coord.) Victor

Rizescu, ed. Domino, 2006

Beales, Derek, Prosperity and Plunder. European Catholic Monasteries in the Age of

Revolution, 1650–1815, Cambridge University Press, 2003

Bernard, G.W., „The Sissolution of the Monasteries”, History, The Historical Association and

Blackwell Publishing, 2011, pp. 22-27

Berindei, Dan, „Motivații contextuale europene și românești ale secularizării averilor

mănăstirești din 1863”, in Secularizarea averilor mănăstirești (1863). Motivații și

consecințe, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2013

Coman Vasilescu, Iconomul Stavrofor, Istoricul monastirilor închinate și secularizarea

averilor lor, București, 1932

Hare, John, „Recycling the monastic buildings: The dissolution in Southern England” în

Historian; ProQuest Central, Autumn, 2003

Hastings, Nicolas James, History of Christianity. Secularisation of the West, The Roland Press

Company, New York, 1956

Moldoveanu, Ion, „Reacții bisericești naționale și internaționale privind secularizarea averilor

mănăstirești. Un preambul la secularizarea averilor bisericești de la 1863 din

Principatele Române”, in Secularizarea averilor mănăstirești (1863). Motivații și

consecințe, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2013, pp. 23-86

Popescu-Spineni, Marin, Procesul mânăstirilor închinate. Contribuții la istoria socială

românească, Institutul de arte grafice „Tiparul Universitar”, București, 1936,

Remond, Rene, Religie și societatea în Europa. Secularizarea în secolele al XIX-lea și al XX-

lea, Editura Polirom, Iași, 2003,

Veniamin Pocitan Ploieșteanu, Arhiereul, Momente din viața și activitatea lui Melchisedec

între anii 1856-1861, București, 1936

Mănăstiri

Cozia

Abrudan, Mircea-George, „Mănăstirea Cozia în cartografiile și descrierile austriece din prima

jumătate a secolului al XVIII-lea”, în Ștefan Zară (coord.), Voievodul Mircea cel

Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte, Studia Academica 10,

Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 2018, pp. 15-46

Constantinescu, N., „Cercetările arheologice la Cozia”, Mitropolia Olteniei (1948), Craiova,

1965, nr.7-8, pp.596-598

Moisescu, Cristian, Arhitectura românească veche I, Editura Meridiane, București, 2001

Vaida, Gamail, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Editura

Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu Vâlcea, 1986

Dobrovăț

Drăguț, Vasile, Dobrovăț, Editura Meridiane, București, 1984

Iorga, Nicolae, “La mănăstirea Dobrovățului”, în Floarea Darurilor, 1907, p.279-282

Pușcașu, Voica Maria, Pușcașu, Nicolae N., Mănăstirea Dobrovățului: monografie

arheologică și istorică, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, 2012, p.61

Zup, Ana Maria, Mănăstirea Dobrovăț, 500 de ani de la ctitorie, Iași, 2004

Mislea

Bădiceanu, Ioan, Închisoarea Mislea din comuna Mislea, judeţul Prahova, 1942, pp.228-230,

în Alin Spânu, „Așezământul Mislea de la mănăstire la închisoare. Un dublu sens al

termenului fortificat”, Simpozionului Național Monumentul. Tradiție și viitor, ediția a

XII-a, 13-17 octombrie 2010, Iași, pp. 225-237

Cătalin Hoinărescu, Ctitoriile cantacuzine din Prahova, în RMM_MIA, nr.1, 1985

Iorga, Nicolae, „Biserici Prahovene”, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1937,

pp.68-71

Spânu, Alin, „Așezământul Mislea de la mănăstire la închisoare. Un dublu sens al termenului

fortificat”, Simpozionului Național Monumentul. Tradiție și viitor, ediția a XII-a, 13-

17 octombrie 2010, Iași

Pângărați

Bîrzu, Vasile, Mănăstirea Pângărați. Monografie, Editura Astra Museum, Sibiu, 2016;

Lupașcu, ierom. Ilarie „Scurt istoric asupra Monastirei Pângărați” în Vasile Bârzu, Mănăstirea

Pângărați. Monografie, Editura Astra Museum, Sibiu, 2016

Plătărești

Ioniță, Adrian, Marcu Istrate, Daniela, „Mânăstirea Plătărești, Jud. Călărași” în Materiale și

cercetări arheologice, serie nouă II, 2000-2006, Editura Academiei Române, București

2007 pp. 143-148

Opreanu Mihai et alii., Studiu istoric în dosarul de restaurare (Proiect nr. 2/4550/1994)

Văcărești

Fălcoianu, Alexandru, Călăuză istorică a mănăstirii și închisorii centrale “Văcărești”,

Legătoria Închisorii Centrale “Văcărești”, București, 1929

Gorescu, Octav Văcărești Mănăstire. Văcărești Penitenciar. Precedat de un sccurt istoric

asupra regimului penitenciar în România, București, 1930

Ionescu, Dan D.,“Etape în evoluția Mănăstirii Văcărești” în Anca Beatrice Todireanu (coord.),

Un sfert de veac de la martiriul unui monument bucureștean: Mănăstirea Văcărești ,

ed. Monitorul Oficial, București, 2013

Marinescu, O. D., Mănăstirea Văcărești din București, de la origini până astăzi, Editura

Basilica a Patriarhiei Române, București, 2012

Panaitescu, Alexandru, Remember Mănăstirea Văcărești, Ed. Simetria, 2008

Snagov

Odobescu, Alexandru, Câteva ore la Snagov (1862), Tipografiile Române Unite, București,

1936

Niculae I. Șerbănescu, Niculae I, Istoria mănăstirii Snagov, Institutul de Istorie Națională,

București, 1944

3. SURSE WEB

***http://anp.gov.ro/penitenciarul-spital-targu-ocna/acasa/despre-noi/, accesat în data de

14.10.2019

***„Rapoarte preliminare de cercetare arheologică. Răchitoasa”, 2014, Cronica cercetărilor

arheologice din România, 1983 - 2012.

http://foto.cimec.ro/cronica/2014/139_Rachitoasa/Fig%20(3).jpg, accesat în data de

10.04.2019

***„Raportul de cercetare arheologică pentru Mănăstirea Pângărați, jud. Neamț, anul 1994” în

Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983-2012. Rapoarte preliminare de

cercetare arheologică, CIMEC, cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=109&d=Pangarati-

Neamt-Manastirea-Pangarati-1994, accesat în data de 10.04.2019

Cotoi, Calin, Holeră, igienă publică, modernitate socială și degenerare rasială în România

secolului al XIX-lea, 2017, https://www.researchgate.net/publication/321018782, văzut

la data de 08.01.2020, p.66

Falk Bretschneider et alii, Le cloître et la prison, http://cloitreprison.fr/

Tavares Martins, Ana Maria „Cistercian’s in Portugal: From Order to Congregation According

to an Architectural Perspective”, în Jose Luis Abuquerque Carreiras (coord.), Mosteiros

cistercienses : historia, arte, espiritualidade e patrimonio ; Actas do congresso

realizado em Alcobaca nos dias 14 a 17 de Junho de 2012. 1, Alcobaca, Jorlis, 2013,

https://ubibliorum.ubi.pt/bitstream/10400.6/692/1/A_MARTINS_ORDENS2010_EN

G.pdf, 30.01.2020

4. SURSE FOTO WEB:

arhiva UAUIM, https://relevee.uauim.ro/m104, 11.03.2016

arhiva UAUIM, https://relevee.uauim.ro/m15, 11.03.2016

arhiva UAUIM, colecția Tzigara Samurcaș, cutie/nr.15/81

https:// www.notfrisco.com/prisonhistory/origins/origins05b.html, 2.03.2017

https://arhivadearhitectura.ro/schite/arestul-politiei, 26.06.2017, 11.03.2016

https://tzigara-samurcas.uauim.ro/arhitectura-asezare/romania/4, 11.03.2016

https://ziarullumina.ro/societate/historica/manastirea-bucovat-la-1900-22968.html,

11.05.2017

https://stefan-bals.ro/cmi/Manastirea-Pangarati.pdf

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0c/M%C3%A2n%C4%83stirea_P%C3%

A2ng%C4%83ra%C5%A3i_-_biserica_veche.jpg

https://criminocorpus.org/fr/expositions/prisons/prison-de-fresnes/les-prisons-de-fresne

https://bercenidepoveste.ro/strada-ascunsa-din-berceni, 10.01.2020

https:// www.univie.ac.at/Achse/wp-content/upoads/2015/04/AAKH-1783-

NarrenturmGrundriss_web.jpg,

https://news.vcu.edu/article/In_new_book_VCU_alumnus_reveals_190year_history_of_Rich

monds, 23.01.2020

sursa: https://dobrovat.mmb.ro/despre-noi-obstea-manastirii-dobrovat

sursa:https://ziarullumina.ro/societate/historica/manastirea-dobrovat-de- langa-iasi-la-1900-

195.html

https://jurnalspiritual.eu/manastirea-plataresti, 7.10.2019

http://parismuseescollections.paris.fr/fr/musee-carnavalet/oeuvres/vue-aerienne-de-paris-la-

maison-d-arret-de-la-petite-roquette-11eme#infos-principale

https://www.museocriminologico.it, 15.02.2020

http://www.monumenteoltenia.ro/manastirea-tismana-gorj, 15.02.2020

https://ortodox.md/manastirea-tismana-cea-mai-veche-si-mai-mareata-dintre-manastirile-de-

peste-olt, 15.02.2020

sursa: https://ziarullumina.ro/galerie/manastirea-tismana-la-inceputul-regimului-comunist-

110154.html, 20.02.2020

https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/12735697, 20.02.2020

https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/12735722, 23.02.2020