Ziua de 1 Decembrie a fost, esţe şl va rămîne în devenirea istorică a , poporului român, ziua marilor împliniri şi a marilor deschideri spre propăşirea şi împlinirea sa. Rememorîn.d eve­nimentele care au condus la Ma­rea Adunare: Naţională de la Al­ba Iulia, unul din arhitecţii a-/ cestui memorabil moment «din evoluţia istorică a poporului ro­mân, sublinia: „Cu cît se vor strecura In , cursul vremii, vea­curile, cu atît mai luminos va pătrunde în conştiinţa naţiunii române făptuirea de la Alba lu- lia şi ca. monument al, celei mai mari zile din viaţa ei, dar şi ca izvor In vcci nesecat de înţe­leaptă îndrumare pe cărarea de­săvârşirii şi astfel a 1 fericirii şi măririi sale". '■

Intr-adevăr,‘ pe măsură- ce anii se scurg, proiecţiile asupra eve­nimentelor din toamna anului 1918 se. amplifică, , cîştigă noi di­mensiuni, ele devin 'mai dense,

Astăzi şi in v iito r # : c e aflcrarat uniţi

[DECEMBRIE?mal copleşitoare, daiî, în acelaşi timp, mai relevante pentru a su­blinia importanţa marelui act de la UDecembrie 1918. Mai întîi am releva că Marea Unire din 1918 nu poate, fi revendicată deo generaţie, de o fracţiune geo­grafică a naţiunii române, deo structură socială sau profesio­nală, ci de succesiunea de gene­raţii care au trudit pentru acest ideal, mobilizînd toate potenţele

_ fizice şl spirituale ale neamului românesc, „Ideea de la Alba Iu-

. lia — scria cu îndrituire Silviu Dragomir — cuprinde tot ce a Irămîntat o naţiune în cursul veacurilor de restrişte, povaţa a- dîncă a trecutului Jn aceeaşi mă­sură ca şi credinţa neclintită în adevărurile luminoase ale lumii nod. O lecţie politică de nease­muită valoare pentru • toate tim­purile, dar,^mai ales, pentru-ge­neraţiile cărora le revine o răs­pundere istorică -în desfăşurarea prea adeseori dramatică' a eve­nimentelor • politice:- Meritul ge­neraţiei de la 1913 este acela că a fosţ perfect pregătită pentru rolul pe care i l-a rezervat ■ is­toria şi că â condus procesul de unire a tuturor românilor într-o manieră-şi pe fo bază'• democra­tică ce a trezit admiraţia unani­m ă,, impunînd respect adversa­rilor. .

Tocmai . spiritul democratic care-a însoţit marea înfăptuire de la 1918. şi conţinutul profund democratic al tuturor actelor fun­damentale care au condus la Marea Adunare, este a doua di­mensiune ce aşează ziua de 1 Decembrie 19i8 ca cea mal mă-, reaţă zi «din istoria poporului ro­mân. Declaraţia de Unire însera In conţinutul ei „înfăptuirea de- săvîrşită a unui regim curat de­mocratic pe toate teronele pu­blice „ce s-a concretizat în de­ziderate ca: votul universal ’ în cea mai largă formulare," desă- vîrşită libertate de presă, aso­ciere şl întrunire, libera propa­gandă a tuturor gîndurilor ome­neşti, egală îndreptăţire şi de­plină libertate autonomă pentru toate confesiunile din stat, de­plina libertate naţională pentru toate popoarele . conlocuitoare, reformă agrară radicală şi o le­giferare avansată în favoarea muncitorimii industriale.

Prin actul In sine, ca şl prin profundul caracter democratic al acestuia, ziua de 1 Decembrie este ziua cu cele mai adinei sem­nificaţii pentru istoria poporu­lui român şl cea mai preţioasă moştenire pe care ne-au lăsat-o înaintaşii. în păstrarea şi apă­rarea căreia, nid un sacrificiu tiu este prea mare.

Vasllo VESA

Sc ştie'cît caz a făcut vechiul regirn dc actul u- nirii tuturor , românilor, ne mai sună in urechi ţi­pătul strident al trîmbiţelor c<f adjudecau pentru dictatură meritele şi avantajele săvîrşirii „adevă- . ratei uniri" a românilor în jurul unei singure per-, ’ soane şi â unui partid care sc rcduccâ la acea u- r nică şi atoatefăcătoare persoană. Era atîta hărmă­laie în preajma zilei Marii Uniri, i se sustrăgeajşi întorcea pe dos cu atîta rîvnă conţinutul, semnifi-- caţia reală, i se lipeau cu a'tîta grabă deasupra rac- . reu alte şi alte etichete, îneît din ceea ce a fost şi ceea ce trebuia să fie perpetuu ziua de 1 Decem­brie nu mai rămînea decît o umbră,, o amintire 1', fără vlagă, dacă nu Vde-â dreptul?» caricatură. J n - ‘vf variabil, în ultimele două "decenii, rememorarea datei de 1 Decembrie era punctul de pornire al u- nui furibund galop pestfe toate obstacolele, prin şanţurile şi hăţişurile istoriei comuniste, spre pro­slăvirea „prezentului luminos" şi a „făurarului" a- cestuia. Cît de mincinoasă a fost iubirea vechii- stăpiniri faţă dc ziua în care tot românul a văzut . sărbătoare naţională, dată săcră şi înălţătoare, fi- indcă de la ea au purces toate '— o reprezintă mar- ginalizarea ci multă vreme, admiterea ei, în cele din urmă, cu diferite „corective" şi refuzul dc a o , trata altfel decît ca pe orice altă zi-cu valoare is- . torică, desigur, dar cu posibilităţi de a l trage, se­rioase profituri în prezent — în acel prezent care a devenit. astSzi un trecut bine îngropat.

Un act decisiv al îngropării acelui trecut — de caro ne despart şapte bune luni'—• îl constituie de­cizia Istorică luată în unanimitate de Senatul ro­mân do a proclama ziua de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. O repunere în drepturi de mult aşteptată şi, totodată, o solemnă angajare pentru viitor a societăţii şi a naţiunii române. Aş . spune că, pe un alt plan — dar nu unul foarte în­depărtat — e o soluţie, un act de tot atîta ingenio­

zitate şi valoare practică, imediat acceptat, ca ale­gerea aceleiaşi persoane, în 1859, că domnitor în două ţări diferite, ce voiau să se unească şi erau împiedicate de forţo ostile dinafară..

Ziua Unirii — Zi Naţională a RomânieL E nece­sar alt simbol pentru ceea ce se aşteaptă acura do la societatea românească, de la toţi cetăţenii ei? Să avem păreri diferite, să căutăm alte şi alto drumuri decît cele pe care le-am tot bătătorit e, normal, e necesar —- dar să nu fim dezbinaţi pînă la a nu no mai recunoaşte, pînă la a fie rupe com­plet unii de alţii, pînă la a ne huli într-una unii pe: alţii. , , ... ' . . v :*Utt şim botîşi un „legămînt, de . la care nu se poate iia înapoi — fiindcă această zi a fost decre­tată ca atare de toţi aleşii poporului, de. români şi. do cei aparţinînd minorităţilor naţionale deopotri­vă; o recunoaştere, a faptului că’ patria noastră esto un stat naţional de drept, unitar, suveran, in­divizibil în care trăiesc împreună toţi cetăţenii săi, fiecare cu particularităţile şi specificul său, cu drcplul de' a-şi folosi şi cultiva liraba, de a-şi dez­volta cultura, d e . a-şi menţine obiceiurile, dar ş l. cu, obligaţia de a ‘ contribui la creşterea potenţia- lulni său economic, la dezvoltarea civilizaţiei sale, cu datoria de a-l folosi şi respecta limba unică ofi­cială, legislaţia, toate normele ce dau ^fiinţă pro­prie, distinctă, statului român. Colectivităţile, gru­pările de orice fel, constituite pe orice criterii, ori- cit s-ar înmulţi ele, nu pot sugera ori impune no­ţiunea de separatism, de rupere şi izolare în en­clave 'ce şi-ar pretinde alto drepturi decît are po­porul român în totalitatea lui. 1

Astăzi şi în viitor putem, avem datoria «ora l-ce- tăţeneaseă de a fi cu adevărat uniţi, în spiritul viu. renăscut, pe care-1 sădeşte In noi ziua de

. 1 Decembrie. . .Dan REBREANU

FA S C IN A Ţ IA UNUI PRIVILEGIUMai sînt doi ani fără două luni pînă la viitoare­

le alegeri şi spectrul lor a început să mă neliniş­tească Mai mult sau mai puţin marcat, campania electorală a şl început prin acţiuni cu o aparenţă de normalitate, respectiv prin restructurarea unor partide, unele unindu-se Intr-unuT singur, altele fracţionîndu-se. In ambele cazuri. Insă, se pare că, deocamdată, nu-i vorba decît de o „mişcare" de cadre: Această promisiune de viaţă politică fe - . cundă; In care electoratul e total ignorat, • a fost brusc animată de cea mai umană şi mai promptă lege votată In parlameritul ţării: salarizarea mă­noasă ă aleşilor noştri.’ . Gîndireă raea nu acţionea­ză de. obicei-In limitele unui determinism riguros dar. Intr-un asemenea caz nu pot să evit această implacabilă relaţie de cauzalitate. Remunerarea- ca profesionişti-a politicienilor noştri începători e singura performanţă de invidiat, pînă acum, î n .

-România.. Cum ţinta..nu pare, totuşi, prea. greu,, de atins, privirile tuturor frustraţilor s-au fixat, vrăjite, pe ea. Lupta pentru putere se va relansa pe un fond de venalitate a profitului. Aici nuri vorba de a acuza pe cineva, însă din perspectiva mentalităţilor noastre deteriorata salariul unui se­nator sau deputat constituie un privilegiu. Fasci­naţia lui va febrilita existenţa, şi aşa aventuroasă, ' a partidelor, care, la rîndul ei, va provoca deruta electoratului pînă la un probabil absenteism de - masă. S-ar putea replica, desigur,'că e normal să fie privilegiaţi cîteva sute de cetăţeni care trudesc la viitorul luminos al ţării, că, In fond, ei s-au sa­

crificat în această perioadă dificilă şi că, de fapt, practică activitatea cea mai epuizantă, şedinţa.

’ Aşa şl este pînă la lin punct, numai'că într-o so­cietate In care opţiunile se bazează ; mai degrabă pe emoţii decît pe conştiinţa unor interese clare, parlamentul este «efectul" unei dorinţe personale (nu se ştie cit de:corect motivată), şi al întîmplă- rii. Un asemenea mecanism In care hazardul 1oacă‘ un rol aproape decisiv, activează In primul' rînd instinctul parvenirii. Aspiraţiile individuale se rup' de cele ale grupului şi, intră In conflict la nivelul cadrelor. Fenomenul, de pildă, s-a produs recent In cadrul FAN.-ului din localitate. încer­carea de dezavuare a unui senator denunţă tocmai aleatorismui alegerii sale. Apoi, celelalte dezvă­luiri (despre tendinţa de, acaparare a puterii) din- sînul formaţiunii sînt reflexul unui sentiment al frustrării. Ambiţiilor politice ale prezumtivilor li-

; deri le„ lipseşte fineţea, manevrelor dată. fiind , bru­talitatea scopului.' ' Şi, din nefericire, este aproape imposibilă naşterea unor lideri veritabili. In orice - caz. devine tot mai transparent faptul că. în aceas­tă precaritate generală, noi nu trăim atît u n ' „şoc al viitorului", cît o nostalgie a trecutului; paralizaţi, întrucltva de stresul decizional.: Dar şi .experien­ţa" noastră (a Estului In genere) este singulară: re­întoarcerea Ia realitate . dintr-o sinistră... utopie. Deocamdată, „comedia* se mişcă pe această firavă certitudine a salariului parlamentar. Nu-i exclus să fie fatalitatea de care acum avem nevoie.

Iulian T. NICOLAE

ZIAR JNDEPENDENT EXPRESIE-A,OPINAI

PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ

ANUL II, NR. 168 JOI

' 26 IULIE 1990 .4 PAGINI 1 LEU

(CLUJ-NAPOCA —• Istoric contemporană,-Fotografia: Nicolac PETCU

• Făcîndu-se purtătorii de car *- vînt ai alegătorilor, mai mulţi senatori .au adresat, în şedinţa plenară de miercuri, 25 iulie, o.: serie de întrebări şi interpelări/ la care -Guvernul şi ministerele . trebuie să dea răspunsuri, să gă-,-: sească soluţii.

Intre problemele. ridicate so numără formarea unei comisii, senatoriale menită să investifihe- ze şi elucideze evenimentele din decembrie 1989, întocmirea unui; raport care să fie dat publicită­ţii privind- cheltuielile ocaziona­te de alegerile din luna mai,;, situaţia fostei gopodării de' par-, tid, măsurile ce se întreprind. în domeniul prevenirii SIDA, a asigurării populaţiei cu medica­mente, combaterii prostituţiei şi- homosexualităţii., S-a solicitat; un; răspuns privind intenţiile da , viitor- ale guvernului în dome­niul preţurilor, îndeosebi la bu­nuri de larg consum de strictă -; necesitate, asupra modului de. repartizare . a investiţiilor pe -judeţe. . -. -■ . i

• Reluîndu-şi - lucrările In plen, miercuri, Ia ora 10,00, A - dunarea Deputaţilor, a continuat^ examinarea proiectului de lege privind reorganizarea unităţilor > economice de stat ca regi' auto-; nome şl societăţi comerciale în­cepînd de la articolul 31.■ Pină la pauză s-a ajuns la-e- xaminarea articolului 44, exis-: tînd premisa definitivării între­gului proiect-lege pînă cel tîrziu la sfîrşltul zilei de azi.

• Miercuri, 25 Iulie, a avut loc prima şedinţă ' a Comisiei pentru politică externă a Parla­mentului României — comisie; comună, a Senatului şi Adunării- deputaţilor. - ,: Comisia a propus convocarea ;

unei şedinţe comune a Senatului . şi Adunării Deputaţilor pentru vineri, 27 iulie, orele 9,00, consa­crată unor aspecte ale activităţii < Parlamentului României pe plan., extern.'. ,. " , ,.

COMUNICAT DIN PARTEA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII.

Situaţia cazurilor de holeră. (bolnavi şi infecţii inaparente) In teritoriu, ca urmare a măsu­rilor de depistare activă, se pre-* zintă astfel:

— 2 cazurl.de boală în jude-* ţul Galaţi (Vameşi şi Tecuci) ,, —- 13 . cazuri în- Judeţul Tuk-

cea (9 bolnavi , şl 4 infecţii ina- parente) distribuite^ In teritoriul' Judeţului, după. cum urmează: Tulcea ; -(inclusiv ţ : suburbia T, Vladimirescu):'4 cazuri; Sulinaî1 caz; Chilia Veche: 1 caz; Mah> mudia: 7 cazuri (focar familial cu 3 bolnavi şi 4 infecţii inapa- rente).

Toate cazurile sînt ln afara oricărui pericoL

Ministerul Sănătăţii asigură în continuare coordonarea măsuri­lor antiepidemice. Centrele do Medicină Preventivă Tulcea f l Galaţi au la dispoziţie medica­mentele, dezinfectantele, mate» rialele necesare luptei antiepi­demice.

Au fost luate toate măsurii» pentru asigurarea. potabilităţii a* pei furnizate de uzinele de ap& locale.■ Dată fiind transmisia prepon-:

derentă a holerei prin interme­diul apelor contaminate, Minis­terul Sănătăţii menţine apelul către populaţia din zonă câre fo­loseşte apă netratată să recurgă obligatoriu la fierberea apei (10—15 minute înainte de folosi-' re pentru băut sau alte nevoi).

Comunicatul esto semnat d« ministrul ^sănătăţii. Bogdan Ma* ' rinescu. -

& D E V Â R U L - IN U B ER TATF- P A G I N A ^

ISTORSE Şl P R E IE U T•' .'i ' ' -

\Jn liceu clujean — instituţia în care s-ou formal şi Instruit de-a lungul.secolelor g e n e r a ţ i i de români (II)

P A R A D A ■ M O D E ! Revenirea la mini

,J în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au studiat aici şi Glieoi'ghe Şiucai (1754—1016), în anii 1768—1772, şi Petru Maior, reprezentanţi Iluştri ai Şcolii Ardelene. Tot aici a funcţionat ca profesor iezuitul român Va­sile Dobra (1720—3784), la 1746 ca profesor la clasa - de . „poeti­că1*, iar în 1757 îl găsim printre profesorii lui , Teodor Aron. dc Bistra. Liceul fiind o instituţie •de stat (Lyecura Regiuni), aici au venit din mai multe- părţi ale transilvaniei numeroşi copii de nobili şi -chiar dc ţărani români, iobagi bou liberia p* care-i *6- ; «im în aceleaşi clase cu magnaţi

. ţ i nobili maghiari ţi secui, eu ţfirnni şl orăşeni maghiari, ea orăşeni arnaenl şi germani. Un sondaj fftcut în privinţa compo­nenţei etnice « elevilor şi sta- denţilor de la Colegiul de stat- piarist din Cluj, în cîţiva a»i de şcoală, 'ne relevă importanţa ex- : trr.ordinară ţd rolul deosebit pe «arc l-a avut pentru;’ românii • transilvăneni această instituţie .'. de-a lungul istoriei «ale. în pri­mul sn şeolar, din «tre s-au păstrat şi “neatricoîe, şi anume, anal 1734, din totalul de 181 e-

ilevi şi Studenţi cu etnie cunos- ' cată, 67 era» români, ISS ma­ghiari, 41 secui, ÎS germani, 42 armeni 5! ă-cehi. -Erau.clase in «are preponderenţa», elevilor era

: românească, fn clasa „Granama- , tista* erau în acel an 24 de ro­mâni, 23 de'secui, 14 maghiari; € ” germani, 5 armeni şi un magnat ffot în acel an, anai erau 68 d e ' studenţi ale căror etnie şi religie »u este precizată, printre care erau ţi numeroşi români, care poţ fi. iidentlficaţi; după nume: ", ‘ -In anul şcolar 1845—1846, .din totalul de 221 elevi şi' studenţi-ai colegiului' piarist' din ;Cluj, '107 erau români greeo-catolici şi or­todocşi, eyreu, , .2 de religie \ helvetieă,' 1 ;3e religie evanghe^ ■ lic-reformată şi 110 romano-ca-^ -< toîici -maghiari,- secui,.. :germani, ' ţi '-araseaJ la an loc. itaefi şefi-'"

. 4l*na din' totalul de 11® romano^ -catolici - cel puţin 25 de nsm e de, jîenaăhi . şt armeni, «arr se , p o tv ăds»tif:ca tEjor,; putem • constata/ eă mimănil românilor era pre- penderant faţă de naaghirfri şl eecwi ia nn l«c,\pe între* jmul - şcolar. în anul şcolar 1856—4857, ’

- din totalul de 227 elevi ai aces^ tai gimnaziu cu 8 clase ,119 e- K»i români, 102 .maghiari şi se-, «ui, 4. germani ţi 2 polonezi. Un ;

alt sondaj -pentru anul şcolar 1SG6—I8G7 ne arată că din tota­lul de 576 de liceeni, 286 erau ro­mâni greco-catolici şi ortodocşi, 275 erau romano-catolici ima­ginari, secuii germani şi armeni 'la un loc, 3 de religie augusta- nă, 5 de religie helvotică, 2 po­lonezi, 4 evanghelici reformaţi şi 1 ţigan evanghelic-reformat. Este revelatoare şi în acest an preponderenţa liceenilor români. De altfel, ultima clasă de gimna -

• ziu, a VlII-a, avea următoarea structură etnică: 31 de români, 18 maghiari, 4 armeni, 1 secui, 2 germani şi 1 cch. De altfel, şco­lile secundare româneşti din Transilvania, cum era şcoala din Blaj, înfiinţată în 1754, şi şcoli­le din Beiuş ţi Braşov,' înfiinţata îa 1829, «rau ««încăpătoare pen­tru românii transilvăneni, majo­ritari în Principat. O perioadă, îucepînd eu anal 1840, au fost impuse chiar unele restricţii, ca, spre exemplu, limitarea numă-

' inlui de români la cursurile de drept 'Aceasta .era urmarea di­rectă a impunerii poziţiei mai ii aristocraţii maghiare care urmă­rea asigurarea ocupării în con­tinuare de către reprezentanţii maghiari * funcţiilor cheie. în perimetrul Transilvaniei, fa ^acti­vitatea juridică şi in adminis­traţie.

Actualul stediu . al liceala! - a; fost construit în 1817—1824 din fondurile împărăteşti. Episcopul greeo-catolic Ioan Bob a donat liceului suma de 4.C00 de florini în an u l-1892'şi 1.000 de . florini în ~180G pentru susţinerea tineri­lor ■ de- neam românesc aici; la Convieţui nobililor şi la Semi­narul Sf. Iosif. La fe r a făcut o donaţie şi Petrii' îiîaior, în ace­laşi scop. Elevii şi studenţii ro­mâni, ce i săraci, nu vor mai-fi' ‘nevoiţi astfel lucreze ca ‘slu­jitori la convict pentru a. se susţine la şcoală, aja cum eră în 17S2—3795. fiwl de ţăran roiaân ■dka Feleacti, Andrei Dumitra.-Ei' era slujitor în Convictvil ntibiii- ior şi elev. totodată, ehţinînd ca­lif ieativiii, „clasa I i&a.tţaten&a-;

- ţeriile*, cu ; menţiunea „amintit®,' •ea şi iiifi de : grei ungar din e- ceeaşi eîîisă eu , el, Fratcisn Bsm- fi.' Do altfel, şi laici iM5btH .ee-, cm şl ţăraai maghiari iHcrau, ca .. slujitori la convict/pentru a - se • pisţine' la »şcoală, (v«-urata) r, <

Vasile XFXHIKŢAK

Abia după ce 'trece ne dăm seama cît este de desuetă o modă sau alta. De pildă, suratele de seama mea îşi amintesc, cu o oarecare jenă, d e , moda anilor *70, mai ales dacă au făcut parte (şi cine nu a căzut victimă!) dintre credincioasele a- cestei cuprinzătoare religii care se numeşte modă. Roşim şi acum la gîndul eă, pe atunci, ne dădeam în vînt după pantalonii trapezi, bluzele sjrînse pe trup şi cu gulere foarte lungi, poşetele din P.V.C. cu inele imense, cizmele de scai, încălţămintea cu talpă groasă, genunchii dezveliţi — indiferent de vîrstă şi de forma piciorului. . „

Televiziunea română ne oferă ocazia ' nesperată de a vedea moda lansată la Paris sau la Roma. In mod sigur, ceea ce lansează casele mari do modă in capitalele Europei nu vom găsi niciodată Sn ma­gazine, nici măcar în cele occidentale. Deoarece, eu asemenea ocazii, vedem obiecte de artă şi nu. produse de consum- Dar, linia este *cea care se . impune. Aşa stînd lucrurile, trebuie să recuneaş- tem că s-a extins foarte mult moda mini.! Nu voi pixtvoca destinul Sfnmînd că nu am să port nicio­dată aşa ceva (m-am dezis de prea mult ori de a- seraenea „angajamente"), ©acă o voi face totuşi, asta va fi într-un termen foarte îndelungat şi nu­mai dacă' va f i . . . strict obligatoriu.: Pînă una-■ alta mă rezum să privesc tineretul-care abordează

cu nonşalanţă moda mini. Mă rog, ..adolescentei^** le stă bine cu orice: şi cu mini, şi cu „b iju terii" V plastic, şi cu părul în fel şl chip. Eram .c o n v in 5 3 de acest lucru pînă într-o seară elnd am vă zL it :-^ 5 la televizor pe Silvia Dumitrescu, avînd o ţin^z'*-£ i ostentativ occidentală (mini, ochelari de soare, f r e ' ză cîiic etc.) şi cu-o mină care se voia în d răziic*3-" ţă. Poate mi s-a părut mie, dar cîntăreaţa era c f * ™ '

■stînjenitâ de „ţoalele mişto“, era lipsitfi-.de y&'PafX%-~ taneitate şi naturaleţe. De atunci ani început s 4 i mă uit altfel şi la fetele în iiiini.' Şi am d w c o p *

. rit'alte şi alte timide îndrâzaeţe., cara erau conştiente de faptul că sînt’ uşor „altfel" p e n .t n t i a se simţi bine îri „modemismele? lor. _ ■‘D ife re » '? '* * este aceea dintre Dida/Drăgaîi {lipsită complet complexul vestimentar) şi cele care vor. să p a 1^

'■ dezinvolte, străduindu-se în aeest sens, iiereuşis ’ -^ decît să-şi amplifice jena. E-Kne să ştie acpsteru şi tinerele: Nu are sens să! ,îmbrace o - f u s t i S .care le obligă la un-comportament artificiali . A l i ­nierea forţată la o-modă heeorelată-cu p o s ib î l i 'î^ - ţile materiale şi cu gustai publicului de rînd n u •=-}— vanţajează pe nimeni. . Ca să-nu m a i’vorbinri. sursele uriaşe cheltuite pentru lucrurile „coiw iroî-® ''" l»zaţe“ pe Oser! > Fără-ca efectele' să fie n ca p Ă T ^ ^ - pozitive. Mari sînt, o c i e u m . -

Maria SANGEOBS&A5>?

e C U R IER * ŞTIRI • IN F O R M A Ţ II •• Vara In A S J« EFIQS. '.«*>-

rted să Gwnoaşteia programul ,a- cestor tineri inimo.fi care au jutai atît de mult cetăţenii cu medicamente şi ajutoare soeiale,

.am discutat cu Z<oria Vcreş,.Ea- dn JHJelău? şi ;Sza*taari Tibor. Acum se fac sortările pentru me- fficamente (o muncă foai:ts difi­cilă) -şi deoarece -mulţi specialişti' ' şi studenţi sînt în vacanţă, far­macia este ÎBchîsi .pîriă în sep­tembrie; , Vor fi tratate xiumai cazurile . excepţionale. * .Pentru : ajutoarele sociale mi s e : mal: pri­mesc cererile Ia sediul de pe str,: Creangă ar. 2, deoarece s-au pro-

d«s m«îte dezerdini şi buscula­de, piihlicul nedînd dovadă de prea multă civilizare; Cererile pot fi trisaişe prin poştă. P«\-

’ tra o distribuţie eficienta se va merge fiirect acasă la - solicitanţi. S-a luat deja legătura^ cu ofirâul ' de pensii, dispensarele d® car- - tier, societatea handicapaţilar ' pentru -o informare ^concretă / şi- ' exactă. Ajutoarele sociale vor fi " acordate, -acelor fam ilii »■ căror ; «iembrii -aii vm;venit-sub ia00.1ei, *' , -• Expoziţie. A fost vernisată . Expoziţia^ de- grup. Pictură, Gra­fică, Tapiseri» (Galeria- mare de pe str. S .Martie). Expun artiştii

plastici: Ioana An toni u,Avram, Ştefan Avram ,, V la d isa tj^ KegoiţS, Liliana Oltean, E r » » Palfco, Ioana Pulbere; Itadu 'X3 i3a— bere, Remua ?,îoldox-an, p a s a - Sucală, Lc-lia îiîatei, Ileana B a î ' - tffs. ; ,, ..; . .. -; • Spectacole ; anunţate p e n t r « data. de 1 ausrust a.c. Sub - f e r ­mecătorul gir a deuă nume’ *1»»- excepţie: Stela Popesea- şi A l e - saiidia Arsinel a fost * a n u n ţ a t un spectacol in care-a vom p u t c a asculta şi pe solista Maria ŞSU sr- e<i. Spectacolul va fi p r e z e n ta * de Iuiia I»op. Vă invităm, d e c i - la cele două reprezentaţii. în s a ­la Casei de cultură a s tu d e n ţ ilo r d i» Cluj-Napoca, la orele -1 7 , ; respectiv 20. -

COMUNICAT. ţfniunea • Consultativă :. Jntersindicală ' © H j

(U.C.I.C.). in\'ită pe ,toţi reprezentanţii şjndicatelo-r şi ai grupărilor democratice ? din . judeţul^ Cluj I a consfătuirea diri 26 iulie 1990,. ora-12, eu u r m â to a - :r.ea ordine de “zi:. 1 .'Discutarea. j.şi luarea unor

, , ,... • ... j . .^cizii în probtema proiectului de lege;pri\,ind a d iŢ ii—Aî-optind p atiaiduie aroganta, ce; aminteşte d «istrarea judeţelor, niunieipiilor,: oraşelor şi c o m a -

pericsada de ^tristfi aVnmttre .a ^Jrtatuni- eeauşiste, *:-*elor pjnS la’ oi-ganllzarea de alegeri locale., . 2 .Problema repartizării; locuinţelor din, fondul

, - ^PROTEST - s:; A-.P.LlM.M. ■ protestează cu ’ vehemenţă în legătu­ră cu refuzul .abuziv âK'directorului4 Direcţiei .ju- - deţene de. poştă şi ţelec’omtmicaţii Cluj de difiKqre^ a ziarului „Iniţiativă particulară", editat' de ’ ăso- ' eiatia_.jioastră.. „ s , . V-! , -

per:domnul director nesocoteşte faptul că- îa confor­mitate, cu .reglementările -în,, vigoare, unitatea .pa. . care o conduse, are; obligaţia să satisfacă cererii» , d e ra fo za ^ ee l i sînt; adxesa’te.' Atitudinea dom- . HUlni director contravine, principiilor, lihertuţii pre- ; aei, deoarece împiedică ajungerear -pablieaţiei la cititorii interesaţi. I^aţâ-de-acest aba», eendueerea asociaţiei cere eezidirceriidirecţiei reactivarea ia .

-• tensoi. )de’ xese zile a efrerii adresate. 1» - eas ccst- , va crfianî«atş or acţiune-.de pretesţ psatni n

faed ccfl-osent- epiaiei ptiblHap aeest caz Jără prece- deat,. Cerem,, de aramenea, taturor_rp,ablieaţiUsr clujeirs-, pi'cctstR ţi "KliaJei Cluj a Societăiii y^anş- iilor . să, ia aUtuălntr. fermă , faţă da abuzul de aşa-zisul director’ al- poştei, abuz ee eentEa.' in - _ tornrelor demoaratice în citrs de institţijre îr ţaytl noastră, libertăţii presei.^ : - ■'

.■'■1 Camitetul dc eondncer» al AJf.I-~M.M-.;'

-stat.’ . Consfătuirea va avea loc în sala,mare a P -r i— wiăriei municipiului Cluj-NapOtra, 3-dul Eroilor 2 (fostă ©ţ. Petru Groza). ' ■ ' , „

... Bireol; esecHtir

. - i n v i t a t i b ’ . : • ; ' ’jm W N B A ,VATiL4. JtO iîA K H A SC A H IIA 3fcsA -

CT.TO. reaminteşte memferilor săi, meRîhriler'WirrEt- a i i ‘î3feB»Kratipe ^a‘Maghiarilor din Rorr-ânia. -cat tatorcr eeltsr interesaţi-e5"vinerî, 27' iiilie ISafli «ssra» 17; In sala «nare a Gasci de cultură a stadarţîîeBP» R aţa Păcii 1—3, Cluj-Jfapcica, va avea l«wr r e a » i « - ■aes. pubîfcă „Kovaănia şi spiritul europeaji”. _ X * s reuniune.rar îua cuvîntul şi vors răspunde-la-'între—

.foSri .participanţi îa Gonferinţa pentru S e c u r ita te şi Cooperare în - Europa, Copenhaga, 'dânie..l996v ^

,1a sesiunea Parlameatuiui Scnsiliului, Europei, i « — nie-^iulie 19SS, Iîmsbnich. Intrarea lîbsTă.f -

SPORT SPORT

„ Z O D J A B U N Ă V O IN Ţ E I”.Nu, .no v a 'fi vorba de „Jocurile' bunăvoinţei", desfă-,?

şurate în aceste zile la Seattle, de^i le urmăresc cu in­teres, întrucît d e augajea^ă citcya yîrfuri ale atletismul lu i, românesc şi pe idolul meu- într-a!e desfivîrşirii, • su- per-starul american Cari -Leîvis. şiirit'jrul care a decla­rat război sîidanhnui recoi-d al lui Bob Beamon (8,90 ni).

Nu va fi vorba iî ici de „bunăvoinţa" pe care ne-o im­plora pe nsirnl ecran crainicul entisiunii sportive de luni, harnicul lonei. Stoica, aflat jn . imposibilitate.T de a onora promisitmea făcută -ţării în -29 mai cînd (vă a- mintiţi, desigur) TV s-a „kgat* să 'readucă, după Mon­dial - tricolorii în aeelaji studiou unde fuseseră invitaţi Ini presrara pîceării spre Italia. Ori acum aproape ju ­mătate dintre vajnicii noştri '„mondiali" bat cărările Eu­ropei în căutare sau parafare de contracte, lăsîndu-ric nouă, cclor ce i-am investit cu dorurile şi 'speranţei1* noastre, numai . . . doruri iar reporterului ingratul rol • de a cerşi bunăvoinţa telespectatorilor. Pe care, înţele­gători, i-o .awi'dâra, muţind „obiectivul bunăvoinţei" spre alt sector al activităţii :sportive (foarte important şi foar- to vitregit): sporsui pentru marele public (denumitplnf: •nai ierj „sport de masă* — , definiţie Tăma-ă, evident, fără acoperire) urmărird: 1. cum ajiaie cî în vederile primei autorităţi, noul ministru în resort, _ dl. Jloşdan Nicnlescu Duv.V/ şi 2. cine ar trebui siVj lie principal reazem» moral .ţi . . . Knllctcsc? . . .

Grijuliu şi traversat de bune intenţii, noul dirijor al sportului romiînes-j şi-a pornit dialogul televizat prin «^mistificarea politicii- păguboase, practicată^ faţă de a- «aintiiul sijctoi-, Velevînd precaritatea bazei materiale,

suport-mai. mult decît şubred care a putut însă . . . sus­ţine aberanta ;„cursă“ a mistificării: cifrelm-,t (privind, participarea .la asemenea activităţi). Practică soldată cu urmări din cele mai nefaste fiind vorba de alterarea 11- ; ■ nei mentalităţi carc şi aşa nu urma o. tradiţie proprie . statelor Şa care activităţile; de mişcare .sînt considerate : ea indispensabile vieţii. Aşadar, aveajji s-o aflăm, încă ;; o dată, dispunem de :0 ; bază materială săracă şi avem -

'de înfruntat greld inerţii. Ce se-preveda? „Statul, a în-,;, telas situaţia•;$! -a acordat;.o parte_ de la buget pentru .-;- a reface şi complota baza materială" — iŞpecifica .amm- tita autoritate .exemplificînd cu cîteva proiecte imedia­te: construirea Complexului sportiv Văcăreşti, refacerea Tenis Clubului Român. Restul trebuie să-l deducem singuri. Să deducem, în primul rînd, că procentul a- . mintit reprezintă o „cîtime* iar nicidecum vreo abun­denţă, jrferu pe care n-o să ne grăbim a-1 taxa negativ susţinînd caragielesc: „să-dea statul eă daia-i stat!“ , ei ' să-l completăm cu rezen’ele noastre de iniţiativă şi bunăvoinţă, forţe care, atunci cînd au operat, au dat . rezultate din cele mai notabile (cazull unităţilor epor. t uomice şi ^oeiale care şi-au amenajat, eu resurse pro­prii, baze materiale şi ău iniţiat acţiuni sportive ce au dovimit statornice preocupări).• Kste vorba. apoi. de o angajare responsabilă nu nu- . mai a celor destinaţi prin funcţii cn soarta acestui sec­tor, ci mat ales â dascălilor şi medicilor în profil, acel uriaş rezervor de energie şi competenţă care deţine cele ; mai preţioase răspunsuri’ la întrebarea: «De ee are ne­voie tineretul (şi nu numai el) de educaţie fizică?". Are nevoie — n«*-o spun ziditorii de trupuri şi caractere — pentru a stăpîni .spaţiul, pentru a se cunoaşte pe sine, -pentru a cunoaşte lumea ce-î înconjoară, pentru a în­văţa treptat să trăiască, pentru a-.şi afirma prezenţa, pentru a pătrunde în viaţa socială, pentru a trece do la „eu“ la ' „tu* şi la rnoi“ , pentru a deveni sociabil, pentru a-şi cunoaşte limitele şi a pune în , mişcare noi mecanisme- psihologice în dorinţa de a se învinge p?' sine, pentru a se desprinde de parlmele

: de ;care stau ancoraţi părinţii lor.:., biroul,- autoturismul.

^i’ televizorul .forţele ear«' an făcnt din- mnnl riwderri *» raeatliră. aroale, obezii şi 'anxioasă- cu aparenţă de f l g « — rină de- ceari sau de produs declorafilizat". (dr. A- T e r -

,cek). Şi, aţ adăuga eti; mînată de.;constatările? făcute 3 n ultima i.vreme, pentru' a nu restrînge, activitatea'.şpoţ^t— vă a tineretului doar la topuri,.pe. marginea, marilor ţe— veni mente -'sportive ei; pentru a-1 r ,ju ta să -ş i,.a p r o ­pie- efectiv lecţiile :can| l-au fascinat. Iar' penţra; a s t a nu trebuie--nici decrete,; nici „eîtimi* de la bugetul s t a - tului, ci- eîtimi: din .bunăvoinţa celor crescuţi în s p ir i— - •tul preceptelor.marelui H a ţ i e g a n u . : .

De unde vom înregistra, oare, cel dintîi Isemn?

Nn>a r>EMrA.Ϋ-

• P E SCURT • P E SCURT •• Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Fotlasii

(F.I.F.A.), Joao Havelange, a declarat, , îri cadrul U n e t conferinţe de presă la Ui o de .laneiro, că ediţia din 199^ . a turneului final al Campionatului mondial va Ji e ă x - duită, aşa cum s-a 'stabilit de către S.U.A. - . -

Preşedintele forului fotbalistic mondial a anunţat,_ d e asemenea, o serie de modificări în ce priveşte prelim ina^ riile, precizînd- ic4 din Kuropa nu vor fi prezenteda „ C u ­pa Mondială” decît 12 echipe, fără să se> ^refere - în^â d a ­că este vorba şi de deţinătoarea trofeului, RJŞV-Germa­nia, calificată din oficiu.; :11a „Coppa del- Mondo* au f o s t prezente 14 selecţionate ehropener . , ; ....

• Federaţia Internaţională de Tenis, reunitsVîn şedin.ţ& la londra, a anunţat eă, începînd de la 1 august, ori«Oî?e. jucător găsit pozitiv lai testele antidopaj va fi suspen­dat, la prima abatere, pe o perioadă de 9 luni, în trv»t«. turneele T.T.P., inclusiv Marele şlem, „Cupa Davis'*

-„Cupa Federaţiei*. In caz do recidivă, ; * jucătorii v o v primi o suspendare pe 2 -ani, iar dacfv «n jucător "va t i găsit pozitiv «i a treia oară, suspendarea va fi pe v ia tti.

P A G ÎH Â 3 : A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE

ÎNTOARCEREA AGASA' Ţăranul- român se întoarce a- casă;. Păşeşte acum ,dură atîţia ani de'groază şi de împilare, pes­te -hotarele fireşti. ale sufletului său. O.-face îrică timid, dar ni-'

are curent electric (era progra­mat pentru „raderea* ceauşistă) iar. oamenii se , plîng - de lipsa a- pei. Bătrinul Victor Fărăgău, pe care* l-am ' întîlnit' pe „ruinele'

mic nti-l' poate scoate afară diri i fostului. C.AP., ne arată 'vale»'. ' . - 1 Î _ -------- -- 5 / î J ______ . . ! • ~ „ « i a «visul său Jdintotdeauijâ; Pătnîn-

• tul. Pentru ca pămîntul este şi a fost sufletul şi dragostea sa de uesurpaţ în! toată istoria, bună sau rea,' a’ fiinţei sale.: Ţăranul român se întoarce în .propriui său timjţ; şi este hotărî t să ia Is tdria de la, capătul el cel mai greu; pentrq că stricăciunea şi distrugerea- au fost dimensiunile „fireşti- 5 ale-unul timp fals şi

-.aleuneî Vieţi mincinoase. Acum numai adevărul, raai poate salvă laniea în . care trăim şi acest a-

r. devăr stă , în inîinile bătătorite ale ‘ acestuP ţăran, -ca un poem despre naştere, d -^ o te şi xnosi-

' te. _De aciim aceste mani vor în­truchipa destinul - Citesc cu cm o, e n«f ească un

certificat 'eliberat de Prim ăi ie ,şi de către Direcţia Financiară, care vorbeşte de Asociaţia ţăra­nilor Particulari — Valea l u a ­telor, avînd că «biect producţia vegetală1 şi animală. Cma. em o.

i el • se mai află o cantitate de po- ■j rumb nedistribuit E rău, e greu J şi va fi şi mai greu, pentru că ' mai există unii tovarăşi, ce nu ' se ruşinează de ,a pune „beţe în ?' roate" Asociaţiei. • / , . V-,; Oamenii' sînt fericiţi, mulţi au Ş plîns cînd au dus prima recoltă i acasă. \ Nu lei venea -să creadă, f Văzîndu-i şi - vorbirid cu ei, am

odinioară, pentru că prin negii- i început să am credinţa că aceşti " " “ * " oameni voritnvinge Starea.lor

(izvorul Jcare curge prin- sat) a- flâ t. într-o stare de infecţie a- vansată. Nimeni nil mai poate, folosi- această apă, atît de curată

j cii ţa (sîntern1 blînzi!) a celor de lai I.A.Ş. toată urina şi fecalele animalelor ' se scurg : în această apă. Miasmele umplu aerul sa­tului, iar apa e de fapt un ; fel de „magiun" de o culoare brun- veraiie. Factorii de -decizie ai puterii locale ar putea face mai mult pentru Aceşti'; oameni şi ri-ar fl de -.negiij at nici inter­venţia urgentă a eeologiştilor. Dar pînă atunci sătenii încearcă să se descurce singuri ",.. Au fost săpate1 3 fintîni la păşune, -, .se'- proiectează şi im bazin de co- • lectare, a apei; care va fi folosită pentru oameni şi animale. Greu-,

, tăţi sînt însă cu nemiluita. Aceşti oanaeni eu *\b’ moştenire «rîtfi. Grajdurile lăsatte de’ T;A‘.S. sînt*

-într-un hal fără ide hal. Gunoiul-antipatie profundă pentru toi_i înjărit formeasă tjb -fel de d - , felul de şiete şi hîrtii o f id a le ,c m e n t , care, ere O; adincime -de

mir de această atitudine .sa-- : pesie un metri!. Un grajd a fast -fisteasdL Nu "mult: însă. Acest, j curăţat, şi urmele m andi oarne- »*et. îasesmnăv i^tberarea v unnT ! nilor interesaţi se văd imediat :srup de ţărani, .care-şi vor lua | în spatele grajdurilor se află ’ iata în mBni şi ;nit-i vor mai da - ten*-de gunoi, care n-au fost, drumul, niciodată. După. procesul- ; aşa cum era- firesc,.; niciodată-verbal înejieiat -încă din 8 apri­lie la- adunarea generală, ; .din. ? consiliul de 'administraţie fac '

■ parte: Ioan 5Rarăn. P ictor Fără- ■ ■ ^ău-juriipr/Gavril Rad, Alexan- j dru. Vălean, -Ioan Lonca, Victor" Fărăgău^ Cu aceşti oameni in : i frunte, fcele 53 de familii <140 .de ;j

; persoane) au acum în proprie- | tate 175 ha de pămînt -agricol - | (păşune, arabil şi' fînaţe). Vatra j satului, le aparţine acum .celor-ce] ; -aproape utitaseră firescul.: există' ; şiflucrur» numai ale tale, de care" ' nkneni nu. se poate .atinge. Cu-, ' rk>s,«-împreună cu Ioan R ârăuşi j

■ doamna: îngirier Elişabete Sabău, } specialista,Asociaţiei, ‘ iau calea: « Fînaţelor.' Zic ..călea .pentru ar mit exprima ţ m â i. frumos, pentru ca : drumul e .într-o stare, jalnică, iar i cînd plouă, se transformă; în tr o mlaştină. Oare - primăria ce are ■ ] de ais? Acest drum se numeşte i str. Fînaţelnr şi Valea Fînaţolor -

-este ,© suburbie â‘ Clujului. Şatul,’ î deşi se afiă, -atît de aproape,-de-, j~ GIbI, este Snatara .istoriei. N » '

•Moşite ca îngrăşămînt. Coşţeiul, pentru cereale (încă -propsieţa- * tăm u tea C.A.P.-ului) -e dărăpănat, în ;>

de spirit e la cotele cele. mai; Înelte ale încrederii în propriile forţei Bătrinul - Ioan îlarău po­vesteşte incredibilele'sale „aven­turi* din timpul: 1 colectivizării cînd a fast l condamnat pentru instigare. N-a" fost niciodată/îns­cris în colectiv şi n-a fost plătit

;> pentru muncile -prestate. C-A.P.- ul îi mai datorează şî astăzi 2500 de lei, luaţi în mod abuziv. iSpc- răm că lucrurile se vor, ISmuri, şi aici va-domni un climat de linişte. -Munoa ‘poate izbîndi nu­mai -fără suspiciuni şi mai .ales’ fără mici sau mari „sahotaje*. Mai este şi -o plantaţie de porni,

-părăginită şi neîngrijită, care e foarte • bună pentm • păşunat- Poate că Oeolul Silvic, convins efi-nu- mai :paate folosi aeesţ. te­ren, va intra. în : tratative, cu. oa-, menii din Flnaţer Aceşti ţărani meiitfe să ne- plecăm fruntea cu . respect în faţa curajului dc-a-^i^ fi luat soarta.în imini cui o sigu­ranţă ' teribilă. Să tiu uităra că

-o parte- din 'destinul nostru se află în aceste mîini. Sâ nu ui-

IXorin SERGHJK

«■ Mw

- n<

mm

s

' i

w ® mJ .~:i

CRONICAf » O I . ! T t ® T A

■»-I

C! '

■; la, ,-Varga Alexandra din cos*«- 1 na SuciîHB, Silaj, a.fost vieiiaîa |. in&acţfttnii oe tentativă ->de- «•, { mor, comisă de ÎScăttiş "©cşisaB ; (2& ani,'fără ocupaţie) cantv. ipe ] fondul consumiilui ■ de alcool, i-a î laplicat xdctimeî ;mai nţulte- tisvi- , turi de-enţit

• Snbafiţerii postulai de- pali-,’• Unde so vîud bonurile een-

liscat®? © e poliţie, bineînţeles^ .-Sîntem m naăsură~ să vă ‘•infoi^ • ’ -tle, Iclod au, identificat.pe. Nă-

-«îă ja căi pe bază de ţsroces ver-, i| săudean. Vaier, {SO- srai). din cp- bal, acestea se js-edau la I.C.S.. i " *

"Metalo-€himice» , > Doamna. Lucia ■ t Popa r de la amintita ,: instituţie : ne-a spus-că,-după fixarea pre-, ! ţm-ilor, ; buniirilc confiscate se' scot la' vînsarc la ' masazinul de } solduri din Piaţa' Cipariu.,- Cetă--'

mîina Bonţida, . nrancitor necali-- ficat la A.EXt Iclod,; care a furat de . la- această . unitate 2 viţei î » , valoare de 3.000 lei. ‘ - ’ : . -;

* BolgariiiXesîaclie, de 47 ani,, mhneitor în ’Turda, a fost victi-1 ma infracţiunii de lovire ciauza-

; • . A a ie c !, naeunasaatl» , Prin forţarea- satn1.iîrisîKil!ai '. - 4?9-

- G.îlWi-"4-preprietateft'«eţăţsasit- I lui francez Stern'Gilbert. parsat ' "în faţa hotelului „Transilvania”■ s-aa sustras- -bunari îa Paloare:

de 50.006 lei. - ÎJe asemenea s-a \ spart- şi easeria întreprinderii «te i confecţii „Flacără"' de -unde fi-a

furat şunca 'de 34.7C0 lei din câ-i să »i 1.800 lei-dintr-uh sertar.i . _

; :R«bricS‘ 'reaIizaK 8«*/ ţ ' Badn V I».\

C i l MUTILEAZĂ SUFLETEŞTE i C0P1*In virtutea dreptului lâ repli­

că, mă văa obligat de-a protesta cu r vehemenţă, faţă de articolul apărut în ziarul „ATEAS-CLU- JUL LIBER" nr. 30, intitulat „Un , copil mutilat sufleteşte", sub semnătura .lui Tuşinean Ovi- diu. Horea.

Consider.-’ că articolul a fost scris.din răutate, ură şi. răzbu- : nare, acestea .fiind trăsături de-1 finiţorii ale caracterului autoiu-, lui, avînd ca scop compromiterea . mea, a instanţelor judecătoreşti şi a 'unor .'judecători'.'şi. martori ; pc 'care îi consideră corupţi, ne- sinceri, iar dreptatea se află nu­mai de partea lui. •' ' ^

In ce mă priveşte, am- lucrat ; în organele M.I. pînă în 1986, ; cînd am fost pensionat la cerere? II întreb pe „ginere", cînd s-a căsătorit cu fiica mea avea alte convingeri politice; - nu ştia în casa cui intră? -Ba ştia, ş i,a 'fă ­cut pasul conştient, pentru ,a.-'. profita de acest lucru. . - , 1 ,

Precize2 e ă re la ţ iile - dintre

definitiv'ţara, inclusiv cind l-a condus la aeroportul ©topeni, dar ea l-a refuzat.' După • în toartei din voiaj, cînd fiica mea â intenţionat să ne facă o vizită cu fetiţele, el s-a opus categoric. După un schimb de cuvinte, el a făcut o , criză de isterie şi i-a tras o bă­taie zdravănă, în văzul,, copiilor, trîntind-o de pereţi, pe jos .‘şi lovind-o cu picioarele. Afirma­ţia, o susţin cu certificatul medi­cal, din 25.1.-a.c., eliberat de. In­stitutul do Medicină Legală' .''şi declaraţiile martorilor aflate la. dosarul cauzei' .Atunci fiica mea a venit , la mine cu n- poata Co- rina, iar el, a. reţinut-o a,u forţă pe Anca,pînă In prezent

Cea mai gravă acuzaţie pe ca­re ne-o aduce , constă chiar Sn titlul articolului: BUh eopil m u-: tilat 'Sufleteşte".' întreb, cine, cînd şi cu ' ce metode-a reuşit s-o ; mutileze sufleteşte ,pc Anca,. în 6 luni, din moment ce se afla sub oblăduirea tatălui şi a pă­rinţilor săi, iar mama uu a avutsoţi mv s-au deteriOTat oni cauM. ( j (jecjt Sp0radice convorbiri tele-

„divergenţelor de eram ponîiiŢ « • r - •după cum afirmă, ci datorită., ca­racterului său; bnităl, agresiv şl vulgar de care a dat dovadă ; în. relaţiile' cu soţia,, p e care "tas mul- - te o « a i i .a ameninţat-o cil băta­ia, cu moartea şi aruncarea de la etaj. O blama şi înjura frec­vent în modul cel mai grosolan,

. deseori tn faţă" copiilor..,- •Pentru «s- sublinia’ lipsa de o-

m enie a loi şi a părinţilor Ini, vă relatez un* ea f'p e cît de ade­vărat, pe atît de -dureros, care u dus la destrămarea treptată a a- cestei căsnicii. Din iulie pînă in octombrie 19S6, tinerii au locuit la părinţii lui, el fiind singurul copil (la mine au stat peste doi ani).- Intr-o seară, tatăt lui_ ira

fonice " „aprobate şi cenzurate**- de el, refuzîndu-j -orice contact

personal. Mama a fost b>mă şi ;r iubită de cele două fiice timp de ' 6 ani,' iar de cîteva luiii -Anca , refuză orice contact « i ea. Vă , las pe Dvs., stimaţi cititori, să ■* analizaţi, -cine a mutilat -, acest

suflet nevinovat. Mai ales -că î » 13 iulie a.c., cînd tatăl-s-a înfă­ţişat cu Anca în faţa-preşedinte» lui Judecătoriei, .dlnsul — -<3în- du-şi seama' de tensiunea psihică în care ; se afla fetiţa i-a jd e - -

' clarat tatălui: „Aţi făeut un îaic 1 monstru . din. acest" copil,, i-aţi ‘ • mutilat sufletul". - , : , ' :

In ce priveşte gravele acuzaţii -pe cai'e le aduce justiţiei şi no-

'— '' ■»„ Tînr i <ă. - minai 'unor judecători, le 'consi-pfece SS c â s i lor, cu menţiunea der lipsite:de temei reai insulte ; piece uni ut* «wniv rşi calomnii, studierea dosarului'.” - IW nl . n n ^ n l “ t ;fa c e l t o n edificând pe orice om de bună fiica mea>era gravidă în lu n â J credinţă ‘Menţionez doar faptul - “ c • . âL-Z, -\îai far" , ca la judecarea recursului i.;ş-auIX-a, cu.a rirîiiă neDoate -ac £n s 3 termene pentru a depu-

mamei. , Cu toate - acestea, hotă­rîrea , nu a putut -fi -executată,

buit cu ceva la întreţinerea lor.Deci,; aceasta şi multe altele au

tnlor st nu , divergenţele politi-,t- refuză categoric să-şî r e ­cunoască njama şi să stea cu ea şi-cu. surioara -ei..

: - ;la apred^ea-«pâ^eî-ţH»- blice să analizeze şl ’să- ipreiieae-,

ţ -d e^ rtea cui este. adevărul -şi s»- , . licităi» sprijinul j»entrn recitpe- - r«rea Aneăi.v

ţiilor şt nu ^divergenţele politi­ce" dintre mine. şi el, cum insi-

■ nuează, ., ' : -...Cupă cum rezultă, d/n artîcol

iviu acuzu că a î» intervenit pen- trn a prirai paşapartul spre «-şî «vrisita ■ rudele din străinătate. De­clar t& KB aia fâsut Bici' o ia- terrraţie; pentru efi era a de peşa te;3 .eai pensionat, ; dar •* arut şassa: să priweaffiă paşaportul la, circa S ltHîi Kil»cum susţin-a ' -Ara- fost informat înainte şi după plecare.că, nu s f va;Eeai înapoia. „Ghinionul'1 lui a fost .că î-a! prins , revoluţia a- colo şi autorităţile- respective nu i-au- mai acordat stabilirea. ' Ir, repetate ocazii a făcut presiuni asupra soţiei sale de a părăsi

C*I#n*l (rcz.) 'Csns^htia

K ote-'M i. ' La articolul ţl-lirt -Banciu e anexat şi protestul a '

: 12*.-l«cataii'care cunosc situaţia şi protestează împotriva ţişurin-,

. -ţei cu care -. Atlas-rBîujur. liber* , .» publicat - acel: articol-Beadevă- rat şi calomnios.

ţ-enn,^a :fie,liniştiţi ,.Matrapazlî-^ | toare d e m o a r te , comisă de, curi nu se pot ‘ face.dc n ic i j» ~ — - -Parte a . î . baricadei. ■ Decretul 111/1951 ml iartă! ■ ; ■ ;

C* Tentativă de omor.: In 'zina: de ‘18 iulie^ 1930, în oraşul Gher-'

Mărginean': Ioan. Totul s-a pe­trecut din cauza consumului de alcool ‘ cavel pe fondul unor stănj conflicţualc a condus la lovirea victimei cu,unTfier. ; , ..Tr ,

Gr. Itoşca: de acord cu dumneavoastră, berea a devenit o afacere pveauşor rentabilă, dai ’

. raăsurile ce se impun nil noi trebuie să lc luăm, ci factorii în t drept, -care arată (deocamdată) prea multă îngăduinţă faţă de ■ diferitele forme de păcălire a publicului, indiferent dacă e"[ vorba de „bişniţă" sau de tînăra iniţiativă :particulară. * ■.

• Kmanoil Bosdart: este ade- - vărat ccca ce' scrieţi dumnea-^1 voastră şl în scctoral ,,comerţ" mai este. mult^do muncit • ptnâ ■ tind să fini mulţumiţi <şi noi, cumpărătorii). In privinţa „nun­ţilor*, ele sînl ti realitate, n-avem ' încotro, slnibăta şi duminica ■

■„monopolizează" restaurantele. Deocamdată, asta 'e, situaţia. Nici nbuă .nu hi se parc._nornial." Unde să jnoargă -consumatorii? ,

• lîcgyes Anioniu: din păciito, irebuie să r a unoaştejn 'că şi co­merţul cu ţi Sări Ie fără filtru es­te absolut: rentabil (aspect sem­nalat în ziarul nostru). Pînă cînd politia îşi va intra integral în drepturi vom -,mai avea mu?l de tras din • cauza celor care vreau să cl-jtige bani tiră s&tni-

(denstă (şi sînţ mulţi, prea mulţi).• Teodor Hossu: oficiul P.T.

T.H. nr. ,9 (ca şi celelalte oficii, de altfel) nu mai efectuează sîm- lîăla operaţiuni C.R.C. din cauxă că nici la agenţiile CTC.C. nu :«■ lricrează sîmbfita: Am - luat în considerare .-, toate sugestiile dum­neavoastră, - Aşteptăm şj alteseiisori.

t . SElîGHIE

O A R E, CHIAR A V EM P R EA M ULTE O U Ă ?!Disoutăm cu dl.. Ioan. Zaîiaria

Sechel, directorul întreprinderii „Avicola" despre: mersul produc­ţiei, - despre posibilităţile de a a-, sigura necesarul de cam e de pa­săre; Sîntem- informaţi • că se pot livra comerţului din judeţul nos­tru 500—550 tone came lunar. De ..fapt, producţia'zilnică se ri- . dică La aproximativ, 30_de tone. Este, mult sau puţin? - Este, ceea ce poate - realiza în- prezent în­treprinderea în capacităţile de producţie existente. Dar din co­merţ, în anumite perioade, lip­seşte carnea de pasăre. De ce? îl întrebăm pe domnul director. Sînt, probleme cu transportul Adică, tiu sînt, în anumite zile, mijloace de transport ncccsare.

'în ziua în care. am- vizitat în ­treprinderea , existau tn sîoc- 6î:

t tone came,Problema cărnii ,de pasăre; nu

esto rezolvată în comerţul nostru din wai multe motive, asupra- cărora nu dorim să insistăm. Co­merţul dă vina pe „Avicola", iar < aceasta învinuieşte comerţul. -E drept, comerţul * are, în această vară, ' probleme cu desfacerea produselor carc necesită păstra»

rea în anumite condiţii de tem­peratură datorită faptului ' că ' multe capacităţi frigorifice bu . funcţionează, din care-cauză'unii ’ responsabili de pră^llii au reţp ' neri (cantitative) atunci cînd fac comenzi. Dar nici producţia în- > Ireprinderii,nu credem că- poate •. acoperi cererea (după-un sumar., calcul ar reveni un kilogram tle came pe locuitor în mediul ur­ban), motiv pentru care partici­parea altor furnizori se impune.' Nu ştim în ce măsură comerţul;' îi-solicite. Ştim,-însă, că o anu-: ’ mc unitate nu are ce face cu puii şi găinile. Nu găseşte ci™- . părătorii Dacă comerţul pune , la îndoială afirmaţia îi o fer i» , dresa. •

Cu ouăle situaţia este jl la .: Numai întreprinderea „Avicola" din judeţul nostru poate produ­ce lunar 15 milioane de ouă. Dar.. comerţul Si solicită 3,3 m ilioane. In unităţile „Alimentara*/ în ce­le de legume şi fructe, cu puţine excepţii jusin* orieînd ouă.

Prea puţine ouă sînt, însă, so­licitate de alimentaţia'' publică, ■ de alte unităţi:care’prepară hra­nă pentru consum colectiv, pre­

cum şi de industria alimentară. In ceea ce priveşte .'alimentaţia publică —r restaurante şiT-unităţi similare — fiecare puteţi consta­ta că lâ micul dejun sau la'alte mese preparatele din ouă le gă-, sim mai rar. Situaţia nu este caracteristică doar comerţului din <iudeţul nostru. Par,, de ce' pa există atîta , timp cît, avem ouă ji-sînt ieftine — şi orice om cu- noaşte importanţa lor în meniul nostru zilnic. Am rămas foarte surprinşi disculînd cu unii lu­crători din Jilimcntaţia. publică din Gluj-Napoca- care, . atunci cind am solicitat preparate din ouă, s-au uitat la noi miraţi unii, cunoscîndu-ncr, ne-au spus câ ne pot servi dar că ouăle sînt vechi (neadevărat!) alţii că au comandat la întreprindere, dar nu au primit' Pentru anumite. nevoi au cerut’ouă de la alte u- nităţi'' "î1- ' i- : 1 ■ ■•’-'.'-'î.

-Dacă conduccrea I.C.SA.P. pline la îndoială afirmaţiile noastre o rujăm să. ni sc adre­seze pentru 9 ofer) exemple sau a realiza împreună un raid an-, chetă în unităţflo sala , .

Ioan GOIA

ÂDEVARUl - IN LIBERT ATE:

BSC■ A N i y E H S Â m ,

• Azi. cînd la buchetul vieţii tale a mai înflorit un boboc, ale cărui petale emană un fluid in­candescent numit iubire, dragă DANA, îţi dorcsc împlinirea tu­turor dorinţelor, fericire şi tra­diţionalul „La mulţi ani". Ovl- diu. (14502)

• Cu ocazia pensionării iubi­tului nostru ISIDOIÎ RAICA îi dorim un călduros „La mulţi anii". Familia. (14939)

• Cu ocazia împlinirii vlrstei de 60 de ani şl a pensionării do­

rim scumpului nostruAMBROZIE MUREŞAN, din

Bîrlea, multă sănătate, fericire şl „La mulţi ani“. Soţia şi copiii cu familiile. (14529)

C U M P Ă R Ă R I .m

• Vînd casă particulară, 2 ca- ' mere, bucătărie, baie. Informaţii: . la telefonul 8-43-81, zilnic, între , orele 8—22. (15036) .,■/ ,f : ;

• Vînd: storcător ^fructe,- se­parator lapte, cărucior sport, fo- r rinţi. Telefon 6-77-36. (15039)

• Vînd TV color, diagonala 66 cm. Calea Floreşti nr. 4, bloc B 1, ap. 37; (15047)* O Vînd Ford-Buz pentru transport persoane sau marfă. Informaţii: telefon 5-54-86; Vînd autoturism „Lancia1*, motor nou, sau schimb cu ARO-10, eventual SEG; vînd antenă satelit com­pletă; Informaţii: telefon 5-54-86; V înd- garsonieră confort I, car- - tierul Grigorescu., Informaţii te­lefon 5-54-86. (15051) . ;

• Vînd m a ş in ă d e tricotat marca „Silver", cu cartelă. Te­lefon 3-19-92. (15053) r

• Vînd serviciu de masă. Te-1 Iefon 3-75-19. (1506))

• Vînd Skoda S 100, stare ire­proşabilă. Informaţii: Doroban­ţilor 97, ap, 35, orele 16—21.(15024) , . - .V : V;%":

• Vînd tacîmuri argint - Tele- fon 8-63-05, după ora 20. (14967)

• . Vînd:- sufragerie ,,Bonanza“, război de ţesut, maşină de spă­lat „Alba-Lux 8“. Telefon 4-26-06. - (149.-,7). . ; ^. • Vînd urgent: frigider Fram- 70“ în stare bună, fotoliu pat în, stare bună, bar de zi. Cumpăr aparat radio portativ Gloria 4, 5 . pînă la 3 august 1990. Informaţii: la telefon 4-13-96, zilnic orele 8—20. (14898) , ,

• Vînd urgent frigider Fram, şl bicicletă semicursă 1JRSS, nouă. Informaţii:, zilnic orele '17 —20, str. Haţeg nr. - 2. (15026) -

• Vînd: motor Aro diesel, in- jector încălzire centrală. Telefon 952^5-15-70; 5-16-86. (14900) '

• Vînd CEC Dacia 1300 . îns­criere 1988, septembrie. Telefon8-08-85. (14803)

• Vînd pardesiu damă, pele- . rină ploaie (import). Cumpăr uşi, ferestre lemn. Telefon 3-43-34. (14770)_• Vînd colţar bucătărie tapi-.

ţat, covor buclat 3X2 raetri, roşu cu negru. Telefon 3-53-14. (14771)

• Vînd televizor, color, diago­nala 6î cm, import R.F.G. Tele- ofn 8-03-23. (14789

• Vînd' apartament 4 camere

Carohetate, cu intrări separate, ucâtărie, cămară, debara, două holuri, boxă în pivniţă şi ca­

bină separată cu WC şi chiuve­ta. Relaţii: la telefon 5-40-96, o* rele 5—6,30 şi 20—23. (14959)

• Vînd autoturism SAAB şi xerox. Cumpăr, .bicicletă ergono- mică. Telefon 3rC4-30. (14928)

• Vindem foi de uşi pentru b!oc.‘ Telefon 2-13-37. (14899)

• Vînd apartament patru' ca­mere, cartier Mărăşti, zonă cen­trală. Informaţii: la telefon1-92-36,- după ora 17. (14952)'■• Vînd apartament 3 camere şi cu preluare de rate. Str. De­jului nr. 1, bloc R 4, sc. IV, eta] IV, ap. 43 (cartier Aurel Vlal- cu). (15041)

• Vînd patru cauciucuri^ pen­tru Dacia 1300. Telefon 2-49-58, zilnic, după ora 20. (14950) , .

• Vînd Opel Rekord, stare foarte bună. Telefon 4-11-38..!, (15068)-

• Vînd combină muzicală si­gilată ARTEGH cu dublu caset- te. Telefon 3-89-30. (14936). • Vînd apartament 2 camere,

Grigorescu. Telefon 8-95-91.(14788)

• Vînd apartament cu 3 came- ■ re în cartierul Mănăştur. Telefon 7-12-12, între orele 16—20. .(14757)

• Vînd: radio Bucur stereo, boxe Unitra, TV Miraj.. Telefon -2-27-10. (15074) /

• judecătoria Cluj-Napoca a- nunţă punerea In vînzare, prin licitaţie publică," în data de 8 august, orele 8, la sediul Jude­cătoriei, camera '12Î, a imbbllu- lul situat în str. Bolintineanu nr. 29/B, compus din: pivniţă, garaj dublu, microcentrală termică, bucătărie, 6 camere, 2 băi, gră­dină şi piscină. (14756) -

• Cumpăr bicicletă cursieră, semicursîeră, Ukraina , (şl cu de­fecţiuni). Telefon..1-45-20. (15042)

• Cumpăr apartament cu 3 ca­mere, cartierele Grigorescu, P a -’ ta, central, frigider cu congela- . tor, storcător fructe, Telefon 7-39-33. (15046)

• Cumpăr apartament, casă,-2—3 camere. Informaţii telefon5-21-93, după ora 1T. (14932)

• Cumpăr garsonieră sau apar­tament 2 camere. Telefon 1-89-59. (14746) , '- - '

• Cumpăr apartament sau ca-, să 2—3 camere. Telefon 7-84-28 sau 6-93-31, . (14804) „ * . •

• Cumpăr urgent casă 3—4 ca­mere,- central, singur în curte (e- ventual apartament bloc). Tele­fon 6-88-46, orele .17—22. (14787)-- • Cumpăr apartament 4 carne- - re Zorilor, Pata | sau’ casă 4 ca­mere, cu grădină, zonele Gheor- ■ gheni, Andrei Mureşanu. Vînd vi" deocameră Sony 8 mm. ..Telefon2-83-62, după era 17 sau 953'' 1-32-97. (14951)

• Cumpăr bloc motor Renault Gordini. Telefon 4-49-90. (14941)

♦ Schimb apartament de 3 ca­mere, ICR AL, situat In cartierul Andrei Mureşanu, cu apartament 3—4 camere liî zonele Pata, Ghe­orgheni' sau central. Relaţii -la; telefon 4-32-64. (15953) ,

„ t N C H m E E k a

• r ' .- ’• Intelectuală/ doresc să. în­

chiriez garsonieră sau aparta­ment cu telefon, indiferent zona. Telefon 6-45-90. (15071)> • Dau în chirie apartament 2

camere, Mărăşti, pe valută. Te­lefon 5-51-82. (14942)

• Două studente închiriem a- partament în zonele Pata, Cipa- riu, Dorobanţi. Telefon 5-25-02, Intre orele 17—21. (15043)

• Caut, pentru închiriat, ca­meră nemobilată, pe 3 luni. Pla- : ta anticipat AşteDt oferte tele­fon 1-52-75. (15038)

r B I E E D E R I

• Pierdu!, In data:'de 9 iulie ' 1990, în rapidul 371, Gara' Stu- rovo, nişte bagaje. Un domn din Cluj; care venea din Germania cu acest tren ne poate da relaţii ' la Braşov, familia Necoară, Sîr- bu la telefon 3-54-64. (110)

• Hordoan Leica, pierdut con­tract de închiriere, eliberat de ICRAL, la data de 16 februarie 1987, cu nr, 127038. Il declar nul. (14902) '■ I

• Adaptez radiocasetofoane stereo, norma vest (exemplu In­ternaţional) pentru recepţiona- rea programelor pe ultrascurte. Autorizaţia 709. Telefon 1-61-45. (14793) ' - .. ; ,

•' In'atenţia întreprinzătorilor particulari şl asociaţiilor de lo­catari! Economişti şl contabili e- xecutăm, pe bază de contracte ferme: evidenţe contabile, refa­ceri de evidenţe contabile,' revi­zii gestionare şi alte lucrări de evidenţă conform HCM 201^1990 şi Decret 387/1977. Relaţii supli­mentare la telefon 4-32-94; după orele 18. (14906)

• Administraţia bazelor spor­tive organizează, cu începere din „ 27 Iulie, Centrul de iniţiere te­nis de cîmp, între orele 8,30—1(5.. înscrierile se fac la, antrenorul I._ Tănăsescu la . terenurile de te-, nis din' Parcul, municipal. ' ;

D . E . C . E . S . E .

. C O M E M O R Ă R I - .

' • Schimb apartament'3 came^ re, confort I, Timişoara, cu si­milar Cluj-Napoca. Informaţii:, telefon 5-30-89 Cluj sau 5-84-21, Timişoara. (14647)

• Schimb două garsoniere si­tuate în acelaşi bloc, cu aparta­ment cu 3 camere,' din fond de stat. Telefon 7-93-80. (14960)

• Galaţi: , schimb apartament trei camere confort I, zonă cen­trală, cu similar Cluj. , Telefon Galaţi 934^3-67-10; Cluj 3-39-94. (14812)

• Schimb patru camere con-' fort, proprietate personală, din Mănăştur; cer două camere pro­prietate personală în jurul Mă­răşti sau Pata. Telefon 7-02-36. (14897) ,

• Schimb apartament 2 came­re ICRAL, zona Pata, cu similar Grigorescu. Telefon 5-45-63, du­pă ora 19. (14801)

• Ca adincă durere anunţăm Încetarea din vla|t • scumpei

noastre mame, soacre, bunici NASTASIA MOLDOVAN, din sa­tul Plgllşa. Inmormintarea va a- vea loc În data’ de 27 Iulie 19M, la cimitirul Mănăştur. Va rămîne Iţi veci In sufletele noastre. Fa­milia Îndurerată. (15207)

• Cu inimile zdrobite de dure­re anunţăm Încetarea din viaţă a mult Iubitului nostru IOSIF MUREŞAN, Dragostea şi bunăta­tea cu care ne-a înconjurat no le vom uita niciodată. Familia În­durerată. (100)

• Slntem alături de colegul nostru Mlrcca Porumbreanu In marea dttrcro pricinuită de moar­tea Iubitului tată. Colegii de la­borator.

• Cu durere tn suflet ne des­părţim do iubita noastră soră,

cumnată şl mătuşă OTIL1A MICU. Fratele Candi» Ml», cu familia. (U857)

O Slntem alături de familia Trlfan tn clipele grele pricinuite de pierderea solului drag. Loca­tarii din str. Borhancl nr. CZ, Cluj. (15030)

0 Se Împlinesc 6 săptămlnl de lacrimi şi durere de cind s-a stins din viaţă bunul nostru soţ,

tată, socru şi bunic v a s i le PRESECAN. Nu te vom uita ni­ciodată. Familia Îndurerată... (15058) .' .

• Cu inimile zdrobite de dure­re, anunţăm Încetarea din via­ţă a scumpului nostru tată, so­

cru, bunic GHEORGHE LUCACIU. Fiica Mariana, gine­rele'Alexandru, nepoatele Sanda, Ramona şl Ildi. (15072/B)

• Cu lacrimi In ochi şl dure­re In suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta­tă, socru şl bunic GHEORGHE LUCACIU. Fiul Gheorghe, nora Maria şl nepoţelul Serglu. (15051/A)

• Slntem alături de -familia dr. Ing. George Vermeşan In marea durere cauzată de moar­tea Iubitului tată. Condoleanţe Întregii familii. Familta Valentin Ilieş. (15056)

• Mulţumim tuturor celor ca­re au fost alături de noi In du­rerea pricinuită de moartea soţu­lui ,tatălui, socrului şi bunicu­lui nostru ISACHIE BARBÎNŢA. Familia Îndurerată. (1506C)

• Locatarii blocului D 15 str. Primăverii nr. 12 exprimă sin­cere condoleanţe vecinului Eugen Micu la Încetarea ' din viaţă a soţiei OTILIA MICU, mamă iu­bitoare a patru copil, rămaşi fără mîngllere. Rugăm pe - 'bunul Dumnezeu să o odihnească tn pace. (11930) ■

• Nici lacrimile, nici timpul „ şl nimic dia frumuseţile lumii nu vor putea şterge din sufletele noastre dureroasa zi de 26 iulie1989, cind moartea nemiloasă ne-a despărţit de scumpa noas­

tră fiică, ec. CAMELIA MUSTAŢA! Dumnezeu să o odih-‘ nească In pace. Familia îndure­rată. (14933) ■/

O Se împlinesc 6 luni de dure­re şl tristeţe de cind nemiloasa moarte 31 smuls dintre noi- pe scumpul nostru , soţ, tată şi bunic VASILE RUSU (HlRBOI). Chipul Iul ne vâ însoţi mereu In viaţă. Dumnezeu să-l odihnească In pa­ce. Parastasul şl sfinţirea crucii va avea loc duminică, 29. iulie Ia biserica din Feleacu. Soţia Ma­ria, fetele, ginerii şt nepoţii. (11917)

•^Mulţumim tuturor acelor ca­re prin prezenţă, flori şi cuvinte de mîngllere au fost alături de noi In marea durere pricinuită

de pierderea dragei noastre MEDINA NTOVAK. Familia îndu­rerată. (11813/A)

• Un glnd, o lacrimă, o floare Ia şapte ani de la decesul soţu­lui meu SEVEB COLCERIU. Mă- rloara. (11519)

• Nici lacrimile, nici timpul’ şl nimic din frumuseţea lumii : nu vor putea şterge amintirea, tristei veri la împlinirea » 2 ani de Ia despărţirea de dragul nostru fiu, soţ şt tată , VASILE SUMBLEA din Bcrindu. Nu te vom uita ni­ciodată. Mama, soţia şl fetitele. Ioana şl Alina. (14518) \ ‘

• Iii aceste clipe de grea su­ferinţă, slntem alături de tine, dragă flnule. In marea. durere pricinuită de trecerea In nefiinţă a scumpei tale soţii şl fina noas­tră ELENA COZA. Fie-i ţărina uşoară. Familia Percee. (11911)

• Slntem - alături de colegul nostru Ms. Oroszhegyl Eugen In marca durere pricinuită de dece­sul tatălui drag. Colegii de echi­pă de la Sculărle 3 —. C.U.O. (15076)

• Slntem alături de prietenul nostru Cristl in durerea pricinu­

ită de decesul mamei dragi OTILIA MICU. Sinccre condole­anţe. Alin şi Gelu. (M9I7) .

• După o lungă şl grea sufe­rinţă a Încetat din viaţă scumpul nostru soţ şt tată GHEORGHE ” LUCACIU, tn vîrstă de 59 ani. Inmormintarea va avea Ioc vi­neri, 27 iulie 1990, orele U, la ci­mitirul Central, capela I. Chipul şl sufletul Iul bun va rămîne veşnic In inimile noastre. Soţia Raveca şl fiul Radu. (15072)

• Slntem alături de colegul nostru revizor Novac Adalbert In aceste momente de grea tn-( cercare prin care trece Ia pier­derea soţiei dragi. Corpul CFI al Trustului judeţean al IAS Cluj. (11913)

• Nici lacrimile, nici timpul şt nimic dn frumuseţile vieţii nu pot mlngUa sufletele noastre tris­te şl Îndurerate. Aducem un pios omagiu Însoţit de lacrimi .şi flori Iubitului nostru fiu, frate şl ne­pot DANUŢ TULBURE la’ împli­nirea a şase săptămlnl de cind moartea nemiloasă l-a smuls, din-, tre noi. Parastasul de pomenire va avea loc duminică, 29 Iulie In satul Mărtineşti. In veci nemin- gllaţi părinţii MariS şi Ionel Tulbure. (15323) />

• Se Împlinesc şase săptămlnl de lacrimi, durere şi tristeţe de cind moartea nemiloasă a smuls dintre noi pe scumpul. nostru tată şt soţ DANUŢ TULBURE, la numai 28 ani. Puritatea, dragos­tea, nobleţea şi bunătatea cu ca­re1 ne-a Înconjurat va rămîne veşnic In inimile noastre. Chipul lui ne va Însoţi mereu In viaţă. Soţia Măriuţa şl fiul Răţvan In veci nemlngliaţl.. (15223/A)

• Cu Inimile zdrobite de dure­re anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şl bunic GHEORGHE LUCACIU. Fiul Andrei, nora Atena şl nepo­ţica Andreea. (15051)

• Cu lacrimi In ochi şl durere In suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată,.

.socru, bunic GHEORGHE LUCACIU. Fiul Mircea, nora Io-, landa şi nepoata Blanca. „ (15072/A)

• Cu Inima îndurerată aduc- Ia cunoştinţă Încetarea din viaţă a bunului meu soţ, cel care a fost avocat pensionar AUREL DEAC. Moartea fulgerătoare şl nemi­loasă l-a trecut In nefiinţă la vîrstă de 79 de ani. Inmormînta­rea are loc azi, Joi 28 Iulie, ora ÎS, In satul natal, Sutor, Judeţul Sălaj. Iţi voi păstra amintire veş­nică. Soţia Maria Deac, (15097)’, .. O Ne despărţim, cu durere In suflet, , de unchiul nostru drag şl bun AUREL DEAC. Te vom păs­tra cu duioşie tn amintirile şt glndurlls noastre- Nepoţii Geta, Marius, Gigi, Ioana. (15097/A) I.

• Colectivul IAS Apahlda ex­primă sinccre condoleanţe revizo­rului. contabil Novak Adalbert In marea durere pricinuită de pier­derea soţiei dragi. Slntem alături de familia Îndoliată. (15091) ,

• Slntem alături de distinsul prieten şl familia sa, dr. Ioan paţlu, In aceste momente grele pricinuite de moartea fulgerătoa­re a fratelui drag. Familiile Eu­gen, Emil şl Gelu Bozga. (15100)

• Invităm rudele?- prietenii şl cunoştinţele la parastasul de 6

săptămlnl pentru MARIA IOAN O VI CI (MARI CA), născută O AN A, care se va ţine simbăti, 23 Iulie, orele 17, la biserica „Schimbarea Ia faţă". Soţul In* durerat. (15108) ■

• Slntem. alături de colegul nostru Gheorghe lancu In marea durere pricinuită de moartea su­rorii sale.- lnstltutul de istorie. :. (15109) , ' v"

• Se împlinesc patru ani de la. trecerea In nefiinţă a iubitei noastre SEOE . BACIU; Familia, i" : (15109) ' -• Cu adincă durere ; anunţăm

Încetarea din viaţă a Iubitului nostru soţ, tată, socru,, cuscru, bunic şl străbunic, fost antrepre­nor constructor OROSZHEGYI

GYORGY. Inmormintarea va a- vea loe vineri 27 Iulie din cape­la cimitirului Central, la ora 15> după ritul baptist. Familia îndu­rerată. (15076)

• Cu mare tristeţe anunţăm moartea neaşteptată in 2) iulie1990, a scumpei noastre soţii, ma­me, bunici şl străbunici SABA MORAR, născută HANKO, la vtrstă do 78 ani. Inmormintarea va avea loc vineri, 27 Iulie, - la cimitirul Central, capela mare, ora 12. Dumnezeu să o odihneas­că. (15083) J \• In 57 iuUe sa Implineşta un aa

de lacrimi şl dor, de etnd moartea crudă şl nemiloasă l-a răpit' <Ua mijlocul nostru' pe cel mal iubit soţ, tata şl bunic, VICTOR CAIANV M ani, Nu te vom uita niciodată. ‘ Familia Îndoliată. (15081)

• S-au scurs 6 luni de lacrimi şl durere de etnd ne-a părăsit, pentru totdeauna, scumpul nostru ’ tată, so­cru şl bunic ION BUDIŞAN. Pa­rastasul va avea loe la biserica din Floreşti, duminică, 29 Iulie IBM» Fi­ica Lenuţa, ginerele losif şi nepoa­tele. (11753)

• ,Pios omagiu celei care’ a fostcolocatara noastră SAIIA

MORAfttU, iar familiei sinccre con­doleanţe. Detunata nr. 11. (13061)

COLEGIUL DE RKDAG?IE: Ilfo Gălian (redactor şef), Dan Rebrcanu (retinelor jef adjunct), Tratan Bara (se­cretar general do redacţie). Vaier Chlorcann, Emil Luca, Ion Ros.

REDACŢfA: <SIu), str Napoca nr. 10. TELEFOANE: 1-10-52 (redactor şef); 1-75-07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie); 1-74-18 (secţia culturală); 1-73-07 (secţia probleme social-

. economice);-1-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 1-75-01 (administraţia ziarului) Mica publi­citate se primeşte.Intre orele 10—16, str. Napoca or. 16 (ia parter). Slmbăta şi duminica închis.

Tiraj37.536