DECEMBRIE2013anul XXINr . 424

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11Imperativul moralit`]ii \n poli]ie

5Nu ap`sa]i pedala de accelera]ie

2Comer]ul cu brazi \n limitele legii

6-7

3

|n sunetul cald al colindelor

Foc de artificii

22Istoria bradului de Cr`ciun

Blestemul p`mântului francez

16-18

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I RReevviisstt`̀ ttiipp`̀rriitt`̀ ccuu sspprriijjiinnuull

Acest num`r a primit „Bun de Tipar“ pe 13 decembrie 2013

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

S` p`[im \mpreun` \n Noul An, cu siguran]` [i \ncredere

Cu pa[i mari ne apropiemde finalul lui 2013, perioad`în care numeroase misiuniimportante s-au suprapus ac-tivit`]ilor curente, derulatepentru asigurarea unui niveloptim de siguran]` public` înBucure[ti.

Prin profesionalism [i im-plicare activ` în îndeplinireaatribu]iilor, fiecare poli]ist acontribuit la asigurarea unuistandard de ordine [i lini[tepublic`, prevenirea [i com-baterea criminalit`]ii [i, nu înultimul rând, deservirea încele mai bune condi]ii a bucu-re[tenilor, dar nu numai.

Conform motto-ului Po-li]iei Capitalei - „Siguran]` [iÎncredere“, principalele prio-rit`]i ale conducerii Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Munici-piului Bucure[ti sunt ap`ra-rea \n condi]iile legii a cet`]e-nilor, realizarea unui climatde securitate a persoanelor [ibunurilor, obiective care, ma-terializate printr-o presta]ieprofesional` de înalt nivel atuturor poli]i[tilor, [i eficaci-tate în combaterea oric`rorforme de manifestare a in-frac]ionalit`]ii, vor contribuila construirea unui Bucure[tisigur, civilizat, o adev`rat`metropol` european`.

Provoc`rile sunt multipledar, prin adaptarea serviciilorpoli]iene[ti la cerin]ele co-munit`]ii, precum [i cu unplus de efort al fiec`rui po-

li]ist, dumneavoastr` - cet`-]enii one[ti ai Capitalei, neve]i acorda încrederea nece-sar` pentru realizarea obiec-tivelor stabilite.

Egali în fa]a legii, poli]i[ti [icet`]eni, împreun`, printr-unefort comun, vom reu[i s`contribuim la consolidareaunui climat natural, de res-pect reciproc, a[a cum estefiresc \ntr-o Capital` euro-pean`.

{i la sfâr[itul acestui an nevom afla în serviciul [i slujbabucure[tenilor, 24 de ore din24, pentru ca astfel, cu to]ii,s` ne bucur`m de frumuse-]ea [i magia s`rb`torilor deiarn`.

Doresc cu acest prilej, înpreajma Na[terii Domnului [iîntâmpin`rii Noului An, s` letransmit cet`]enilor CapitaleiS`rb`tori Fericite, mult` s`-

n`tate, realizarea tuturor spe-ran]elor de mai bine. Toto-dat`, le mul]umesc pe aceas-t` cale pentru în]elegerea [isprijinul acordat. De aseme-nea, dumneavoastr`, poli]i[-tilor, v` transmit ur`rile melede bine, respect [i v` adresezsincere mul]umiri pentru mo-dul în care a]i în]eles s` v`face]i datoria fa]` de institu-]ia pe care o reprezenta]i [i,în mod special, fa]` de co-munitatea din care facemparte.

Sfânta S`rb`toare a Cr`-ciunului s` v` aduc` tuturorpace, bucurie, fericire, iarNoul An, care bate la u[`, s`fie plin de realiz`ri, împliniri,prosperitate, satisfac]ii peplan personal [i profesional.

LLAA MMUULL}}II AANNII !!LLAA MMUULL}}II AANNII !!

2 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

AC}IUNI

Din experien]a anilor tre-cu]i a rezultat faptul c`, acti-vit`]ile ilegale de t`iere [itransport în vederea depozi-t`rii pomilor de Cr`ciun, serealizeaz` cu mult timpînainte de a fi comercializa]i,tocmai pentru a îngreunaprinderea în flagrant delict aautorilor, precum [i depista-rea acestora pe timpul trans-portului.

Cu toate c` la nivelulmunicipiului Bucure[ti nuavem zone pretabile pentrucomiterea infrac]iunilor det`iere f`r` drept a acestorarbori, pot fi identificate ca-zuri de transport, depozitare[i comercializare a acestuimaterial lemnos. Astfel, înaceast` perioad` este nece-sar` desf`[urarea unor acti-vit`]i specifice poli]iene[ti, deasigurare a unui nivel adec-vat de continuitate juridic`,institu]ional` [i opera]ional`,pentru gestionarea optim` aacestor situa]ii.

În acest context, efectivelede ordine public`, poli]ierutier` [i investigarea fraude-lor din subunit`]ile de poli]ieteritoriale, cât [i reprezen-tan]i din cadrul Inspectora-tului Teritorial de RegimSilvic [i Vân`toare, precum [iDirec]ia Silvic`, ac]ioneaz`pentru contracararea activi-t`]ilor ilegale din domeniulsilvic pe traseele vulnerabile,drumurile publice, în pie]esau alte locuri de comercia-lizare a acestor materiale.

Aceste activit`]i au dreptscop prevenirea [i combate-rea faptelor ilegale, \n ceea

ce prive[te t`ierea, transpor-tul [i comercializarea mate-rialelor lemnoase [i a pomi-lor de Cr`ciun, precum [iidentificarea persoanelor ca-re se ocup` cu astfel de fapteantisociale, concomitent cuverificarea provenien]ei ma-terialului lemnos [i a lega-lit`]ii transporturilor de acestgen, [i nu în ultimul rând, decombatere a evaziunii fiscale.

Cu ocazia activit`]ilor \n-treprinse, \ncepând cu 29 no-iembrie [i pân` la jum`tatealunii decembrie, au fost veri-ficate dou` societ`]i comer-ciale [i s-au desf`[urat 15 ac-]iuni pe drumurile publice,respectiv 10 \n pie]e, fiindimplicate peste 200 persoa-ne din structurile cu atribu]ii\n activit`]ile de control. |nurma acestora, au fost apli-cate 379 amenzi, \n valoarede 71.000 lei.

Tot în contextul prevenirii[i combaterii faptelor antiso-ciale, între 20 noiembrie

2013 - 8 ianuarie 2014, poli-]i[ti ai Serviciului Arme,Explozivi, Substan]e Pericu-loase [i Serviciul de OrdinePublic` vor derula activit`]ipentru verificarea legalit`]iidesf`[ur`rii opera]iunilor cuarticole pirotehnice de c`trepersoanele fizice [i juridice.

Scopul acestor activit`]ieste acela de a asigura un cli-mat de ordine [i siguran]`public` în Bucure[ti, prindesf`[urarea unor ac]iuni demediatizare [i popularizare alegisla]iei în domeniu [i de ve-rificare a societ`]ilor comer-ciale care efectueaz` ope-ra]iuni cu articole piroteh-nice. Vor fi identificate ca-zurile de înc`lcare a legii,concomitent cu dispuneream`surilor prev`zute de art.37, pct. 3 [i 4 [i art. 38 dinLegea nr. 126/ 1995, privindregimul materiilor explozive.

CCoorrnneell DDIIAACCOONNUU

Comer]ul cu brazi \n limitele legii

3POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

AC}IUNI

Ca \n fiecare an, odat` cu apropierea s`rb`-torilor de iarn`, românii manifest` un interesdeosebit \n folosirea articolelor pirotehnice,pentru alungarea duhurilor [i spiritelor rele saua marca trecerea \n noul an.

Folosirea \n exces a articolelor pirotehnice,mânuirea necorespunz`toare a acestora, pre-cum [i darea spre folosin]` copiilor, pot provo-ca prejudicii grave atât asupra persoanelor (r`-niri, infirmit`]i), cât [i mijloacelor fixe sau mobi-le (incendii, distrugeri).

Pentru cre[terea gradului de siguran]` a ce-t`]eanului, eliminarea disconfortului fonic [i com-baterea oric`ror evenimente negative ce potaduce atingere ordinii [i siguran]ei publice,poli]i[tii din cadrul Direc]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti vor desf`[ura \n pe-rioada imediat urm`toare o serie de activit`]ispecifice, pentru contracararea aspectelor men-]ionate mai sus.

Modul cum sunt respectate prevederile Legii126/1995 republicat`, privind regimul materi-ilor explozive se va materializa prin controale [iac]iuni, atât asupra comercian]ilor autoriza]i \ndomeniu, cât [i a vânz`torilor ilegali, care prac-tic` acest tip de comer] \n complexuri comer-ciale en-gross, pie]e sau \n alte locuri [i medii.

Legisla]ia \n vigoare prevede c` persoanelefizice pot folosi articole pirotehnice numai dincategoria 1 (stelu]e, lumân`ri scânteietoare, jer-be cu scântei, mini facle, minisori, inele de foc,sateli]i), adic` cele care au un nivel de risc foar-te sc`zut [i nivel de zgomot neglijabil.

Celelalte articole pirotehnice, care fac partedintr-o categorie superioar` (2, 3 [i 4), nu pot fiutilizate decât de c`tre pirotehnicienii din ca-drul unei societ`]i autorizate [i \n loca]ii avizatede autorit`]ile competente. Astfel, pentru orga-nizarea jocurilor de artificii cu articole piroteh-nice din categoriile 3 [i 4 este necesar acordulInspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]`, alPrim`riei Capitalei [i avizul Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, cu respec-tarea unor condi]ii prev`zute de lege.

Comercian]ii care doresc s` vând` c`tre pu-blicul larg articole pirotehnice o pot face numaidup` ob]inerea autoriza]iei eliberat` de Inspec-toratul Teritorial de Munc` Bucure[ti [i Direc]iaGeneral` a Municipiului Bucure[ti, [i numai \nlocuri autorizate, \n spa]ii special amenajate [iavizate de I.T.M.B. Articolele pirotehnice comer-

cializate c`tre popula]ie vor fi numai cele dincategoria 1, iar instruc]iunile de folosire s` fieinscrip]ionate \n limba român`. Trebuie precizatc` majoritatea comercian]ilor ilegali procur` ar-ticolele pirotehnice din alte state, cu legisla]ia \ndomeniu mai permisiv` (Bulgaria, Polonia), c`-utând \ndeosebi „petarde“, care sunt cele maic`utate pe pia]a neagr`, de[i sunt interzise, atâtla de]inere cât [i la folosire.

|n baza celor 21 ani de experien]` \n acestdomeniu, pot afirma cu certitudine c` folosireaarticolelor pirotehnice \n perioada s`rb`torilorde iarn`, ca urmare a ac]iunilor poli]i[tilor dinCapital`, a cunoscut un trend descendent fa]`de anii preceden]i, fapt confirmat [i de num`rulpersoanelor care au suferit r`ni (pân` \n anul2006, când M.A.I. a propus modificarea legii,num`rul r`ni]ilor era de 200-300 persoane, in-clusiv decese). |n 2012 au fost \nregistrate launit`]ile spitalice[ti 11 persoane cu r`ni u[oare.

Efortul depus de poli]i[tii bucure[teni anultrecut, prin desf`[urarea a 142 de ac]iuni \n pe-rioada s`rb`torilor de iarn`, s-a materializat \ndescoperirea a 135 de infrac]iuni la regimul ar-ticolelor pirotehnice, fiind confiscate aproxima-tiv cinci tone de asemenea produse.

Pân` pe 13 noiembrie 2013, ofi]erii Serviciu-lui Arme, Explozivi [i Substan]e Periculoase dinD.G.P.M.B. au efectuat trei controale \ntr-uncomplex comercial din sectorul 2, de unde auridicate \n vederea confisc`rii, peste 72.000 dearticole pirotehnice de mai multe tipuri, inter-zise comercializ`rii.

Orice opera]iune efectuat`, f`r` drept, cu ar-ticole pirotehnice din categoria 3, se pedep-se[te cu \nchisoare de la 3 luni la 1 an.

MMaarriiuuss DDUUMMIITTRRAACCHHEE

Foc de art i f ic i i

4 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

S~RB~TOARE

Am plecat s` colind`m Domn, Domn s`-n`l]`m Când boierii nu-s acas`Domn, Domn s`-n`l]`mCând boierii nu-s acas`Domn, Domn s`-n`l]`mDomn, Domn s`-n`l]`m

C-au plecat la vân`toare Domn, Domn s`-n`l]`m S` vâneze c`prioare Domn, Domn s`-n`l]`m S` vâneze c`prioareDomn, Domn s`-n`l]`mDomn, Domn s`-n`l]`m

C`prioare n-au vânat Domn, Domn s`-n`l]`m {i-au vânat un iepura[ Domn, Domn s`-n`l]`m{i-au vânat un iepura[Domn, Domn s`-n`l]`mDomn, Domn s`-n`l]`m

S` fac` din blana lui Domn, Domn s`-n`l]`m Ve[mânt frumos Domnului Domn, Domn s`-n`l]`mVe[mânt frumos DomnuluiDomn, Domn s`-n`l]`mDomn, Domn s`-n`l]`m

Iat`, vin colind`tori!

Dragostea pentru tradi]iile populare române[ti se reg`se[te[i \n rândul poli]i[tilor bucure[teni, care, \n preajma s`rb`to-ririi Cr`ciunului, vor sus]ine câteva spectacole de colinde la se-diul Poli]iei Capitalei, Inspectoratului General al Poli]iei Ro-mâne, sediul central al Ministerului Afacerilor Interne [i Insti-tu]ia Prefectului Municipiului Bucure[ti.

Grupul de colind`tori poli]i[ti este format din 11 persoane[i este dirijat de un inimos ofi]er, Constantin Burduhosu, care,pe lâng` studiile de drept, a absolvit [i Universitatea Na]ional`de Muzic` din Bucure[ti (Conservatorul). Domnul Burduhosune-a declarat c` ini]iativa de a forma un grup de colind`tori aplecat de la dorin]a de a promova Poli]ia Capitalei [i prin altgen de activit`]i, decât cel cu care sunt obi[nui]i cet`]eni. Oa-menii legii au pasiuni [i preocup`ri diverse, iar dragostea pen-tru tradi]iile [i folclorul na]ional se reg`se[te \n inimile multo-ra dintre ei. Astfel, 11 poli]i[ti au r`spuns pozitiv la acest de-mers. Ace[tia sunt: Ioana Didiu, Ionu] Dumitrescu, AlexandraMititelu, Dorina Popescu, Cornelia Petrescu, Gabriela Hriscu,Ioana Prelucan, Iuliana Stoichi]`, Ionu] Udeanu, Eugen {erban[i C`t`lin Apostol. Ei lucreaz` \n structurile de ordine public`,poli]ia rutier` [i criminalistic`.

La ora când scriem aceste rânduri, grupul este \n faza repe-ti]iilor finale pentru spectacolele pe care le vor sus]ine \n pe-rioada urm`toare. Pe 19 decembrie vor fi prezen]i la sediulPoli]iei Capitalei, unde Mo[ Cr`ciun va veni mai devreme cucadouri pentru nou` copii, deosebit de talenta]i, dar care aufost greu \ncerca]i de via]`.

Colind`torii-poli]i[ti \i vor ruga s` „Deschid` u[a cre[tine“pentru c` au „O veste minunat`“ [i au venit cu „Colindi]a“.Sunt doar câteva dintre colindele ce vor fi auzite de ceiprezen]i [i sper`m ca acestea s` le umple inima de bucurie.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Domn, Domns`-n`l]`m

5POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

RUTIER

C`derile de precipita]ii, sub form` de ninsoare,influen]eaz` negativ desf`[urarea traficului rutierpe principalele artere de circula]ie din Capital`({oseaua {tefan cel Mare, {oseaua Mihai Bravu,Calea 13 Septembrie, Calea V`c`re[ti, {oseauaColentina, Bulevardul I.C. Br`tianu, BulevardulNicoale B`lcescu [i Bulevardul Magheru).

Din aceast` cauz`, Brigada Rutier` a Capi-talei, recomand` conduc`torilor auto:

- s` asigure o vizibilitate bun` \n habitaclulma[inii, prin cur`]area parbrizului, geamurilor la-terale [i a lunetei, iar sistemul de climatizare [i[terg`toarele de parbriz s` fie \n perfect` starede func]ionare;

- s` adapteze viteza la condi]iile meteo [i detrafic, s` circule cu vitez` redus`, p`strând o dis-tan]` corespunz`toare \n mers \ntre autove-hicule [i s` nu bruscheze comenzile ma[inii;

- \n condi]ii de ninsoare abundent`, [oferiiau obliga]ia s` nu opreasc` ori s` sta]ioneze petraseele pe care se deplaseaz` mijloacele detransport public, blocând calea de rulare a aces-tora, dar [i pentru a permite interven]ia mijloa-celor de desz`pezire;

- s` nu dep`[easc` coloana de autovehiculeoprit` la semafor [i s` nu p`trund` \n intersec-]ie, dac`, din cauza aglomera]iei nu o pot tra-versa;

- când partea carosabil` este acoperit` cuz`pad`, [oferii au obliga]ia s` circule cu o vitez`care s` nu dep`[easc` 30 km/or` \n localit`]isau 50 km/or` \n afara acestora.

Pietonii sunt sf`tui]i s` circule numai pe tro-tuare, traversarea str`zii s` o fac` pe la locurile

marcate, la culoarea verde a semaforului elec-tric [i numai dup` ce sunt siguri c` inten]ia lorde traversare a fost observat` de [oferi, iarace[tia au oprit ma[inile.

Reamintim reprezentan]ilor societ`]ilor co-merciale, asocia]iilor de proprietari [i nu numai,c` au obliga]ia de a cur`]a trotuarele de z`pad`,pentru a facilita deplasarea pietonilor.

Temperaturile negative [i partea carosabil`umed` pot determina apari]ia poleiului, maiales diminea]a [i seara. În aceste condi]ii, unmare pericol îl reprezint` [i partea carosabil`, înspecial cea format` din piatr` cubic`, dar [i dinzona pasajelor rutiere, unde, din cauza diferen-]elor de temperatur`, se poate forma poleiul.Chiar [i în lipsa precipita]iilor, pe carosabil sepoate forma un strat sub]ire de ghea]`, de regu-l` noaptea, când temperatura are valori nega-tive, în zonele cu umbr`, acolo unde exist`scurgeri de ap` din cauza unor avarii la re]eleleedilitare sau pe poduri.

Mare aten]ie la dep`[ire, considerat` a fimanevra cu gradul cel mai ridicat de dificultate.Dac` majoritatea celor de la volan sunt preocu-pa]i s` o realizeze cât mai corect, din p`catemai sunt unii automobili[ti care nu se asigur`temeinic, nu apreciaz` corect spa]iul pân` laautovehiculul care se apropie din sens opus, nup`streaz` distan]a lateral` fa]` de autovehicululdep`[it, sau intr` brusc în fa]a acestuia.

Bine\n]eles, [i cel dep`[it are obliga]ia de anu m`ri viteza, concomitent cu rularea cât maiaproape de marginea din dreapta drumului.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

Nu ap`sa]i pedala de accelera]ie!

6 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

|n luna decembrie - încerc`m s` fim maibuni, mai darnici, s` deschidem fereastra su-fletelor noastre, l`sând generozitatea s` p`-[easc` liber` c`tre cei afla]i în nevoie.

Suflete deschise, inimi generoase, un gestumanitar acordat la timp, toate puse la unloc, pot schimba viitorul unui adolescent.

Chiar [i atunci când nu este s`rb`toare,poli]i[tii Serviciului de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii aloc` permanent timp, efort [ipasiune pentru activitatea de educare pre-ventiv` [i civic` a tinerei genera]ii.

Deveni]i adul]i responsabili, minorii de as-t`zi vor fi mai pu]in vulnerabili provoc`rilorde tot felul, venite dinspre zona criminogen`,[i-[i vor educa, la rândul lor, copiii, promo-vând în timp bunele practici.

Prin natura activit`]ilor preventive, desf`[u-rate în gr`dini]e, [coli [i licee, poli]i[tii Capi-talei au întâlnit cazuri speciale de copii am-bi]io[i, cu rezultate foarte bune la înv`]`tur`,care î[i p`streaz` optimismul chiar dac` boligrave [i condi]ii de via]` grele le macin` exis-ten]a.

Atât prin eforturi proprii, cât [i cu sprijinulunor parteneri din cadrul Strategiei de pre-venire a criminalit`]ii la nivelul municipiuluiBucure[ti, poli]i[tii [i-au propus s` ajute nou`copii, cu vârste cuprinse între 8 [i 16 ani, cupove[ti de via]` deosebite, talenta]i, premia]ila diferite concursuri, dar afla]i în dificultate:

- o feti]` de 7 ani, elev` în clasa a II-a, carea ob]inut premiul I pentru rezultate foartebune la înv`]`tur`, dar [i la concursurile deromân` [i matematic`. O alt` pasiune a eieste pictura. Din p`cate, tat`l ei a decedatîntr-un accident rutier, feti]a fiind crescut` demam`. Familia a r`mas cu o datorie la banc`[i f`r` sprijinul financiar [i emo]ional adus încas` de tat`. Singurul venit al familiei estepensia de urma[ a feti]ei;

- un b`iat \n clasa a III-a, cu rezultate[colare foarte bune [i cu particip`ri la nume-roase concursuri: Eurojunior, Smart, Comper,Piciul. P`rin]ii au divor]at [i au plecat în str`i-n`tate, iar el locuie[te acum cu bunicii ma-terni. |mpreun`, tr`iesc dintr-o pensie deaproximativ 500 lei, lunar;

- din p`cate, o feti]` de 14 ani, care la sfâr-[itul clasei a VII-a a ob]inut media general`

10, primind premiul de excelen]`, este diag-nosticat` cu tetraparez` spastic` cu atrofiecortical` frontal`. P`rin]ii au încercat toateposibilit`]ile pe care [i le-au permis, pentruameliorarea afec]iunilor feti]ei. Are mare ne-voie de un fotoliu rulant electric, care s`-iofere o mai mare libertate de deplasare,având în vedere faptul c` în curând va filicean`, dar [i de o tablet` special` pentrupersoane cu handicap;

- N. este o feti]` frumoas`, cu ochii alba[tri.Are numai 13 ani [i este elev` în clasa a VII-ala o [coal` de cartier, o [coal` în care suntînregistrate adeseori violen]e. Nu se las` in-fluen]at` de anturaj, mai mult, ea discut` cucolegii [i le ofer` sfaturi bune. „N. este foarteserioas` [i con[tiincioas`, ia burs` de merit,în fiecare an [colar, ia premiul I, se implic` întoate activit`]ile [colare, are talent la desen [ila dans“, spune directoarea [colii. Mama aabandonat-o de mic`, s-a desp`r]it de fostulso] [i a plecat la munc`, în Italia. A l`sat-o îngrija bunicilor paterni. Tat`l s-a rec`s`torit [is-a mutat într-un alt ora[, luând cu el [i pesora feti]ei. Cele dou` surori sunt desp`r]ite.Era prea mult pentru ni[te bunici f`r` posi-bilit`]i materiale s` creasc` dou` suflete.Feti]a [i bunicii locuiesc într-o cas` mai multdecât modest`. De[i a primit de mic` lovituride la via]`, nu este un copil trist [i nici descu-rajat. Ea lupt` la fiecare or` pentru nota 10,ca s` „ajung` cineva în via]`“.

- F. este în clasa a V-a la o [coal` din secto-rul 5. Locuie[te împreun` cu bunicii paterni.Este o feti]` silitoare, disciplinat`, cu rezultatefoarte bune la înv`]`tur`. A luat premiul I [i II

|n sunetul cald al colindelor

Cre

dit

foto

: fre

ehdw

all.c

om

7POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

PREVENIRE

la concursuri de român`, matematic` [i cul-tur` general`. Bunica este bolnav`, cu o insu-ficien]` respiratorie [i are nevoie de oxigen ladomiciliu. De[i tr`iesc dintr-o pensie social`de 610 lei [i una de handicap, de 293 lei,bunica \i asigur` feti]ei un climat favorabildezvolt`rii;

- „Povestea mea nu este prea vesel`“,spune B. „Îmi amintesc de o c`m`ru]` mic`,alb`, adaug` ea, în care un b`rbat voinic,ve[nic beat, ]ipa necontenit. Mi-o amintescpe mama, mereu înl`crimat` [i speriat`, pre-g`tit` s` m` ocroteasc` de violen]ele tat`luimeu. Sunt amintiri neclare, înv`luite în cea]`.Apoi, într-o diminea]`, mama a f`cut bagajele[i, pe furi[, ne-am îndreptat amândou` spregar`“. Feti]a [i mama au str`b`tut sute dekilometri [i au ajuns la Bucure[ti, speriate,dar dornice s`-[i recapete via]a normal`. Aici,totul s-a schimbat: prietenii, graiul, dar [i fap-tul c` nimeni nu le mai d`dea afar` din cas`la miezul nop]ii. Locuiau într-o înc`pere insa-lubr`, f`r` baie [i buc`t`rie, fericite, îns`, c`nu mai auzeau scandalurile tat`lui. Din p`-cate, B. nu are voie s` ias` la joac` [i nici s`mearg` în tab`r`, pentru c` oricând tat`l opoate r`pi. Este amenin]area cu care tat`l aconvins-o pe mam` s` nu cear` pensie ali-mentar`. B. vrea s` devin` avocat, „pentru c`[tie sigur c` lucrurile nu pot evolua altfel“;

- I. înva]` la un colegiu din Capital`. Lavârsta de un an a fost p`r`sit de mam` [icrescut de tat` [i de bunic. Când acesta dinurm` a murit, copilul avea 5 ani. Via]a sa adevenit foarte grea, au fost ani când elevul aînv`]at la lumina lumân`rii, neavând curentelectric. Tat`l s`u muncea cu ziua [i strângea

bani pentru a-i putea cump`ra caiete, la în-ceput de an [colar. Cu timpul, tat`l, nemai-f`când fa]` greut`]ilor, a devenit violent, iarde aproximativ 3 ani el nu a mai putut s`-[iîntre]in` copilul. |n plin` iarn`, copilul poart`în picioare o pereche de teni[i ponosi]i, sin-gura sa înc`l]`minte;

- pentru o fat` firav` de 17 ani, durereaprovocat` de pierderea tat`lui ei, în noiem-brie anul acesta, este foarte mare. Devotatlucr`tor din cadrul Serviciului Omoruri al Po-li]iei Capitalei, acesta a rezolvat cazuri cele-bre, precum cazul „Pasaris“, iar, odat` cucre[terea pasiunii [i d`ruirii pentru munc`,s`n`tatea sa a devenit din ce în ce mai pre-car`. S-a stins pe patul unui spital, cu promi-siunea c`, peste câteva zile, va veni acas`,pentru fi prezent la aniversarea feti]ei lui. Nua mai apucat... Feti]a are mare nevoie de prie-teni [i de ajutor material. A r`mas doar cumama sa, ambele \ntre]inându-se dintr-unsalariu modest;

- C. este un copil de 11 ani, pe care p`rin]ii [il-au dorit enorm. Poli]ist la una dintre sec]iilebucure[tene, tat`l s`u ne-a spus, cu durere înglas, cum l-a a[teptat pe C., an de an, s` vor-beasc`... la 2 ani, la 3 ani, la 5 ani, de[i doc-torii spuneau c` nu-i nimic anormal, c` vavorbi... Apoi, l-au diagnosticat cu o form` deautism. Copilul este normal fizic, dar nu a vor-bit niciodat`, [i nu a mers la [coal`. Tat`l lui,agent de poli]ie, nu-[i permite zecile de miide lei, pe care, lunar, ar trebui s` le pl`teasc`pentru tratamentul copilului. Anual, el sper`într-o minune de Cr`ciun, când copilul lui vaîncepe s` vorbeasc`...

Apelul din suflet, adresat de poli]i[ti, a pri-mit r`spuns generos [i din partea Institu]ieiPrefectului Municipiului Bucure[ti, Inspecto-ratului {colar al Municipiului Bucure[ti, Agen-]iei Na]ionale de Ocupare a For]ei de Munc`[i a unor societ`]i comerciale.

În sunetul cald al colindelor, în plin` at-mosfer` de s`rb`toare, poli]i[tii bucure[teni \ivor primi cu drag la Poli]ia Capitalei [i le voroferi daruri, cu speran]a c` acest mic gest leva aduce acestor copii minuna]i bucurie \npreajma Cr`ciunului.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

8 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

LEGENDE

Exist` multe pove[ti [i le-gende \n care Sfântul Nicolaeeste \nf`]i[at fie ca protectoral copiilor, al marinarilor saual celor s`raci. Sfântul Nicolaeeste s`rb`torit sub numelede „Sinterklass“ \n Olanda -unde copiii \[i primesc ca-dourile doar \n sabo]i delemn - sau sub numele de„Nikolaus“ \n Germania,unde cei mici \[i primesccadourile \n bocanci, pe care\i numesc „bocancii sfântuluiNicolae“. |n România, s`r-b`toarea Sfântului Nicolae semai nume[te [i Sân' Nicoar`[i reprezint` victoria bineluiasupra r`ului.

|n noaptea de 5/6 decem-brie, se spune c` Mo[ Nicolaevine la geamuri [i vede copi-ii care dorm [i sunt cumin]i,l`sându-le \n ghete dulciuri [ialte daruri, \ns` tot el esteacela care-i pedepse[te pecei lene[i [i neascult`tori.

Mo[ Nicolae este, de fapt,sfântul cu acela[i nume, n`s-cut \n secolul al IV-lea \nBethleem, Orientul Mijlociu.Legenda spune c` binef`c`-torul a venit pe lume \ntr-o fa-milie \nst`rit`, \ns` [i-a pier-dut ambii p`rin]i \n timpulunei epidemii. R`mas orfan,

Sfântul Nicolae [i-a dat \n-treaga avere celor nevoia[i, a\nf`ptuit minuni cu cei bol-navi [i a salvat de la moartecre[tinii care s-au rugat.

Se spune c` \nsu[i SfântulNicolae a ajutat trei s`rmanefete din ora[ul s`u, aducân-du-le dar de zestre, noaptea,f`r` a fi v`zut. Casa \n caretr`iau cele trei surori era maimult decât s`rac`. Tat`l lorpl`nuia s`-[i vând` fetele,crezând c` astfel se va chi-vernisi. Plânsetele [i rug`-min]ile fiicelor sale nu l-au\nduplecat pe b`trânul cusuflet negru. Sfântul Nicolaea aflat despre nenorocirea cese petrecea nu departe de lo-cuin]a sa. Noaptea, pe furi[,el a aruncat o pung` plin` cugalbeni \n camera fetei ceamare. Astfel, ea a reu[it s` sem`rite curând. La fel a f`cutMo[ul [i \n urm`torii doi ani,iar sora cea mijlocie, [i apoicea mic`, au reu[it s` se a[e-ze la casele lor.

|n secolul al XII-lea, c`lu-g`ri]ele franceze au fost in-spirate de faptele de milos-tenie ale Sfântului Nicolae [iau \nceput s` fac` darurifamiliilor nevoia[e, \n ciorapi.Atunci a luat na[tere Mo[

Nicolae, figur` emblematic`a bun`t`]ii [i a minunilor di-vine.

Ziua de 6 decembrie \ieste \nchinat` Sfântului Nico-lae, deoarece pe aceast`dat` se crede c` acesta a\ncetat din via]` \n anul 342,\n Myra, Turcia, dup` ce afost \ntemni]at pe vremea \ncare cre[tinii erau persecu-ta]i.

De-atunci [i pân` \n zilelenoastre, \n fiecare noapte aSfântului Nicolae, cei draginou`, [i \n special copiii, pri-mesc daruri, de la Mo[ul carenu li se arat` niciodat`.

Cine a fost Mo[ Nicolae?

Mo[ Cr`ciun, un me[ter milostiv

Odat`, demult, la margineaunui ora[, tr`ia un me[terb`trân care f`cea juc`rii.Aproape tot anul me[terea laele cu r`bdare [i cu dragoste,ca s` nu semene una cu alta.|n Ajunul Cr`ciunului, b`trânulme[ter pleca din ora[ s`-[i

vând` juc`riile, pe care luafoarte pu]in, pentru c` oa-menii din ora[ nu erau preaboga]i. Dar asta nu-i sc`dea cunimic bucuria de a face juc`riipe care copiii s` le primeasc`,dup` datin`, \n diminea]a deCr`ciun. Pân` \ntr-un an \ncare…me[terul vânduse toatejuc`rile [i se \ntorcea sprecas`. La marginea ora[ului s-a

oprit s` priveasc` o fereastr`.{tia c` acolo locuie[te o fami-lie s`rac` [i se \ntreba cejuc`rii or fi primit copiii dinacea cas`.

Trei copii visau cu vocetare:

- Dac` am avea un sold`]elde plumb, numai unul, ne-ar fide ajuns…

- Ne-am juca \mpreun` [i

Povestea lui Mo[ Cr`ciun

9POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

LEGENDE

nu ne-am certa niciodat` pen-tru el.

B`trânul [tia c` nu maiavea nici o juc`rie [i tare ar fivrut s` le d`ruiasc` m`caruna. Dar, ce minune! Tocmaiun sold`]el de plumb r`-s`rise, nu se [tie de unde, \nfundului sacului. {i, astfel,dorin]a celor trei fra]i s`rmanis-a \ndeplinit.

|n drum spre cas`, b`trânulgândea: „A[ vrea s` fac atât demulte juc`rii, \ncât s` d`ruiesccâte una fiec`rui copil dinlume, dar mai ales celor s`r-mani, c`rora n-are cine s` lecumpere“. {i mergând a[a pegânduri, v`zu \n z`pad` un puide c`prioar` care-l privea cuochi tri[ti.

- S`rman` f`ptur`, ce tedoare?

Se pare c` puiul de c`pri-oar` se r`nise la un picior.Cum a [tiut, [i cu ce a avut la\ndemân`, b`trânul i-a legatrana [i l-a ajutat s` se ridice.Atunci, f`ptura aceea ginga[`i-a vorbit cu glas limpede ca [ide copil:

- Acum, v`d c` ai o inim`bun`. Dorin]a ]i se va \ndepli-ni!

Ca din p`mânt a ap`rut osanie fermecat`, purtat` \nzbor de ni[te reni minuna]i. {ib`trânul s-a \n`l]at cu ei spre olume de basme. Chiar [i

hainele lui s`r`c`cioase sepreschimbaser` \n ni[te haineneobi[nuite, de culoare ro[ie.N-ar fi putut spune cât [i peunde l-a purtat sania ferme-cat`. |ntr-un târziu, a sim]itcum coboar` lin \ntr-un ]inut\nz`pezit, unde \l a[tepta oc`su]` cu ferestre luminate. Omul]ime de pitici, ca [i cei dinpove[ti l-au \ntâmpinat bucu-ro[i.

Piticii erau harnici [i \nde-mânatici, gata s` se apuce detreab`. Materiale se g`seaudin bel[ug, c`ci, nu se [tiecum, se \nmul]eau mereu [inu se terminau niciodat`. Iarb`trânul, me[ter priceput, \i\ndruma pe pitici [i \mpreun`f`ceau juc`rii, mereu maimulte [i mai frumoase. Pentrufiecare copil din lume, juc`riape care [i-o dore[te.

Mo[ul, ajutat de reni, face \nconjurul lumii

O alt` poveste spunedespre Mo[ Cr`ciun c` desute de ani \mparte cadourituturor copiilor, cu sania luitras` de reni. Dar, acestb`trânel simpatic [i jovial n-aexistat \ntotdeauna. Tot anuleste foarte ocupat s` con-struiasc` juc`rii \n atelieruls`u din Laponia. Mo[ Cr`ciuneste b`trân, foarte b`trân…

El s-a n`scut acum multesute de ani, nimeni nu mai[tie când [i unde anume.

Mo[ Cr`ciun tr`ie[te \nLaponia, \mpreun` cu ni[tespiridu[i care lucreaz` \n fa-brica de juc`rii [i care con-struiesc cadourile de Cr`ciun.Tot acolo, el prime[te scriso-rile copiilor. Mo[ul are urechi[i ochi magici, cu care \i aude[i-i vede pe copiii din toat`lumea, [i astfel [tie când suntcumin]i [i când sunt r`i.

De Cr`ciun, to]i copiii \la[teapt` pe Mo[ s` le aduc`daruri, juc`rii, c`r]i, dulciuri [ialte bun`t`]i. Mul]i dintre ei \iscriu Mo[ului [i o scrisoare,\n care \i spun c` au fostcumin]i, au luat note bune, [ia[teapt` multe cadouri, \ns`fiecare va primi dup` merite.Se spune c`, pe vremuri,Mo[ul le aducea copiilorcumin]i multe cadouri, iarcelor n`zdr`vani le puneasub brad o nuielu[`, semn c`l-au dezam`git [i nu vorprimi nimic.

De obicei, Mo[ul intr` pefuri[, dup` ce copila[ii auadormit. Vine pe fereastr`,intr` pe u[` sau coboar` pehorn [i las` darurile lâng`bradul \mpodobit.

Casa lui Mo[ Cr`ciun, a[acum [tie toat` lumea, se afl`la Polul Nord, \n ]inuturi dez`pad` [i ghea]` ve[nic`. |nAjun, Mo[ul ajutat de reniicare-i mân` sania plin` dedaruri, face \nconjurul lumii[i intr` pe co[urile caselor,pentru a a[eza la bradul\mpodobit cadourile meri-tate; copiii \i pot preg`ti ogustare - un pahar cu lapte [ibiscui]i lâng` brad, pentru caMo[ul s`-[i recapete for]ele.

PPrreelluuaattee ddiinn wwwwww..ooppiinniiaa--ttiimmiissooaarreeii..rroo

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

10 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

|ntoarcerea la o revist`veche produce \ntotdeaunao pl`cere deosebit` pe careoamenii [i-o ofer` nu numaidintr-o \nclina]ie „arhivistic`“,ci [i din curiozitatea de a aflalucruri ne[tiute despre oa-meni [i \ntâmpl`ri care audat deliciul zilelor \n care autr`it.

F`r` teama de a gre[i, amputea sugera cititorilor - \nsensul celor de mai sus - s`r`sfoiasc` \mpreun` cu noi,câteva dintre numerele revis-tei „Poli]ia“, o publica]ie poli-]ieneasc` ilustrat` care aap`rut la Cluj \ntre 1939 -1940 sub \ngrijirea editoruluiGeorge Chendi.

Pe lâng` o sumedenie demateriale profesionale scrise[i semnate de personalit`]icu autoritate recunoscut` \nmaterie poli]ieneasc`, cumar fi cele referitoare la exper-tiza grafic`, noile metode

tehnice pentru descoperireacriminalilor ori dactiloscopia[i executarea mandatelor dearestare, revista g`zduie[te\n numerele sale [i articoleconsacrate domeniilor rela-]ional [i moral. „Poli]ia [ipresa“, „Literatura profesio-nal`“, „Memoriile poli]i[tilor“,„Camaraderia \n poli]ie“ suntnumai câteva dintre titlurileacestora. O not` aparte face,desigur, editorialul semnatde scriitorul Ion Agârbiceanu[i intitulat „Imperativul mora-lit`]ii \n poli]ie“, poate ca ocompensa]ie acordat` poli-]i[tilor ca s` nu fie mâhni]i c`\nainte cu câ]iva ani autorulpublicase splendita nuvel`„Jandarmul“.

Dar, sobrietatea textelorprofesionale, asigurat` cu ri-gurozitate num`r de num`r,nu l-a \mpiedicat pe editor s`le ofere cititorilor [i pl`cereade a lectura [i alt gen de

texte, despre \ntâmpl`ri a-muzante, chiar pline de hazuneori, cu [i despre poli]i[tisau p`]`nii ale unor oamenisuspu[i care au sim]it pe pro-pria piele consecin]ele fapte-lor infrac]ionale.

Pentru a nu „strica“ savoa-rea deosebit` a textului \lreproducem \n \ntregime a[acum a fost publicat \n anul1939.

Ordin poli]ienesc

Pe vremea lui Vod`-Barbu{tirbei era holer` \n Bucu-re[ti. Poli]ia lipise pe ziduriurm`torul ordin: „Fiind hole-r`, poruncim cet`]enilor carese \ntorc dup` zece ceasuridin noapte acas`, s` nucânte pe drum nici s` fac`zgomot“. Ce aveam a facezgomotul cu holera, nu se[tie, dar poli]ia ordonase a[a.

|ntr-o noapte câ]iva tineri,cam turti]i, se \ntorceau de lao cârcium` cântând pestrad`. Era pe la 12 noaptea.Gardistul le ]ine drumul.„Cum, domnilor? N-a]i cititporunca? Cine se \ntoarceacas` dup` zece noaptea, nuare dreptul s` cânte!“ „Amcitit!“ zise unul mai iste], „darnoi nu ne \ntoarcem acas`,noi mergem \ntr-alt` cârciu-m`“. Acest r`spuns nea[tep-tat la z`p`cit pe gardist. Ti-nerii au plecat \n pace.

A doua zi \ns` ordinulpoli]iei a fost schimbat:„Fiind holer`, poruncimcet`]enilor s` nu fac` zgo-mot [i s` nu cânte pe drumdup` zece ceasuri noaptea,ori c` se \ntorc acas` ori c`nu se \ntorc!“

Revista „Poli]ia“, acum 68 de ani

Constantin CONSTANTINESCU

Bucure[ti, 1940. Zi de doliu na]ional.României i s-a r`pit Basarabia

11POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MAGAZIN

Rolul poli]iei \n aparatulstatului modern e dintre celemai importante. |ns`[i cari-era poli]istului a ajuns s` fieo carier` care impune o \n-tins` preg`tire [tiin]ific`, odisciplin` l`untric`, ce solici-t` aptitudini din fire, educate[i crescute \n spiritul intere-sului colectiv, [i \n primulrând un superior temei demoralitate.

Factor principal \n p`stra-rea [i asigurarea ordinei in-terne, \n vreme de pace [i \nvreme de r`zboi, p`zitoare asiguran]ei personale [i a avu-tului cet`]enilor este \n toat`vremea la datoria sa pem`sura factorului moral careo animeaz`.

Acest factor moral cuprin-de cele mai alese calit`]i spi-rituale. |n primul rând elna[te din con[tiin]a respon-sabilit`]ii fa]` de sine \nsu[i,de demnitatea sa uman`, [ifa]` de legi [i de slujba ce oocup`, dar [i din apreciereajust`, nep`rtinitoare a intere-sului colectiv [i al singurati-cilor cet`]eni.

Sunt oameni cari declar`cu superioritate c` ei nu [tiuce este gre[ala, ce estep`catul. Tot ce fac e bine [icorect f`cut. Astfel de indivizidovedesc c` nu au o con-[tiin]` moral` stabil`, temei-nic`, care s`-i trag` la r`s-pundere, ci una labil`, gatas`-i aprobe \n toate gre[elile.

Astfel de indivizi n'au cec`uta, peste tot, \n func]iilepublice: cu atât mai pu]in potavea locul \n poli]ie.

S` nu se cread` c` organi-zarea, legile [i regulamentelehot`r`sc singure de calitateapoli]istului. Hot`r`[te \n pri-mul rând el \nsu[i. Pentru c`cel lipsit de responsabilitateintern` [tie eluda [i legile [iregulamentele.

Toate mizeriile ce se atribueunei p`r]i din personalul poli-]iei noastre rezult` din aceas-t` lips` de moralitate, de ca-racter, de calitate sufleteasc`.

|n ]`rile \n cari poli]ia aajuns o institu]ie de model, aajuns mul]umit` personalu-lui, adic` materialului uman,care \ntr` \n poli]ie.

{i \ntr'adev`r, la recrutareapersonalului poli]ienesc enevoe de o \ngrijit` selec]ie.Nu indivizi, cari nu se potc`p`tui \n alte cariere, suntcei potrivi]i \n poli]ie; nu r`-m`[i]ele unor pr`bu[iri so-ciale, economice, sau de exa-mene; ci elemente tari caspirit [i ca moralitate. Ipera-tivul moralit`]ii interne e te-meiul moralit`]ii \n exerci]iulfunc]iunii. Func]iunea \n te-meiul acelei moralit`]i inter-ne nu e satisf`cut` \ns` nu-mai prin simpla respectare aformelor, a regulamentelor.

Poli]istul cu \nalt fond eticnu se m`rgine[te de pild` lao urm`rire de form` a de-

licventului, la o cercetaresuperficial`. Odat` ce insti-tu]ia l-a \ncredin]at cu o mi-siune anumit`, el [tie [i sim-te c` este interesat` direct \ncauz` nu numai destoinicialui, ci [i onoarea lui, cinstealui de om. S`vâr[ind formelereglementare prescrise delege f`r` rezultat, el nu\nchide definitiv dosarul, cisimte \n con[tiin]` obligamen-tul personal de a se interesamai departe de cauza \n caren'a putut afla adev`rul, [i nuse simte lini[tit, decât dup`ce a epuizat toate posibilit`-]ile de urm`rire.

Noi avem \nc` personalmai slab preg`tit, care-[i facedin cercetarea unui caz nu-mai o chestiune de \mplinirea datoriei, de multe ori su-perficial` [i aceasta, nu [iuna de proprie con[tiin]`.

Acesta e adev`ratul motival „tembelismului“ unoradintre poli]i[tii no[tri.

Am zis „unora“, pentruc`trebue s` recunoa[tem cupl`cere c` avem \n poli]iefoarte multe elemente supe-rioare ca moralitate, ca senti-ment al onoarei [i ca respon-sabilitate \n con[tiin]`.

Prin o tot mai complet` [ides`vâr[it` educa]ie [i o totmai bun` [i \ngrijit` selec]io-nare a personalului, va ajun-ge [i poli]ia noastr` s` poat`fi ar`tat`, \ntr'un viitor apro-piat, ca model.

Imperativulmoralit`]ii \n poli]ie

De: Ion Agârbiceanu 1882-1963((aaccaaddeemmiicciiaann ddiinn 11995555))

Constantin CONSTANTINESCU Ion Agârbiceanu

14 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Dou` eleve, sp`rg`toaretemute de locuin]e

Lucr`torii biroului de poli]iecriminal` din cadrul Poli]ieiCâmpulung Muscel, cu prilejulunei ac]iuni desf`[urate pe razaora[ului în ziua de 25 august1997, au depistat dou` mino-re: S.N. [i A.G., ambele în vârs-t` de 16 ani, din comuna Bu-ghea de Jos. {i una [i cealalt`p`r`siser` [coala de maimult` vreme. Dar nu numai[coala, ci [i casele p`rinte[ti.|ncotro o luaser`? Ce f`cuser`?Din ce tr`iser`, mai ales c`p`rin]ii lor nu depuseser` vreoreclama]ie de dispari]ie.

Din cercet`ri a rezultat c`„dezertoarele“ sunt autoarelea patru furturi prin spargere,comise în zona Câmpulungu-lui [i în comuna lor, Bugheade Jos. Valoarea bunurilor sus-trase - peste 8 milioane lei.Patru spargeri foarte inge-nioase, pentru care nu au fostb`nuite nici o clip`.

Banii rezulta]i i-au cheltuitîn mic` m`sur` pe mâncare,iar restul la ve[nica tenta]ie (ac-tual̀ ) a jocurilor mecanice. Aveauîn plan spargerea unor socie-t`]i comerciale [i a unor maga-zine din municipiul Câmpu-lung Muscel, dup` ce le studi-aser` bine [i î[i f`cuser`însemn`ri cu posibilit`]ile dep`trundere prin efrac]ie. Pose-dau tot arsenalul unor sp`rg`-tori temu]i, ascuns într-o gean-

t` dosit` într-o lizier` unde [idormeau peste noapte. Nu leera team` de b`rba]i c` vor fiviolate, deoarece cuno[teaucâteva procedee de karate [ise înarmaser` cu boxuri pen-tru autoap`rare.

În anchet` au declarat c` totacest „bagaj de cuno[tin]e“ [ile-au însu[it din filmele deprofil, v`zute la video sau latelevizor.

Elev cercetat pentru [antaj

2 octombrie 2004. Un elevîn vârst` de 15 ani dinHarghita este cercetat pentru[antaj, acesta fiind prins în fla-grant în timp ce ridica dintr-unco[ de gunoi banii ob]inu]i dela un b`rbat, pe care l-a a-menin]at c` îi va ar`ta so]ieisale presupuse fotografii com-promi]`toare.

Poli]ia Gheorgheni a fostsesizat` de un b`rbat dincomuna Suseni c`, în urm` cucâteva zile, a primit pe tele-fonul mobil mai multe mesajede la o persoan` necunoscut`,care i-a solicitat diverse sumede bani pentru a nu-i fi înmâ-nate so]iei sale unele fotografiicompromi]`toare. Într-unul dinmesajele primite pe telefon,b`rbatul era amenin]at c`, în

cazul în care nu va depunesuma de 20 de milioane delei, în data de 30 septembrie,într-un co[ de gunoi din fa]aunui magazin din Gheorgheni,so]ia lui va primi respectivelefotografii. Acesta a luat le-g`tura cu poli]i[tii, iar banii aufost marca]i [i pu[i într-opung`, în co[ul de gunoi. Laun moment dat, de co[ul degunoi s-a apropiat un adoles-cent, care a scos punga, dar aintrodus-o la loc [i a încercats` plece, fiind îns` prins depoli]i[tii care supravegheaulocul. Poli]i[tii au stabilit c`autorul [antajului este F.E., 15ani, elev la un liceu din Gheor-gheni, domiciliat în satul Chi-leni, comuna Suseni. Poli]i[tiispun c` din declara]ia minoru-lui rezult` c` el a pus pungaînapoi în co[ul de gunoi pen-tru c` i s-a p`rut c` este preau[oar` [i c` este posibil s` nucon]in` to]i banii solicita]i.Totodat`, s-a stabilit c` acestaa mai comis dou` fapte simi-lare, persoanele vizate fiinddoi administratori de societ`]icomerciale din zon`. ParchetulJudec`toriei Gheorgheni a dis-pus cercetarea în stare de li-bertate a tân`rului, pentru co-miterea infrac]iunii de [antaj.În cazul în care va fi g`sit vino-vat, el risc` între doi [i [apteani de închisoare, pedeaps`care s-ar putea înjum`t`]i încondi]iile în care f`ptuitoruleste minor.

A vrut s` deraieze un tren din plictiseal`

O adev`rat` catastrof` fero-viar` a fost evitat`, ca prinminune, duminic` seara, 26septembrie 2004, în zonalocalit`]ii vrâncene Balote[ti.Trenul InterCity Bucure[ti-Ia[i

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

În timp ce patrulau înzona c`ii ferate, poli]i[tii

l-au descoperit în flagrantpe Andrei Gabriei Cozac,

în vârst` de 18 ani...

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

PREVENIRE

a lovit cu putere un bolovande aproape 10 kg, pus pe [in`.Bolovanul a avariat rezervorulde combustibil [i conductelede aer ale vagonului, trenulfiind în pericol de a s`ri în aer.Poli]i[tii vrânceni au declan[atimediat ancheta, „teroristul“fiind prins abia luni diminea]`,când încerca un atentat simi-lar.

În timp ce patrulau în zonac`ii ferate, poli]i[tii l-au desco-perit în flagrant pe A.G.C., 18ani, în timp ce aranja pe [inemai mul]i bolovani de piatr`.Tân`rul, angajat ca paznic la ovil` din apropiere, le-a spuspoli]i[tilor c` se plictisea [i c`,în lips` de ocupa]ie, a vrut s`vad` cum deraiaz` un tren. Elpusese deja pe linie câ]ivabolovani [i ni[te buc`]i delemn, a[teptând s` treac`trenul ce circula pe ruta Ruse-Vadu Siret. În urma cercet`-rilor, „teroristul“ a recunoscut[i atentatul asupra InterCity-ului. G.A.C. a fost re]inut [i estecercetat pentru punerea înpericol a traficului feroviar.

Un elev de 13 ani a încercat s`-[i omoare

prietenul

28 mai 2003. Un elev învârst` de 13 ani a ajuns înarestul Poli]iei, dup` ce a în-cercat s` î[i omoare cel maibun prieten, în urma uneialterca]ii. I.M.C., din comunaDumbrava Ro[ie, jude]ul Neam],se afla luni seara, împreun` cuI.D., în vârst` de 17 ani. La unmoment dat, din cauza con-sumului excesiv de alcool, [ipe fondul unei discu]ii contra-dictorii, minorul I.M.C. a scosun cu]it, pe care îl purtaasupra sa [i l-a înfipt în pieptulprietenului s`u. Victima a fost

transportat` în stare grav` laSpitalul Jude]ean Neam], undea fost diagnosticat` cu „plag`cardiac` înjunghiat`, hemo-torax masiv [i [oc hemoragic“,fiind supus` de urgen]` uneiinterven]ii chirurgicale compli-cate.

{i-a înscenat r`pirea,pentru a face rost

de bani

1 noiembrie 2004. Dup` cea fugit de-acas`, un copil de12 ani din Râmnicu S`rat [i-aînscenat r`pirea, în complici-tate cu un tân`r sibian. B`iatula plecat de la domiciliul s`udin Râmnicu S`rat pe 21 oc-tombrie [i obi[nuia s` str`bat`]ara, cer[ind prin trenuri. A[al-a cunoscut pe R.M., de 24 deani, din Sibiu, [i a decis s`-[i[antajeze mama pentru a facerost de bani. Astfel, femeia afost contactat` de b`rbat, carei-a cerut 200 de euro pentru a-i trimite fiul acas`. Ea trebuias` pun` banii într-un plic [i s`-i trimit` la Timi[oara printr-unmecanic de locomotiv`. Darplanul le-a fost dejucat depoli]i[ti, care au capcanat banii

[i i-au „a[teptat“ pe [antaji[ti.Când a venit s` ia banii, P.M.era înso]it de un alt adoles-cent, de 15 ani, care a declaratpoli]i[tilor c` fusese violat deacesta.

Un licean din Bra[ovi-a cerut unui coleg

1500 de euro, ca s` nu-l omoare

Martie 2004. Un elev al Lice-ului „Unirea“ din Bra[ov risc`s` stea doi ani [i jum`tatedup` gratii. El este acuzat c`,timp de mai multe luni, [i-a[antajat un coleg, amenin-]ându-l c` dac` nu îi va pl`tisuma de 1500 de euro îl vaucide.

G.R.V. a fost prins în flagrantchiar în momentul în care î[ilua banii de la victima sa. {an-tajistul este elev în clasa a X-a,dar, din spusele colegilor [iprofesorilor, trece extrem derar pe la [coal`, [i numai atun-ci când are de încasat bani.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

ISTORIA LA ROTATIV~

Trebuie s` spunem c`, lavremea detron`rii, col. Zefkari,comandantul GarnizoaneiBucure[ti, avea „poli]ia garni-zoanei“, iar Beldiman pe„poli]ia uli]ei“. Cu alte cuvinte,asist`m oarecum la o \mp`r-]ire a atribu]iilor, ca \n vremea\n care aga avea centrul, \nvreme ce sp`tarul controlaperiferia. Pân` la lovitura destat, ar trebui s` ne referimpu]in la tulbur`rile care o pre-ced. V`zându-[i periclitatemarile privilegii, un complotvizând asasinarea domnitoru-lui a fost pus la cale \n aprilie1864 de c`tre anturajul c`lu-g`rilor greci, dup` seculariza-rea averilor mân`stire[ti. Prin-tre comploti[ti se num`ra arhi-mandritul Vylos, c`lug`rii Po-lizio [i Stamati, dar garda dom-nitorului [i-a f`cut cu pri-sosin]` datoria, astfel \ncâtatentatul nu a fost posibil.|ntrucât existau temeri c` va fi]inta unui atentat, Cuza erabine p`zit de agen]i ai Prefec-turii Poli]iei Capitalei atuncicând ie[ea noaptea din palat,uneori incognito. Nu a fost sin-gura tentativ`. Voit sau nu, s-aajuns la situa]ia grav` \n careconsulii str`ini acredita]i laBucure[ti s` fie mai bine infor-ma]i decât Prefectura Poli]iei,

\nc` de la 2/14 august 1865,francezul Tyllos anun]ând laParis: „...de 12 zile se vorbeade o apropiat` revolu]ie“, \ntimp ce lt. col. Eugène Lamy,[eful Misiunii Militare Franceze\n România, a prev`zut-o cucâteva luni \nainte s` se \ntâm-ple.

|n seara zilei de 11 februa-rie 1866, pân` pe la ora 10,prefectul colind` mahalalelecele mai populate, c`utândgermenii r`zmeri]ei de carese tot zvonea. Nu i-a g`sit,peste tot domnind „lini[teacea mai mare“. El se \ntoarcela Prefectura Poli]iei Capi-talei, unde se \ntâlne[te cucomisarii-inspectori de vop-sele (sectoare) [i cu coman-dan]ii sergen]ilor de ora[(viitori gardi[ti publici, actualiiagen]i de ordine public`).Este primit apoi de domnito-rul Cuza, pe care-l asigur` „c`o revolu]iune \n Bucure[ti sau\n ]ar` este imposibil`“. N-afost a[a deloc.

Mai târziu, \n anul \n careAnghel Saligny \ntrebuin]a \npremier` mondial` betonularmat (1888) [i când se inau-gura Ateneul Român, el scoteala Bucure[ti cunoscutul ziar„Adev`rul“, dup` ce-l fondasela Ia[i, \n 1872. Va transfera

ziarul la Bucure[ti [i prin el,„pân` la moartea sa, a dus o\nver[unat` campanie \mpotri-va dinastiei“ (de Hohenzollern,n.n.), ziarul fiind cunoscut caunul de nuan]` republican`.Deviza lui: „S` te fere[ti ro-mâne, de cuiu str`in \n cas` !“

Dup` \nf`ptuirea loviturii destat, ajuns republican, fostul[ef al poli]iei public` un articol\n care-l acuza pe principeleFerdinand c` ar fi p`lmuit unsoldat. Comandantul Batalio-nului 2 Vân`tori, maiorul Co-cea, cu un num`r de ofi]eri,vine \n Pasagiul Villacros, laredac]ia „Adev`rul“ [i-l sno-pe[te pe Beldiman \n b`taie.

Alexandru Beldiman a fostc`s`torit cu Emma Calimaki,fiii lor fiind Alexandru (n`scut\n 1885, ajuns ambasador laBerlin \ntre 18 ianuarie 1896[i 15 august 1916 [i delegatla Congresul de la Haga) [iEdmond (ofi]er [i prefect deDâmbovi]a). |n memoria sa,mica strad` dintre intrarea \nPoli]ia Capitalei (str. Eforiei)[i b-dul Regina Elisabeta \ipoart` numele [i pe ea seafl` sediul D.G.I.P.I. din M.A.I.

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prefectura Bucure[ti sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

(1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza

16 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

Credit foto: Corbis.com

ISTORIA LA ROTATIV~

|n Primul R`zboi Mondial,Prefectura Poli]iei Bucure[-tilor [i-a adus [i ea cuvenitulaport datorat ]`rii, pe de oparte prin \ndeplinirea sarci-nilor obi[nuite conferite delege, \n condi]iile deosebitde vitrege ale ocupa]iei, când\ntreaga activitate era super-vizat` de agen]ii armatei [ipoli]iei germane, iar pe dealta - foarte important`! - prinofi]erii [i agen]ii ata[a]i pelâng` unit`]ile combatante,unde s-au \nfiin]at servicii deinforma]ii [i contraspionaj.

Chiar atunci când Românianu intrase \nc` \n r`zboi(1914-1916), s-au intensifi-cat ac]iunile informative [icontrainformative ale poli]iei,inclusiv ale Prefecturii Poli]ieiCapitalei, care erau menites` contracareze \ncerc`rileputerilor beligerante de aculege informa]ii. Dosarelede arhiv` relev` din plinmunca deosebit` a poli]i[-tilor. |n 1913 a fost promul-gat` „Legea pentru controlul

streinilor, a stabilimentelorpublice [i a \nfiin]`rii unuibiurou al popula]iunei“. LaBucure[ti a fost arestat subacuza]ia de spionaj \n favoa-rea ru[ilor, \n februarie 1913,Rodrig Goliescu, ceea ce aconstituit un „caz“ care a f`cutmult` vâlv` \n epoc` [i nunumai. |n momentul re]ineriipe strada {tirbei Vod`, aces-ta a vrut s` riposteze, tr`gândsabia. A fost iute lini[tit [i aisp`[it 12 ani la V`c`re[ti.

La 9 decembrie 1914 asosit \n Capital`, venind dinViena, baronul de Harden-berg. Maior german de vâ-n`tori, acesta s-a cazat lahotel Palace, având \ns`rci-narea de a transmite „de-pe[ele din Austro-Ungariapentru Bulgaria [i Turcia“. Era\nso]it de Dunke Bruno, \n-s`rcinat diplomatic din Buda-pesta, iar a doua zi au plecatla Rusciuk.

Pentru a cunoa[te persoa-nele care se cazau la hote-lurile bucure[tene, \n 1915,

Prefectura Poli]iei Capitalei ainstituit regimul „Buletinuluide pasageri“. Având formataproximativ A4, documentultipizat avea antetul prefec-turii [i cuprindea numele [iprenumele celui cazat, data[i ora sosirii, vârsta, profesia,locul na[terii, domiciliul,locul de unde vine, actele dec`l`torie pe care le avea,camera pe care o ocupa,\nso]itori, destina]ia.

Astfel, o not` din 31 ianua-rie 1915 a agentului 8 dincadrul D.P.S.G. - Brigada 1informa: „Cu ocaziunea razieice am f`cut \n noaptea pre-cedent` prin cafeneleleBursa, Simon [i varieteul Latrei Ro[iori dup` stradaBl`nari, la cafenelele dupestrada Sf. Gheorghe Nou, laber`ria din Br`tianu, dupestrada Decebal [i prin ca-fenelele [i localurile publicedupe bd. Maria [i Calea V`-c`re[ti nu am \ntâmpinat niciun caz mai serios care s` fiesemnalat ace[tii Direc]iuni“.

O ac]iune a \ntreprins [icomisarul special ajutor N.Moscu, raportul s`u din 2februarie 1915 relevândurm`toarele: „|n cafeneauaHailaif (High-Life, n.n.), amfost informat de un Domn alc`rui nume \l p`strez sub re-zerv`, cum c` prin acel localecsist` o versiune c` guvernulnostru este vândut Germani-lor [i Austriacilor [i c` Mi-nistru Vom dem Busche batedin picior Dlui Prim MinistruBr`tianu când nu ear \ndepli-ni cerin]ele“. Agentul 73 dinBrigada Mobil` consemna [iel \n aceea[i zi: „Aflându-m`\n razie prin cartierul Grivi]a\n noaptea de 1-2 curent amauzit discutându-se \n localul

Prefectura Poli]iei Bucure[ti \n timpul Primului R`zboi Mondial

Calea Grivi]ei col] cu str. Buze[ti

17POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

ber`riei Bolta Rece mai mul]istr`ini supu[i bulgari cari dis-cutau despre legea str`inilor[i controlul lor [i spuneau c`sau prezentat cu ni[te acte laBiuroul Str`inilor Poli]ia Ca-pitalei [i au fost lua]i lagoan` [i da]i afar` dinburou“.

Comisarul T. Sturdza avea[i el misiunea de a observalocalurile Trocadero, Jubileu,Carpa]i, C`pitanu [i Duriu.|ntr-unul din acestea, a aflatc` un mesean a fost informatde o rud` de-a lui din Pre-deal c` spionii unguri, \nnum`r de [ase, care au fostg`si]i c` lucrau la instala]iade telefoane au fost \mpu[-ca]i (la 3 februarie 1915).Informa]ii cu privire la stareade spirit a bucure[tenilorerau culese din localuri situ-ate pe str`zile Popa Nan,Horei, Ferdinand, Agricultori,Labirint, Traian, Obor, C`l`ra-[ilor [.a.

|n perioada ocupa]iei ger-mane, responsabil pentruM.I. a fost Lupu C. Kostaki

(Kostache), despre careopiniile au fost contradictorii.El s-a n`scut la 9 aprilie1851, a absolvit Dreptul laZürich, intrând \n M.I. \n anul1877, ca subprefect aljude]ului Tutova. Apoi, \ntre8 mai 1877 [i 9 martie 1878a fost poli]ai al ora[uluiBârlad. Ulterior a \ndeplinitdiverse \ns`rcin`ri \n admi-nistra]ie, precum: director alPrefecturii Tutova (1879-1883), prefect al jude]elorTutova, Covurlui, Boto[ani,director general al Peniten-ciarelor (1887-1888), secre-tar general al M.I. (1888-1889), prefect al jude]uluiPrahova (1890-1891), mem-bru \n Consiliul administrativpermanent (din 1912).

Dac` dup` Marea Uniredin 1 decembrie 1918 existaPrefectura Poli]iei Capitalei,71 poli]ii ale ora[elor de re-[edin]`, 94 poli]ii or`[ene[ti,105 poli]ii de g`ri, frontier` [iporturi, 85 de servicii [i bri-g`zi, aveam doar 17 muni-cipii, aveam 22 prefec]i de

poli]ie, 99 directori, 38 deinspectori, 71 [efi de serviciude siguran]`, la care sead`ugau 175 de comandan]iai sergen]ilor de ora[. Poli]ianum`ra 15.942 poli]i[ti(3607 ofi]eri [i agen]i, 1503personal tehnic [i de birou,10.942 sergen]i de ora[). |nplanul preg`tirii, din 1184ofi]eri de poli]ie judiciar`,doar 40 erau licen]ia]i \nDrept. Num`rul sergen]ilorde ora[ ajunge la 1200, cuun comandant, 2 ajutoare, 5comandan]i de companie,10 ofi]eri [i 25 de sergen]i-majori. Num`rul sergen]ilorcunoa[te o fireasc` cre[tere,ajungând la 1571 (\n 1913)[i 2104 (\n 1920), pentru asc`dea la doar 375 \n anul1921, iar un an mai târziu, lacele 36 circumscrip]ii de po-li]ie, paza de noapte se exe-cuta decât de 169 sergen]i,toate acestea datorit` dimi-nu`rii fondurilor bugetare [iconcep]iei factorului politicde la putere.

18 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Gara de Nord

19POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

LEGISLATIV

Anul european 2012 [i-a dorit s` încurajezeîmb`trânirea activ`, prin participare pe pia]amuncii [i împ`rt`[irea experien]ei îndelungate,jucarea unui rol activ în societate [i ducereaunei vie]i s`n`toase [i împlinite.

Odat` cu cre[terea speran]ei de via]` înEuropa, cre[te [i vârsta de pensionare, în acela[iritm cu teama pierderii locului de munc` sau aimposibilit`]ii de a g`si altul, care s` asigure opensie decent`. Trebuie ca lucr`torilor vârstnicis` li se ofere oportunit`]i mai bune pe pia]amuncii.

Observ`m c`, din ce în ce mai des, se vor-be[te despre modificarea legisla]iei în acestdomeniu.

Pe de o parte statul, guvernele, încearc` s`modifice vârsta de pensionare, în sensul cre[-terii acesteia [i a contribu]iei la sistemul depensii, dar [i s` implementeze sisteme de pen-sii private, ca alternativ` la cele de stat.

În unele state, în perioade de cre[tere eco-nomic` s-a suplimentat cota de contributivitatela sistemul de pensie pentru ca, în situa]iaapari]iei crizelor economice, cre[terii [omajului[i, implicit, a dificult`]ilor sau chiar incapacit`]iistatelor de a sus]ine sistemele publice de pen-sii, s` poat` face fa]` acestor provoc`ri. Dar,spre deosebire de România, guvernele acestor]`ri au consultat [i implicat sindicatele, asigu-rând transparen]` [i dialog social.

Pe de alt` parte, sindicatele lupt` pentru sc`-derea vârstei de pensionare, cre[terea pensiei [iasigurarea protec]iei sociale.

Sistemul [i vârsta de pensionare în Spania

În Spania exist` un sistem public de pensii,dar determinarea vârstei la care un lucr`torspaniol se poate pensiona, a suferit schimb`rimajore în ultimii ani.

Astfel, lucr`torii contribuie cu un procent dinsalariu, în fiecare lun`, la fondul public de pen-sii, ceea ce conduce la o „cutie de stat“, sigur`,gen fond de securitate social`.

Când ajung la limita de vârst` în munc`, sta-tul prevede pentru lucr`tori, din sistemul public

sau privat, o anuitate, o sum` la care au dreptulcu titlu de pensie [i care se pl`te[te în 14 tran[eegale.

Suma perceput` pentru indemniza]ie variaz`în func]ie de anii în care persoana a lucrat [irata cu care contribuie lunar, atingând unmaxim, care înseamn` pensie de stat.

Acesta este un sistem bazat pe solidaritateacelor care intr` pe pia]a muncii [i contribuie cuo parte din salariul lor pentru a asigura pensiicelor care nu mai lucreaz`.

La data de 30 mai 1974, Guvernul spaniol aemis un decret de aprobare a textului Legii gene-rale privind securitatea social`, care stabile[te c`lucr`torii spanioli au dreptul de a primi o pensiela atingerea vârstei de 65 ani [i au exercitatatribu]iile lor timp de cel pu]in zece ani.

În iunie 1994, dou`zeci de ani mai târziu, unalt decret regal a schimbat faptul c`, de[i semen]ine vârsta de pensionare la 65 de ani,cre[te num`rul minim de ani de contribu]ii, lasistemul de securitate social`, de la 10 ani la 15ani.

În august 2011, Guvernul a adoptat Legea nr.27, pentru a moderniza sistemul de securitatesocial`. Aceasta stabile[te urm`toarele criteriipentru determinarea vârstei de pensionare înSpania:

a) persoana s` aib` împlinit` vârsta de 67ani (prelungire cu doi ani a vârstei maximepân` la care ar trebui s` lucreze în condi]ii nor-male);

b) s` aib` împlinit` vârsta de 65 ani, dac` acotizat 38,5 ani la asigur`rile sociale;

c) men]inerea la cincisprezece ani anum`rului minim de ani de contribu]ii la asi-gur`rile sociale.

Textul legislativ propune o punere în aplicaretreptat` a cre[terii de doi ani a vârstei de pen-sionare, astfel încât aceast` cre[tere treptat`începe din 2021, pân` în anul 2027, când seaplic` f`r` excep]ie vârsta de 67 ani, pentru aprimi o pensie pentru limit` de vârst`.

MMaarriiuuss IIOONNEESSCCUU

Rolul îmb`trânirii active în via]a profesional` a poli]i[tilor

-- vvaa uurrmmaa --

20 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Conform unor documente ale autorit`]ilorpoli]iene[ti [i judiciare franceze, nesedentariirromi nu ar fi implica]i numai \n afacerileprospere cu metale, ci [i cu devalizarea fer-melor agricole (\n special celor mai izolate [imai pu]in supravegheate).

La un pre] de circa 7500 euro/ton`, aface-rea cu cupru pare a fi una rentabil`, \ntr-ade-v`r, iar planta]iile agricole franceze au intrat\n vizorul infractorilor specializa]i \n afaceri cucupru furat, dup` ce acest flagel a f`cut dejaravagii [i \n alte sectoare de activitate (indus-tria constructoare de ma[ini [i material ru-lant, construc]ii civile [i industriale, societ`]icomerciale specializate \n cablaj etc).

Dup` ce trafican]ii de cupru au produspagube importante Societ`]ii Na]ionale a C`i-lor Ferate Franceze, \n sectorul agricol infrac-torii au vizat cu prec`dere planta]iile specia-lizate \n sisteme de iriga]ii, care au recurs lacablaj electric pe pivo]i sau pe sta]ii de pom-pare.

Explozia jafurilor comise pe planta]iile agri-cole franceze debuteaz` \n cea de-a douajum`tate a deceniului trecut, iar \n scurt timp,pe lâng` furtul cuprului, vor fi vizate [i utila-jele [i echipamentele agricole (tractoare,ma[ini-unelte, cositori, distribuitoare, pr`[i-tori, etc), precum [i animale, care au fost co-

mercializate \n statele membre ale UE (Ger-mania [i Italia).

Conform unor documente, num`rul fur-turilor de acest gen se ridicau, \n 2006, la6000, pentru ca la sfâr[itul anului trecut,num`rul lor s` ajung` la 9800.

Cele mai afectate departamente au fostcele din apropierea Parisului (\n special celedintre Somme [i Cher), departamentelecoastei Oceanului Atlantic [i majoritatea dinnord-vestul Fran]ei.

|n 2012, 266 de tractoare au fost furate dela fermele agricole franceze (o pagub` depeste 10 milioane euro), fa]` de 255 \n 2010[i 244 \n 2009.

Este vorba de o cre[tere semnificativ` -8,6% (f`r` a lua \n considerare furtul trac-toarelor noi de la firmele de \nchiriere de uti-laje agricole). Conform documentelor auto-rit`]ilor franceze, contrar altori tipuri de fur-turi (spargeri, jafuri), cel al utilajelor agricolenu sunt considerate delicte (infrac]iuni) deproximitate, comise de persoane izolate, cidin contr`, de re]ele de tip mafiot bine orga-nizate [i structurate, coordonate din ]`rileEuropei de Est, care folosesc, ca „mân` delucru“, nesedentari cona]ionali.

Anul acesta s-ar p`rea c` va fi un andeosebit de p`gubos pentru agricultorii fran-

Blestemul p`mântului francez

21POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MONDO POLICE

cezi, dac` ]inem cont de faptul c`, la sfâr[itullunii mai, Jandarmeria Na]ional` a consem-nat deja 1000 de furturi, iar la \nceputul luniiaugust num`rul atinsese 6200.

Conform unui plângeri, adresat` de o so-cietate de utilaje agricole din Meaux (Depar-tamentul Seine et Marne), acum trei ani,dou` tractoare noi, \n valoare de 100.000euro fiecare, au fost furate \n urma uneispargeri dat` de mai mul]i români. O Brigad`de C`utare a Jandarmeriei Na]ionale, le-ag`sit \n drum spre România.

Recent, \n zona Revigny-sur-Ornain (estulFran]ei), a fost sustras` o ton` de cartofi; \nDepartamentul Vaucluse (sudul Fran]ei), laValréas, au disp`rut [ase tone de cereale, laPilonec, dou` tone de usturoi [i utilaje agri-cole, precum [i vi]a de vie de pe o arie de 30acri (\n regiunea Bordeaux), echivalentul a600 sticle de vin de calitate superioar`.

Printre alte jafuri de mari propor]ii putemmen]iona furtul a 11 tone de pe[te [i [asetone de grâu \n regiunea Nièvre (Regiuneaadministrativ` Bourgone, centrul Fran]ei).

Tot \n sud-vestul Fran]ei, fostul pre[edinteal Camerei de Agricultur` (Tarn-et-Garonne),Philippe de Vergnette, a declarat c` a depusmai multe plângeri la Brigada de Jandarmeriedepartamental`, cu privire la furturile comise\n agricultur`: cabluri electrice, furturi demotorin` din utilajele agricole [i cisterne, dis-pari]ii utilaje, inclusiv piese de schimb sau sis-teme de iriga]ie.

Astfel de infrac]iuni au fost \nregistrate [i\n regiunea administrativ` Lorraine, unde fur-tul de combustibil din rezervoarele utilajeloragricole se contabilizeaz` \n hectolitri, iar fur-turile de vaci [i oi sunt la ordinea zilei.

|n urma unui bilan] recent, circa 7800 deastfel de infrac]iuni au fost comise pân` lunatrecut`, o cre[tere de 7,7 procente fa]` deanul trecut, conform declara]iei generaluluiSimon-Pierre Baradel, subdirectorul Poli]ieiJudiciare a Jandarmeriei Na]ionale.

|n ciuda demersurilor efectuate pe lâng`Ministerul de Interne, pentru suplimentareamijloacelor materiale [i umane necesaresupravegherii cu eficacitate a zonelor agri-cole, cu sprijinul Poli]iei [i Jandarmeriei Na-]ionale, Xavier Beulin, pre[edintele Federa]ieiNa]ionale a Sindicatelor Exploata]iilor Agri-

cole, a m`rturisit c` nu s-a reu[it stopareainfrac]ionalit`]ii \n agricultura francez`.

Cu toate c` Brigada de C`utare a Jandar-meriei Na]ionale [i Oficiul Central de Lupt`contra Delincven]ei Itinerante al Poli]iei Na-]ionale fac eforturi serioase pentru diminua-rea delincven]ei la fermele agricole (\n spe-cial cele izolate), se pare c` bandele crimi-nale atac` cu o „bulimie“ nest`pânit`, nunumai cultivatorii de cereale, fructe, legumeetc., dar [i pe agricultorii care prelucreaz` ma-teria prim`, ale c`ror depozite sunt sparte [ijefuite, iar utilajele sunt desf`cute \n buc`]i,urmând s` fie „exportate“ \n str`in`tate.

Pentru a fi mai eficace, autorit`]ile au pusla punct o alert` Schengen, prin intermediulc`reia se declan[eaz`, automat, toate dispo-zitivele de control.

Sistemul, func]ional deja, a permis recu-perarea de utilaje [i materiale agricole sausisteme de iriga]ie [i localizarea a 847 de fur-turi, comise \n perioada ianuarie-septembrie.

Conform unor documente ale InstitutuluiNa]ional de Supraveghere Sanitar`, \ntre2007-2009, au fost \nregistrate 485 de sinu-cideri \n rândul agricultorilor francezi (417femei [i 68 de b`rba]i), ceea ce este mai multdecât \ngrijor`tor, având \n vedere faptul c`acest num`r este cu 22% mai mare decât celdin rândul popula]iei franceze [i chiar ca celdin mediul carceral, unde rata este de numai8,5%.

Sinuciderile \n rândul agricultorilor este, \nFran]a, cea de-a treia cauz` de deces, dup`cancer [i maladiile cardio-vasculare.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

22 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TRADI}IE

S`rb`torile de iarn`, cum a fi Sf. Nicolae,Cr`ciunul, Anul Nou [i Sf. Vasile aduc \n case-le noastre magia [i voia bun`.

O tradi]ie deja existent` \n toat` lumeaeste \mpodobirea bradului, \ns` pu]ini dintrenoi cunoa[tem , cu adev`rat, aceast` semnifi-ca]ie. Culoarea verde simbolizeaz` tinere]ea,bel[ugul naturii [i speran]a ve[nic vie a ome-nirii. Faptul c` bradul are o structur` conic`,cu vârful spre cer, semnific` gândurile [i rug`-ciunile oamenilor, trimise \n ceruri, spreDumnezeu.

De altfel, \n istorie se men]ioneaz` semnifi-ca]ia bradului, din cele mai vechi timpuriacesta fiind cunoscut culturilor antice ca sim-bol al speran]ei [i ve[niciei. Grecii, chinezii sauegiptenii considerau bradul un simbol alnepieirii. Unele date ne arat` faptul c` bradul\mpodobit, [i folosit anume pentru perioadaCr`ciunului, dateaz` de la \nceputul secoluluial XVI-lea, \n regiunea franco-german` Alsa-cia. Prima dat` când s-au folosit lumini]e \nbrad a fost la \nceputul secolului al XVII-lea,pân` atunci folosindu-se doar ghirlande [idulciuri. Alte surse ne men]ioneaz` c` tradi]iabradului de Cr`ciun a fost inaugurat` de Sf.Mucenic Bonifaciu, care a tr`it \n anii 675-754 dup` Hristos. Acesta a fost un episcopenglez, care s-a ocupat cu propov`duireacre[tinismului \n Europa, dar \n special \nGermania.

Asocierea \mpodobirii bradului de Cr`ciuncu cre[tinismul a fost f`cut` de neam]ul Mar-tin Luther, \n prima jum`tate a secolului alXVI-lea. Acesta a fost doctor \n teologie [i re-formator, care a dat na[tere Bisericii Evanghe-lice Luterane.

Spre secolele XVIII-XIX, simbolul braduluica element cre[tin se diminueaz` pu]in \n fa-voarea devenirii Cr`ciunului mai mult o s`r-b`toare pentru copii, ace[tia a[teptând diver-se daruri, brazii fiind \mpodobi]i cu noi juc`rii,hârtii de argint etc.

|mpodobirea bradului, cu ocazia s`rb`tori-lor de iarn`, a fost interzis` \n ]`rile ortodoxe,chiar dac` doar pentru o anumit` perioad`.|n anul 1916, \n timpul Primului R`zboi Mon-dial, Sfântul Sinod a interzis tradi]ia \mpodo-birii bradului, motivând c` este o z`misliregerman`. Interdic]ia a existat pân` \n anul

1935, când obiceiul \mpodobirii bradului arevenit oficial \n casele oamenilor.

|n majoritatea ]`rilor catolice, tradi]ia \mpo-dobirii bradului a fost interzis` pân` \n seco-lul XX. Ba mai mult, oficial Vaticanul a intro-dus tradi]ia \mpodobirii bradului de Cr`ciunabia \n anul 1982, la ini]iativa Papei Ioan Paulal II-lea.

Str`mo[ii no[tri nu t`iau brazii [i \i \mpo-dobeau unde doreau ei, deoarece t`iereaacestuia simboliza t`ierea ve[niciei [i rena[-terii din \ntuneric. Astfel, dac` ei nu aveau unbrad \n curte, \mpodobeau unul chiar \n p`-dure.

Ast`zi, putem s` avem \n cas` fie un bradnatural, fie unul artificial, de orice m`rimedorim. |n zilele noastre, \mpodobirea acestu-ia nu este o problem`, deoarece putem g`sinumeroase juc`rii [i ornamente pe placulnostru, de diferite dimensiuni [i culori. Seobi[nuie[te decorarea acestuia începând cucâteva zile înainte de Cr`ciun [i scoaterea luidin cas` în anul ce urmeaz`, în jurul datei de6 ianuarie, când se s`rb`tore[te Boboteaza.Astfel, tradi]ia \mpodobirii bradului se p`s-treaz` [i \n zilele noastre, el fiind deja un ele-ment indispensabil Cr`ciunului [i Anului Nou,un simbol al s`rb`torilor de iarn`.

Istoria bradului de Cr`ciun

Credit foto: w8themes.com

UMOR

23POLI}IA CAPITALEI -Decembrie

Bani, bani [i iar bani

Un inspector de poli]ie se \ntâlne[te cu unfost coleg de academie. Din vorb` \n vorb`,acesta \l \ntreab`:

- Apropo, colega, ai primit scrisoarea pecare ]i-am trimis-o?

- Care scrisoare? Aceea prin care m` rugais`-]i trimit urgent 15.000 de lei c` e[ti \n ma-re pan` de bani?

- Da!- Aia n-am primit-o!

☺Un agent de poli]ie discut` cu so]ia sa:- Ast`zi este prima zi a lunii [i trebuie s`-i

spun proprietarului c` n-am bani s`-i pl`tescchiria.

- Las`, drag`, ai timp s`-i spui [i mâine!- Nu, \n chestiile de chirie [i \ntre]inere mie

\mi place s` fiu punctual.

☺Comisarul [ef \[i surprinde fiica pe genun-

chii profesorului de pian, care o s`rut` cu pa-siune:

- Ru[ine, strig` tat`l. Pentru asta pl`tesc euatâ]ia bani?

- Nu, r`spunde tân`rul profesor. Pentruasta nu cer nici un ban...

|ntre noi fie vorba

Doi agen]i de poli]ie converseaz` pe tememedicale:

- {i ce spuneai c` faci contra microbilor?- Iau apa [i o fierb.- {i pe urm`?- Pe urm` o las s` se r`ceasc`!- {i apoi?- Apoi beau o ]uic`, dou`...

☺

B`ie]elul poli]istului \i spune bunicii lui:- Bunico, ia \nchide ochii!- Da'de ce? \ntreab` curioas` bunica.- T`ticu mi-a spus c` o s` ne cumpere un

automobil când mata o s` \nchizi ochii...

☺

Comisarul \i spune unui subaltern:- So]ia dumitale te-a reclamat c` te por]i

urât cu ea. O desconsideri complet!- Da'ce i-am f`cut?- De un an de zile nu i-ai adresat un cuvânt!- Din polite]e, domnule comisar!- Ce fel de polite]e mai e [i asta?- N-am vrut s-o \ntrerup!

|ndulcitori pentru o cafeaamar` - bârfe

Poli]istul de proximitate:- Ce-i cu matale, coan` Froso, c` ai o

vân`taie la ochi [i un ditamai cucuiul \nfrunte?!

- M-a lovit tic`losul de b`rbatu-meu, la odiscu]ie...

- Vai de mine, iar un caz de violen]` \n fa-milie! {i de ce nu-l reclami la poli]ie?

- |l reclam eu, n-avea grij`, dar a[tept s`-idea drumul din spital...

CCoonnssttaannttiinn CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUUCredit foto: policecatalog.com

24 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

?AA

CCAA

RR !!

AANN

OOTT

IIMMPP

RREE

CCEE

SSIIGG

UURR

EE

DDEE

CCUU

LLOOAA

-RR

EEAA

AAUU

RRUU

LLUUII

CCAA

DDOO

UU

PPRR

IIEETT

EENN

BBOO

GG~~

}}IIEE

AA CC

IINNSS

TTII

||NN CC

OOSS

TT !!

PPOO

SSTT

||NN CC

AANN

~~ !!

TTRR

AASS

DD

EE BB

OOII

FFIIRR

TTEE

XXTT

IILL

||NN CC

AASS

~~ !!

CCAA

IIEETT

!!

22-33

FFIIIINN

}}EE

!!

TTRR

AASS

||NN

PPIIEE

PPTT

TTAA

RREE

LLAA

BBOO

AALL~~

GGRR

EE{{

EEAA

LL~~

OOPP

AACC

BBIIRR

!!CC

EERR

BBII

NNOO

RRDD

IICCII

LLOOCC

UUIINN

}}~~

FFOO

TTOO

-GG

RRAA

FFIIEE

OOAA

LL~~MM

AARR

EE

1122 JJ

AALLBB

EE !!

AABB

IISS !!

BB~~

RRBB

IIEERR

IITT

CCUU

TT~~

!!TT

ÂÂRR

GGUU

RRII

LLIIZZ

IIBBIILL

~~

OOTT

OOMM

AANN

AA BB

~~GG

AA

LLAA AA

PP~~

PPLL~~

PPÂÂ

NNDD

1133 NN

AAPP

II !!

CCOO

MMUU

NNII-

CCAA

RREE

AA DD

RREE

GGEE

VVIISS

UURR

ÂÂTT

||NN{{

TTIIIINN

}}AA

RREE

OOFF

II-CC

IIAALL~~

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

Dis

cu]ie

\nt

re d

oi p

roas

p`t

c`s`

tori]

i, \n

pre

ajm

a C

r`ci

u-

nulu

i: - Iu

bitu

le,

\n c

urân

d vo

m f

i tre

i.-

Ah,

dra

gost

e! E

[ti s

igur

`?-

Da.

Uite

tel

egra

ma.

..

- ur

mar

ea p

e lin

ia 8

(3

cuv.

) -

VVEE

{{TT

II

1133

1100

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Dragi cititori,

V` mul]umim pentruc` a]i fost al`turi de noi [i \n acest an [i sper`m c` ne-am ri-dicat la nivelul a[tep-t`rilor voastre, iar in-forma]iile a[ternute \npaginile publica]iei„Poli]ia Capitalei“ au completat nevoia de informa]ie a dumneavoastr`.

Pentru anul 2014 nu ne r`mâne decât s` v` asigur`m c` vomcontinua demersul nostru publicistic de a v` ]ine la curentcu activitateapoli]i[tilor bucure[teni,dar [i de a prezentaarticole conexe, care completeaz` sferasiguran]ei publice.

La final de an, v`dorim un „Cr`ciunFericit“, al`turi de ceidragi, lini[te [i pace, iar anul 2014 s` fieunul prosper [i cu realiz`ri, atât profesionale cât [i personale.

La Mul]i Ani!

ORIZONTAL:

11)) HH`̀uu;; 22)) IIddiioott;; 33)) 1144DDrreeppttee!!;; 44)) OOrriizzoonntt;; 55))AA ff`̀uurrii;; 66)) ||nn ccaass`̀;; 77))CCoonnttiinnuuaarree gglluumm`̀;; 88))DDeeffeennssiivv`̀ -- ||nn ggrruupp!!;; 99))1122 NNiivveellee!! -- CCoottiitt llaa mmiijjlloocc!! --FFllooaarree rroo[[iiee;; 1100)) EE ccaall`̀mmââiiaa ((mmaasscc..)) -- AA mmuunncciippâânn`̀ llaa iissttoovviirree..

VERTICAL:

11)) LLeezziiuunnee;; 22)) GGrraannddiiooss((ffiigg..));; 33)) ||nn aavvaall!!;; 44))PPeerrssoonnaajj lliitteerraarr;; 55)) OOcchhii;;

66)) FFllooaarreeaa oocchhiilloorr;; 77))AAccuutt!! -- ZZeeccee!! -- ||nn ppooeemm!!;;88)) MMoojjiicc -- 1122 MMeellccii!!;; 99))||nncceerrccuuiitt;; 1100)) 1122 SSppiinnii!! --||nn cceeaass!! -- AA ssccâânntteeiiaa..

uurrmmaarreeaa ppee lliinniiaa 77

7777 8888 0000 3333 CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA--CCOOSS

C A D O UC A D O U 11

22

33

44

55

66

77

88

99

1100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

GGlluumm`̀GGlluumm`̀UUnnuull \\[[ii \\nnttrreeaabb`̀ pprriieetteennuull

ssccoo]]iiaann::-- EEssttee aaddeevv`̀rraatt cc`̀ ii--aaii

dd`̀rruuiitt pprriieetteenneeii ttaallee ddeeCCrr`̀cciiuunn oo ccuuttiiee ccuu pprraalliinneeuummpplluuttee ccuu lliicchhiioorr ??

-- DDaa,, ddaarr nnuummaaii pprraalliinneellee..LLiicchhiioorruull ll--aamm ssccooss ddiinn eelleeppeennttrruu aa aavveeaa ccuu ccee ss`̀rrbb`̀--ttoorrii......

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21