DECEMBRIE2015

anul XXIVNr. 448

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuit .

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

9Legisla]ie român` \n limba chinez`!

3-4Folosirea artificiilor de s`rb`tori

Obiceiuri de Cr`ciun \n lume

5O urm`rire cu final... a[teptat!

6-7„S` \nv`]`m s` evit`m accidentele rutiere“

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Terorismul interna]ional

16-17

18-19

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

S~RB~TOARE

1POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

1 Decembrie - Ziua Na]ional` a României

Dup` evenimentele din decembrie 1989,prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, Ziua de1 Decembrie a fost adoptat` ca Zi Na]ional`a României. Alegerea zilei de 1 Decembrie af`cut trimitere la unirea Transilvaniei,Banatului, Cri[anei [i Maramure[ului cuRomânia, în 1918, respectiv la Proclama]iade la Alba Iulia, care a avut loc la 1 Decembrie 1918.

Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Marea AdunareNa]ional` de la Alba Iulia, alc`tuit` din 1228delega]i oficiali, a adoptat Rezolu]ia princare s-a consfin]it unirea tuturor românilordin Transilvania, întreg Banatul (cuprins întrerâurile Mure[, Tisa [i Dun`re) [i regiunileCri[ana, S`tmar [i Maramure[, cu România. Anterior, pe fondul dezmembr`rii Imperiului}arist, la 27 martie 1918, Sfatul ]`rii, carecuprindea reprezentan]i ai tuturor na]ionalit`]ilor, a votat în favoarea UniriiRepublicii Democratice Moldovene[ti cuRomânia, Basarabia fiind prima provinciecare s-a unit cu patria-mam`, iar la 28noiembrie 1918, a avut loc proclamareaunirii Bucovinei cu România. Astfel, unireaulterioar` a Transilvaniei, în Ziua de 1 Decembrie 1918, întruchipeaz` n`zuin]a azeci [i zeci de genera]ii de români, pentruUnitate Na]ional`, [i marcheaz` momentulcre`rii României Mari.

Consiliul Na]ional Român al românilor dinTransilvania, care avea sediul la Arad, a alesAlba Iulia din dou` motive istorice: la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul î[if`cuse intrarea triumfal` în cetatea Alba Iulia,aceasta fiind capitala domnitorului pe scurtaperioad` cât a durat Unirea celor trei principate(Muntenia, Moldova [i Transilvania); \n anul1784, pe acela[i platou al Cet`]ii, Horia [iClo[ca erau tra[i pe roat`, în urma con-damn`rii lor.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ]inut într-oatmosfer` de s`rb`toare. Al`turi de cei 1228delega]i oficiali, reprezentând toate cele 130de cercuri electorale, din 27 comitate

române[ti, au venit episcopii, delega]ii consilierilor, ai societ`]ilor culturaleromâne[ti, [colilor medii [i institutelor pedagogice, reuniunilor de meseria[i,Partidului Social-Democrat Român, organiza]iilor militare [i ai tinerimii universitare. Toate p`turile sociale, toateinteresele [i toate ramurile de activitateromâneasc` erau reprezentate. De asemenea, din toate unghiurile ]`rilorromâne de peste Carpa]i, sosea poporul cutrenul, cu c`ru]ele, c`l`ri, pe jos, îmbr`ca]i înhaine de s`rb`toare, cu steaguri tricolore înmâini, cu table indicatoare a comunelor oria ]inuturilor, în cânt`ri [i plini de bucurie.Peste o sut` de mii de oameni s-au adunatîn aceast` zi, spre a fi prezen]i la actul celmai m`re] al istoriei românilor.

La Marea Adunare Na]ional` au participat[i delega]ii Bucovinei [i Basarabiei, care au]inut s` aduc` salutul ]`rilor surori, intratemai \nainte în marea familie a statului român.

Astfel, într-o zi de duminic`, la 1 Decembrie 1918, cei 1228 deputa]i auvotat în unanimitate Hot`rârea UniriiTransilvaniei cu Regatul Român.

Mul]imilor adunate le-a fost citit` Rezolu]iaUnirii, de c`tre episcopul greco-catolic IuliuHossu: „Adunarea na]ional` a tuturorromânilor din Transilvania, Banat [i }araUngureasc`, aduna]i prin reprezentan]ii lorîndrept`]i]i la Alba Iulia, în ziua de 18noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaz`unirea acelor români [i a tuturor teritoriilorlocuite de dân[ii, cu România. Adunareaproclam` îndeosebi dreptul inalienabil alna]iunii române la întreg Banatul, cuprinsîntre Mure[, Tisa [i Dun`re“.

Textul Rezolu]iei Unirii cuprindea: autonomia provizorie a teritoriilor pân` laîntrunirea Constituantei, deplina libertatena]ional` pentru popoarele conlocuitoare,deplina libertate confesional`, înf`ptuireaunui regim democratic pe toate terenurilevie]ii publice, reforma agrar` radical`, legisla]ia de ocrotire a muncitorimii

2 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

S~RB~TOARE

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

industriale. Adunarea na]ional` dore[te:Congresul de pace s` asigure dreptatea [ilibertatea, atât pentru na]iunile mari, cât [ipentru cele mici [i s` elimine r`zboiul camijloc pentru reglementarea raporturilorinterna]ionale. Ea salut` pe fra]ii din Bucovina,sc`pa]i din jugul monarhiei austro-ungare,pe na]iunile eliberate (cehoslovac`, austro-german`, sârb`, polon` [i rutean`),se închin` cu smerenie înaintea acelor braviromâni, care [i-au v`rsat sângele în acestr`zboi, pentru libertatea [i unitatea na]iuniiromâne, [i, în sfâr[it, exprim` mul]umirea [iadmira]ia sa tuturor puterilor aliate care, prinluptele purtate împotriva du[manului, ausc`pat civiliza]ia din ghearele barbariei. Laceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prinvotarea unanim` a rezolu]iei, UnireaTransilvaniei cu România era s`vâr[it`.

Episcopul Iuliu Hossu, al`turi de al]i treifrunta[i ardeleni (episcopul Miron Cristea,Alexandru Vaida-Voievod [i Vasile Goldi[) audus la Bucure[ti Declara]ia de Unire, înParlamentul României. Cu acest prilej, IuliuHossu a spus: „Dac` pentru str`mo[ii no[triromani toate drumurile duceau la Roma,pentru noi, românii ardeleni, toate drumurileduc la Bucure[ti. Acesta este Sionul NeamuluiRomânesc...“

Dup` cum eviden]ia domnul academicianFlorin Constantiniu, „...Marea Unire din 1918a fost [i r`mâne pagina cea mai sublim` aistoriei române[ti. M`re]ia ei st` în faptul c`des`vâr[irea unit`]ii na]ionale nu este operanici unui om politic, a nici unui guvern, anici unui partid; este fapta istoric` a întregiina]iuni române, realizat` într-un elan ]â[nitcu putere din str`fundurile con[tiin]ei

unit`]ii neamului, un elan controlat de frunta[ii politici, pentru a-l c`l`uzi cuinteligen]` politic` remarcabil` spre ]eluldorit...“ („O istorie sincer` a poporuluiromân“).

Cuprin[i de sentimente de un profundrespect [i considera]ie fa]` de jertfele înainta[ilor no[tri [i, nu în ultimul rând, de un real patriotism, anul acesta, la 1Decembrie, noi, românii, anivers`mîmplinirea a 97 ani de la Marea Unire.

La Mul]i Ani, România!MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

3POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

ACTUALITATE

Folosirea artificiilor de s`rb`tori

Categorii de articole pirotehnice

Categoria F1: articole pirotehnice dedivertisment, care prezint` un risc foartesc`zut [i un nivel de zgomot neglijabil [i caresunt destinate utiliz`rii \n spa]ii restrânse,inclusiv articolele pirotehnice de divertismentdestinate utiliz`rii \n interiorul cl`dirilor cudestina]ia de locuin]`. Acestea pot fi folositede orice persoan` care a \mplinit 16 ani.

Categoria F2: articole pirotehnice dedivertisment, care prezint` un risc sc`zut [iun nivel de zgomot sc`zut [i care sunt destinate utiliz`rii \n exterior \n spa]iirestrânse. Acestea nu pot fi de]inute saufolosite decât de persoanele care au calitatea de pirotehnician. Exemple: petarde,baterii de artificii, rachete, candele romane.

Categoria F3: articole pirotehnice dedivertisment, care prezint` un risc mediu, caresunt destinate utiliz`rii \n exterior, \n spa]iideschise vaste [i al c`ror nivel de zgomot nueste d`un`tor s`n`t`]ii umane. Acestea nupot fi de]inute sau folosite decât de persoanele care au calitatea de pirotehnician.Exemple: petarde, baterii de artificii, rachete,candele romane.

Categoria F4: articole pirotehnice dedivertisment de mare risc, cunoscute subdenumirea de „articole pirotehnice de

divertisment de uz profesional“, care suntdestinate utiliz`rii exclusiv de c`trepirotehnicieni [i al c`ror nivel de zgomot nueste d`un`tor s`n`t`]ii umane.

Categoria T1: articole pirotehnice pentruutilizarea pe scen`, care prezint` un risc sc`zut.

Categoria T2: articole pirotehnice pentruutilizarea pe scen`, care sunt destinate utiliz`rii exclusiv de c`tre pirotehni[ti.

Categoria P1: articole pirotehnice, alteledecât articolele pirotehnice de divertisment[i articolele pirotehnice de scen`, care prezint`un risc sc`zut.

Categoria P2: articole pirotehnice, alteledecât articolele pirotehnice de divertisment[i articolele pirotehnice de scen`, care suntdestinate manipul`rii ori utiliz`rii exclusiv dec`tre pirotehni[ti.

Comercializarea articolelor pirotehnice

Vânzarea articolelor pirotehnice se facenumai de c`tre persoanele juridice autorizate\n acest sens [i numai \n locurile autorizate\n condi]iile legii, [i cu acordul unit`]iiinspectoratului pentru situa]ii de urgen]` \na c`rei raz` de competen]` func]ioneaz`.

Asupra amplasamentului [i cantit`]iimaxime, precum [i pentru \nc`perile \n carese depoziteaz` obiecte pirotehnice de distrac]ie este necesar avizul dat de inspectoratul teritorial de munc`.Articolele pirotehnice trebuie s` aib`inscrip]ionate \n limba român` categoria dincare fac parte, instruc]iunile de folosire, termenul de garan]ie, precum [i pericolelecare apar la p`strarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor.

Spa]iile de comercializare a articolelorpirotehnice se vor amenaja \n afara imobilelorcu destina]ia de locuit.

Persoanele care produc, de]in, transfer` sau comercializeaz` articole pirotehnice, pre-cum [i persoanele care folosesc obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice, au obliga]iade a ob]ine autoriza]ia din partea inspectoratului teritorial de munc` [i de la Direc]ia Ge-neral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti sau inspectoratul jude]ean de poli]ie pe razac`ruia \[i desf`[oar` activitatea, dup` caz.

Persoanele fizice nu au dreptul s` de]in`, utilizeze, transporte, depoziteze, experi-menteze ori s` mânuiasc` articole pirotehnice dac` nu fac dovada calit`]ii de pirotehni-cian autorizat [i nu reprezint` o persoan` juridic` autorizat` [i \nregistrat` conform pre-vederilor legale.

4 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Folosirea articolelor pirotehnice

Persoanele fizice sau juridice autorizatepot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea m`surilor deprotejare a persoanelor, bunurilor materiale,animalelor [i a mediului.

Se interzice folosirea articolelorpirotehnice \n urm`toarele situa]ii:

a) \ntre orele 24.00 - 6.00, cu excep]iaperioadelor autorizate, precum [i a evenimentelor de interes local, na]ional sauinterna]ional, \n baza aprob`rii autorit`]ilorlocale;

b) la o distan]` mai mic` de 50 m deconstruc]iile de locuin]e cu pân` la 4 niveluri[i la mai pu]in de 100 m fa]` de cele cupeste 4 niveluri;

c) la o distan]` mai mic` de 500 m deinstala]iile electrice de \nalt` tensiune, delocurile de depozitare [i livrare a combustibililorlichizi sau solizi, de instala]iile de gaze;

d) la o distan]` mai mic` decât ceaprev`zut` de reglement`rile \n vigoare pentru obiectivele chimice [i petrochimiceori pentru alte obiective care prezint` pericolde incendiu sau explozie;

e) \n locurile \n care exist` riscul produceriide alunec`ri de teren, avalan[e sau c`deride pietre;

f) pe drumurile publice deschise circula]ieirutiere, pe aleile pietonale [i \n spa]ii deschisecu aglomer`ri de persoane;

g) la o distan] ̀mai mic ̀de 500 m de p`duri.Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice

de divertisment din categoriile F3 [i F4 estepermis` numai \n condi]iile \n care exist`acordul prim`riei, al inspectoratului pentrusitua]ii de urgen]` jude]ean sau, dup` caz, almunicipiului Bucure[ti [i avizul inspectoratuluijude]ean de poli]ie, respectiv al Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,pe a c`rei raz` se execut` jocurile respective.

„Foc de artificii 2015-2016“

La nivelul D.G.P.M.B. se afl` \n executareplanul de ac]iune „Foc de artificii 2015-2016“,care presupune verificarea legalit`]iiopera]iunilor desf`[urate de persoanele fizicesau juridice, cu articole pirotehnice, \n perioadas`rb`torilor de iarn`. Pentru \ndeplinireaobiectivelor ac]iunii au fost angrena]i poli]i[tidin cadrul structurilor de ordine public`, armeexplozivi substan]e periculoase [i investigare

a criminalit`]ii economice.Num`rul destul de mare de infrac]iuni

constatate \n 2014-2015 se datoreaz` faptuluic` persoanele cercetate [i-au procurat, \ngeneral, articolele pirotehnice din alte statemembre UE, unde legisla]ia este mai permisiv`(ex. Bulgaria [i Polonia). De la cele 186 persoane cercetate, s-au ridicat 915.128buc./2900 kg de articole pirotehnice.

Num`rul persoanelor care au necesitat\ngrijiri medicale, \n urma folosirii necorespunz`toare, a fost destul de redus(11 persoane), fa]` de anii preceden]i,dovad` c` cet`]enii au \n]eles pericolul pecare articolele pirotehnice \l pot reprezenta.Nu au fost \nregistrate incendii sau pagubemateriale majore, \n urma folosirii articolelorpirotehnice.

Ac]iunile executate de poli]i[tii din Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,au fost desf`[urate cu responsabilitate, constatându-se implicarea factorilor decizionalide la nivelul subunit`]ilor participante.

Recomand`riCet̀ ]enii s ̀nu cumpere articole pirotehnice

decât de la persoane autorizate, dup` ce s-auasigurat c` acestea sunt inscrip]ionate \nlimba român` [i nu fac parte dintr-o categorie interzis` la de]inere;

S` nu foloseasc` articolele pirotehnice \nzone unde sunt aglomer`ri de persoane sauunde exist` riscuri de incendii sau explozivi,iar \n cazul organiz`rii unor evenimente s`apeleze la firme de specialitate autorizate;

S` nu \nmâneze nici un articolpirotehnic copiilor.

MMaarriiuuss DDUUMMIITTRRAACCHHEE

JUDICIAR

O urm`rire cu final... a[teptat!Munca poli]i[tilor sub

acoperire este una grea [ispectaculoas`, care demulte ori inspir` scriitorii,cinea[tii [i aprindeimagina]ia copiilor, dornicis` devin` poli]i[ti, precumcei pe care \i v`d pe micilesau marile ecrane.

Dincolo de aurasenza]ional`, ce eman` dinpove[tile cu eroi poli]i[ti,trebuie s` [tim c` oameniilegii, care activeaz` \n structurile specifice munciisub acoperire, au sute deore petrecute \n miez denoapte, cu ochii pe ho]i,indiferent de vremea de-afar`. Efortul acestoratrebuie s` fie permanentcoordonat, munca \n echip`fiind atuul succesului \nacest tip de opera]iuni.Tocmai de acea, oameniicare lucreaz` \n astfel destructuri o fac de mult timp,[i echipele sunt sudate \ndecursul anilor, devenind unangrenaj perfect de combatere a infractorilor.

Am mai scris \n revistanoastr` despre ac]iunilejudiciari[tilor de prindere \nflagrant a infractorilor, dar

asemenea cazuri merit` s`le aducem mereu \n aten]iacet`]enilor, deoarece efortulconjugat al structurilor speciale de poli]ie nu trebuie s` lase loc de eroaresau desincroniz`ri.

|n urma mai multor furturi din locuin]e [i dinsociet`]i comerciale, judiciari[tii sectorului 6, cusprijinul structurii de analiz`a informa]iilor, au constituitun grup de persoane cu preocup`ri infrac]ionale,care au fost supravegheateatent, \n perioadaoctombrie-noiembrie.Printre acestea se aflau M. Dorel, 37 ani [i {. Lucian,28 ani, care locuiau, f`r`forme legale, \ntr-un apartament din sectorul 5.

|n seara de 14 noiembrie,cei doi au decis s` ac]ioneze\n sectorul 6. Au preg`titechipamentul necesar(m`nu[i, gen]i, lanterne,[urubelni]`) [i au mers cumijloacele de transport \ncomun pân` \n zonaUniversit`]ii Politehnica,intrarea dinspre bulevardulIuliu Maniu. Aici, au \nceputs` supravegheze blocurile

din zon`, fiind aten]i laapartamentele aflate laparter. Timp de trei ore au„periat“ mai multe str`zi dinzon`, pân` când s-au opritla un apartament de peAleea Politehnicii.

La ora 23.20 au decis s`ac]ioneze. |n timp ce M. Dorelasigura vizual perimetrul, {. Lucian a for]at geamul termopan, aflat la parter, cuo [urubelni]` [i a reu[it s` \ldeschid`. Totu[i, cei doi ho]inu au ac]ionat imediat, ci s-au \ndep`rtat, dar au continuat s` supraveghezelocuin]a, s` vad` dac` vaexista vreo reac]ie din interior.R`bd`tori, infractorii aua[teptat o or` [i jum`tate,apoi s-au decis c` momentuleste potrivit pentru a intra \nlocuin]a-]int`.

|ntr-o jum`tate de or`, {. Lucian, care opera \n interiorul apartamentului, i-adat complicelui dou` gen]i(\n care se aflau mai multebunuri, bijuterii [i un televizorHD), pe care acesta dinurm` le-a ascuns dup` ni[tema[ini, parcate \n zon`. |nmomentul când se preg`teaus` plece cu bunurile furate,poli]i[tii au intervenit [i i-au\nc`tu[at, f`r` ca cei doi s`opun` rezisten]`. Cu siguran]`interven]ia-blitz a judiciari[tilori-a l`sat f`r` reac]ie.

Cei doi ho]i au fostcondu[i la Sec]ia 21, pentrucontinuarea cercet`rilor,existând indicii temeinice c`ace[tia sunt autorii mai multor furturi din locuin]e [imagazine aflate \n sectorul 6al Capitalei.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

5POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

Educa]ia rutier` reprezint` una dintreprincipalele priorit`]i ale Brig`zii Rutiere,pentru prevenirea [i reducerea num`rului deaccidente în care sunt implica]i minorii, o categorie vulnerabil` a participan]ilor latrafic.

De la începutul anului [colar 2015-2016,copii [i tineri cu vârsta cuprins` între 6 [i 18ani au fost implica]i cu vinov`]ie, în 53 accidente de circula]ie, în urma c`rora 11 aufost r`ni]i grav [i 44 r`ni]i u[or.

Traversarea neregulamentar` a reprezentat principala cauz` a acestor evenimente rutiere nedorite.

Pentru diminuarea num`rului accidentelor de circula]ie, poli]i[tii Brig`ziiRutiere desf`[oar` activit`]i de educa]ie rutier` în unit`]ile de înv`]`mânt dinCapital`.

Cu aceast` ocazie, elevii din ciclurile primar, gimnazial [i liceal, vizioneaz` spoturi[i filme de educa]ie rutier` cu regulile de circula]ie pe care trebuie s` le cunoasc` [is` le respecte, pentru a nu fi implica]i înevenimente rutiere nedorite [i discut`, interactiv, cu poli]i[tii rutieri, pe baza acestorreguli. Totodat`, le sunt distribuite [i materiale educativ-preventive.

Obiectivele activit`]ilor sunt ca elevii s`cunoasc` legile scrise [i nescrise în domeniul educa]iei rutiere [i modul de aplicare a acestora, indicatoarele de

circula]ie, rolul poli]istului de circula]ie, s`în]eleag` necesitatea ca participan]ii la trafics` se respecte reciproc, s` aplice regulile decircula]ie în calitate de pieton, biciclist, posesor de role, pasager sau [ofer, s` intervin` în cazul nerespect`rii regulilor decircula]ie de c`tre colegi, prieteni, p`rin]i,cuno[tin]e, dar [i s` recunoasc` [i s` expliceîn]elesul unor termeni specifici limbajuluirutier.

Pe lâng` activit`]ile de educa]ie rutier`,efectuate în [coli de c`tre poli]i[ti, la sediulBrig`zii Rutiere se desf`[oar`, periodic, activit`]i de tip „por]i deschise“, pentruapropierea de micii participan]i la trafic [i detineri, precum [i pentru transmitereamesajelor, mult mai u[or.

Pentru fiecare grup de elevi participan]i,vizita la sediul Brig`zii Rutiere este organizat` pe dou` paliere: de prezentare [ide instruire. La capitolul prezentare, vizitatorii au avut ocazia s` vad` „pe viu“

RUTIER

6 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

„S` \nv`]`m s` evit`m accidentele rutiere“

cum func]ioneaz` Dispeceratul, preluareaapelurilor, atât prin sistemul integrat 112,cât [i prin 021/9544 - telefonul cet`]eanului, supravegherea marilor intersec]ii prin intermediul camerelor video,precum [i modul în care sunt transmise [ipreluate cazurile în teren.

În ceea ce prive[te palierul de instruire,clasele de elevi din unit`]ile de înv`]`mântdin Capital` vizioneaz` filme de educa]ierutier`, poart` discu]ii interactive cu poli]i[tiirutieri, referitoare la regulile elementare decircula]ie pe care trebuie s` le cunoasc` [is` le respecte, [i primesc materiale preventive, precum pliante, afi[e, brelocuri,orare etc.

Tot în vederea prevenirii accidentelorrutiere, cu urm`ri, uneori, tragice, BrigadaRutier`, în parteneriat cu Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti, a creat platforma on-line „Educa]ie Rutier` Google+“, cu ajutorul c`reia lucr`torii BirouluiEduca]ie Rutier` din cadrul acestei unit`]i depoli]ie pot transmite utilizatorilor informa]iicu caracter preventiv [i, în acela[i timp, potprimi de la ace[tia, reac]ii de feedback, realizându-se, astfel, un dialog social constructiv, cu tema „Siguran]a rutier`“.

Grupurile-]int` ale proiectului lereprezint`:

- Elevii unit`]ilor de înv`]`mânt; - Înv`]`torii [i profesorii;- P`rin]ii elevilor.Prin intermediul platformei on-line

„Educa]ie Rutier` Google +“, pot fi transmise informa]ii, diferen]iat, pe categoriide vârst`, clase, [coli etc.

Accesând-o, elevii, cadrele didactice, dar[i p`rin]ii, descoper` o gam` variat` de materiale, precum:

- recomand`ri rutiere;- pliante/postere;- spoturi audio-video;- inform`ri (restric]ii rutiere, sensuri unice,

lucr`ri \n carosabil, accidente grave etc.);- mesaje c`tre comunitate;- chestionare [i jocuri online;- transmisiuni/videoconferin]e live, prin

intermediul aplica]iei „Hangouts“.Un aport important în realizarea

materialelor, ce vor putea fi g`site în spa]iul

destinat cet`]enilor, îl vor avea [i membrii comunit`]ii, care vor putea posta comentarii[i sfaturi (acestea vor fi arbitrate de c`trelucr`torii Biroului de Educa]ie Rutier`), contribuind, astfel, la îmbun`t`]irea niveluluide siguran]` rutier`.

Tot în vederea con[tientiz`rii, de dataaceasta a studen]ilor [i a tinerilorconduc`tori auto, cu privire la riscurile ce seexpun atunci când încalc` regulile de circula]ie, Brigada Rutier` a demarat o activitate care const` în distribuirea unorafi[e cu recomand`ri adresate acestor categorii de participan]i la trafic, în centrele universitare [i în [colile de [oferi, de lanivelul Municipiului Bucure[ti.

Sper`m c` toate activit`]ile descrise anterior, s` conduc` la sc`derea num`ruluide accidente rutiere, produse în Capital`, cuprec`dere a celor în care sunt implica]i elevii[i studen]ii, precum [i la asigurarea unui climat de ordine [i siguran]`, în traficul rutierbucure[tean.

LLaauurraa SSNNAAEE

RUTIER

7POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

Comer] online cu haine sub umbrela evaziunii fiscale

Omul potrivit, la locul potrivit

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Utilitatea agen]ilor depaz` \n cadrul institu]iilorde \nv`]`mânt gimnazial [iliceal este benefic`, atâtpentru p`strarea unui climat de lini[te, cât [i deprevenire a unor eventualeinfrac]iuni.

Poli]i[tii Sec]iei 23 auprimit ajutorul unui agentde paz`, care a surprinspatru ho]i, \n timp ce furaucomponente din cupru, \n

miez de noapte, de lainstala]iile de aercondi]ionat, aflate pe cantina liceului „NichitaSt`nescu“ din Capital`.

B`rbatul a sunat imediatla 112, iar echipajelesosite au reu[it s` \i prind`\n flagrant delict pe H.Alin, 20 ani, I. Dumitru, 30ani, D. Cosmin, 19 ani [iN. Daniel, 24 ani. Lua]i la\ntreb`ri, tinerii au declarat

c` fac parte din echipa demuncitori, care lucreaz` larenovarea acoperi[uluicantinei din incinta liceului[i s-au gândit s` \[i rotunjeasc` veniturile,printr-un furt la ad`postul\ntunericului.

De l`udat spiritul vigilental agentului de paz`, cares-a dovedit a fi omulpotrivit, la locul potrivit!

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Poli]ia Sectorului 3 a pus lac`tul pe afacerea unui bucure[tean, care a prejudiciat statul cu peste 670.000 lei, \nurma comer]ului pe internet cu produsevestimentare, \n valoare de aproximativ 2,5milioane lei. Astfel, ofi]erii Serviciului deInvestigare a Criminalit`]ii Economice au\nceput urm`rirea penal` fa]` de G. Emil,31 ani, care, \n perioada 2014-2015, a efectuat livr`ri de \mbr`c`minte c`tre diver[i

clien]i, prin intermediul unei firme de curierat, iar banii proveni]i din acestecomenzi nu au fost declara]i organelor fiscale.

Pe 10 noiembrie, oamenii legii au efectuat dou` perchezi]ii, ocazie cu care aufost ridicate documente [i bani (56.000euro, 20.000 lei), proveni]i din activitateailicit`. Parchetul de pe lâng` TribunalulBucure[ti a instituit sechestru asigurator pesumele de bani g`site la perchezi]ii, pe unautoturism, dar [i pe contul deschis deinculpat la o banc`.

Cercet`rile ulterioare i-au condus peanchetatori la dou` firme, ce au livrat c`tresocietatea controlat` de G. Emil produsevestimentare. Astfel, reprezentan]ii acestoraau primit amenzi contraven]ionale, \n valoare total` de 22.000 lei, fiind confiscatemii de articole vestimentare [i 1000 metriliniari de ]es`turi, pentru care nu existaudocumente de provenien]`.

8 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

PREVENIRE

Legisla]ie român` în limba chinez`!În Bucure[ti, cet`]enii de

na]ionalitate chinez`reprezint` o minoritate

important`, iar copiii acestoraînva]` atât în unit`]i [colarecu predare în limba român`,cât [i în unit`]i deînv`]`mânt în care predarease face în limba matern`,cea chinez`.

Consider`m c` adaptareala normele societ`]iiromâne[ti presupune, atâtpentru copii, dar [i pentrup`rin]i, cuno[tin]e minimede educa]ie juridic`. Acestlucru este valabil pentru toticet`]enii, a[a încât Serviciulde Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii a realizat o

bro[ur` cu informa]ii legislative minimale, intitulat`„Unde-i lege, nu-i tocmeal`“,care a fost tradus` [i înlimba chinez`.

Bro[ura a fost multiplicat`cu sprijinul Casei RomânoChineze, în baza protocoluluide colaborare între celedou` institu]ii.

Miercuri, 25 noiembrie, laColegiul Economic „A.D.Xenopol“, în prezen]aelevilor chinezi [i români dinclase cu predare în limbachinez`, a reprezentan]ilordin institu]ii culturale [i dinmediul de afaceri, a avut loclansarea micului „Cod Penalpe în]elesul tuturor“.

Direc]ia General` dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti a fost reprezentat`de directorul generaladjunct, comisar [ef depoli]ie Stan Cristian Ionu],care a vorbit despre preocuparea constant` aPoli]iei Capitalei, pe liniarespect`rii drepturilor omului.

Elevii români [i chinezi auaflat despre minoritate,pedepsele aplicate minorilor[i despre faptul c` educa]iaeste principala cale deîndreptare a minorilor carecomit fapte penale.

Pentru finalul întâlnirii,elevii liceului au preg`tit unmoment artistic, cântece [idansuri chineze[ti.

Evenimentul a fost marcatprin prezen]a Excelen]ei SaleAmbasadorul extraordinar [iplenipoten]iar al Chinei laBucure[ti, domnul XuFeihong.

IIlleeaannaa BBOOGGAATTOONNIIUU

Am s`rb`torit în comunitate!

Ziua de 1 Decembrie a fost s`rb`torit` depoli]i[tii Capitalei împreun` cu comunitatea.Astfel, 40 de copii din cadrul Centrului deplasament „Sf. Spiridon“ au participat la oac]iune organizat` de poli]i[tii de prevenireîn colaborare cu Muzeul de Istorie almunicipiului Bucure[ti. Acesta a fost gazda,copiii putând afla lucruri interesante despreBucur, \ntemeietorul Capitalei, dar [i despreUnirea cea Mare din 1918, când Ardealul aredevenit p`mânt românesc.

De 1 Decembrie am fost prezen]i, cu unstand de informare, în Pia]a Unirii, pentrumiile de cet`]eni care au ales s` participe laparada militar`.

Am primit un feedback pozitiv din partea

acestora; s-au bucurat de c`rticelele preventivepentru copii, cât [i de sfaturile cu privire lasiguran]a locuin]elor sau cea personal`.

Ca de obicei, poli]i[tii s-au sim]it aprecia]i,astfel încât s`rb`toarea de 1 Decembrie afost deopotriv` una na]ional`, dar [iinsti]utional` [i personal`, o s`rb`toare atuturor românilor.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Ambasadorul Chinei - Xu Feihong

Directorul general adjunct - comisar [ef de poli]ie

Stan Cristian Ionu]

MONDO POLICE

10 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

Nici o religie din lume nu\ndeamn` la ur` rasial`, lar`zboaie interetnice, la atentate [i terorism. Cu atâtmai pu]in cre[tinismul, islamul [i iudaismul. |nainteca terorismul islamist s` fieactiv \n lumea occidental`,\n anii de plumb (1960-1980),extremi[tii de dreapta [i destânga, respectiv, separati[tii,aveau la activ nenum`rateatentate cu victime (mor]i [ir`ni]i). Ei erau cre[tini [inicidecum musulmani.

|n concluzie, ca [i cre[tinismul [i iudaismul,islamul este [i el o victim` aextremismului islamist, iarterorismul este practicat, \nexclusivitate, de fanatici radicaliza]i, manipula]i [i\ndoctrina]i cu diverse interpret`ri ale unor idei dinscrierile sfinte, care sepreteaz` la acentuareadivergen]elor [icontradic]iilor dintre religii,fie c` ele apar]in Bibliei,Coranului, respectiv,Tanakului etc. Cu altecuvinte, terorismul este

independent de religie sauterorismul nu are religie.

Din p`cate, dup` atacurileteroriste de la Paris din 7-9ianuarie 2015 (Charlie Hebdo),dar \n special dup` cele dinseara zilei de 13 noiembriede la Sala de SpectacoleBataclan, Stade France,respectiv, restaurantele LePetit Cambodge, Casa Nostra,Comptoir Voltaire, precum [iber`riile Café Bonne Bière,Le Carillon [i La Belle Équipe,opinia public` asociaz` eronatterorismul [i islamismul,considerându-l pe acesta dinurm` ca o religie agresiv` [iorientat` \mpotriva religiilorrivale, iudaic` [i cre[tin`.

Exist` o deosebire fundamental` \ntre islam(religie având ca r`d`cin`etimologic` cuvântul salam -pace) [i islamism (gândirepolitico-religioas`), care setermin` cu sufixul -ism [icare, \n anumite forme alesale (fundamentalism, integrism, salafism, takfirism,jihadism), poate conduce,prin radicalizare, la acte deterorism.

Islamul este o religieabrahamic`, ca [i iudaismul[i cre[tinismul, având casurse de inspira]ie Coranul,Tanak(h)ul, respectiv, Biblia,care evoc` personalitatea luiAbraham/Ibrahim (primulpatriarh al Bibliei), consideratca fondator al iudaismului,unul dintre personajele principale ale cre[tinismului,precum [i unul dintre ceicinci profe]i ai islamului,al`turi de Noe, Moise, Iisusdin Nazaret [i Mahomed.Conform unor documente

(Pew Research Center),num`rul musulmanilor \nlume se ridic` la 1,7 miliarde,circa 23,4% din popula]iamondial`, fiind a doua religie\n lume, dup` cre[tinism.

Conform unui alt documentdin 2007 (ZentralinstitutIslam Archiv Deutschland), \nEuropa tr`iesc aproximativ53 milioane de musulmani,dintre care, 25 milioane \nRusia, 16 milioane \n UniuneaEuropean`, 6 milioane \npartea european` a Turciei,5,5 mil. \n Fran]a, 3,5 mil. \nGermania, 1,5 mil. \n MareaBritanie [i aproximativ un milion \n Italia [i Olanda.

Atentatele din anii de plumb

Cu mult timp \nainte caatacurile teroriste islamist-extremiste s`-[i fac` apari]ia\n lumea occidental`, unnum`r impresionant degrup`ri cre[tine, politice (destânga sau de dreapta),na]ionaliste (separatiste),religioase sau revolu]ionare,au recurs la terorism pentrua face cunoscute lumii, ideologiile lor, implementândpe termen lung teroarea \nrândul popula]iei.

|n principiu, distingemurm`toarele mari tipuri deterorism:

1) individual - provocatde rebeli anarhi[ti, lasfâr[itul sec. al XIX-lea [i\nceputul sec. XX, care vizapersonalit`]i din sferapolitic`, militar` etc.

2) organizat - prin grup`ripolitice, nereprezentând unguvern [i care ap`r` o anumit`

Atentate \n numele religiei [i al extremismului

11POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MONDO POLICE

ideologie (de exempluRezisten]a din timpul celuide-al Doilea R`zboi Mondial;Organiza]ia Armata Secret`,creat` \n 1961 la Madrid; KuKlux Klan, fondat \n 1865;IRA-Irish Republican Army,care lupta \mpotriva prezen]eibritanice \n Irlanda de Nord).

Terorismul cre[tin extremist\ncepe s`-[i fac` apari]iadup` cel de-al Doilea R`zboiMondial [i ia amploare \nanii de plumb ai Europei(1960-1980), cu prec`dere\n statele mari (Germania,Fran]a, Italia, Spania), dar [i \ncele mai mici (Belgia, Grecia).

|n ciuda diversit`]ii, organiza]iile de extrem`dreapta au ca soclu comunpatriotismul, na]ionalismul [itradi]ionalismul [i poate, nu\n ultimul rând, xenofobia,centrate pe idei mai multsau mai pu]in simbolice: urafa]` de prezent (considerat`ca o perioad` de decaden]`),anti-individualismul, nostalgiasacrului, moral sau religios,teama de metisaj genetic [ideclin demografic, cenzuramoralei (\n special pe plansexual, a homosexualit`]ii).

|ncepând cu perioada1950-1980, Fran]a esteterorizat` de atentatelecomise de extrema dreapt`(anti-imigra]ie, anti-stânga),

\n care sunt implicateOrganiza]ia Armata Secret`,grupare fondat` \n 1961,Grupul de Interven]ieNa]ionalist`, activ \ntre1972-1980, având ca obiectivlupta contra organiza]iilor destânga [i a imigran]ilor,responsabil de mai multeatentate cu bomb` [i atacuriteroriste.

Extremismul de stânga aapelat [i el la atentate teroriste, de-a lungul vremii.|nainte de toate, militeaz`pentru r`sturnarea capitalismului, printr-o revolu]ie, [i instaurarea uneisociet`]i egalitare. De[i sunteterogene, cu ideologiidiverse, grup`rile prezint`caracteristici comune: respingerea capitalismului [ia economiei de pia]`, egalitatea \ntre membriisociet`]ii, r`sturnarea societ`]ii prin revolu]ie,na]ionalism, patriotism [i[ovinism.

Terorismul de extrem`stânga \[i face apari]ia \nEuropa (\n Germania, Belgia,Fran]a, Italia, Spania) \n anii1970-1980.

Pe teritoriul fosteiGermanii Federale auac]ionat, printre altele, RoteArmee Fraktion, organiza]ieterorist` german`,

de orientare marxist`, anticapitalist`, RevolutionäreZellen, grupare de gheril`urban`, Rote Zora, organiza]iearmat` feminist`, care luptacontra patriarhatului,biotehnologiei [i puteriinucleare.

|n Belgia, \n perioada1983-1986, au activatFrontul Na]ional de EliberareWalon, Frontul Revolu]ionarde Ac]iune Proletar` sauGrupul Anarhist Necunoscutsau Ligne Rouge (LiniaRo[ie).

|n Spania, \n anii deplumb, au existatMovimiento Ibérico deLiberación, mi[careanarhist` activ` \ntre 1971-1973, Grupul de Ac]iuneRevolu]ionar` Interna]ionalist`[i GRAPO (Grupos deresistencia antifascistaprimero de octubre).

Dup` evenimentele dinFran]a, \n mai 1968, (unansamblu de mi[c`ri [imanifesta]ii populare protestatare, de mare anvergur`, caracterizateprintr-o vast` revolt` spontan` antiautoritar`, dirijat` \mpotriva societ`]iitradi]ionale, capitalismului,imperialismului, precum [iprin greve na]ionale generalizate \n aproapetoate sectoarele economiei),vor apare grup`ri de lupt`armat` cu ideologii apropiate de cea maoist`, caNucleul Armat pentruAutonomia Popular`, specializat \n atentate cubomb`, incendii [i asasinate,avându-l ca ideolog peFrédéric Oriach, militantmarxist-leninist sau Brig`zileInterna]ionale, care revendic` asasinarea maimultor personalit`]i politice.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

Ho]ii de ocazie au primit o corec]iestra[nic`

Socoteala de-acas` nu se potrive[te cucea din târg. De adev`rul acestei vechi zicales-au convins doi actori maltezi, care [i-aupropus s` realizeze un experiment inedit: s-au pref`cut c` jefuiesc o femeie pe strad`,evenimentele urmând s` fie filmate cu ocamer` de luat vederi ascuns`. A fost o ideefoarte proast`: din momentul în care cei doitemerari au smuls, de-altfel foarte teatral,po[eta [i plasa femeii, trec`torii afla]i la fa]alocului au s`rit imediat în ajutorul celei„jefuite“, aplicându-le ocorec]ie serioas` ho]ilor deocazie. Ace[tia nu au maiavut timpul necesar pentru aoferi explica]iile de rigoare [i,probabil c` [i în acest caz, nuar fi fost crezu]i de trec`toriiindigna]i...

Gerard Depardieu a b`tut m`r doi tâlharicare voiau s`-l jefuiasc`

Celebrul actor francez a fost protagonistulunei întâmpl`ri mai pu]in obi[nuite. Aflatîntr-o pauz` între film`ri, Gerard Depardieus-a gândit s`-[i petreac` zece zile al`turi decei doi fii ai s`i. {i, cum urm`toarele film`riurmau s` aib` loc în SUA, cei trei au hot`râts`-[i petreac` vacan]a pe ]`rmul Floridei,lâng` Miami.

În penultima zi, în timp ce b`ie]ii erau înap`, iar actorul mo]`ia într-un [ezlong, [i-auf`cut apari]ia doi indivizi dubio[i. Unul din eia apropiat lama unui cu]it de beregataactorului [i i-a cerut lan]ul de aur de la gât.

Cel`lalt ridicase deja geanta în care seaflau banii [i o pusese pe um`r. „Am v`zutscena în timp ce ne aflam în ap`. Laînceput, ne-a fost fric` pentru tata“ - audeclarat b`ie]ii lui Depardieu.

Cu o mi[care rapid`, actorul s-a ridicat depe [ezlong [i l-a pocnit pe cel cu cu]itul,doborându-l la p`mânt. Apoi, spre uimireapu]inilor turi[ti de pe plaj`, a pornit înurm`rirea tâlharului care fugise cu geanta.Depardieu, care în adolescen]` a f`cut rugby,l-a ajuns din urm` pe infractor dup` circa 15metri [i l-a placat. Apoi, i-a administrat trei-patru pumni, l`sându-l lat. „M-am distratde minune“ - a declarat ulterior actorulfrancez. „Trebuia s` m` dezmor]esc [i eudup` atâta timp, a[a c` am avut ocazia s`-mi amintesc cele dou` discipline pe care lepracticam în adolescen]`: boxul [i rugby-ul“.

Christine Romalotti din „Tân`r [i nelini[tit“ a imobilizat un tâlhar

În noaptea de 17/18 februarie2001, Lauralee Bell (29 ani),interpreta Christinei Romalottidin serialul „Tân`r [i nelini[tit“,a reu[it s` imobilizeze un ho],care încercase s` p`trund` înlocuin]a ei. Actri]a i-a pulverizat infractorului sprayparalizant în ochi [i l-a lovit cuo tigaie în cap, dup` care l-achemat pe so]ul ei, ScottMartin, care dormea.

Lauralee a declarat: „În acea noapte, nureu[eam s` adorm, pentru c` eram nervoas`din cauza unor probleme ap`rute pe platoulde filmare. Am coborât în living, pentru abea un pahar cu lapte, îns` am auzit c`cineva umbla la geamul de la buc`t`rie. Defric`, n-am aprins luminile. Am vrut s` urcînapoi în dormitor, dar mi-am dat seama c`a[ fi f`cut o impruden]`. Panicat`, am luatspray-ul paralizant, dup` care am intrat tiptilîn buc`t`rie. Mi-era team`, c`ci nu [tiamdac` individul e înarmat. Am a[teptat ca els` intre pe geam, i-am pulverizat spray-ul înochi [i apoi l-am lovit în cap cu o tigaie, iarintrusul [i-a pierdut cuno[tin]a. Am strigat laScott, care dormea într-o camer` de la etaj,iar când el a coborât, am început s` plâng.Scott a sunat la poli]ie [i, dup` 10 minute,ho]ul a fost arestat. Scott mi-a spus c` estemândru de curajul de care am dat dovad`!“

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Un agent de circula]ie,îmbr`cat în uniform`

de poli]ist, a primit treigloan]e în piept,

iar o românc` aflat` în magazin a fost r`nit`

la picior.

” ”

14 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Rapsodul M`rin Cornea a b`tut m`rdoi rromi, care au vrut s`-i fure din magazin

O întâmplare mai pu]in obi[nuit`, c`reia atrebuit s`-i fac` fa]` b`rb`te[te, a tr`it-olini[titul interpret de muzic` popular` M`rinCornea. T`cutul rapsod de inim` albastr` [i-alansat, în cursul zilei de 20 decembrie 1999,caseta „Când spre Anul Nou vom trece“, înmagazinul al c`rui proprietar este, la evenimentfiind prezent, printre al]ii, [i dirijorulParaschiv Oprea. Atmosfera era destins`,admiratorii solistului mai ciuguleau câte unfursec, î[i mai umezeau buzele cu pu]in vinde buturug`, mai comentau, pozitiv, desigur,noua produc]ie muzical` a maestrului, cânds-a produs nenorocirea. La un moment dat,în mijlocul armonioasei adun`ri, [i-au f`cutapari]ia doi rromi care, sub pretextul c` vors` cumpere albumul, [i-au lungit mâna învitrina cu casete, reu[ind s` subtilizeze vreopatru buc`]i. Îns`, ochiul de [oim al lui M`rinCornea a observat ac]iunea devastatoare arromilor [i, cuprins de furie, a trecut la atac.F`r` prea multe vorbe, nea M`rin, care întinere]e a practicat boxul, a fandat, [i mânastâng` a pornit din um`r lovind fulger`torb`rbia unuia dintre rromi, trimi]ându-l înlumea viselor, cel`lalt ho] reu[ind s` fug`.Scena s-a derulat exact lâng` dirijorul ParaschivOprea, care [i-a încurajat ucenicul cu vorbede genul: „Mai d`-i, M`rine, f`-l pilaf!“

Un maramure[ean a ajuns celebru \n Italia, dup` ce a reu[it s` imobilizeze un tâlhar mascat

În seara de 23 iunie 2002, într-un supermarket din localitatea italian` Settimo

Torinese, de lâng` Torino, s-a instauratteroarea. Doi bandi]i înarma]i cu pistoale aun`v`lit în magazin, au r`nit doi oameni, apoiau încercat s` fug` cu banii din încas`ri.Vasile S., un român originar din Maramure[,aflat din întâmplare în magazin, a dat o veritabil` lec]ie de curaj italienilor: ca într-oscen` desprins` parc` de pe marile ecrane,maramure[eanul a reu[it s`-l imobilizeze peunul dintre jefuitori, punându-l pe fug` pecel de-al doilea. Dou` mari ziare italiene, „LaStampa“ [i „La Repubblica“, au publicatinterviuri cu Vasile S. „Evenimentul zilei“ areu[it s` stea de vorb` cu maramure[eanulsupranumit acum în Italia „eroul din supermarket“.

Sâmb`t` seara, în jurul orei 19,20, cândmai erau zece minute pân` la închidereasupermarketului din Settimo Torinese, doibandi]i, cu m`[ti pe fa]` [i înarma]i cu pistoale,au n`v`lit în magazin. Unul dintre ei, identificatulterior ca fiind Raffaele V., 20 de ani, înarmat cu un pistol semiautomat, calibru22, a ap`sat pe tr`gaci de mai multe ori,strigând: „Sta]i pe loc, acesta este un jafarmat“. Un agent de circula]ie, îmbr`cat înuniform` de poli]ist, a primit trei gloan]e înpiept, iar o românc` (pur` coinciden]`, deloc tot din Maramure[), aflat` în magazin, afost r`nit` la picior. Unul dintre r`uf`c`tori i-a cerut casierei s`-i pun` într-o pung` to]ibanii. În acel moment în supermarket seaflau în jur de 100 oameni. To]i s-au aruncatla p`mânt, cuprin[i de panic`.Maramure[eanul Vasile S., muncitor românîn Italia, s-a hot`rât s` ac]ioneze. A prins unmoment favorabil [i s-a aruncat asupraunuia dintre atacatori. În încle[tare, banditula încercat s`-l împu[te în cap, dar a reu[its`-i ating` doar um`rul. În ciuda r`nilor, Vasilea continuat s` se lupte, izbutind în cele dinurm` s`-l pun` la p`mânt pe italian.Complicele acestuia a reu[it s` fug` înaintede sosirea carabinierilor. Cu um`rul plin desânge, Vasile a primit felicit`ri de la carabinieri[i de la to]i clien]ii din supermarket, care i-auadmirat curajul. Raffaele V., arestat de carabinieri, a încercat s` se sinucid`, lovindu-secu capul de un calorifer în celul`.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

Prin Regulamentul Nr. 56/26octombrie 1931, uniformaofi]erilor de poli]ie s-a stabilit aavea urm`toarea componen]`:vestonul cu reveruri, pantalonii,mantaua, [apca, ghete sau pantofi,galo[i sau [o[oni, epole]i,eghile]i, baionet` [i m`nu[i.

Vestonul era din stof` gri, decroiala hainei civile, \ncheiat ladou` rânduri, pu]in r`scroit petalie, comod la piept, cu spateleformat din dou` buc`]i tivite, cu[li] de la talie \n jos, cu gulermodel „cu reveruri“. Se \nchidecu trei nasturi pe o parte [i treipe alta, din care cei de sus suntfal[i, nu se v`d, fiind sub rever.Are buzunar \n partea stâng`,sus, [i dou` buzunare \n parteade jos. Epole]ii sunt de form`dreptunghiular`, lat de 5 cm,fixat spre guler cu un nasturemic, de metal, cu marca ]`rii,reliefat. Nasturii cu care se\nchide vestonul sunt din metalaurit, mat, bomba]i, de 2 cmdiametru purtând \n reliefmarca ]`rii. Mânecile se termin`\n partea de jos printr-obroderie baghet`, cu col]uri,simpl`, sau cu cuiburi de frunz`de l`mâi, a[ezat` la 80 mm departea de jos a mânecii, avândpe partea exterioar` câte doinasturi mici. Vestonul se poart`cu c`ma[` [i guler r`sfrânt, fixsau mobil, de culoare alb`, cucravat` neagr`. La ]inuta de ceremonie, gulerul este tare,drept, cu col]uri, având cravataneagr` f`cut` fund`.

Pantalonul lung este de postavhavan, croit drept, pe o l`rgime

potrivit` [i atât de lung ca s`poat` ajunge pân` la tocul\nc`l]`mintei. Se poart` numaicu ghete [i \ntotdeauna „sous-pied-uri“. Au vipu[c`ro[ie \nchis` (garantz).

Mantaua este din postav gri,de forma paltonului civil. Se\ncheie la dou` rânduri de nasturi, a[eza]i câte cinci pe

fiecare parte. Nasturii sunt dinmetal galben, mat, de 20 mmdiametru, având reliefat pe eimarca ]`rii. Mantaua are dou`buzunare, a[ezate câte unul peambele [olduri. Spatele estedin dou` p`r]i, \nchise pân` lagaic`, [i cu „[litz“ de la gaic` \njos. Gaica este format` dindou` p`r]i ce se petrec unapeste alta [i se \nchid prin doinasturi de metal.

{apca este de postav deculoarea hainelor, havan, avândcusut jur \mprejurul bandei ce\nconjoar` capul o baghet`simpl` sau dubl`. {apca estede format englezesc, vizieraeste de lac, de culoare neagr`,\nclinat` la 45 de grade, lat` de

50 mm la mijloc, \ngustându-setreptat spre capete. Partea depostav este compus` dintr-oband` \nt`rit` de 50 mm l`]ime,formând un cerc ce \nconjoar`capul. Pe aceast` band` seaplic` fireturile care reprezint`gradul [i de ea se prinde fundul[epcii cu ajutorul unei fâ[ii depostav de 50 mm l`]ime.Dimensiunile fundului \ntrec peacelea ale cercului ce \nconjoar`capul cu circa 40-50 mm. |npartea din fa]` se aplic` opajur`. {apca va avea curelu[ade la subb`rbie de lac negru,având pe ambele margini cusutun galon sub]ire de aur.„Prefectul Poli]iei MunicipiuluiBucure[ti are partea rotund` ce\nconjoar` capul, acoperit` cu obroderie special`“.

Secretarul general al P.P.C.,chestorii, subinspectorii,chestorii de chesturi din P.P.C.,[efii de poli]ie din ora[elere[edin]` de jude], secretariichesturilor de poli]ie [i secretariichestori de sector din Bucure[tiau pe partea rotund` ce \nconjoar` capul, „cusut` \ncanetil de aur, la partea de josa acestei broderii col]urate, dealungul ei (sic!) sunt cusute ni[tepaiete galbene, formând un[nur de aur \mpletit \n lan], iardedesuptul acestui lan] esteaplicat un tel de aur“. Sub telulde aur era cusut` o baghet` cucol]uri, brodat` \n canetil, \ns`cu col]urile \n jos. Col]urilebaghetei aveau o lungime labaz` de 17 mm [i o \n`l]ime \npartea cea mai \nalt` de 7 mm[i cea mai joas` de 3 mm.Pajura din fa]` era format`dintr-o bucat` de postav deculoarea hainelor, pe care erabrodat cu fir de aur (canetil) ogarnitur` format` din dou`ramuri de frunz` de stejar, 5 lanum`r, \mpreunate \n partea dejos [i având deasupra coroanaregal`. |n intervalul celor dou`

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Uniforma ofi]erilor de poli]ie din 1931

ISTORIA LA ROTATIV~

Ofi]erii de poli]ie potpurta ghete sau pantofi

de culoare neagr` sau delac, de format civil,

având m`rimea dup`conforma]ia piciorului.

” ”

16 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

ramuri se afla brodat` stemamedie a ]`rii.

Evident diferen]iat [i \n privin]a epole]ilor, prefectulPoli]iei Municipiului Bucure[ti \iavea „acoperi]i cu o broderiespecial`“. Secretarul general alP.P.C., chestorii de poli]ie,inspectorii, chestorii de sectoare, [efii de poli]ie dinora[ele re[edin]e de jude], secretarii chesturilor de poli]ie[i secretarii chesturilor de sectordin Bucure[ti, aveau epoletulbrodat pe margine de jur\mprejur cu o baghet` simpl`,la fel ca cea de la [apc`, iar \ninterior se broda cu fir de auratâtea cuiburi de frunz` dem`slin câte erau necesare pentru a umple tot galonull`sat de bagheta ce era de jur\mprejur. Aceea[i broderie de laepole]i se cosea [i pe mânecavestonului, la o \n`l]ime de lamarginea de jos a mânecii de60 mm, care mergea de jur\mprejurul mânecii [i se l`sa \njos pe bucata din fa]a mânecii[i pe cus`tur`.

Stelele erau brodate cu firde aur, \n cinci col]uri, având \nmijloc aplicat` o paiet` [i „sepoart` de to]i ofi]erii de poli]ie,având dup` grade 1, 2 sau 3,cu baghet` sau broderie“.

Comisarii-ajutori aveau ostea simpl`.

{efii de poli]ie din ora[elere[edin]` de jude], secretariichesturilor de poli]ie [i secretariichesturilor de sector dinBucure[ti aveau o stea [ibroderie \n form` de frunz` dem`slin.

Comisarii aveau dou` stelesimple.

Chestorii de poli]ie, subinspectorii de poli]ie [ichestorii de sector din P.P.C.aveau dou` stele [i broderie \nform` de frunz` de m`slin.

Secretarii poli]iilor din ora[elere[edin]` de jude] [i comisarii-

[efi aveau trei stele simple.Secretarul general al P.P.C.,

adic` al doilea \n ierarhie dup`prefect, era singurul care aveatrei stele cu broderie \n form`de frunze de m`slin.

Decora]iile [i medaliile sepurtau \n partea stâng` a pieptului, la \n`l]imea mijloculuiinteriorului dintre primii doinasturi de sus ai vestonului.Dac` ofi]erul avea mai mult detrei decora]iuni sau medalii, elese purtau pe o plac` (bro[e)metalic`, lat` de 3-4 cm, a c`reifa]` era \mbr`cat` cu pangliceledecora]iilor sau medaliilorrespective, iar dosul c`ptu[it cupostav de culoarea hainelor.Placa se prindea la piept printr-oagraf` format` dintr-un ac desârm`, prins la cap`tul dinsprepiept [i un cârlig la cap`tul opus.|n loc de plac` cu decora]ii \nm`rime natural`, se putea purtao band` cu panglici f`r` decora]ii,cusute pe bluz` [i având l`]imeatotal` de 1 cm. Decora]iile \nm`rime natural` erau obligatoriila ]inuta de ceremonie.

Ghete sau pantofi. Ofi]erii depoli]ie pot purta ghete saupantofi de culoare neagr` saude lac, de format civil, avândm`rimea dup` conforma]iapiciorului.

M`nu[ile. Ofi]erii de poli]iepoart` m`nu[i de a]` sau depiele, \n culoarea hainei saumaro. „La ]inuta de ceremonie,obligatoriu, vor purta m`nu[ilede piele alb`“.

Baioneta se compune dintrei p`r]i: lama, pl`selele [iteaca. Lama era din o]elnichelat, de 31 cm lungime [i22 mm l`]ime la baz`, dreapt`,cu o grosime de 4 mm pe liniade mijloc. Mânerul avea 11 cmlungime [i era separat de lam`printr-o br`]ar`. El avea \npartea de sus un cap`t de„aquil`“. Pe capul [i gâtulacvilei se aflau crestate ni[te

desene reprezentând peneleacvilei. Toat` partea aparent`era nichelat`. Pl`selele erau dinlemn de nuc, fixate pe mâner,\ntre br`]ar` [i capul acvilei, aufe]ele cu t`ieturi care se \ncruci[eaz`, astfel \ncât s`formeze ni[te carouri. Pe fa]adin afar` se afl` fixat, \n metalaurit, cifra regal`, \n mijloculpl̀ selei. Baioneta se purta \ntr-unport-baionet, o teac` \nalt` de35 cm, prev`zut` cu 2 inele pecare se atârn` ca [i sabia, labrâu, sub poala tunicii, \n a[afel ca jum`tate din teac` s` sevad`. |n ]inutele cu cing`toaredin piele, baioneta se poart`peste tunic`, atârnat` lacing`toare. La manta se poart`atârnat` \n dou` carabine, cevor fi prev`zute la buzunaruldin stânga, \n interior [i cumânerul scos afar`, prin buzunar. Teaca era de o]el,nichelat`, de m`rimea [i formapotrivit cu lama.

Gradul ofi]erilor de poli]ie sear`ta prin: broderia de pe[apc`, epole]i [i mânecavestonului, de fir de aur [istelele brodate [i aplicate peepole]i [i pe mâneca vestonului,cusute cu fir de aur.

ISTORIA LA ROTATIV~

Calea Victoriei

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie 17

18 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

Spre meritul lor, Obama [i principalii oficiali din administra]ia sa au reconceput cusucces lupta global` a lui Bush, sub formaunei b`t`lii centrate pe Al-Qaeda. Au încetats` mai foloseasc` sintagma de „r`zboiîmpotriva terorii“ [i au planificat, în schimb,o campanie împotriva unui singur grup claridentificat. Oficiali înal]i din administra]ieciteaz` r`sturnarea lui Muammar Gaddafi caprim exemplu al succesului acestei abord`rifocalizate, multilaterale, a uzului de for]`.F`r` nici o victim` în rândul americanilor [i cuun fond de un miliard de dolari, interven]iadin Libia a înl`turat un autocrat de la putere,în cinci luni. Ocuparea Irakului a costat 4484de vie]i americane, cel pu]in 700 miliarde dedolari [i a durat aproape nou` ani.

„Amprenta american` mai discret` a adusbeneficii dincolo de pierderile mai reduse devie]i [i de resurse“, mi-a spus Rhodes. „Credemc` revolu]ia din Libia este perceput` a fi mailegitim`. Statele Unite sunt mai bine primite.[i exist` un poten]ial mai redus de insurgen]`,pentru c` for]ele str`ine sunt absente“.

|n cea mai ambi]ioas` propunere a sa,administra]ia mai încearc` s` restructurezearmata SUA, s` implementeze reduceri drastice în cheltuieli [i s` men]in` un num`radecvat de for]e americane în lume. Planullui Obama implic` reducerea armatei cu80.000 de solda]i, mutarea unor unit`]i dinOrientul Mijlociu în Pacific [i deschidereaunor baze mai mici, mai discrete. Unit`]ilefor]elor speciale, larg r`spândite în Irak [iAfganistan, ar urma s` antreneze for]ele indigene [i s` lanseze raiduri antiteroriste.Prin declararea victoriei asupra Al-Qaeda, oficialii administra]iei au spus c` a venit timpul pentru o nou` orientare.

„Unde vor avea Statele Unite un interesmai mare în 2020?“, a întrebat Rhodes. „|nAsia-Pacific sau în Yemen [i, evident, regiuneaAsia-Pacific va fi mai important`“. Argumentullui Rhodes nu este de neglijat, îns` Pakistanul[i armele sale nucleare - la fel ca Yemenul [isituarea sa în proximitatea unor coridoaremaritime [i rezerve petroliere vitale - vor bântuiprobabil mul]i ani Statele Unite. Oficialii militaripensiona]i avertizeaz` c` dronele [i raidurile-comando nu reprezint` un substitut al dificilului

proces de ajutorare a liderilor locali s`-i marginalizeze pe militan]i. Atacurile cu rachetecare îi ucid pe membrii Al-Qaeda [i pe afilia]iidin Pakistan [i Yemen, nu înt`resc economiile,nu reduc corup]ia [i nu îmbun`t`]esc serviciileguvernamentale. David Barno, fost locotenentgeneral, care a condus for]ele SUA în Afganistandin 2003 pân` în 2005, crede c` vânarea continu` a liderilor terori[ti nu reprezint` osolu]ie pe termen lung.

„Cum vom dep`[i acest r`zboi de uzur`?“,m-a întrebat el. „Deocamdat` nu cred c`avem un r`spuns la aceast` întrebare“.

CIA a replicat c` lupt`torii talibani reprezint`]inte legitime deoarece ini]iaz` atacuri dincolo de grani]e, asupra trupelor americane.|n iunie, Obama a luat partea CIA. Panetta aîncuviin]at ca nici un atac cu drone s` nu fielansat atunci când oficialii pakistanezi se afl`în vizit` la Washington [i ca Munter [i Clintons` poat` s` protesteze împotriva atacurilorpropuse. Obama a acordat, îns`, ultimulcuvânt directorului CIA.

|n noiembrie s-a produs cel mai sumbruscenariu de care avertizaser` Mullen, Gates [iClinton. Dup` ce ofensivele aeriene NATOau ucis din gre[eal` 24 de solda]i pakistanezi, la grani]a dintre Pakistan [iAfganistan, Kayani a cerut sfâr[itul tuturoratacurilor americane cu drone [i a întreruptaprovizionarea trupelor SUA din Afganistan.In acela[i timp, opozi]ia popular` la adresalui Zardani s-a intensificat. Dup` un calm deaproape dou` luni, care le-a permis militan]ilors` se regrupeze, atacurile cu drone au fostreluate în zonele tribale, în luna ianuarie aacestui an. |ns` atacurile-amprent` nu mai

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

VULNERABILIT~}I

19POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

sunt permise - pentru moment, potrivit unuifost înalt oficial. în rândul pakistanezilor,ofensivele au avut un efect dezastruos, într-un sondaj din 2011 al Pew ResearchCenter, 97% din responden]ii care [tiaudespre atacurile cu drone au spus c` elesunt „un lucru r`u“. 73% din pakistaneziaveau o p`rere nefavorabil` despre StateleUnite, o cre[tere de 10%, fa]` de 2008.Oficiali ai administra]iei afirm` c` atacurilesunt populare în rândul pakistanezilor, carelocuiesc în zone tribale [i care s-au s`turatde brutala conducere jihadist`. Ei sus]in c`oficialii guvernamentali pakistanezi - carecritic` atacurile în public - în particular suntde acord c` acestea ajut` la combaterea militantismului. Prin ofensive mai transparentes-ar putea reduce furia public` în alte p`r]iale Pakistanului, afirm` oficialii americani. Eiadaug`, îns`, c` anumite elemente din interiorul guvernului pakistanez continu` s`cear` ca atacurile s` r`mân` secrete.

Din punctul meu de vedere, abord`rileambelor guverne e[ueaz`. EconomiaPakistanului se afl` în stare jalnic`. Armata sacontinu` s` ad`posteasc` lupt`tori talibani,pe care îi consider` un mijloc de blocare aavansului Indiei în Afganistan. Iar procentulde pakistanezi, care sprijin` folosireaarmatei în lupta împotriva extremi[tilor dinzonele tribale - cheia c`tre eradicarea militantismului - a sc`zut, de la o majoritatede 53%, în 2009, la 37%, anul trecut.Pakistanul este mai instabil ast`zi decât eracând Obama a ajuns la putere.

O dinamic` similar` genereaz` rezultate[i mai proaste în partea sudic` a PeninsuleiArabe. Mult` vreme ignorat de Statele Unite,Yemenul a atras subit aten]ia dup` ce unatac sinuciga[ asupra navei Cole a ucis 17marinari americani în portul Aden, în 2000.

|n 2002, administra]ia Bush a lansat un singuratac cu drone în Yemen, care l-a ucis peAbu Aii al-Harithi, un agent operativ Al-Qaeda ce a avut un rol cheie în organizareaatacului asupra navei Cole. |n anii care auurmat, administra]ia [i-a întors aten]ia c`treIrak, iar militan]ii au început s` se regrupeze înYemen.

|n decembrie 2009, o încercare e[uat` aunui militant antrenat în Yemen, de a detonao bomb` într-un avion de pasageri cu destina]ia Detroit, a atras aten]ia lui Obamaasupra acestei ]`ri. |n urm`torii doi ani,Statele Unite au lansat circa 20 de atacuriaeriene în Yemen, majoritatea în 2011.Pe lâng` uciderea militan]ilor Al-Qaeda,ofensivele au omorât o mul]ime de civili,potrivit yemeni]ilor. |n loc s` decimeze organiza]ia, atacurile lui Obama au sporitnum`rul lupt`torilor Al-Qaeda din PeninsulaArab`, de la 300 la peste 1000, în prezent,conform lui Gregory Johnsen, expert înYemen la Universitatea Princeton. |n ianuarie, grupul a preluat controlul Raddei,un ora[ situat la doar 150 de kilometri decapitala Sanaa. „Nu cred c` Statele Unite auo politic` fa]` de Yemen“, mi-a spus Johnsen.Moartea lui bin Laden [i a multora dintresubalternii s`i reprezint` un pas înainte, îns`Pakistanul [i Yemenul sunt tot mai instabile.Pakistanul este un stat înarmat nuclear, cu opopula]ie de 180 milioane [i cu re]ele militante flexibile; Yemenul, un stat s`rac,e[uat, se transform` rapid într-un ad`postpentru Al-Qaeda. „Ei cred c` au câ[tigatdatorit` acestei abord`ri“, a spus un fost oficial al administra]iei, referitor la strategiabazat` pe drone. „Mul]i dintre noi credemc` vor fi probleme mult mai mari în viitor“.

Reac]iile negative, cauzate de atacurile cudrone în ]`rile unde sunt lansate, nureprezint` singurul motiv de îngrijorare. |nStatele Unite, libert`]ile civile [i grupurilepentru ap`rarea drepturilor omului sunt totmai îngrijorate de extinderea puterii pe careObama a cerut-o pentru ramura executiv`,pe m`sur` ce ini]iaz` un nou tip de r`zboi.

AAddrriiaann VVLLAADDEEuuggeenn AALLBBUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

20 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TRADI}II

Cr`ciunul este una dintrecele mai iubite s`rb`tori depe mapamond, atât pentrusemnifica]ia sa aparte, celebrând Na[terea lui Iisus,cât [i pentru bucuria de aoferi [i primi daruri. |n plus,Cr`ciunul ne apropie cu pa[irepezi de noul an, pe carefiecare dintre noi \l a[teapt`mai frumos [i mai prosperdecât cel care tocmai sesfâr[e[te.

Fiecare popor \[i serbeaz`Cr`ciunul \ntr-o atmosfer`plin` de farmec [i voiebun`, \n func]ie de tradi]iile[i obiceiurile care \l definesc.

|n America, poate maimult decât \n alt` parte,s`rb`toarea de Cr`ciunfascineaz` \ntreaga ]ar`, iarpreg`tirile \ncep imediatdup` Ziua Recuno[tin]ei.Frumuse]ea [i str`lucireacaselor \mpodobite cu meticulozitate, americaniiaproape \ntrecându-se uniipe al]ii, bog`]ia de brazidecora]i prezen]i \n fiecarepia]` [i \n marile centrecomerciale, \mbog`]escvizual [i suflete[te fiecarecre[tin. Nu trebuie uitatbradul, aflat \n fa]a Centrului

Rockefeller. Pe lâng` toateacestea, Mo[ Cr`ciun seplimb` voios peste tot [i\mparte daruri copiilor,\ndemnându-i s` \[i pun`dorin]e, fiind omniprezentoriunde te-ai duce.

Colinde de Cr`ciun, cântate de tineri carecutreier` str`zile se aud frenetic ori \n surdin` \n maitoate locurile publice. |nacela[i timp, acordurilemelodioase se fac auzite \nfiecare familie, \n jurul bradului sau a [emineului.|n gr`dina Casei Albe se\nal]` maiestuos un bradimens.

Un obicei \ntâlnit la americani, dar [i la germanisau olandezi, este acela de aarde o buturug` timp de treizile, prilej ce aduce amintede momentul na[terii luiIisus. Felicit`ri viu colorate [itip`rite cu scene biblice [iinspirate din scenele deiarn` iau cu asalt magazinele. Nu mult` lume[tie, totu[i, c` acest obicei apornit de la americani, gra]ieunui german stabilit peaceste meleaguri.

|n ceea ce prive[te masa

de Cr`ciun, curcanul ocup`un loc de cinste, servit culegume la gr`tar, fripturi deporc [i vit`, al`turi de budinci [i pr`jituriletradi]ionale, \n special celef`cute cu dovleac [i m`r, cufructe sau morcovi.

În Germania, bradul deCr`ciun, ini]ial, era decoratcu panglici colorate,lumân`ri [i diferite dulciuri.Nem]ii practic` obiceiul de aaprinde câte o lumânare \ncele patru duminici dinaintea sfintei nop]i, caresemnific` Na[tereaMântuitorului.

Cântece de Cr`ciuncunoscute, precum „OTannenbaum“, se fac auzite\n timpul acestei s`rb`torice produce bucurie \nsufletele tuturor. Oratoriul\n`l]`tor al lui JohannSebastian Bach \ncânt`mul]imea venit` \n bisericile[i catedralele germane,dup` ascultarea slujbei religioase din seara de Ajun.

Târguri de Cr`ciun sedeschid peste tot, figurineledin turt` dulce, pr`jiturile, articolele de artizanat [iobiectele confec]ionate dinceramic` \n]esând pie]ele deCr`ciun din Dresda,Nürrenberg [i Berlin. Acestelocuri g`zduiesc [i diferite festivit`]i, actori profesioni[tisau amatori, ce interpreteaz` scene cu tematic` specific`,\mpânzesc str`zile \n spectacole atractive, procesiunea magilor fiind laloc de cinste.

Austria \ncepe preg`tirilepentru s`rb`torile de iarn`de ziua Sfintei Barbara, care

Obiceiuri de Cr`ciun \n lume

Credit foto: Corbis.com

TRADI}II

21POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

d` tonul diferitelor festivit`]i,baluri [i concerte, iar de Sf.Nicolae cortegii de actori,masca]i \n mon[tri [icânt`re]i, umplu str`zilevieneze. Colind`torii aprindtor]e [i se plimb` din cas`\n cas`.

Ajunul Cr`ciunului sepetrece, \ns`, \n familie, ca [iziua de Cr`ciun, mai pu]inprin restaurante sau altelocuri publice, iar copiii \[ideschid darurile puse subpomul decorat cu ornamente, lumân`ri [i bomboane la sunetul unuiclopo]el, [i imediat dup`cina tradi]ional`, din care nulipse[te crapul f`cut la cuptor.

|n Viena, miresme \mbietoare cuprind pia]a dinfa]a Prim`riei, care devineun loc ne\nc`p`tor demul]imea ce admir` [icump`r` decora]iuni [i dulciuri, lumân`ri, flori multicolore confec]ionatedin s`pun, obiecte din lemn[i alte articole de artizanat.Nici pia]a de Cr`ciun de laPalatul Schönbrunn nu estede ocolit, iar brazii dinlocurile publice sunt fascinan]i.

|n Spania, iesleconfec]ionate din lemn [i alte figurine, ce\ntruchipeaz` diferite personaje specifices`rb`toririi Na[terii lui Iisus,\mpodobesc casele spaniolilor, care \ncep festivit`]ile de Cr`ciun deziua Imaculatei Concep]ii,respectiv \n 8 decembrie.

Ca [i \n Germania, grupuri de actori profesioni[ti sau amatoristr`bat str`zile ora[elor puternic luminate, interpretând procesiunea

celor trei magi. Interesanteste faptul c` darurile deCr`ciun sunt oferite tocmaide c`tre magi copiilor, obicei care se g`se[te [i laportughezi.

Ziua de Cr`ciun estes`rb`torit` \mpreun` cufamilia, acas`, la o mas`\mbel[ugat` cu friptur` depui, curcan sau miel.

Père Noël este a[teptat \nFran]a de c`tre familiareunit` la masa festiv`, dup`ce fiecare membru trece olumânare de la unul la altul,pân` la cel mai tân`r. Semerge la slujb`, se facpetreceri [i se \mpartcadouri. Magazinele atragcopiii cu jocuri de lumini, iartârgurile de Cr`ciun sunt\mpânzite \n cele maicunoscute locuri, c`su]eledin lemn fiind pline la refuzcu obiecte confec]ionatemanual, bijuterii [i dulciuri.

La Paris, \n fa]a prim`riei,vizitatorii au posibilitatea dea cump`ra produse artizanale ce provin dintoat` lumea, mai ales celecare \nf`]i[eaz` ieslea \ncare s-a n`scut Iisus.

|n România, Cr`ciunul se

s`rb`tore[te cu mare fast,fiind o s`rb`toare multdorit` de to]i românii. Chiarmai mult decât la altepopoare, obiceiurile [idatinile \mbog`]esc spiritual[i \nfrumuse]eaz` ultimelezile din an. Astfel, cu câtevazile \nainte de mult a[teptata celebrare aNa[terii Domnului, exist`obiceiul de a merge cucapra, un ritual \n care oceat` g`l`gioas` de voinici,\mbr`ca]i \n straie pestri]e [icu ma[ti de capr` sau cerb,danseaz` \n speran]a c`anul care vine va fi unulroditor. Obiceiul dureaz` din Ajunul Cr`ciunului [ipân` la Anul Nou. La colindele melodioase, cântate \n zilele de Cr`ciun,al`turi de cunoscutulplugu[or, se adaug` [i cântecele de stea. Umblatulcu sorcova \ntrege[te arsenalul obiceiurilor dintimpul s`rb`torilor de iarn`.

Masa copioas` deCr`ciun aduce \n prim planporcul, dar nu lipsesc nicisarmalele, colacii, pl`cintele,pr`jiturile [i cozonacii.

SSuurrssaa:: IInnffoottuurriissmm..rroo

Credit foto: Corbis.com

{arpele poli]ist

Serviciul poli]iei judiciare din Statul Rio deJaneiro - Brazilia, a avut ca „angajat“, o perioad` de timp, un… [arpe de doi metrilungime dresat, bine\n]eles, de un ofi]er.

S` nu v` \nchipui]i c` iscusitul dresor \icânta reptilei din fluier, pentru a-[i amuzacolegii \n orele de r`gaz. {arpele cu pricina era folosit ca „argument“ la interogatorii, determinându-i, imediat, pe ceiancheta]i s` fac` m`rturisiri complete [iexacte.

Asta pân` \n ziua când, un tribunal a aflattoat` t`r`[`nia [i a declarat procedeul ilegal.

Drept urmare, [arpele a fost … concediat!

Perforatorul - agent de circula]ie

Poli]ia din ora[ul Karaki - Pakistan, a avut,\ntr-o vreme, mult de furc` cu cei care\nc`lcau frecvent regulile ce reglementau circula]ia pe str`zile cu sens unic.

Deoarece metodele de prevenireobi[nuite nu d`duser` rezultate, câ]iva [efidin poli]ia urban`, ingenio[i nevoie mare, autrecut la aplicarea unei solu]ii [tiin]ifice: auimportat din Marea Britanie… 500 de perforatoare, de o construc]ie special`.

Acele dispozitive urmau s` fie montate lacap`tul str`zilor cu sens unic, ca „agen]i decircula]ie“, având rolul de a … perfora plafonul autovehiculelor ai c`ror [oferi nurespectau intersec]ia impus` de indicatorulrutier.

F`r` comentarii...

P`]ania unui [ef de poli]ie

La scurt timp dup` ce domnul Hurt, [efulpoli]iei din Detroit - SUA, a trimis un echipajde interven]ie, pentru a-i prinde pe r`uf`c`torii violen]i care \i molestaser`fratele, sun` telefonul. So]ia sa \i spunea,plângând, c` fusese jefuit` de ni[te indivizi \n apropierea unui magazin.

Scrâ[nind din din]i, domnul Hurt zise:- Pe bandi]ii `[tia, o s`-i prind chiar eu. {i

se repezi, val-vârtej spre locul de parcare.Când ajunse acolo, \ns`, constat`

stupefiat c` ho]ii … \i furaser` ma[ina!

22 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

Din seifurile poli]iilor lumiiConstantin CONSTANTINESCU

Credit foto: Corbis.com

Credit foto: Corbis.com

23POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

DIVERTISMENT

La doctor

- Ascult`-m` bine, tataie, dac` urmeziprescrip]iile mele, ai s` ajungi la 80 de ani!

- Mul]umesc, domnule doctor, dar tocmaiam \mplinit ieri 83 de ani.

|ndulcitori pentru o cafea amar`

Aflat pe Calea Doroban]i din Capital`,agentul de circula]ie face semn de oprireconduc`torului unei ma[ini de lux. Din autoturism coboar` un tân`r care, pe unton arogant, \l ia la rost pe agent:

- De ce m` fluieri, m`i acesta, tu [tii cineeste taic`-meu?

Cu calm, agentul \i r`spunde:- De ce n-o \ntrebi pe maic`-ta, c` ea

precis [tie!

Comisarul [ef \l \ntreab` pe tân`rul s`usubordonat:

- Ei, cum te \mpaci cu leafa, Petrescule?- Prost, domnule comisar [ef.- De ce?- P`i, când vreau s` m` \mpac cu leafa,

m` cert cu nevast`-mea, iar când m` \mpaccu nevast`-mea, se duce naibii leafa…

Doi agen]i de poli]ie, afla]i \n patrulare:- V`d c` ai un nod la batist` - zice unul.- Da, mi l-a f`cut nevasta-mea.- De ce?- Ca s` nu uit s`-i pun o scrisoare la po[t`.- {i n-ai pus-o?- Nu, c` a uitat s`-mi dea scrisoarea!

Un inspector de poli]ie \i spune so]iei:- Ascult`, draga mea, n-a[ vrea s` aflu c`

m-ai \n[elat vreodat`!- Fii lini[tit, dragul meu, \]i jur c` n-o s`

afli niciodat`!

Aflat sub ap`sarea p`catelor s`vâr[ite,un poli]ist se duce la preot s` sespovedeasc`.

- Ia, spune-mi, \l \ntreab` preotul - decâte ori ]i-ai \n[elat nevasta?

Poli]istul:- Vai, p`rinte, eu am venit aici s` m`

spovedesc, nu s` m` laud…CCoonnssttaannttiinn

CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU

UMOR UMOR UMOR UMOR

LLLL aaaa mmmm uuuu llll ]]]] iiii aaaa nnnn iiii !!!!ORIZONTAL:

1) Calc! - Cerneal` tipografic` - La radar\n centru!; 2) Emo]ionant; 3) {a mare pen-tru poveri - Deosebit de rar; 4) 132 bumbi!- A releva; 5) |n afi[! - Bulon f`r` capete! - |nafara terenului; 6) Barat la mijloc! - La altar\n centru! - 12 metri!; 7) A surprinde -Momente \n desf`[urarea unei ac]iuni; 8)Carne! - 12 zâne! - Aia-i \ncurcat`; 9) 13teste! - }ig`ri de foi; 10) Bizar` - |n inel!; 11)Galben brun - Ve[mânt vertical.

VERTICAL:1) Cules! - Fierar - |n scop!; 2) |ntor-

tocheat; 3) Aproximativ - Acum! - Gri; 4)Muc strivit ! - |n miz`! - Adus \n centru!; 5)Plas` pentru pescuit marin - Miez de rahat !;6) Suire la mijloc ! - Cult! - Tas spart!; 7) 13semne! - Justificat; 8) Cântec de slav` -

Aceea; 9) De[teapt` - Membru superior; 10)A z`p`ci; 11) |n can`! - Liber cuget`tori - 2-3 zei!

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

123456789

1011

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

24 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

BBAA

FFTT

~~PP

LLIISS

CC

CA

RTE

!

CE

TE

!

AA DD

AAVV

IIAA}}~~

FFRR

UUCC

TTEE

DDEE

IIUU

NNIIEE

MMAA

TTUU

RR

AABB

IISS !!

AA

AAGG

RREE

SSAA

AA DD

IISSTT

RRAA

GGAA

ZZ

LLAA TT

UUBB

BBUU

NN~~

-II DD

EELLUU

MMÂÂ

NNAA

RREE

CCUU

CC~~

!!

PPÂÂ

NNZZ

~~RR

AARR

~~

EE CC

AA BB

IILLAA

||NN TT

EEMM

~~ !!

||NN PP

OOEE

MM !!

CCÂÂ

RRPP

IITT~~

||NN

TTAA

LLIIEE

!!

1111 ZZ

OONN

EE !!

SSAA

CCOO

UUFF

~~RR

~~MM

ÂÂNN

EECC

II

DDÂÂ

NN{{

IIII

1133 LL

IIRREE

!!

BBLLEE

GG

DR

AG

OS

TE|N

CO

L} !

AC

UT

!

A M

AI-

MU

}~

RI

B~

TR

ÂN

I

CA

LMA

T

AC

ES

T

ALE

AS

~

12 C

ALE

!

|N C

OIF

!

||NN OO

MM~~

TT !!

TTRR

OOMM

-PP

EETT

IISSTT

PP~~

LL~~RR

IIEE

LLOOCC

AALL

AALLCC

OOOO

LL||NN

TTRR

EENN

!!

DDUU

BBLLUU

LLAA

TTAA

BBLLEE

AA SS

TTRR

IIGGAA

AASS

IINN

||NN SS

NNOO

PP !!

** **

**

BE

}IV

I

ME

SE

D

E S

AC

RI-

FIC

IU

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

La b

ar,

unul

bea

un

paha

r [i

ure

az`

la t

oat`

lum

ea:

- U

n C

r`ci

un f

eric

it !

- C

e C

r`ci

un,

dom

'le?,

zic

e un

ul,

c` s

unte

m \

n iu

nie

!O

mul

nos

tru,

\[i

bea

pah

arul

[i z

ice

dând

din

cap

:-

{i a

cum

, ce

-ii zi

c la

nev

ast`

, c`

a[a

de

mul

t ...

!

- uurr

mmaarr

eeaa pp

ee lliinn

iiaa 77

((44

ccuuvv..

)) -

CCCCOOOO

NNNNFFFF

UUUUZZZZ

IIII EEEE

1188

8844

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21

LLaa MMuull}}ii AAnnii !!