DECIZIA Nr. 63 din 07.12.2009

referitoare la incalcarea art. 5 alin.(1) litera a) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, de catre Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (Asociatia Patronala a

Angrosistilor de Cereale din Romania) pe piata serviciilor de depozitare a graului de panificatie

CONSILIUL CONCURENTEI

In baza:

1. Decretului nr.700/27.04.2009 pentru numirea presedintelui Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.284/30.04.2009; 2. Decretelor nr.1089/06.09.2006 si nr.701/27.04.2009, pentru numirea vicepresedintilor Consiliului Concurentei, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.767/08.09.2006, respectiv nr.284/30.04.2009; 3. Decretelor nr. 1087/06.09.2006, nr.1088/06.09.2006, nr.702/27.04.2009 si nr.703/27.04.2009, privind numirea unor membri ai Plenului Consiliului Concurentei, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767/08.09.2006, respectiv nr. 284/30.04.2009; 4. Legii concurentei nr. 21/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005 (denumita in continuare lege); 5. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01 aprilie 2004; 6. Regulamentului privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre Consiliul Concurentei publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13.05.2004; 7. Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 561 din Legea concurentei nr. 21/1996 publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 439/17.05.2004 cu modificarile si completarile ulterioare (denumite in continuare Instructiunile privind individualizarea sanctiunilor); 8. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01 aprilie 2004; 9. Raportului de investigatie prezentat Plenului Consiliului Concurentei de catre raportor, precum si a celorlalte acte si lucrari din dosarul cauzei; 10. Prevederilor privind procedura de transmitere a Raportului de investigatie partilor implicate pentru luare la cunostinta si formulare de observatii si a celor privind procedura de citare pentru audierea partilor in Plenul Consiliului Concurentei in data de 02.11.2009, care au fost indeplinite;

1 Prin republicarea Legii, art. 56 a devenit art. 51.

2

�

11. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate pana la data de 22.10.2009; 12. Concluziilor scrise transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate pana la data de 06.11.2009. 13. Prevederilor conform carora Plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide valabil in cvorum de cinci membri, care au fost respectate in cadrul sedintei de audiere desfasurate in data de 02.11.2009; 14. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 02.11.2009, de catre reprezentantii legali ai partilor implicate; 15. Faptului ca, la data de 11.11.2009, a avut loc deliberarea de catre Plenul Consiliului Concurentei cu privire la acest caz si ca a fost intrunita conditia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurentei sa poata decide in mod valabil. Avand in vedere urmatoarele considerente: I. DECLANSAREA INVESTIGATIEI 1. La data de 23.05.2007, prin Ordinul nr.132 din data de 23.05.2007 emis de Presedintele Consiliului Concurentei, s-a declansat o investigatie din oficiu, avand ca obiect o o posibila incalcare a art. 5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, de catre agentii economici si asociatiile de agenti economici activi pe piata painii din Romania si pe pietele conexe acesteia.

2. Investigatia a fost declansata pe fondul cresterilor de pret inregistrate la produsele de panificatie in mai multe judete ale tarii. Totodata, s-au avut in vedere si eventualele probleme existente pe pietele conexe pietei painii, respectiv pietele materiilor prime.

3. In cadrul investigatiei au fost desfasurate inspectii inopinate la sediile mai multor agenti economici si asociatii de agenti economici, activi pe piata painii si pietele conexe acesteia. II. CONSTATARILE RAPORTULUI DE INVESTIGATIE: II.1. Intelegerea avand ca obiect fixarea tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si a tarifului de gradare, in cadrul intalnirii Adunarii Generale a Membrilor Afiliati ANCER de la Alba Iulia, 15 iunie 2004 II.2. Decizia Asociatiei Patronale a Angrosistilor de Cereale din Romania avand ca obiect fixarea unor tarife de servicii prestate de membrii acesteia III. INTELEGEREA AVAND CA OBIECT FIXAREA TARIFULUI PENTRU O PRESTATIE COMPLETA DE DEPOZITARE SI A TARIFULUI DE GRADARE, IN CADRUL INTALNIRII ADUNARII GENERALE A MEMBRILOR AFILIATI ANCER DE LA ALBA IULIA, 15 IUNIE 2004

III.1. SUMAR EXECUTIV

4. In anul 2004, intre un numar de 17 agenti economici activi pe piata depozitarii graului de panificatie s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala, prin care acestia au stabilit, de comun acord, fixarea tarifelor aferente serviciilor prestate de acestia pentru anumite operatiuni de depozitare a graului.

5. Stabilirea tarifelor de servicii s-a realizat in cadrul Asociatiei Patronale a Angrosistilor de

3

�

Cereale din Romania (in continuare „ANCER”), din care o parte dintre societatile comerciale incriminate faceau parte. Adunarile Generale ale ANCER asigurau o oportunitate pentru membrii acesteia de a se intalni si de a discuta nu numai despre tarifele practicate, dar si despre preturile de comercializare a produselor cerealiere pe piata, nivelul productiei si alte probleme intampinate in activitatea lor comerciala. 6. In cadrul uneia dintre aceste intalniri, care a avut loc la Alba Iulia in luna iunie 2004, agentii economici implicati si-au exprimat dorinta comuna de a actiona pe piata in acelasi fel, respectiv au hotarat prin consens practicarea unui tarif de 8-10% din pretul de referinta al graului pentru o prestatie completa de depozitare si a unui tarif de 3% raportat la acelasi pret al graului aplicabil operatiunii de gradare.

7. Mai mult, in cadrul ANCER au fost dezbatute si tarifele aplicabile fiecarei operatiuni de depozitare si au fost stabilite „tarife de referinta”, care se prezentau sub forma de intervale.

8. In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit.a) din lege, „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agenti economici [...] care au ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale [...]”.

9. In concluzie, constatarea Raportului de investigatie a fost aceea ca actiunea din luna iunie 2004 a celor 17 societati comerciale active pe piata serviciilor de depozitare a graului de panificatie reprezinta o intelegere anticoncurentiala intre agenti economici, in sensul art 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, care a avut ca obiect restrangerea concurentei pe piata in cauza. Prin planuirea si hotararea unei actiuni comune in ceea ce priveste tarifele de servicii, agentii economici implicati au dorit eliminarea riscurilor concurentiale care ar fi existat ca urmare a oricarei incercari unilaterale de a creste pretul.

10. Totodata, in cadrul investigatiei s-a constatat ca ANCER intervenea in activitatea membrilor asociati cu scopul influentarii comportamentului de piata al acestora. Un astfel de caz a fost cel al hotararea Consiliului Director al ANCER din iulie 2004, ce trebuia aplicata de catre membri. In particular, hotararea Consiliului Director vizata se constituia in proceduri de actiune a membrilor si avea ca obiect, printre altele, nivelul tarifelor ce urmau a fi practicate de catre membrii ANCER, in functie de tipul operatiunii si de client, in situatia in care acestia aplicau diferite operatiuni de depozitare prevazute de Hotararea de Guvern nr.1046/2004

2.

11. Faptul ca ANCER putea interveni in activitatea comerciala a membrilor sai si putea solicita acestora luarea de masuri comportamentale, carora le imprima un caracter obligatoriu, este probat de prevederile statutare. Aceste hotarari ale ANCER erau menite sa determine agentii economici implicati sa isi alinieze propriile tarife, indiferent de costurile inregistrate de fiecare dintre acestia.

12. Fiind vorba de nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate de catre membri, constatarea Raportului de investigatie a fost aceea ca hotararea Consiliului Director al ANCER constituie o decizie a unei asociatii de agenti economici cu obiect anticoncurential, in sensul art.5 alin. (1) din lege. III.2 PARTILE IMPLICATE

2Privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru receptionarea, depozitarea si

pastrarea cantitatii de 1200 mii tone grau pentru panificatie din recolta anului 2004, publicata in Monitorul Oficial cu numarul 626 din data de 9 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

4

�

1) SC Comcereal SA Arges3 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J3/163/1996 si codul unic de inregistrare (CUI) nr. 8131265. In anul 2004, Comcereal SA Arges se afla sub controlul Macro SRL Arges care detinea o participare de 72,05% din capitalul social al societatii. La data de 28 iunie 2007, Adunarea Generala a Actionarilor Comcereal S.A. Arges a decis fuzionarea prin absorbtie a societatii de catre Cerealcom Buzau S.A.4, operatiune ce a fost inscrisa in Registrul Comertului in data de 4 iulie 2007. Comcereal S.A. Arges a fost radiata din Registrul Comertului la data de 12 decembrie 2007. Comcereal S.A. Arges era, in anul 2004, membra a ANCER. 2) Comcereal Cluj SA5 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J12/422/1996 si codul unic de inregistrare nr. 8231299.

Structura actionariatului Comcereal Cluj S.A., in anul 2004, era urmatoarea:

- SIF Banat Crisana, cu o cota de participare la capitalul social al societatii de 86,28%; - APAPS, cu o cota de participare la capitalul social al societatii de 11,36%; - actionari persoane fizice cu o cota cumulata de participare de 2,36%.

Comcereal SA Cluj era, in anul 2004, membra a ANCER. 3) Comcereal SA Constanta6 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 13/933/1996 si codul unic de inregistrare nr. 8204170.

In anul 2004, structura actionariatului Comcereal Constanta SA era:

SIF Transilvania: 32,37%; Programul Actiunii Salariatilor (PAS): 34,59%; Lista Persoane Juridice: 5,39%; Lista Persoane Fizice: 27,65%.

Incepand cu data de 30.04.20097, Ameropa Holding AG a dobandit controlul unic asupra Comcereal S.A. Constanta, in urma achizitionarii pachetului de actiuni reprezentand 49,174% din capitalul social al acesteia din urma, procentul total detinut de Ameropa fiind de 86,693%. Societatea Comcereal Constanta era, in anul 2004, membra a ANCER. 4) Comcereal SA Arad8 - avand numarul de inregistrare la registrul comertului J2/165/1996 si codul unic de identificare 8214603. In anul 2004, Comcereal S.A. Arad se afla sub controlul Ardealul SA Carei (Satu Mare), care detinea o participatie de 65,61% din capitalul social. In data de 17 aprilie 2008, Comcereal SA Arad a fuzionat prin absorbtie cu Ardealul SA Carei9, fiind radiata din Registrul Comertului incepand cu data de 13.01.2009. Societatea Comcereal Arad era, in anul 2004, membra a ANCER.

3Sediu social: Municipiul Pitesti, str. Armand Calinescu, corp B, P+2, nr.44, sc. B, et.1, judetul Arges.

4Societate preluata de Agricover in anul 2002.

5Sediu social: Municipiul Turda, Str. 22 decembrie 1989; Nr. 35A; Bloc administrativ, judet Cluj.

6Sediu social: Municipiul Constanta, str. Andrei Muresanu; nr. 8, judetul Constanta.

7Ca urmare a deciziei Consiliului Concurentei nr. 25/30.04.2009.

8Sediu social: judetul Arad, Municipiul Arad, Str. Feleacului Nr. 1.

9J30/73/1991.

5

�

5) Comcereal SA Satu-Mare10 - avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 30/202/1996 si codul unic de identificare 8308287. In anul 2004, structura actionariatului Comcereal SA Satu Mare era:

Ardealul SA Carei (Satu Mare): 47,60%

SIF Banat Crisana: 21,53%

Salco Grain AG: 3,56%

Broadhurst Investments Limited: 2,68%

Actionari persoane fizice(PPM): 24,62% In anul 2004, societatea Comcereal Satu Mare nu era membra ANCER, dar a participat la intalnirea de la Alba Iulia. 6) Comcereal SA Timis11 - avand numarul de inregistrare la registrul comertului J35/291/1996 si codul unic de identificare 8220737 In anul 2004, structura actionariatului Comcereal SA Timis, care nu a suferit modificari semnificative pana in prezent, era:

European Drinks SA: 36,32%

Original Prod SRL: 10,02%

Rieni Drinks SA: 9,21%

Transilvania General Import-Export SRL: 4.51%

Starmill SRL: 9,22%

Scandic Distilleries SA: 4,72%

European Food SA: 8,51%

APAPS: 6,74%

Actionari persoane fizice: 10,75%. Comcereal Timis era, in anul 2004, membra a ANCER. 7) Cerealcom SA Arad12 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 02/389/1997 si codul unic de identificare 9672889. In anul 2004 Cerealcom SA Arad era controlata de European Drinks SA, cu o participare de 64,17% din capitalul social. Ceilalti actionari erau APAPS, cu o participare de 11,62% si Intermark SRL cu o participare de 24,21%. In anul 2004, societatea Cerealcom Arad SA era membra ANCER. 8) Comcereal SA Tulcea13 avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 36/165/1996 si codul unic de identificare 8392201. In anul 2004, Comcereal Tulcea se afla sub controlul Argus SA Constanta, care detinea o participare de 68,41% din capitalul social. SIF Moldova detinea o participare de 25,28%, diferenta fiind detinuta de persoane fizice. Societatea era, in anul 2004, membra a ANCER. 9) Comcereal SA Vrancea14 - avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 39/161/1996 si codul unic de identificare 8206929.

10

Sediu social: judetul Satu Mare, Municipiul Satu Mare, Str. Luceafarului, nr. 28. 11

Sediu social: Timisoara, Str. Al. Odobescu, nr.11 A, judetul Timis. 12

Sediu social: judetul Arad, Municipiul Arad, Calea 6 Vanatori, Nr. 51. 13

Sediu social: judet Tulcea, Municipiul Tulcea, Str. Isaccei; Nr. 73.

6

�

In anul 2004, Comcereal SA Focsani avea urmatoarea structura a actionariatului: (i) Asociatia Programului Actiunilor Salariatilor si ale Membrilor Conducerii din SC Comcereal SA Focsani cu 60,01% si (ii) Actionari persoane fizice cu 39,99%. Structura actionariatului s-a pastrat nemodificata pana in prezent. Comcereal Vrancea este prezenta si pe piata productiei si distributiei de paine si produse de panificatie din judetul Vrancea. In anul 2004, Comcereal SA Vrancea era membra ANCER. 10) Galmopan Cereale SA (Cerealcom SA Arges)15 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 17/1567/2004 si codul unic de identificare 9577500. In anul 2002, Cerealcom Arges SA era detinuta in intregime de Agentia Domeniilor Statului care detinea o cota de participare la beneficii de 100%16. Ulterior, incepand cu data de 28.09.2004, Cerealcom SA Arges si-a modificat denumirea in SC Galmopan Cereale SA, majoritatea actiunilor fiind detinute de o persoana fizica.

Societatea Galmopan Cereale SA este divizia de cereale a grupului Galmopan, cu sediul in judetul Galati. Grupul este prezent si pe piata fabricarii si distributiei de paine si produse de panificatie, in judetele Braila si Galati. Societatea a devenit membra ANCER in anul 2001. 11) Comcereal SA Prahova17 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 29/341/1996 si codul unic de identificare 8188318. In anul 2004, majoritatea actiunilor Comcereal SA Prahova era detinuta de SC Interagro SA Bucuresti (88,18%), structura actionariatului neinregistrand modificari majore pana in prezent. Comcereal Prahova SA a devenit membra ANCER la inceputul anului 2004, in cadrul Adunarii Generale a ANCER de la Bucuresti, din luna februarie 2004. 12) Cerealcom SA Teleorman18 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J34/265/1997si codul unic de identificare 9625020. Structura actionariatului societatii in anul 2004 era:

Interagro SA Bucuresti: 55,10%

Interaction SRL Bucuresti: 23,42%

SIF Oltenia: 6,58%

Lista persoane juridice: 7,40%

Lista persoane fizice: 7,50%

Societatea a devenit membra ANCER la inceputul anului 2004, in cadrul Adunarii Generale a ANCER de la Bucuresti, din luna februarie 2004. 13) Comcereal SA Bihor19 - avand numarul de inregistrare la registrul comertului J5/364/1996 si codul unic de identificare 8216582. Structura actionariatului societatii Comcereal Bihor SA, la momentul 2004, era urmatoarea:

Tit Andreescu Petru: 30,96%

APAPS: 0,84%

14

Sediu social: judetul Vrancea, Municipiul Focsani B-dul bucuresti; Nr. 2. 15

Sediu social: judetul Galati, Municipiul Galati B-dul George Cosbuc; Nr. 257. 16

Inainte de modificarea denumirii, Cerealcom Arges avea numarul de identificare la registrul comertului J3/485/1997. 17

Sediu social: judet Prahova, Municipiul Ploiesti Str. Valeni; Nr. 137. 18

Sediu social: Alexandria, Soseaua Tr. Magurele nr.1, judetul Teleorman. 19

Sediu social: judet Bihor, Municipiul Oradea, STR. Sucevei, Nr. 4/A.

7

�

Asociatia Comcereal PAS: 39,45%

Lista actionari persoane fizice: 28,36%

Lista persoane juridice: 0,39% In anul 2004, Comcereal Bihor SA nu era membra ANCER. 14) Comcereal Olt SA20 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 28/165/1996si codul unic de identificare 8268166. Structura actionariatului Comcereal Olt SA, in anul 2004, care nu a suferit modificari majore pana in prezent, se prezinta astfel:

SIF Oltenia: 79,78%

Lista persoane fizice: 20,03%

Lista persoane juridice: 0,18% Comcereal Olt SA a aderat la ANCER la sfarsitul anului 2004. 15) Comcereal SA Alba21– avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 01/134/1996 si codul unic de identificare 8195536 Structura actionariatului societatii, in anul 2004, era urmatoarea:

Persoane fizice (rezultate din divizarea PAS): 51,17%;

FPS (APAPS): 10,83%, ulterior fiind inlocuit de administratorul societatii dl. Sinar Andrei;

SIF Banat Crisana: 17,12%;

Lista persoane fizice (PPM): 20,88%. In anul 2004, Comcereal Alba era membra ANCER. 16) Agrocity Center Bacau SRL filiala Alba Iulia22 – avand numarul de inregistrare la registrul comertului J 01/227/2000 si codul unic de identificare 13139346.

Filiala cu personalitate juridica a SC Agrocity Center SRL Bacau, dizolvata la data de 28 noiembrie 2007, cand a fost numit un lichidator judiciar al societatii. In anul 2004, filiala din Alba a Agrocity Center SRL nu era membra ANCER. Societatea nu este, inca, radiata din Registrul Comertului.

Agrocity Center SRL Bacau, care detinea 100% din capitalul social al Agrocity Center Alba Iulia, este in procedura de faliment, deschisa la data de 27.10.2005. Societatea nu este, inca, radiata din Registrul Comertului.

17) Cerealcom SA Hunedoara23- avand numarul de inregistrare la registrul comertului J20/663/1997 si codul unic de identificare 4726368. In anul 2004, Cerealcom SA Hunedoara era detinuta integral de Asociatia Salariatilor Cerealcom (ASC). Incepand cu data de 29.06.2009, in urma vanzarii tuturor actiunilor de catre ASC, structura de actionariat a societatii comerciale includea urmatorii actionari principali:

Albu Lucian (fost administrator): 25,58%

Biris Liviu Ioan (fost administrator): 22,99%

Ciobanu Mihai (fost administrator): 27,30%

20

Sediu social: judetul Olt, Municipiul Slatina, Aleea Muncii; Nr. 2. 21

Sediu social: judetul Alba, Municipiul Alba Iulia, Str. Vasile Alecsandri; Nr. 40. 22

Sediu social: judetul Alba, Municipiul Alba Iulia, Str. Garii; Nr. 2A. 23

Sediu social: judetul Hunedoara, Municipiul Deva, Str. M.Eminescu; Nr. 103; bl. C2; sc. D; ap. 44.

8

�

Petruta Gabriela (fost administrator): 17,87%

In anul 2004, societatea nu facea parte din ANCER. Agentii economici implicati in aceasta investigatie sunt societati comerciale care activeaza pe piata serviciilor de depozitare a cerealelor, piata situata in amontele pietei productiei de paine si produse de panificatie. O parte a acestor agenti economici activeaza si pe piata productiei de paine si produse de panificatie, pe piata comercializarii cerealelor sau pe piata din amontele pietei productiei de cereale, prin furnizarea de inputuri producatorilor agricoli. De asemenea, parte implicata este si Asociatia din care aceste societati fac sau faceau parte la momentul savarsirii faptei constatate de Raport. 18) Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale din Romania (numita in continuare „ANCER” sau „Asociatia”)24

Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale din Romania („ANCER”) a fost infiintata in anul 1997, pe durata nedeterminata, la hotararea societatilor comerciale din ramura de comert en-gros cu cereale si a societatilor furnizoare de bunuri si servicii pentru societatile din ramura, ca o organizatie de drept privat, fara scop lucrativ25.

Adunarea Generala a membrilor afiliati la acea data a hotarat si componenta organelor de conducere. In functia de presedinte al Asociatiei a fost ales dl. Ion Scurteli, iar membri in Consiliul Director (in continuare „CD”) au fost alesi urmatorii: Comcereal SA Timis (vicepresedinte), Comcereal SA Dolj, Comcereal SA Buzau si Comcereal SA Dambovita.

Scopul ANCER era apararea si reprezentarea intereselor generale ale membrilor afiliati, in raporturile acestora cu autoritatile publice si private, precum si cu alti agenti economici din Romania si strainatate, in vederea obtinerii unui nivel inalt de profitabilitate, materializat in dividende superioare pentru actionari, cresterea atractivitatii la privatizare si imbunatatirea cotarii actiunilor la bursa si pe piata extrabursiera, cresterea prestigiului angrosistilor romani de cereale in vederea intrarii acestora pe piata europeana si mondiala a cerealelor.

In vederea realizarii scopului, uniunea patronala isi propunea, printre altele:

sa apere interesele generale ale membrilor in probleme specifice ramurii, la sesizarea membrilor afiliati sau cand constata aparitia unor proiecte de acte normative abuzive;

sa reprezinte membri in probleme specifice ramurii;

sa acorde consultanta manageriala in domeniile: piata cerealelor, planificarea activitatii, juridic, restructurare administrativa si tehnologica, personal, control tehnic al calitatii si gestiunea cerealelor;

sa elaboreze studii si cercetari privind evolutia pietei cerealelor si un buletin informativ propriu;

sa informeze anual actionarii societatilor afiliate asupra activitatii desfasurate in anul precedent;

sa supravegheze relatiile de pe piata interna a cerealelor si sa combata public si juridic actiunile de concurenta neloiala si tendintele de monopol;

sa medieze conflictele dintre membri, in vederea solutionarii acestora pe cale necontencioasa.

24

In prezent avand denumirea de Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale (ADCER). 25

Conform Statutului ANCER.

9

�

Calitatea de membru ANCER – drepturi si obligatii

Membrii ANCER puteau fi societati comerciale, care isi desfasoara activitatea in Romania sau au reprezentante legale in Romania, al caror obiect de activitate era comertul en - gros cu cereale sau furnizarea de bunuri si servicii agentilor economici din ramura comert cu cereale. Pentru aderarea la asociatie, societatea interesata trebuia sa semneze actul constitutiv si statutul pentru membrii fondatori, sa recunoasca statutul prin aplicarea unei semnaturi olografe pe acesta, obiectul de activitate detinut sa fie specific ramurii, iar cererea de adeziune la asociatie sa fie aprobata de CD si sa fie validata de catre Adunarea Generala a Membrilor Afiliati (in continuare „AGMA”). Conform statutului, membrii ANCER erau independenti unul fata de altul in raporturile comerciale pe care le stabileau si mentineau intre ei raporturi concurentiale specifice economiei de piata.

Exercitarea drepturilor si obligatiilor apartinand membrilor ANCER se face de catre reprezentantii acestora, desemnati pentru a participa la Adunarea Generala.

Membrii ANCER aveau urmatoarele drepturi:

Sa desemneze in AGMA un reprezentant din cadrul echipei manageriale;

Sa participe, optional, la actiunile organizate de ANCER;

Sa primeasca informatii, precizari, materiale documentare si alte lucrari elaborate de ANCER;

Sa solicite si sa primeasca consultanta, fara a leza drepturile celorlalti membri sau realizarea atributiilor uniunii;

Sa sesizeze ANCER asupra unor situatii critice cu implicatii juridice sau economice in vederea gasirii de solutii;

Sa participe la conducerea uniunii;

Sa ceara AGMA invalidarea Hotararilor CD,

dar si obligatii, care conditionau asocierea la ANCER, respectiv:

sa respecte prevederile statutare;

sa respecte autoritatea presedintelui, hotararile CD si hotararile AGMA;

sa furnizeze datele necesare analizelor de piata si sa prezinte o copie a bilantului contabil in termen de 7 zile de la depunere;

sa nu lezeze prestigiul ANCER si al presedintelui prin fapte, actiuni sau declaratii publice sau prin incalcarea Legii nr. 31/1990, a Codului comercial roman sau a Legii nr.21/1996;

sa informeze ANCER asupra comportamentului necomercial si a lipsei de bonitate a unor parteneri pentru a evita raporturile comerciale cu acestia;

sa nu lezeze drepturile celorlalti membri;

sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite in cadrul uniunii, fata de alti agenti economici, persoane fizice sau autoritati publice;

sa plateasca cotizatia.

Incalcarea prevederilor statutare era sanctionata de catre Asociatie cu avertisment sau cu retragerea calitatii de membru. In acest fel, pentru nefurnizarea catre asociatie a datelor necesare studiilor de piata, nerespectarea autoritatii presedintelui, hotararilor CD si AGMA, dar si pentru neinformarea ANCER asupra comportamentului necomercial al unor firme, membrii ANCER puteau primi avertisment. Al doilea avertisment primit intr-o perioada de 12 luni atragea suspendarea drepturilor membrului respectiv pana la hotararea luata in cadrul urmatoarei AGMA.

Retragerea calitatii de membru al ANCER se facea in cazul nerespectarii statutului, lezarea drepturilor celorlalti membri, nepastrarea confidentialitatii informatiilor primite sau lezarea prestigiului ANCER.

Mai mult, precizarile si informarile venite din partea ANCER, in limita obiectului sau de activitate, si

10

�

nerespectate de conducerea manageriala a societatii comerciale afiliate atrageau raspunderea acesteia pentru consecintele economice si juridice rezultate.

Membrii simpatizanti ANCER erau persoanele fizice si juridice care aderau la asociatie cu drepturi si obligatii limitate26. Acestia pot participa la AGMA fara drept de vot si, cu anumite exceptii, nu conteaza la cvorum.

La infiintarea Asociatiei, statutul a fost semnat de catre 31 de membri fondatori si afiliati, fiecare reprezentant declarand totodata ca este de acord cu prevederile statutului.

Structura organizatorica a ANCER

In ceea ce priveste structura organizatorica, la momentul anilor 2004 - 2005, ANCER includea o structura de conducere (AGMA, Presedinte si CD), o comisie de control, o structura consultativa (comitetul tehnic consultativ si comitetul tehnologic consultativ) si o structura de executie (grup tehnic, secretar executiv, directia administrativa).

Adunarea generala a membrilor afiliati – AGMA

AGMA reprezenta organul de conducere cel mai important si era formata din reprezentantii societatilor comerciale afiliate si era condusa de catre presedinte. Atat presedintele, cat si membrii au dreptul la un singur vot.

AGMA se putea convoca la cererea presedintelui, CD sau a comisiei de control, dar si la solicitarea unei treimi din numarul total al membrilor ANCER. Odata cu anuntul transmis membrilor, se trimiteau acestora si proiectele de hotarari, ce trebuiau adoptate, dar si majoritatea necesara adoptarii acestora.

AGMA trebuia sa se intruneasca de doua ori pe an in sedinte ordinare, iar in sedinte extraordinare de cate ori era nevoie. Aceasta era legal constituita in prezenta a cel putin 2/3 dintre membrii sai la prima convocare si a cel putin unei majoritati absolute la a doua convocare. La a treia convocare, deciziile puteau fi adoptate de catre presedinte dupa consultarea cu membrii prezenti, iar cei absenti nu se puteau opune.

Cu exceptia anumitor situatii, expres prevazute in statut, hotararile AGMA puteau fi adoptate cu votul a 2/3 din cei prezenti. In acest sens, era nevoie de votul tuturor membrilor ANCER in cazul incetarii persoanei juridice, de majoritate absoluta a membrilor prezenti pentru situatiile: validarea hotararilor CD, modalitatile de vot si orice alte probleme neprevazute in statut, la propunerea presedintelui. Pentru orice hotarare de competenta AGMA care nu putea fi adoptata din cauza neintrunirii statutare, presedintele adopta decizia considerata necesara dupa consultarea CD si a altor membri.

Sintezele dezbaterilor din cadrul AGMA si hotararile adoptate se transmiteau in scris reprezentantilor in termen de 7 zile de la incheierea AGMA.

AGMA analizeaza si adopta hotarari, prin vot sau consens, referitoare la:

primirea de noi membri, sanctionarea sau retragerea calitatii de membru, anularea hotararii de retragere a calitatii de membru;

validarea hotararilor CD;

alegerea presedintelui, membrilor in CD, membrilor comisiei de control;

modificarea statutului sau formei juridice a ANCER;

26

Acestia nu pot participa la conducerea uniunii, nu pot propune actiuni sau modificarea bugetului si statutului, nu pot cere invalidarea hotararilor CD si nu pot primi o parte din patrimoniul ANCER la lichidare.

11

�

raportul presedintelui, raportul CD sau al comisiilor ANCER;

orice alte probleme neprevazute in statut;

modalitatea de vot. In anul 2004, conform documentelor aflate la dosarul cauzei, au avut loc 3 adunari generale ale

membrilor ANCER, respectiv: in luna februarie la Bucuresti, in luna iunie la Alba Iulia (organizata de Comcereal Alba) si in luna septembrie la Pitesti.

Presedintele ANCER

In ceea ce priveste atributiile si obligatiile presedintelui ANCER, acesta reprezenta public asociatia, organiza si coordona activitatea structurilor ANCER, convoca intrunirile organismelor Asociatiei, prezenta rapoarte si proiecte de hotarari si se consulta cu CD inainte de a lua o decizie.

Printre obligatiile presedintelui ANCER se numarau:

respectarea statutului;

respectarea si punerea in aplicare a hotararilor AGMA, daca acestea nu incalcau statutul sau nu puneau in pericol existenta persoanei juridice;

contestarea in instanta a actelor normative care aduceau prejudicii ANCER si membrilor acesteia;

sesizarea Consiliului Concurentei, Parlamentului sau a altor organisme in cazuri de concurenta neloiala, de limitare a concurentei pe piata cerealelor sau a pietei in general, precum si a libertatii de actiune comerciala a membrilor;

verificarea contractelor de export la cererea membrilor;

folosirea personalului ANCER pentru rezolvarea situatiilor critice cu care se confruntau membri.

Conform statutului, ANCER nu intervenea in raporturile comerciale dintre membri decat daca se constatau fenomene de concurenta neloiala.

Consiliul Director al ANCER - CD

CD al ANCER asigura conducerea ANCER intre sesiunile AGMA, preluand prerogativele acesteia, sub sanctiunea invalidarii la prima intalnire AGMA. Printre atributiile acestui organism se numarau elaborarea de programe de activitate ale Grupului tehnic si convocarea comisiilor sau a AGMA.

Membrii prezenti la AGMA de la Alba Iulia, intrunita in luna iunie 2004, au confirmat componenta Consiliului Director al Asociatiei, respectiv:

Comcereal Prahova, prin Sorin Dogaru – Presedinte;

Comcereal Timis, prin Fanel Tarjoc, vicepresedinte;

Comcereal Tulcea, prin Cornel Bejan – vicepresedinte;

Comcereal Cluj, prin Gheorghe Marinca;

Comcereal Vrancea, prin Gheorghe Scutaru;

Comcereal Arges, prin Ene Catalin.

In anul 2005, componenta Consiliului Director al ANCER a fost modificata dupa cum urmeaza: Cargill SRL Bucuresti, Comcereal SA Vrancea, Glencore Protein SRL Bucuresti, Comcereal SA Timis, Comcereal SA Prahova si Comcereal SA Tulcea.

Comisia de control a ANCER

12

�

Comisia de control este organismul prin care AGMA exercita controlul asupra respectarii statutare, respectarii hotararilor acesteia sau a disciplinei financiare a CD si a directiei administrative. Aceasta comisie este formata din membri care nu aveau calitatea de reprezentant in CD.

In conformitate cu Hotararea Adunarii Generale a ANCER27 din data de 13.12.2006, societatile comerciale membre care administreaza depozite au hotarat schimbarea denumirii Asociatiei in Asociatia Depozitarilor de Cereale din Romania – ADCER.

III.3. DESCRIEREA SECTORULUI

III.3.1. Produsul subiect al constatarilor Raportului 13. Produsul subiect al constatarilor Raportului este graul de panificatie. Graul reprezinta principala materie prima pentru industria de panificatie si cea mai importanta cultura in cadrul productiei vegetale, atat la nivel national, cat si la nivel mondial28. Produsul prezinta un grad ridicat de conservabilitate, acesta putand fi stocat pe perioade lungi daca se respecta conditiile necesare depozitarii. In plus, graul se poate transporta la distante mari fara sa isi piarda proprietatile.

14. In functie de continutul de gluten, graul se poate clasifica in grau comun si grau dur. Graul comun, care are cea mai mare raspandire pe glob, este utilizat, in principal, la fabricarea painii si produselor de panificatie. In Romania, graul comun detine 98-99% din suprafata cultivata cu grau. Graul dur, pe de alta parte, se preteaza cel mai bine la fabricarea pastelor fainoase, continutul ridicat de gluten conferind aluatului elasticitate si extensibilitate29.

III.3.2. Legislatia aplicabila pietei cerealelor

III.3.2.1. Legislatia nationala

15. In perioada 2002 – 200530, politica de organizare si formare a pietelor produselor agricole si alimentare se realiza de catre Guvern, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (in continuare „MADR”) si Autoritatea Nationala a Pietelor Produselor Agricole si Alimentare. Politica trebuia sa raspunda necesitatilor interne si externe, inclusiv in ceea ce priveste estimarea costurilor si a preturilor la principalele produse agricole si alimentare, prin crearea unui sistem informational privind estimarile potentialului de productie si a necesarului de produse, pe diferite destinatii. 16. Prin intermediul Sistemului Informational pentru Piata Agricola31 (SIPA) se urmarea colectarea de informatii, in vederea reglementarii si consolidarii pietelor produselor agroalimentare. Printre atributiile SIPA se numarau realizarea de studii de piata agricola, prin monitorizarea cererii si ofertei la principalele produse agricole si alimentare, aprecierea anuala a potentialului de productie la culturi agricole, specii si categorii de animale, respectiv a cererii pe diferite destinatii, dar si

27

Documentul a fost transmis de catre ADCER cu adresa nr. 9/09.07.2009, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG- 3646/10.07.2009. 28

La nivel mondial, in anul 2007, cultura graului reprezenta 31,1% din suprafata totala cultivata cu cereale. 29

Date preluate din Raportul privind investigatia utila pentru cunoasterea pietei cerealelor de panificatie, declansata prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 264/06.09.2007. 30

Conform prevederilor Legii 73/2002 abrogata prin Ordonanta 45/2005 privind organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare. 31

Infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 1014/2004.

13

�

monitorizarea preturilor de piata. MADR reprezinta autoritatea publica centrala responsabila cu organizarea, implementarea si functionarea SIPA32. 17. In prezent, piata cerealelor si a produselor procesate este reglementata33 de organe institutionale, cum ar fi MADR, Consiliul cereale si produse procesate, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si alte institutii cu atributii privind actiuni de verificare si control, conform competentelor legale. Agentia de Plati si Interventie

18. In anul 2004 a fost infiintata34 Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala (in prezent “Agentia de Plati si Interventie in Agricultura”), in subordinea MADR. Principala atributie a acesteia este aplicarea sistemului de interventie prin achizitionarea de cereale din productia interna. Pretul de interventie este cel stabilit la nivel european.

Producatorii de cereale si obligatiile lor

19. In situatia in care grupuri sau organizatii de producatori agricoli si silvici pot fi recunoscute ca atare de catre autoritatea competenta a statului si in situatia in care respecta anumite conditii35, producatorii agricoli de cereale sunt obligati36 sa depoziteze cerealele in spatii autorizate si sa incheie vanzarea de cereale doar pe baza contractelor de vanzare-cumparare, cu exceptia comertului cu amanuntul. O alta obligatie legala in sarcina producatorilor recunoscuti de MADR este aceea a furnizarii de date statistice lunare de evidenta a miscarii stocurilor de cereale, catre SIPA, in vederea asigurarii trasabilitatii cerealelor in piata.

20. Aprovizionarea cu materie prima a operatorilor economici, care desfasoara activitati de procesare a cerealelor, trebuie sa se realizeze37 direct de la producatorii agricoli, daca detin in proprietate sau administreaza spatii de depozitare autorizate, din depozite autorizate sau de la ceilalti parteneri de pe filiera, care detin licente de fabricatie in domeniul procesarii cerealelor, din productie proprie sau din import. 21. De asemenea, operatorii economici de pe filiera cerealelor care desfasoara activitati de procesare trebuie sa evidentieze cantitatile de materie prima utilizate si/sau de produse finite realizate, prin intocmirea zilnica si centralizarea lunara a rapoartelor de productie si a altor rapoarte si documente legale.

Organizatiile interprofesionale nationale

22. In anul 200138 au fost reglementate infiintarea si functionarea organizatiilor interprofesionale pentru un produs sau grup de produse agroalimentare (in continuare OIPA), la nivel national sau pe o zona de productie, principalele obiective si activitati, precum si drepturile si obligatiile acestora. OIPA erau formate prin asocierea organizatiilor profesionale fara scop lucrativ, cu

32

Conform prevederilor OUG nr. 67/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare. 33

Conform OUG nr 12/2006 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor

procesate din cereale. 34

Prin intermediul Legii nr. 1/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala. 35

In conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanta nr 37/2005, privind recunoasterea grupurilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice, cu modificarile si completarile ulterioare. 36

Art. 3 din OUG nr 12/2006 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din cereale. 37

Conform art. 8 din OUG. nr 12/2006. 38

Legea nr.778/2001, abrogata prin OUG nr.103/2008 privind infiintarea organizatiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare.

14

�

personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii, transportului, depozitarii, distributiei si comercializarii produselor agroalimentare. Aceste organizatii incheiau acorduri interprofesionale prin care stabileau anumite reguli de ordin general privind depozitarea, cultivarea, producerea, procesarea, comercializarea produselor. 23. Tot in anul 200139 au fost infiintate consiliile pe produs, ca persoane juridice cu statut de uniune, formate din reprezentanti ai organizatiilor interprofesionale pe produs. In anul 200540, a fost recunoscut41 Consiliul pe produs-cereale. Acesta participa la negocieri privind pretul de referinta cu MADR si propunea acestuia un anumit nivel, care era estimat in prealabil in cadrul sedintele Adunarilor Generale ale Consiliului. In final, decizia privind nivelul pretului de referinta era luata de catre MADR. Mecanismele si instrumentele de reglementare ale pietelor agricole si agroalimentare se adoptau42 de catre Guvern, la propunerea MADR, in colaborare cu Consiliul pe produs.

Reglementari privind depozitarea 24. Depozitarul este agentul economic care are in proprietate sau administreaza un depozit43, caruia i s-a acordat licenta de depozit si care presteaza servicii de depozitare. 25. Licenta de depozit se acorda agentului economic constituit in conditiile legii de catre Comisia pentru Acordarea Licentelor de Depozit44, pentru fiecare depozit aflat in proprietate sau in administrare, daca erau indeplinite conditiile financiare si de performanta tehnica pentru gradare si depozitare45. 26. Depozitarul are obligatia46 de a afisa, la loc vizibil, in spatii destinate relatiilor cu publicul, tariful pentru serviciile prestate in cadrul operatiunilor de depozitare. De asemenea, depozitarii elibereaza deponentilor certificate de depozit47, pentru semintele de consum predate de acestia cu scopul depozitarii lor. 27. Contractul de prestari de servicii trebuie sa contina conditiile si termenele de depozitare, valoarea initiala a semintelor de consum depozitate, tarifele de depozitare si de prestari de servicii, cantitatea si calitatea produselor depozitate, drepturile si obligatiile partilor48. 28. Depozitarea cerealelor presupune realizarea unor operatiuni specifice de catre depozitar, in schimbul carora acesta aplica un tarif. Dintre operatiunile de depozitare se evidentiaza: receptia cerealelor, conditionarea, uscarea, gradarea, pastrarea si livrarea. 29. In perioada 2004 - 2005, Guvernul a intervenit pe piata serviciilor de depozitare, prin intermediul HG nr. 1046/200449, respectiv HG nr. 810/200550. Astfel, statul a subventionat costurile

39

In conformitate cu art. 12 din Legea nr.778/2001. 40

In conformitate cu prevederile Ordonantei de Guvern nr. 45/2005 privind organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 307/2005. 41

Prin Ordinul ministrului agriculturii nr.1.279/2005, privind recunoasterea consiliului pe produs “Cereale si produse procesate din cereale”. 42

Conform art.2 din OUG nr. 45/2005. 43

OUG nr.141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. 44

Compusa din 15 membri care reprezinta ministerul de resort, asociatiile patronale si/sau agenti economici cu activitate in domeniul depozitarii semintelor de consum. 45Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr.141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum,

regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit si ale normelor metodologice pentru aplicarea acesteia. 46

OUG nr.141/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 47

Certificatul de depozit constituie un titlu de credit negociabil reprezentativ al marfii, la ordin sau la purtator, transmisibil, fara limite sau restrictii, in lipsa de stipulatie contrara. 48

Conform art. 44 din normele metodologice de aplicare a OUG nr. 141/2002.

15

�

aferente depozitarii graului in beneficiul agricultorilor, pe principiul primul venit, primul servit, in limita a 1,2 milioane tone in anul 2004, respectiv a 1,5 milioane tone in anul 2005. Conditia era ca tariful de depozitare sa nu depaseasca, pentru anul 2004, contravaloarea a 2 euro in prima luna si 1 euro/luna in lunile urmatoare, iar pentru anul 2005 contravaloarea a 2,5 euro in prima luna si 1,25 euro/luna in lunile urmatoare. Operatiunea de gradare a cerealelor

30. Activitatea de gradare reprezinta activitatea de identificare si separare pe criterii de calitate a loturilor de seminte pentru consum, in vederea incadrarii acestora intr-unul dintre gradele prevazute in Manualul de gradare a semintelor de consum. 31. Gradarea semintelor de consum se executa contra unui tarif de gradare pentru fiecare tona de seminte de consum receptionata, tarif care era stabilit de catre depozitar

51. Depozitarii au obligatia

de a vira lunar catre Comisia Nationala de Gradare a Semintelor de Consum o suma fixa52 pentru fiecare tona de seminte de consum receptionata, din tariful de gradare. 32. De asemenea, depozitarii au obligatia de a transmite lunar Comisiei date despre cantitatile de seminte de consum receptionate, potrivit unui formular-tip elaborat de aceasta si aprobat prin ordin al MADR. Reglementari privind acordul interprofesional si pretul de referinta pentru grau

33. Un alt organism cu atributii in sectorul agroalimentar era si asa numitul “acord interprofesional53 pe produs”54, incheiat pentru anii 2004 – 2005, 2005 - 2006 si 2006 - 2007 si care trebuia sa fie insusit de catre toti partenerii de pe filiera55. Acordul continea prevederi mai mult sau mai putin generale referitoare la contractarea, producerea, preluarea, depozitarea, procesarea si comercializarea produselor agroalimentare si referiri legate de pretul de referinta al graului. Acest pret se estima de catre Consiliul pe produs si se recunostea de catre MADR. 34. Mai mult decat atat, pentru recolta anului 2004, pretul de cumparare a graului urma sa fie negociat avand la baza pretul de referinta, care era stabilit, in acel an, la nivelul de 5.500 lei/kg la poarta morii. Acordul sublinia faptul ca acest pret se putea majora sau diminua in functie de gradarea produsului, soiul cultivat sau insusirile de panificatie. 35. Acordul interprofesional valabil pentru perioada 2005 - 2006 nu mai publica un nivel al pretului de referinta, dar prevedea ca acesta urma sa se dea publicitatii pana la data de 31.05.2006.

49

Privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru receptionarea, depozitarea si pastrarea cantitatii de 1200 mii tone grau pentru panificatie din recolta anului 2004, publicata in Monitorul Oficial cu numarul 626 din data de 9 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare. 50

Privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru receptionarea, depozitarea si pastrarea cantitatii de 1.500 mii tone grâu din recolta anului 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.711 din 5 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare. 51

Art. 16 din HG 1336/2002 privind instituirea sistemului national de gradare a semintelor de consum. 52

Conform Ordinului ministrului agriculturii nr. 383/2003 a fost aprobat cuantumul sumei fixe/tona de seminte de consum receptionate, ce urmeaza a fi virata lunar de depozitari, din tariful de gradare, catre Comisia Nationala de Gradare a Semintelor de Consum, la valoarea de 1.000 lei/tona. 53

Acordul era reglementat prin Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare, abrogata prin O.U. G. nr. 103 din 3 septembrie 2008 privind infiintarea organizatiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare. 54

Conform art.12 din Ordonanta nr.45/2005. 55

Sistem de relatii functionale care leaga producatorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comerciantii si/sau bursele de marfuri care tranzactioneaza acelasi produs sau grup de produse, in vederea utilizarii si/sau a consumului acestuia sau acestora.

16

�

36. Conform prevederilor OUG nr. 12/200656, pretul cerealelor trebuie sa se stabileasca, in mod liber, prin negociere intre partenerii de pe filiera. Mai mult, convenirea pretului de referinta57 si utilizarea acestuia ca pret orientativ in negocierea dintre parteneri a pretului de vanzare-cumparare nu trebuia sa aiba ca efect restrictionarea negocierilor pe piata. 37. In concluzie, in anul 200458 a fost estimat, in cadrul Consiliului pe produs si recunoscut de catre MADR, un pret de referinta pentru produsul grau, ca pret orientativ ce trebuia sa stea la baza negocierii pretului de vanzare –cumparare, de 5.500 lei/kg, in conditia franco depozit cumparator, fara T.V.A. 38. Pentru graul din recolta anului 2006, pretul de referinta nu a mai fost cel estimat in cadrul Consiliului cereale si produse procesate din cereale, ci a fost modificat de catre MADR pana la nivelul de 4500 lei/kg in conditia franco-depozit cumparator59. 39. Modificarea de catre MADR a nivelului pretului de referinta atesta faptul ca acesta era autoritatea care decidea asupra nivelului final dat publicitatii. Ulterior anului 2006, MADR nu a mai stabilit niciun nivel de pret care sa fie referinta pentru negocierile din piata. III.3.2.2. Legislatie comunitara

40. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, politica agricola aplicata la nivel national a devenit parte integranta a Politicii Agricole Comune („PAC”). Astfel, principiile comunitare in domeniul agriculturii au devenit valabile si aplicabile si la nivel national. Tratatul de constituire a Uniunii Europene (in continuare „Tratatul CE”) recunoaste caracterul specific al sectorului agricol. Cu toate acestea, mentioneaza60 ca dispozitiile capitolului referitoare la regulile de concurenta sunt aplicabile productiei si comercializarii produselor agricole in masura determinata de Parlamentul European si Consiliul European si tinand cont de obiectivele PAC61. 41. Prin urmare, Tratatul CE contine atat reguli pentru asigurarea concurentei pe diferite piete din Uniunea Europeana, cat si reguli care reglementeaza productia si comertul in sectorul agricol. 42. In ceea ce priveste piata productiei si comercializarii produselor agricole, Regulamentul nr. 1184/2006

62 de aplicare a anumitor norme de concurența in domeniul producției si comerțului cu

produse agricole stabileste regula conform careia art.81 par. 1) din Tratat (corespondentul art.5 alin.(1) din lege) se aplica tuturor intelegerilor, practicilor si deciziilor care se refera la productia si comercializarea produselor agricole

63, in limita a trei exceptii. In acest fel, Regulamentul prevede

ca art. 81 din Tratat nu se aplica:

intelegerilor, practicilor si deciziilor care fac parte dintr-o organizare nationala a pietei,

intelegerilor, practicilor si deciziilor care sunt necesare pentru indeplinirea obiectivelor PAC,

56

Abrogata in anul 2007, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. 57

Conform prevederilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare. 58

Hotararea nr. 1081 din 8 iulie 2004 privind aprobarea pretului de referinta pentru grau in anul de piata 2004-2005. 59

Conform Ordinului Ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 465/2006 privind pretul de referinta la grau, pretul de referinta era de 450 lei/tona. 60

Conform Art.32 din Tratat. 61

Prevazute la art.33 din Tratat, fost art.39. Acestea sunt: cresterea productivitatii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole, precum si prin utilizarea optima a factorilor de productie si, in special, a fortei de munca, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, in special prin majorarea veniturilor individuale ale lucratorilor din agricultura, stabilizarea pietelor, garantarea sigurantei aprovizionarilor si asigurarea unor preturi rezonabile de livrare catre consumatori. 62

Regulametul Consiliului din 24 iulie 2006, care a inlocuit vechiul Regulament nr. 26/1962. 63

Prevazute in Anexa I a Tratatului, anexa care include si cerealele.

17

�

intelegerilor, practicilor si deciziilor fermierilor, asociatiilor de fermieri sau asociatiilor unor astfel de asociatii, apartinand unui singur stat membru, care privesc productia si comercializarea produselor agricole si folosirea in comun a facilitatilor pentru depozitarea, tratarea si procesarea produselor agricole si care nu presupun practicarea unor preturi identice, cu exceptia cazului in care Comisia constata ca prin acestea este exclusa concurenta sau ca obiectivele tratatului sunt puse in pericol.

43. Comisia are competenta exclusiva de a hotari, printr-o decizie supusa recursului in fata Curtii Europene de Justie (in continuare „CEJ”), care dintre intelegeri, practici si decizii indeplinesc conditiile mentionate mai sus. 44. In aplicarea dispozitiilor Tratatului CE referitoare la agricultura au fost adoptate reglementari sectoriale pentru punerea in aplicare a organizarii comune a pietei (OCP64). Un set de reguli comune si masuri institutionale sunt incluse in fiecare OCP, referitor la intregul ciclu de productie, procesarea si marketingul produselor agricole. Setul de reguli (preturi, interventie, ajutoare privind productia, reguli de depozitare, cote, refinantarea exporturilor, tarife de import etc.) constituie suportul si protectia sistemului agricol la nivel comunitar. Desi metoda stabilita difera de la un produs la altul, modelul de baza, care a servit ca exemplu pentru toate organizarile comune ale pietelor comunitare, a fost stabilit, pana in anul 1992, pe baza unui mecanism de sustinere a preturilor. 45. Astfel, fiecare OCP asigura un pret minim (pret de sustinere sau interventie) producatorilor din comunitate. Mecanismul de interventie este un instrument aplicat de autoritatile comunitare atunci cand exista un surplus de productie pe piata si pretul produselor tindea sa scada sub pretul de interventie. 46. In acelasi timp, tot in cadrul OCP- urilor era reglementat si un pret orientativ (sau un pret de referinta). Acest pret a fost considerat ca fiind unul teoretic, scopul sau fiind de a orienta si stabili un prag pentru fluctuatiile preturilor de pe piata. Totusi, pentru a se evita saturarea pietei interne cu importuri la preturi foarte mici, un prag era, de asemenea, fixat. Acesta corespundea, in mare parte, pretului orientativ. Reglementarea pietei cerealelor la nivel comunitar

47. Cerealele au fost primele produse care au facut obiectul unei organizari comune a pietelor agricole inca din anul 1962, in timp ce preturile comune la nivelul Uniunii Europene s-au aplicat din perioada 1967-1968. Piata cerealelor a fost folosita drept model pentru alte produse agricole de importanta majora pentru statele membre fondatoare. In anul 197565, au fost stabilite preturi66 pentru anumite produse agricole, inclusiv pentru graul dur si graul comun, respectiv:

un pret tinta pentru grau dur si grau comun;

un pret de interventie, de baza, pentru grau comun;

un pret minim garantat pentru grau dur;

un pret prag pentru grau dur si grau comun.

64

Conform prevederilor initiale ale Tratatului CE, OCP trebuia sa inlocuiasca organizarile nationale, in acest sens fiind prevazute perioade de tranzitie. Curtea Europeana de Justitie a definit organizarile nationale ale pietelor, astfel: “un ansamblu de mijloace de drept care plaseaza sub controlul autoritatii publice reglementarea pietelor respective, in vederea asigurarii (prin cresterea productivitatii si a factorilor de folosire optima a fortei de munca) unui nivel de viata echitabil producatorilor, stabilizarii pietelor, securitatii aprovizionarilor si a unor preturi rezonabile consumatorilor”; a se vedea cauza 48/74, Charmasson v. Ministerul pentru Afaceri Economice si Franta, decizia din 10.12.1974. In prezent, majoritatea organizarilor nationale ale pietelor agricole au fost inlocuite de organizari comune. 65

Prin Regulamentul nr. 2727/75 cu privire la organizarea comuna a pietei cerealelor. 66

Aceste preturi erau stabilite pentru o calitate standard a produselor, iar pretul tinta si pretul de interventie erau stabilite la nivelul comercializarii cu ridicata, a produselor livrate la depozit, neincarcate.

18

�

48. In prezent, pentru stabilizarea pietei cerealelor si asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia care lucreaza in sectorul cerealelor s-a impus luarea unor masuri pe piata interna care sa cuprinda un regim comun de import-export si un regim special de interventie pe piata. Organizatiile de producatori /asociatiile interprofesionale la nivel comunitar

49. Diferitele OCP-uri au incurajat dezvoltarea de organizatii ale producatorilor agricoli in diferite sectoare. De asemenea, Comisia Europeana a subliniat rolul pozitiv al organizatiilor interprofesionale, referindu-se in mod special la nevoia sectoarelor de a adopta modificari ale instrumentelor de sprijin institutional al pietei si nevoia de a reglementa oferta. 50. Mai multe OCP-uri contin prevederi privind existenta organizatiilor producatorilor, fara insa a da detalii despre modul in care trebuie sa functioneze acestea sau fara o definire a obiectivelor urmarite, a atributiilor si a regimului privind recunoasterea acestora. Legislatia comunitara permite statelor membre sa recunoasca organizatiile de producatori agricoli prin intermediul legislatiei nationale67.

III.4. PIATA RELEVANTA

51. Conform reglementarilor nationale si comunitare68, scopul principal in definirea pietei este identificarea, intr-un mod sistematic, a constrangerilor concurentiale cu care se confrunta agentii economici implicati. Substituibilitatea din punctul de vedere al cererii constituie cea mai directa si eficace forta care actioneaza asupra celor care furnizeaza un anumit produs sau serviciu, in special in ceea ce priveste deciziile pe care acestia le iau referitoare la pret. 52. In jurisprudenta Comisiei Europene exista abordari diferite ale pietei relevante, in functie de practica analizata: concentrare economica, intelegere de infiintare a unei societati de tip asociativ sau practica anticoncurentiala (intelegeri sau abuz de pozitie dominanta). 53. In cazul concentrarilor economice si al intelegerilor de infiintare a unor societati de tip asociativ, analiza care se realizeaza este de tip ex ante, urmarindu-se identificarea pietelor pe care partile implicate in concentrarea economica sau societatea nou infiintata ar ajunge sa detina o pozitie dominanta care sa afecteze concurenta. 54. In cazul practicilor anticoncurentiale, analiza se face de la caz la caz, in functie de particularitatile existente. Analiza care se realizeaza este de tip ex post si are ca scop rolul si status-ul agentilor economici pe piata. Nu este necesar sa se identifice ex ante toate pietele posibile, ceea ce se urmareste fiind delimitarea pietei/pietelor pe care comportamentul partilor a avut un efect anticoncurential. Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale se focalizeaza, deci, pe intelegerea sau practica supusa analizei in cazul concret. 55. Ca atare, pentru scopul art. 82 din Tratat (corespondentul art. 6 din lege), o definire corecta a pietei relevante este o preconditie pentru orice analiza referitoare la un posibil abuz de pozitie dominanta, avand in vedere ca premisa esentiala a savarsirii unui abuz de pozitie dominanta este detinerea unei asemenea pozitii pe o anumita piata.

67

La art. 124 alin. (1) din Regulamentul nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole. 68

Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata, emise de Consiliul Concurentei, publicate in M.Of. nr.288 din 01.04.2004 si Comunicarea Comisiei Europene privind definirea pietei relevante („Nota Comisiei”) publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. C 372 din 09.12.1997, pag. 5.

19

�

56. Pe de alta parte, pentru aplicarea art.81 par.1) din Tratat (similar art. 5(1) din lege), motivatia care sta la baza definirii pietei relevante este de a determina daca intelegerea, decizia unei asociatii de agenti economici sau practica concertata in cauza sunt susceptibile a avea ca obiect sau ca efect restrictionarea, distorsionarea sau limitarea concurentei pe piata comuna si daca este posibil ca aceasta sa afecteze comertul69 intre Statele Membre70. Definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale este necesara pentru a identifica contextul economic si juridic in care a avut loc coordonarea comportamentului concurentilor71 si nu poate fi izolata de aspectele legate de restrangerea concurentei72. 57. In Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante emise de Consiliul Concurentei se precizeaza ca, in cazurile de practici anticoncurentiale si de abuz de pozitie dominanta, definirea pietei relevante se face pentru a determina care produse sunt afectate si care agenti economici concurenti pot fi afectati.

III.4.1. Piata relevanta a produsului

58. Practicile constatate in Raportul de investigatie au avut loc la nivelul serviciilor de depozitare a graului de panificatie, prestate de catre depozitari producatorilor agricoli, comerciantilor sau procesatorilor. 59. Depozitarea graului reprezinta o etapa importanta, situata intre recoltarea productiei (la inceputul anului agricol73) si consumul ulterior al acesteia. Necesitatea depozitarii este data, pe de o parte, de discrepanta dintre caracterul sezonier al productiei de grau si caracterul relativ liniar al consumului si, pe de alta parte, de nevoia de stocare a graului pe o anumita perioada. Depozitarea este necesara atat pentru constituirea unui stoc tampon, care sa acopere eventualele situatii de criza, cat si pentru a compensa productiile scazute realizate in anumiti ani cu productia in exces a altora. 60. Depozitarea graului in spatii special amenajate consta in realizarea mai multor activitati, principalele fiind: receptia, gradarea, conditionarea, uscarea, pastrarea, restituirea (livrarea). Marea parte a acestor operatiuni se realizeaza la momentul receptionarii produselor in depozit.

Oferta

61. Oferta pe piata serviciilor de depozitare este asigurata de societatile detinatoare de silozuri si/sau depozite licentiate in conditiile legii. Cele mai importante societati comerciale detinatoare de depozite integreaza activitatea de depozitare cu cea de comercializare si, in unele cazuri, cu activitatea de productie a graului. Din acest motiv, frecvente sunt cazurile in care agentii economici isi utilizeaza o parte din capacitatile de depozitare pentru stocarea propriilor cantitati de grau. In plus, unele dintre societatile implicate activeaza si pe piata din aval, a productiei si distributiei de paine si produse de panificatie. 62. Capacitati sporite de depozitare sunt concentrate in zona principalei cai de import/export (Constanta) si in zonele mari producatoare: Timis (atat pentru Campia de Vest, cat si pentru exportul catre statele vestice), Calarasi, Teleorman, Ialomita (Baragan) si Braila (important producator si port la Dunare).

69

Afectarea comertului este analizata doar in cazurile de incalcare a art.81 din Tratat. 70

Vezi cazul T 62/98 Volkswagen, par 230-231; cazul T 29/92 [1995] Vereniging van Samenwerkende, par. 74 si urmatoarele. 71

Cazurile conexate din 16.12.1975, nr. 40-48, 50, 54-56, 111, 113114/75 Suiker Unie/Comisie; cazul din 10.03.1992 Siv/Comisie. 72

Cazul T- 29/92 SPO v Comisie [1995] 73

Anul agricol incepe la 1 iulie anul curent si se termina la 30 iunie anul urmator.

20

�

63. Pentru serviciile prestate, depozitarii percep, in general, un tarif lunar (tariful de depozitare), la care se adauga tarifele pentru operatiunile specifice necesare pastrarii calitatii graului, respectiv:

Tarif de intrare in depozit - receptia;

Tarif pentru operatiunile de uscare;

Tarif pentru operatiunile de conditionare;

Tarif pentru gradarea cerealelor;

Tarif de iesire din depozit sau de livrare, care depinde de tipul depozitului si de mijlocul de transport.

64. Depozitarea poate fi interactiva, cerealele mai multor proprietari amestecandu-se in acelasi depozit, si exclusiva, cand cerealele unui beneficiar se depoziteaza separat. Ca atare, tariful de depozitare difera in functie de modul de depozitare, de durata depozitarii si de cantitatea de cereale depozitata. 65. Din punctul de vedere al ofertantilor, serviciile de depozitare a graului sunt usor substituibile cu serviciile de depozitare a altor seminte, schimbarea tipului de cereale depozitate neridicand probleme semnificative. Atat pentru depozitarea cerealelor, cat si pentru depozitarea altor produse, sunt utilizate aceeasi logistica si aceeasi infrastructura, procedurile si tehnicile de manipulare, sortare si depozitare sunt asemanatoare, iar spatiile de depozitare pot fi folosite (nu in acelasi timp) atat pentru cereale, cat si pentru alte tipuri de seminte, nefiind necesare modificari specifice. Desi in cazul produselor oleaginoase costurile cu depozitarea sunt mai ridicate74, din punctul de vedere al beneficiarului serviciilor de depozitare, cererea depinde de tipul de seminte detinute de acesta. 66. In jurisprudenta Consiliului Concurentei

75, piata relevanta a produsului a fost definita ca fiind

piata serviciilor de depozitare a cerealelor, leguminoaselor boabe si a semintelor oleaginoase. Cererea

67. Cererea pe piata serviciilor de depozitare este reprezentata de operatorii economici care detin seminte pentru utilizare pe o anumita perioada de timp si nu detin capacitati de depozitare, fie ca este vorba de producatori agricoli, comercianti sau consumatori (operatorii economici care activeaza in industriile din aval). 68. Definirea pietei relevante in cazurile ce implica intelegeri anticoncurentiale se face pentru a se identifica in ce context economic si juridic a avut loc coordonarea comportamentelor partilor implicate si se focalizeaza pe intelegerea in cauza. 69. Practicile descrise au fost constatate la nivelul serviciilor de depozitare prestate pentru produsul grau, de catre societatile comerciale care erau, la momentul anului 2004, membre ANCER sau societati in curs de afiliere la aceasta organizatie. Avand in vedere acest aspect, dar si elementele enuntate mai sus, pentru acest caz, piata relevanta a produsului se defineste ca fiind piata serviciilor de depozitare a graului.

III.4.2 Piata relevanta geografica

70. Piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in oferta si cererea de produse sau servicii in cauza, zona in care conditiile de concurenta sunt

74

A se vedea in acest sens adresa ANCER catre Nutricomb din decembrie 2004, in care se specifica faptul ca depozitarea produselor oleaginoase sunt tarifate cu un tarif mai mare cu 50% fata de produsele cerealiere – Documentul nr. 114 din Procesul Verbal de inventariere SC Interagro SA nr. 802842/4.06.2008. 75

Deciziile nr. 104, 109, 254, 311 si 312 din anul 2004, 10/2006.

21

�

suficient de omogene si care poate fi deosebita de zonele geografice invecinate, datorita unor conditii de concurenta substantial diferite. 71. In jurisprudenta comunitara s-a statuat ca definitia pietei geografice nu necesita o omogenitate perfecta a conditiilor de concurenta intre operatori. Este suficient daca acestea sunt „similare” sau „suficient de omogene” si, in consecinta, doar zonele geografice in care conditiile de concurenta sunt „eterogene” nu pot fi considerate ca formand o piata uniforma76. 72. Capacitatile de depozitare de la nivelul Romaniei sunt repartizate in majoritatea judetelor, dar cele mai mari capacitati de depozitare sunt concentrate in cateva zone, respectiv Constanta, Braila, Calarasi, Ialomita, Teleorman si Timis. Cele 6 judete cumuleaza aproximativ 50% din totalul capacitatilor de depozitare de la nivel national. Aceasta se datoreaza faptului ca cele 6 judete reprezinta principalele zone geografice de cultura a cerealelor si produselor oleaginoase, dar si principalele rute de import - export. 73. Din ratiuni de optimizare a costurilor, purtatorii cererii pe piata serviciilor de depozitare urmaresc sa depoziteze graul detinut fie in apropierea locului de productie/achizitie, fie in apropierea locului in care estimeaza ca vor realiza vanzarea/consumul. In unele cazuri, in special atunci cand destinatia graului este cunoscuta chiar de la momentul achizitiei, graul poate fi depozitat pe traseul dintre aceste doua puncte sau in apropierea cumparatorului. De altfel, acest fapt poate explica gradul de concentrare a capacitatilor de depozitare in zona portului Constanta si in principalele zone de productie. 74. In ceea ce priveste ponderea costurilor cu transportul in alegerea locului de stocare a graului, din informatiile aflate in posesia Consiliului Concurentei77 a rezultat faptul ca graul reprezinta un produs usor transportabil la distante mari, in special atunci cand se transporta cantitati insemnate. Acest fapt este atestat de ponderea relativ mare a operatiunilor de comert international cu grau. Mai mult, ponderea costurilor de transport a fost estimata la aproximativ 3% din totalul costurilor aferente produsului. 75. In jurisprudenta Consiliului Concurentei, piata relevanta geografica a fost definita in functie de localizarea depozitelor apartinand partilor implicate in cazul analizat, ca fiind o zona regionala (Sud – Sud-Est)78. 76. Cele 17 societati comerciale prezente la intalnirea descrisa in Raport detineau, in perioada analizata, aproximativ 3 milioane de tone din totalul capacitatilor de depozitare de la nivel national, repartizate in 15 judete

79 pe teritoriul national. Capacitatile de depozitare apartinand partilor

implicate se regaseau in aproximativ 160 de centre de receptie80. 77. Zona de acoperire a acestor depozite includea judetele importante din punct de vedere al productiei de grau, dar si cele ce reprezentau punctele de legatura pentru activitatile de import-export. Mai exact, societatile implicate detineau depozite in doua mari zone ale tarii, Sud-Sud-Est si zona de Vest a tarii. 78. In analiza pietei relevante geografice, in acest caz, s-a plecat de la fiecare zona in care furnizorii de servicii de depozitare implicati operau depozite pentru stocarea graului. Argumentul principal a fost acela de a se identifica furnizorii de servicii de depozitare care ar putea sa

76

Deutsche Bahn vs Comisie T229/94 [1997], par.92, Tetra Pak vs Comisie, T51/89, par. 91 si 92. 77Raportul privind investigatia utila pentru cunoasterea pietei cerealelor de panificatie, declansata prin Ordinul

Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 264/06.09.2007. 78

Deciziile nr. 104, 109, 254, 311 si 312 din anul 2004, 10/2006. 79

Capacitatile de depozitare totale existente la nivelul acestor judete reprezinta aproximativ 50% din totalul capacitatilor de la nivel national. 80

Conform procesului verbal de sedinta a Adunarii Generale de la Alba Iulia din iunie 2004.

22

�

reprezinte o constrangere concurentiala pentru furnizorii implicati. In acest fel, in situatia in care unul dintre agentii economici implicati ar decide sa majoreze tarifele, clientii ar putea opta pentru depozitarea oferita de alt furnizor. Pentru fiecare depozit detinut81 de furnizorii serviciilor de depozitare s-a trasat un cerc cu o raza de 60 de km82, aceasta fiind considerata aria geografica de unde depozitul respectiv isi atrage majoritatea clientilor. In acest mod, s-a constatat ca distributia depozitelor apartinand agentilor economici implicati este realizata de asa natura incat zonele de deservire a depozitelor se suprapun semnificativ, cel putin la nivelul a doua regiuni – Sud-Sud-Est si Vest. Suprapunerea importanta a zonelor apartinand fiecarui depozit determina existenta unor conditii de concurenta similare si, in acest fel, a unor constrangeri de natura concurentiala asupra comportamentelor agentilor economici activi in aceste zone. Rezulta, deci, ca serviciile oferite de agentii economici prezenti in cadrul acestor zone pot fi luate in considerare de clienti (beneficiarii serviciilor de depozitare) atunci cand acestia iau decizia de a stoca produsul detinut. 79. Din punct de vedere geografic, avand in vedere practicile constatate la nivelul societatilor comerciale prestatoare de servicii de depozitare reunite in cadrul ANCER, piata geografica relevanta este considerata ca fiind constituita din doua zone de pe teritoriul Romaniei, respectiv zona de Sud-Sud-Est si zona de Vest.

III.5. INCALCAREA LEGII CONCURENTEI PE PIATA SERVICIILOR DE DEPOZITARE A GRAULUI DE PANIFICATIE: FIXAREA TARIFULUI DE DEPOZITARE PENTRU O PRESTATIE COMPLETA SI FIXAREA TARIFULUI PENTRU OPERATIUNEA DE GRADARE – INTALNIREA AGMA A ANCER DE LA ALBA IULIA, 15 IUNIE 2004

III.5.1. Fixarea tarifului de depozitare pentru o prestatie completa in cadrul sedintei AGMA a ANCER de la Alba Iulia, 15 iunie 2004 80. In urma analizei documentelor aflate la dosarul cauzei, Raportul de investigatie a constatat ca, in anul 2004, societatile comerciale organizate in cadrul ANCER, dar si alte societati comerciale neafiliate la aceasta organizatie, au extins scopul cooperarii dintre acestea la aspecte de natura anticoncurentiala. S-a constatat ca Adunarile Generale ale Asociatiei asigurau o oportunitate pentru membrii acesteia de a se intalni si de a discuta despre tarifele practicate, preturi de comercializare a produselor cerealiere pe piata, nivelul productiei si alte probleme intampinate in activitatea lor comerciala. De multe ori, aceste probleme, ce urmau a fi dezbatute de catre membri in cadrul Asociatiei, erau inscrise chiar pe ordinea de zi a Adunarii Generale respective sau erau anuntate inainte de catre presedintele ANCER printr-o adresa. 81. In cadrul Adunarii Generale a ANCER organizata inainte de perioada de recoltare a graului, societatile comerciale prezente au discutat despre si au fixat83 nivelele tarifelor ce urmau a fi practicate de acestia pentru serviciile de depozitare din anul 2004. 82. In urma intalnirilor din cadrul Asociatiei se incheia un proces verbal de sedinta si o lista a hotararilor, care erau transmise de catre presedintele Asociatiei tuturor membrilor acesteia. 83. In particular, in Procesul Verbal al sedintei Adunarii Generale a membrilor afiliati ANCER (numita in continuare „AGMA”), ce a avut loc la data de 15.06.2004 la Alba Iulia, s-a consemnat: „avand in vedere pretul de referinta si tinand cont ca majoritatea membrilor ANCER stabilesc tariful prestatiilor in functie de pretul graului, la un nivel de 8-10%, presedintele ANCER a propus ca

81

Aproximativ 130 de depozite asa cum au fost identificate in datele transmise de Registrul Comertului. 82

In Raportul privind investigatia utila pentru cunoasterea pietei cerealelor de panificatie a fost identificata o raza de 60 km ca raza a zonei de deservire a unui depozit. 83

Documentele au fost ridicate ca urmare a inspectiei inopinate ce a avut loc la sediul Interagro SA dar au fost primite si de la alti agenti economici ca urmare a solicitarilor de informatii suplimentare ale Consiliului Concurentei.

23

�

tariful de referinta pentru o prestatie completa sa ramana la acelasi nivel procentual, ceea ce inseamna, in cifre absolute, 500 – 550 lei/kg, pentru prima luna, respectiv 1 euro/to/luna pentru depozitare incepand cu a 31–a zi de la receptie” (sublinierile apartin autorului procesului verbal)84. 84. Pretul de referinta al graului, estimat pentru anul 2004, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de catre Consiliul pe produs, aprobat si dat publicitatii de catre MADR, a fost de 5.500 lei/kg. In acest fel, procentul de 8-10% aplicat pretului de referinta insemna 500 - 550 lei/kg, conform celor subliniate de catre presedintele Asociatiei. 85. In cadrul aceleiasi AGMA de la Alba Iulia, presedintele ANCER a informat societatile comerciale prezente ca presedintele Interagro SA85 a insistat ca ANCER sa sustina public pretul de 5.500 lei/kg ca pret minim garantat. 86. Dupa intalnirea de la Alba Iulia, la data de 16.06.2004, a fost intocmita „Lista hotararilor

86

adunarii generale a membrilor afiliati – AGMA intrunita la data de 15 iunie 2004 la Alba Iulia”87. Documentul consemna ca: „urmare a discutiilor si a opiniilor exprimate in AGMA, mentionate in procesul verbal, s-au adoptat, prin consens, hotararile de mai jos, redactate succint si explicit de presedintele ANCER. Conform prevederilor legale, aceste hotarari sunt obligatorii si pentru membrii care nu au fost prezenti la AGMA, dar pot fi contestate de acestia, pe cale judecatoreasca, in termen de 15 zile de la data luarii la cunostinta.” 87. Lista hotararilor reia informatiile despre nivelul tarifelor, astfel cum acestea au fost consemnate in procesul verbal al AGMA de la Alba Iulia. Documentul subliniaza faptul ca „AGMA a aprobat ca nivelul procentual al tarifului pentru o prestatie completa – receptie calitativa si cantitativa, conditionare, depozitare temporara 30 de zile si livrare - sa ramana la nivelul anilor anteriori, adica 8-10% din pretul minim garantat plus tva.”. 88. Prin urmare, se poate constata ca si in perioada anterioara anului 2004 tarifele erau stabilite in acelasi mod expus in intalnirea de la Alba Iulia. Acestea se calculau prin aplicarea unui procent de 8 pana la 10% din pretul de referinta sau din pretul minim garantat din anul respectiv. Mai mult decat atat, Lista hotararilor AGMA mentiona exact semnificatia sintagmei „prestatie completa” careia trebuia sa i se aplice procentul de 8-10%. Aceasta ingloba doar serviciile de receptie calitativa si cantitativa, conditionare, depozitare temporara pentru 30 de zile si livrarea graului din depozit. Incepand cu a 31-a zi de stocare, depozitarea trebuia sa se tarifeze cu 1 euro/tona/luna. 89. In plus fata de nivelul tarifului pentru o prestatie completa de depozitare, lista hotararilor AGMA subliniaza faptul ca „tariful pentru uscare si pentru determinarea parametrilor chimici de calitate se vor aplica separat”. 90. Lista Hotararilor AGMA luate la Alba Iulia in iunie 2004 consemna si faptul ca in cadrul Asociatiei „se va elabora un proiect de norma interna privind tarifele de prestatii, care se va discuta la adunarea generala urmatoare”88.

84

Conform procesului verbal de sedinta – documentul nr. 109 din Procesul Verbal de constatare si inventariere incheiat la sediul InterAgro SA nr. 802842/04.06.08, document transmis de Comcereal Prahova cu adresa nr. 261/21.01.2009, document transmis de Cerealcom Teleorman cu adresa nr. 393/22.01.2009, document transmis de Cerealcom Arad cu adresa nr. 133/21.01.2009. 85

Grup din care fac parte si Comcereal Prahova si Intercereal Ialomita. 86

Intocmirea listei cu hotararile AGMA era o regula aplicata dupa fiecare intalnire a membrilor, in acelasi fel procedandu-se si in cazul altor adunari generale. 87

Documentul nr.110 din Procesul Verbal de constatare si inventariere incheiat la sediul InterAgro nr. 802842/04.06.08, documentul nr. 47 din Procesul Verbal de constatare si inventariere incheiat la sediul Comcereal Prahova nr. 2307/04.06.2007, document transmis de Comcereal Cluj SA cu adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG – 455/29.01.2009, document transmis de Cerealcom Teleorman cu adresa nr. 393/22.01.2009, documentul transmis de Intercereal Movila cu adresa nr. 264/22.01.2009. 88

Se precizeaza, de asemenea, ca urmatoarea adunare generala va avea loc in luna octombrie, la Alexandria, la organizarea Cerealcom SA Alexandria; aceasta nu a mai avut loc.

24

�

91. Presedintele mai mentioneaza ca AGMA a fost de acord ca ANCER sa sustina in continuare interesele agricultorilor in dorinta acestora ca morarii sa cumpere graul din recolta 2004 cu pretul minim garantat de 5.500 lei/kg. 92. Dezbaterile referitoare la tarifele aplicate serviciilor de depozitare din cadrul AGMA de la Alba Iulia nu au fost intamplatoare, acestea fiind pregatite din timp de catre Presedintele ANCER, la solicitarea mai multor membri ai acesteia. Prin intermediul adresei89 transmise membrilor si simpatizantilor patronatului, in data de 02.06.2004, intitulata „Preambul la adunarea generala de la Alba Iulia”, presedintele Asociatiei a informat ca „mai multi membri au solicitat introducerea pe ordinea de zi a problemei tarifelor de prestatii si a modului de aplicare, precum si problema pretului de achizitie pentru grau, recolta 2004. Si aceasta problema se va aborda la adunarea generala”. 93. Ca atare, problema referitoare la nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate in anul 2004 a fost introdusa pe ordinea de zi a intalnirii ANCER la solicitarea mai multor membri si a fost dezbatuta de catre toti cei prezenti. Rezultatul dezbaterilor a fost fixarea tarifului pentru o prestatie completa de depozitare. 94. Preambulul Adunarii Generale de la Alba Iulia sublinia si faptul ca stabilirea pretului de referinta, care era de 5.500 lei/kg „la poarta morii”90, nu ar fi intrat in atributiile organizatiei interprofesionale, iar acordul interprofesional incheiat pentru cereale ar fi trebuit sa fixeze pretul minim garantat, platit de procesatori producatorilor agricoli. Fixarea de catre Guvern a pretului minim garantat, la nivelul de 5.500 lei/kg, ar fi fost, asa cum sustinea presedintele ANCER, o solutie pentru agricultori sa valorifice graul la un nivel apropiat agricultorilor din Europa91. 95. Desi cele doua documente, procesul verbal al AGMA si Lista hotararilor AGMA, fac trimitere la doua categorii de pret, in fapt, pretul minim garantat, invocat de catre presedintele Asociatiei, era acelasi cu pretul de referinta, avand in vedere ca ambele se situau la acelasi nivel valoric si, in anul 2004, singurul pret aprobat si facut public de catre MADR a fost cel de referinta de 5.500 lei/kg. 96. Anterior intalnirii de la Alba Iulia, prin intermediul adresei92 transmise membrilor patronatului la data de 14.05.2004, presedintele ANCER mentiona ca, la Adunarea Generala de la Alba Iulia, „adunare care precede campania agricola de recoltare si colectare”, urmau sa se dezbata „modalitatile de actionare in campanie” si unele „probleme comunicate de catre membri”. Presedintele si-a exprimat, de asemenea, dorinta ca membrii ANCER sa participe in numar cat mai mare, astfel incat hotararile care urmau sa se adopte sa reflecte vointa majoritatii. 97. La Adunarea Generala de la Alba Iulia, intalnire importanta avand in vedere ca aceasta era organizata chiar inainte de recoltare, au fost prezenti, conform procesului verbal de sedinta93, dar si listei de semnaturi anexate acestuia, 17 societati comerciale. Dintre acestea, 12 erau membri afiliati, iar 5 societati comerciale erau membri simpatizanti94 (Comcereal Bihor, Comcereal Olt, Comcereal Satu Mare, Cerealcom Hunedoara si Agro City Center Alba)95.

89

Adresa inregistrata la Comcereal Prahova SA cu nr. 1940 din 09.06.2004. Adresa a fost primita si de catre Intercereal SA Ialomita. 90

Citat conform adresei „Preambul la adunarea generala de la Alba Iulia”. 91

Comunicat din data de 07.06.2004, documentul nr.108 din Procesul Verbal de constatare si inventariere incheiat la sediul InterAgro nr. 802842/04.06.2008; document transmis si de Cerealcom SA Arad prin adresa nr.133 din 21.01.2009, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG- 361/26.01.2009. 92

Inregistrata la Comcereal Prahova SA cu nr. 1681/19.05.2004 si transmisa Consiliului Concurentei cu adresa nr. 261/21.01.2009. 93

Documentul nr.109 din Procesul Verbal de constatare si inventariere incheiat la sediul InterAgro nr. 802842/04.06.2008. 94

Acei membri pentru care nu s-a hotarat sau nu au solicitat afilierea. 95

La acel moment ANCER ingloba 22 de membri, conform adresei ANCER catre membri din data de 22.03.2004, inregistrata la Comcereal Prahova cu nr.1140/31.03.2004 si transmisa Consiliului Concurentei cu nr. 261/21.01.2009 .

25

�

98. Conform procesului verbal, ordinea de zi a intalnirii a cuprins urmatoarele:

1) probleme organizatorice; 2) problema certificatelor de depozit; 3) problema reglementarilor privind gradarea cerealelor; 4) probleme privind organizatia interprofesionala; 5) probleme privind ofertele de cumparare din strainatate; 6) aspecte privind receptia cerealelor din recolta 2004; 7) diverse.

99. In procesul verbal de sedinta se consemneaza ca societatile participante administrau, la acel moment, aproximativ 160 de centre de colectare si depozitare, cu o capacitate totala de aproximativ 3 milioane de tone, in 15 judete ale tarii. 100. La sfarsitul Adunarii Generale de la Alba Iulia s-a hotarat ca procesul verbal de sedinta urma sa fie transmis, in copie, tuturor membrilor ANCER existenti la data intalnirii96. Faptul ca procesul verbal si lista hotararilor, asa cum a fost redactata „succint si explicit de catre presedinte”, au fost transmise membrilor, reiese si din documentul97 datat 15.07.2004, adresat membrilor si simpatizantilor ANCER. Adresa specifica faptul ca, atasat acesteia, se transmit in copie cele doua documente. 101. Presedintele ANCER a insistat inca o data asupra tarifelor, precizand ca este necesara o hotarare a ANCER asupra procedurii de receptie si o „structura pe costuri/operatii a tarifelor de prestatii, unitara principial”98. In legatura cu acest aspect, presedintele solicita membrilor transmiterea tarifelor de prestatii practicate in acel moment pentru a face o sinteza a acestora si pentru a o retransmite membrilor in vederea unor discutii. In final, se reaminteste membrilor ca Asociatia astepta anumite informatii de la acestia, referitoare, in special, la volumul de cereale receptionate. 102. Stabilirea tarifului pentru o prestatie completa s-a facut ca urmare a discutiilor si opiniilor exprimate de catre membrii ANCER. Structura tarifelor pe servicii prestate urma sa se stabileasca ulterior, ceea ce s-a si intamplat. Confirmarea acestui fapt vine din raspunsul99 ANCER transmis Asociatiei NUTRICOMB100, la data de 14.12.2004, la solicitarea acesteia din urma de a i se comunica tarifele practicate de catre membrii ANCER pentru serviciile de depozitare prestate de acestia. Desi in raspunsul ANCER se precizeaza ca tarifele de prestatii difera de la un agent economic la altul in functie de mai multi factori, presedintele ANCER comunica reprezentantilor Nutricomb ca „in cadrul ANCER s-a discutat problema unor tarife de referinta”. Conform adresei, tarifele aplicate de catre membri erau urmatoarele:

tariful integrat al unei prestatii complete este de „circa 10% din pretul de vanzare pe piata al fiecarui tip de cereale”;

receptia variaza intre 2,5 si 3,5 euro/to;

conditionarea – o trecere prin tarar – intre 2 si 3 euro/to;

depozitarea interactiva: - intre 0,8 si 1,2 euro/to/luna pentru cereale boabe, exclusiv porumb;

- intre 1,5 si 2,5 euro/to/luna pentru porumb si oleaginoase.

96

In total 22 de societati comerciale. 97

Documentul nr.111 din Procesul Verbal de inventariere si ridicare documente InterAgro nr. 802842/04.06.08, documentul transmis de Comcereal Prahova cu adresa nr. 261/21.01.09. 98

Sublinierea apartine autorului adresei din data de 15 iulie 2004 – Documentul 111 din PV de inventariere si ridicare documente InterAgro nr. 802842/04.06.08. 99

Documentul nr.114 din Procesul Verbal de inventariere si ridicare documente Interagro nr. 802842/ 04.06.08. 100

Asociatia Producatorilor de Nutreturi Combinate.

26

�

depozitarea exclusiva – depozitarea cerealelor apartinand unui producator separat de alti producatori – tariful se aplica la capacitatea de depozitare alocata in exclusivitate si nu tine cont de cantitatea depozitata;

livrarea variaza intre 3 si 4,5 euro/to, in functie de tipul de vehicul folosit.

uscarea cerealelor – ca referinta se poate avea in vedere un tarif de 1,5-2,5 euro/to/%.

103. In cadrul intalnirii de la Alba Iulia, membrii ANCER au fost informati ca pretul de referinta pentru grau de 5.500 lei/kg, care, asa cum s-a constatat, constituia baza pentru calcularea tarifelor, a fost aprobat de catre Guvern. 104. Hotararile AGMA puteau fi contestate de catre membrii asociati, posibilitate prevazuta in procesul verbal al adunarii de la Alba Iulia. De altfel acesta nu este singurul document care prevedea aceasta posibilitate. Spre exemplificare, documentele intocmite in urma Adunarii Generale a ANCER de la Bucuresti, din luna februarie 2004, releva aceeasi posibilitate. Cu toate acestea, hotararea luata in cadrul AGMA de la Alba Iulia, privind nivelul procentual al tarifelor pentru o prestatie completa, nu a fost contestata de catre niciunul dintre participantii la sedinta. Textul minutei AGMA de la Alba Iulia consemneaza doar obiectiile facute de catre unii membri cu privire la alte aspecte, si anume cele referitoare la drepturile si obligatiile conferite presedintelui Asociatiei prin statut si, respectiv, la sanctiunile aplicate membrilor neplatitori ai cotizatiei. 105. Faptul ca societatile membre ANCER, prezente sedinta de la Alba Iulia, actionau in comun, sub umbrela Asociatiei, este atestat si de comunicatul semnat de toate cele 17 societati comerciale prezente la sedinta in cauza, transmis catre Comisia Nationala pentru Gradare si spre stiinta MADR la data de 15 iunie 2004101. Prin intermediul acestui comunicat membrii ANCER au dorit sa informeze cele doua institutii ca domeniul lor de activitate este reprezentat de catre Patronatul ANCER. Conform aceluiasi comunicat, acesta ii reprezinta in relatiile cu alte asociatii sau autoritati publice, in problemele privind achizitiile, prestarile de servicii, inclusiv calitatea si depozitarea produselor cerealiere, si comercializarea acestora pe piata interna si comunitara. 106. Agentii economici depozitari au hotarat in comun nivelul tarifului pentru o prestatie completa si intentionau sa respecte intelegerea de la Alba Iulia, fapt probat si de documentul datat 2 august 2004102. Acest document reprezinta un comunicat al ANCER catre mediul exterior, prin intermediul caruia membrii acestei organizatii anuntau ca „societatile comerciale afiliate la Patronatul ANCER au adoptat o serie de masuri organizatorice si comerciale favorabile partenerilor comerciali – producatorii agricoli. Astfel, nivelul tarifelor de prestatii a fost diminuat sub limita de 10% din pretul de referinta minimal al graului, recunoscut de Guvern prin Hotarare la nivelul de 5.500 lei/kg indiferent de calitate. Din punct de vedere economic, diminuarea tarifelor de prestatii s-a justificat prin estimarea unei cresteri semnificative a cantitatilor depozitate la Centrele de Colectare si Depozitare.” In plus, ca urmare a acelei intalniri a membrilor „s-a acceptat amanarea platii prestatiilor pe diferite perioade de timp pentru ca producatorii agricoli sa aiba timpul necesar de a gasi un cumparator care sa le acorde cel putin pretul de referinta”. 107. In fapt, asa cum reiese din Lista Hotararilor AGMA din luna iunie 2004, nivelul tarifului pentru o prestatie completa a ramas la acelasi nivel procentual ca in anii anteriori, respectiv 8-10% din pretul graului. 108. Dezbaterile referitoare la stabilirea limitelor intre care ar trebui sa se incadreze tarifele pentru operatiunile de depozitare au fost reluate si in perioada urmatoare, in cadrul intalnirilor dintre membrii ANCER ulterioare Adunarii Generale de la Alba Iulia. Procesul verbal de sedinta103, intocmit in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei din data de 15.04.2006, consemneaza dorinta

101

Document transmis de Cerealcom Teleorman cu adresa nr.393/22.01.09. 102

Document transmis de catre SC Comcereal Cluj SA si inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr.RG 455 din 29.01.2009. 103

Documentul nr. 13 din PV inventariere documente Romsiloz Cereale SRL nr. RSC 44/04.06.2008.

27

�

membrilor de a stabili anumite „plaje de tarife, cu un minim si maxim, urmand ca membrii Asociatiei sa respecte aceste limite pentru evitarea concurentei directe si neloiale dintre membrii ANCER”. La acea data, asa cum reiese din procesul verbal de sedinta, in urma dezbaterilor aprinse, propunerea a ramas in discutie, intrucat au existat, la acea data, pareri diferite „cu privire la stabilirea unui minim si maxim al costurilor de depozitare” din partea a doua societati.

Concluzii:

109. La data de 15 iunie 2004, in cadrul intalnirii AGMA a ANCER de la Alba Iulia, intre un numar de 17 agenti economici depozitari, dintre care 12 membri ai ANCER si 5 membri simpatizanti, a intervenit o intelegere anticoncurentiala ce a privit fixarea nivelului tarifului pentru o prestatie completa de depozitare, care ingloba operatiunile de receptie, conditionare, depozitare temporara si livrare. Acest tarif s-a fixat la un nivel procentual de 8-10% din pretul de referinta al graului, respectiv 500 - 550 lei/kg. Documentele din dosar arata ca cele 17 societati comerciale prezente la intalnire au fost de acord cu hotararea luata, fapt confirmat si de catre lista de semnaturi atasata procesului verbal de sedinta. 110. Pretul de referinta stabilit de catre MADR in anul 2004 si cunoscut de catre toti operatorii economici era de 5.500 lei/kg. 111. Problema tarifelor si a modului de aplicare a fost introdusa pe ordinea de zi a intalnirii de la Alba Iulia la solicitarea mai multor membri ANCER si a fost adusa la cunostinta tuturor participantilor inainte de Adunarea Generala. 112. Cei 17 agenti economici depozitari au hotarat in comun nivelul tarifului pentru o prestatie completa si au intentionat sa respecte intelegerea de la Alba Iulia, fapt probat si de comunicatul de presa din data de 2 august 2004. Prin intermediul acestuia, membrii organizatiei anuntau ca au adoptat o serie de masuri organizatorice si comerciale, respectiv nivelul tarifelor de prestatii a fost diminuat sub limita de 10% din pretul de referinta minimal al graului, recunoscut de Guvern la nivelul de 5.500 lei/kg. In fapt, acest nivel a ramas la acelasi nivel procentual ca cel aplicat in anii anteriori, asa cum se afirma in lista hotararilor. 113. In ceea ce priveste structura tarifelor individuale, in functie de serviciul prestat, aceasta s-a dorit „unitara principial” si trebuia sa se realizeze in urma analizei tarifelor practicate de catre membrii ANCER. Tarifele au fost dezbatute, astfel cum reiese din raspunsul ANCER transmis asociatiei NUTRICOMB. In aceasta adresa se precizeaza ca „in cadrul ANCER s-a discutat problema unor tarife de referinta”. Raspunsul furniza o lista a tarifelor aplicate de membrii ANCER, dintre care tariful pentru o prestatie completa era de aproximativ 10% din pretul cerealelor, iar prestatiile individuale erau evidentiate intre anumite limite procentuale din pretul graului. 114. Ulterior intalnirii de la Alba Iulia, in cadrul unei intalniri organizate in anul 2006, desi problema a ramas in discutie, membrii ANCER au dezbatut, inca o data, problema stabilirii unor limite intre care sa se incadreze tarifele de prestatii. Scopul declarat era acela al respectarii tarifelor in cauza pentru evitarea concurentei directe si neloiale dintre membrii ANCER. Intalnirea membrilor ANCER din anul 2006 confirma faptul ca tarifele stabilite la Alba Iulia in anul 2004 aveau ca obiect eliminarea concurentei dintre depozitari. III.5.2. Fixarea tarifului aplicat operatiunii de gradare in cadrul sedintei AGMA a ANCER de la Alba Iulia, 15 iunie 2004

115. In cadrul Adunarii Generale a ANCER intrunita la Bucuresti104, in perioada 24 - 25 februarie 2004, societatile comerciale prezente au analizat prevederile unor reglementari in vigoare105

104

Document transmis Consiliului Concurentei de catre Comcereal Prahova, cu adresa nr. 261/21.01.09, si de Intercereal Movila cu adresa nr. 264/22.01.2009.

28

�

referitoare la depozitarea si gradarea cerealelor. Presedintele ANCER a atentionat cu privire la „necesitatea adoptarii de catre membri a unui comportament unitar pe piata cerealelor, mai ales fata de producatorii agricoli (...)”. 116. Membrii Asociatiei au fost informati despre faptul ca gradarea cerealelor este o prestatie suplimentara, obligatorie la depozitele licentiate, dar numai pentru cerealele depozitate in vederea obtinerii unui certificat de depozit. Gradarea se putea face, in opinia presedintelui Asociatiei, doar daca producatorul agricol deponent solicita prin contract efectuarea acestei prestatii. 117. Cu privire la acest aspect, Comcereal Timis, prin intermediul directorului general (vicepresedintele Asociatiei „pe zona de vest”), a mentionat ca la Adunarea Generala a Asociatiei de la Timisoara106 „s-a hotarat ca membrii ANCER sa anunte in presa ca vor aplica sistemul de gradare a cerealelor numai la cererea producatorilor agricoli, inserata in Contractul de prestatii”. In legatura cu acest subiect, presedintele ANCER a precizat ca societatea „Comcereal Timis a aplicat cu succes aceasta hotarare a Patronatului, stabilind un tarif de 3,0 euro/vehicul incarcat cu cereale, receptionat si gradat” si a intrebat ceilalti membri prezenti de ce nu au actionat in acelasi mod. Reprezentantul Comcereal Timis a concluzionat ca membrii ANCER nu vor fi respectati de catre producatori sau de catre Ministerul Agriculturii daca nu aplica ceea ce hotarasc. 118. Din procesul verbal de sedinta reiese ca presedintele ANCER a mentionat ca „aceasta decizie patronala a fost luata in serios” de catre asociatie si a fost anuntata public. Ulterior a aflat ca „doar Comcereal Timis o aplica fapt care l-a suparat intrucat gasirea de solutii viabile si benefice la actele administrative ostile ramurii nu este o treaba usoara si necesita mult timp [...] ”. 119. Lista hotararilor AGMA107 realizata dupa Adunarea Generala de la Bucuresti din data de 24 februarie 2004 (realizata de catre presedintele Asociatiei pe acelasi tipar cu cea de la AGMA Alba Iulia din data de 15.06.2004) reia problema operatiunii de gradare108 si o subliniaza ca fiind o hotarare a membrilor Asociatiei cu termen de realizare 1 iunie 2004. Mai mult, producatorii agricoli urmau sa fie informati despre implicatiile aplicarii sistemului de gradare printr-un comunicat al presedintelui, iar contractele de prestatii si depozitare urmau a fi „modificate corespunzator”. 120. Comunicatul presedintelui Asociatiei referitor la gradare, datat 10.03.2004, a fost anexat Listei hotararilor si a fost transmis membrilor. Acest document prezenta o analiza critica a sistemului de gradare instituit prin intermediul HG nr. 1336/2002109. In opinia presedintelui ANCER, agricultorul care urmarea obtinerea unui pret mai avantajos sau a unui certificat de depozit, „trebuia sa plateasca si aceasta prestatie suplimentara (min. 150 lei/kg peste costul celorlalte prestatii). In aceste conditii ANCER a anuntat public ca membrii patronatului vor grada cerealele numai daca agricultorii solicita aceasta prestatie prin contract si o platesc” (sublinierea autorului adresei). 121. Mai mult, in situatia in care agricultorul solicita depozitarea pe grade de calitate, atunci acesta ar fi trebuit sa plateasca „un tarif de depozitare majorat de pana la 10 ori, [in] functie de cantitatea depozitata raportata la capacitatea nominala a celulei sau magaziei”, concluziona presedintele.

105

Hotararea nr. 1336 din 27 noiembrie 2002 privind instituirea Sistemului national de gradare a semintelor de consum. 106

Intalnire care a avut loc in anul 2003, asa cum se poate constata din adresa presedintelui ANCER transmisa in data de 11 august 2004, inregistrata cu nr.2650/23.08.2004 la Cerealcom Teleorman si cu nr. 3238/20.08.2004 la Comcereal Prahova. 107

Documentul transmis Consiliului Concurentei de Cerealcom Teleorman, cu adresa nr.393/22.01.09, si de Cerealcom Arad cu adresa nr. 133/21.01.09. 108

Documentul mentiona ca producatorii vor fi informati asupra implicatiilor aplicarii sistemului de gradare, in baza unor puncte de vedere comunicate de catre Presedinte, iar contractele de prestatii si depozitare vor fi modificate corespunzator. Termen 1 iunie 2004 si raspundeau de indeplinire toti membrii ANCER. 109

Privind instituirea sistemului national de gradare a semintelor de consum.

29

�

122. La AGMA din februarie de la Bucuresti au participat110 (i) reprezentanti ai Comcereal: Alba, Arges, Cluj, Ilfov, Timis, Tulcea, Vrancea, (ii) reprezentanti ai Cerealcom Arges, Romcereal Bucuresti, (iii) reprezentanti ai noilor membri ANCER care urmau a fi confirmati de catre Adunarea Generala111: Intercereal Fetesti, Comcereal Prahova, Cerealcom Teleorman si (iv) reprezentanti ai unor potentiali viitori membri: Comcereal Olt112. 123. In cadrul urmatoarei intalniri a membrilor ANCER, intrunita la data de 15 iunie 2004 la Alba Iulia, dezbaterile pe marginea operatiunii de gradare au fost reluate, iar „membrii ANCER au convenit sa efectueze gradarea numai in baza unei clauze speciale inserata in contractul de prestatii, prin care producatorii solicita aceasta prestatie si se angajeaza sa plateasca toate taxele suplimentare si tarifele majorate.” In acest sens, membrii ANCER urmau sa prezinte la Centrele de Receptie si Depozitare „tarifele sub doua forme: fara gradare si cu gradare”. 124. Lista deciziilor si hotararilor

113 AGMA de la Alba Iulia, care a fost redactata ca „urmare [a]

discutiilor si opiniilor exprimate in AGMA”, completeaza acest aspect cu urmatoarea hotarare a membrilor, adoptata „prin consens”: „la cererea producatorilor agricoli se poate efectua si gradarea cerealelor cu un tarif orientativ de 3% din pretul minim garantat

114, plus suma fixa pentru asociatia

comisia de gradare115, plus tva”. 125. In scrisoarea presedintelui ANCER din data de 21 iunie 2004 catre MADR116, s-a reluat problema gradarii cerealelor. Presedintele ANCER a informat ministerul ca „intrucat producatorii agricoli nu castiga nimic prin gradare, pentru ca aceasta cerinta sa nu devina abuziva, mentionarea acesteia se va face numai la cererea agricultorilor, care se vor angaja, sub semnatura, ca vor plati toate taxele aferente, inclusiv majorarea tarifelor (aprox.30%) si ca accepta diminuarea calitatii si pierderile de pret datorate depozitarii pe grade...Aceasta abordare a problematicii gradarii a fost unanim acceptata de catre membrii ANCER prezenti la adunarea generala din 15 iunie 2004 de la Alba Iulia ”. 126. Prin intermediul comunicatului de presa al ANCER din data de 2 august 2004, membrii acestei organizatii anuntau ca „societatile comerciale afiliate la Patronatul ANCER au adoptat o serie de masuri organizatorice si comerciale favorabile partenerilor comerciali – producatorii agricoli”. Comunicatul evidentia si faptul ca niciun producator agricol nu a solicitat gradarea cerealelor. Concluzia a fost ca „prin neimpunerea prestatiei de gradare si a taxelor aferente, agricultorii au apelat la silozuri si nu au mai vandut graul in stare bruta [...]”. 127. Ulterior, la data de 11 august 2004, prin intermediul scrisorii117 adresate membrilor consiliului de administratie si asociatilor, presedintele reaminteste ca „s-a hotarat inca de anul trecut” ca prestatia de gradare a cerealelor sa fie prevazuta in mod distinct in contract, astfel incat producatorii agricoli sa o poata solicita, „platind tariful de 3 euro/tona propus de domnul DG [...] [Comcereal Timis] si necontestat de nimeni”.

110

10 dintre aceste societati comerciale au fost prezente si la intalnirea de la Alba Iulia. 111

Afilierea acestor 3 societati comerciale a fost confirmata de catre acceasi AGMA din februarie 2004, numarul total al membrilor ANCER la acea data majorandu-se la 22, cu un total al capacitatilor de depozitare de 3,5 milioane tone, respectiv 33% din total capacitati la nivel national. 112

Presedintele a anuntat afilierea la Asociatie a acestei societati comerciale prin intermediul unei adrese datata 30.11.2004. In acest fel, ANCER avea reprezentare si in judetul Olt, conform celor afirmate de catre presedinte. 113

Intocmita si transmisa membrilor de catre presedintele Asociatiei ca o sinteza a aspectelor discutate si hotarate in cadrul intalnirii. 114

Acesta insemna aproximativ 4 euro/tona. 115

Conform celor afirmate de presedintele Asociatiei, pentru aplicarea sistemului de gradare, agricultorii erau obligati sa plateasca 1000 lei/tona de cereale gradate catre Comisia de gradare, suma care trebuia virata de catre depozitari. 116

Documentul nr.27/21.06.04, transmis de Cerealcom Teleorman SA cu adresa nr.393/22.01.09, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/133/23.01.09. 117

Documentul inregistrat la Cerealcom Teleorman cu nr.2650/23.08.2004 si transmis Consiliului Concurentei cu adresa nr. 393/22.01.09.

30

�

128. Presedintele a continuat afirmand ca aceasta hotarare a membrilor era „extrem de utila pentru cei care intr-adevar doresc sa se lege la cap cu aceasta activitate inutila dar care aduce ceva bani si societatii dumneavostra cu riscul de a indeparta pe producatori...In acelasi timp, mentionarea gradarii in contracte este o dovada a respectarii dreptului producatorilor la aceasta prestatie.” Concluzii:

129. La data de 15 iunie 2004, in cadrul intalnirii ANCER de la Alba iulia, intre 17 societati comerciale a intervenit o intelegere anticoncurentiala prin care s-a stabilit un tarif de aproximativ 3% din pretul minim garantat (acesta fiind in fapt pretul de referinta pentru grau stabilit de Ministerul Agriculturii) pentru operatiunea de gradare a graului. 130. Intelegerea survenita intre cei 17 agenti economici isi are originea inca din anul 2003, cand, in cadrul unei intalniri de la Timisoara a membrilor afiliati ANCER, au fost dezbatute pentru prima data aspecte ce tineau de operatiunea de gradare a cerealelor. Desi unul dintre membri prezenti la acea intalnire (Comcereal Timis) a propus atunci tarifarea acestei operatiuni cu 3 euro/vehicul receptionat, incarcat si gradat, nu s-au descoperit elemente care sa probeze ca, la acel moment, societatile comerciale prezente au ajuns la un consens in ceea ce priveste tariful de gradare. 131. La intalnirea de la Alba Iulia din 15 iunie 2004, a fost reluat acest aspect, iar cele 17 societati comerciale prezente „au convenit” ca operatiunea de gradare sa se tarifeze cu aproximativ 3% din pretul minim garantat118. 132. Tot in cadrul intalnirii de la Alba Iulia agentii economici au stabilit si nivelul tarifului aplicat pentru o prestatie completa de depozitare. Ca atare, fixarea tarifului aplicat operatiunii de gradare era o completare a intelegerii intervenite intre cele 17 societati comerciale pe piata serviciilor de depozitare a graului. 133. Desi documentele aflate la dosar evidentiaza mai multe niveluri ale tarifului de gradare, care se incadrau intr-un interval de 3 - 4 euro/tona, important este faptul ca cele 17 societati comerciale prezente la Alba Iulia, in urma mai multor intalniri pe marginea serviciului de gradare, ce urma a fi prestat de fiecare dintre acestea, au ajuns la un consens in ceea ce priveste comportamentul acestora pe piata, eliminand in acest fel incertitudinea care ar fi existat ca urmare a oricarei incercari unilaterale de stabilire a politicii comerciale. Acest fapt a condus sau ar fi putut conduce la restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata in cauza. III.5.3. Alte probleme dezbatute de catre agentii economici in cadrul ANCER

134. In anul 2005, discutiile membrilor in cadrul intalnirilor ANCER au privit si activitatea de comercializare a cerealelor. In timpul intalnirii AGMA din data de 17 iunie 2005 de la Constanta119, in cadrul celui de al doilea punct de pe ordinea de zi – probleme privind recolta 2005 – la rapita, orz, orzoaica, grau – membrii Asociatiei au dezbatut aspecte privind productia si preturile acestor produse. Pentru orz s-a estimat ca nivelul productiei va fi suficient pentru a acoperi cererea interna si s-a estimat un pret FOB120 de circa 105 USD/tona, ceea ce insemna un pret de achizitie de 80 USD/to, adica maxim 2400 lei/kg standard de furaj.

135. Pentru grau, parerile referitoare la productie au fost impartite, astfel ca a fost notat un nivel pesimist – Interagro – cu o productie estimata de 5,5 milioane de tone si un nivel optimist – Cargill – cu o productie estimata la 6,5 miioane de tone. Nu a fost trasa o concluzie referitoare la calitatea

118

Care era de fapt pretul de referinta de 5.500 lei/kg. In acest fel, 3% din pretul de referinta insemna aproximativ 4 euro. 119

Documentul nr. 95 din PV constatare si inventariere de la sediul Interagro nr. 802842/04.06.08. 120

Free on board - franco la bord – indeplinirea de catre vanzator a obligatiei de livrare are loc numai in momentul cand marfa a intrat in portul de incarcare convenit.

31

�

graului ce urma a fi obtinut in acel an si, „in aceste conditii, s-a recomandat tuturor membrilor sa manifeste precautie in a cumpara grau pana in luna septembrie, cand se va clarifica problema calitatii”. In ceea ce priveste pretul graului, in aceeasi sedinta „s-a stabilit ca nu este oportun a se face o estimare sau sa se emita vreo recomandare”. Cu toate acestea, avand in vedere importurile care urmau sa se faca din Ungaria, un pret de achizitie „cu risc minim” trebuia sa fie la nivelul orzului, adica maxim 2400 lei/kg stas. Procesul verbal de sedinta a fost transmis tuturor membrilor la data de 11 iulie 2005, atasat adresei121 semnata de secretarul general al ANCER. 136. Adunarea Generala din data de 25 august 2005 de la Sinaia122 a inclus, din nou, pe ordinea de zi „discutii privind recolta de grau 2005, cantitativ si calitativ, estimarea preturilor de achizitie de la producatori si a celor de vanzare pe piata”. Discutiile, asa cum reiese din procesul verbal de sedinta, au relevat o diversitate de idei si pareri. Pretul graului a fost estimat intre 2.250 si 3200 lei/kg, in functie de calitate. S-a recomandat, de asemenea, ca toti cei care au cumparat grau sa lichideze stocurile pana la 30 decembrie. Mai mult, in cadrul aceleiasi adunari generale au fost estimate si preturile si productia florii soarelui. La Adunarea Generala au participat 12 societati comerciale; procesul verbal de sedinta a fost transmis membrilor asociati odata cu adresa presedintelui datata 9 - 22 septembrie 2005. 137. Mai mult decat atat, procesele verbale incheiate ca urmare a intalnirilor membrilor ANCER in anul 2004 releva faptul ca practica discutiilor privind recolta si estimarea preturilor nu era una intamplatoare. In acest sens, ordinea de zi a AGMA ANCER din luna februarie 2004 a inclus, la punctul nr. 8, „discutii privind situatia industriei cerealiere la sfarsitul anului 2003 si perspectivele anului 2004”. De asemenea, sedinta Adunarii Generale a ANCER din iunie 2004 de la Alba Iulia a inclus pe ordinea de zi „aspecte privind recolta din anul 2004”. III.5.4. Implementarea intelegerii avand ca obiect fixarea tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si, respectiv, a tarifului pentru operatiunea de gradare

138. La intalnirea de la Alba Iulia, 17 agenti economici depozitari au stabilit ca nivelul unei prestatii complete de depozitare sa fie de 8 -10% din pretul de referinta al graului pentru anul 2004. De asemenea, aceleasi societati comerciale au stabilit ca tariful pentru operatiunea de gradare a graului sa fie de 3 - 4 euro/tona. Din analiza efectuata in cadrul investigatiei nu s-a putut constata o implementare in practica a celor stabilite la intalnirea de la Alba Iulia, referitoare la tariful integrat pentru o prestatie completa si la tariful de gradare. Trebuie mentionat ca, in anul 2004, autoritatile statului au intervenit pe aceasta piata, subventionand tarifele de receptie si depozitare in limita a 2 euro/tona. O parte dintre agentii economici investigati au participat la acest program, astfel ca tarifele aplicate au urmat limitele negociate cu directiile agricole. 139. Desi nu s-a putut constata o punere in practica a intelegerii convenite intre cei 17 agenti economici, aceasta nu afecteaza obiectul anticoncurential al intelegerii, acela de fixare a unui nivel al tarifelor. Existenta obiectului anticoncurential al intelegerii nu poate fi afectat de faptul ca efectele nu au fost cele scontate sau ca au existat agenti economici care nu au aplicat intelegerea. III.5.5. Incidenta art. 5 alin. (1) din lege

Interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) din lege 140. Conform art. 5 alin. (1) din lege „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrangerea, impiedicarea ori

121

Documentul nr.97 din PV constatare si inventariere documente nr. 802842/04.06.08. 122

Documentul nr.86 din PV constatare si inventariere documente nr. 802842/04.06.08.

32

�

denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:

a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale.”

141. Pentru aplicarea art. 5 alin.(1) din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a) existenta a cel putin 2 agenti economici sau a unei asociatii de agenti economici, b) existenta unei intelegeri, a unei decizii a unei asociatii de agenti economici sau a unei practici concertate, si

c) intelegerea/decizia unei asociatii de agenti economici sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

Aplicabilitatea art.8 alin. (1) din lege

142. Art.8 alin.(1) din lege, prevede ca interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) nu se aplica in cazul intelegerilor considerate a avea un impact minor asupra concurentei. Astfel, o intelegere potential anticoncurentiala nu intra sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) in cazul in care agentii economici participanti nu depasesc o anumita cota de piata si nu realizeaza o cifra de afaceri care sa depaseasca un anumit plafon123 (prag de minimis). Motivatia este aceea ca intelegerea in cauza, desi potential anticoncurentiala, are un impact minor asupra concurentei, datorat cotelor de piata si cifrelor de afaceri mici realizate de catre agentii economici implicati. 143. Cu toate acestea, art.8 alin.(2) din lege prevede ca intelegerile sau deciziile asociatiilor de agenti economici, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenta interdictiei prevazute la art.5 alin.(1) din lege atunci cand acestea privesc preturi sau tarife, tocmai in considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea incalcari. Deci, in situatia practicilor care au ca obiect fixarea tarifelor, chiar daca agentii economici participanti ar indeplini conditiile de aplicare a exceptiei, ei nu vor beneficia de exceptia de la aplicarea legii datorita faptului ca practica respectiva este prezumata a afecta semnificativ concurenta. Consecintele juridice ale incalcarii art.5 alin. (1) din lege 144. In conformitate cu art. 51 lit. a) din lege, incalcarea art. 5 alin (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de catre agentii economici implicati in anul anterior sanctionarii. 145. De asemenea, in baza art. 49 din lege, sunt nule de drept, fie ele exprese sau tacite, publice sau oculte, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale care se raporteaza la o practica anticoncurentiala prohibita prin art.5 din lege. 146. Conform art.61 din lege, independent de sanctiunile aplicate in baza Legii concurentei, persoanele fizice si/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurentiala contrara art. 5 alin. (1) din lege, au dreptul la actiune in fata instantelor judecatoresti pentru repararea prejudiciului cauzat prin acea practica anticoncurentiala. Termenul de „agent economic” 147. Conceptul de “agenti economici” a fost construit de catre Curtea Europeana de Justitie (denumita in continuare CEJ). In cazul Polypropylene

124, CEJ a statuat ca “subiectul regulilor de

concurenta sunt agentii economici, un concept care nu este identic cu notiunea personalitatii

123

Acest plafon se actualizeaza periodic prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei. 124

OJ L230/1, (1988) 4 CMLR 347, Para.99

33

�

juridice utilizata in scopul legii comerciale sau fiscale. Acesta se poate referi la orice entitate angajata in activitati comerciale.” CEJ a confirmat aceasta interpretare in cazul Hofner si Elser v. Macroton125, unde a statuat: “conceptul de agent economic include orice entitate angajata in activitati economice, indiferent de statutul sau legal si de modul in care este finantata”. De asemenea, orice activitate ce consta in oferirea de bunuri sau servicii pe o anume piata reprezinta o activitate economica126. 148. In acest caz, societatile comerciale investigate presteaza servicii de depozitare, in schimbul carora incaseaza contravaloarea unui tarif de depozitare, fiind implicate in acest fel in activitati economice. Ca atare, societatile comerciale sunt agenti economici in sensul art.5 alin. (1) din Legea concurentei. Intelegeri intre agentii economici si/sau practici concertate 149. Art.5 alin (1) din lege, corespondentul in legea nationala a art. 81 par.1 din Tratatul CE, interzice orice intelegere sau practica concertata care are ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata in cauza. 150. Conform jurisprudentei europene, o intelegere anticoncurentiala exista acolo unde partile adera la un plan comun de actiune, care limiteaza sau tinde sa limiteze activitatea lor comerciala, prin determinarea unei directii in care acestea urmeaza sa actioneze sau a modului in care se abtin sa activeze. 151. Pentru ca o intelegere sa fie considerata anticoncurentiala, nu este neaparat necesar sa existe o forma scrisa, materiala a intelegerii, care sa prevada, eventual, si sanctiuni contractuale sau masuri de implementare. Intelegerea anticoncurentiala poate fi atat expresa, cat si tacita, si sa poate fi dedusa din comportamentul partilor, de vreme ce o anumita conduita poate demonstra existenta intelegerii. Mai mult, nu este necesar ca participantii sa se fi pus de acord dinainte asupra unui plan comun detaliat. 152. In cazul Limburgse Vinyl Maatschappij NV si altii v Comisie127 (PVC II), Tribunalul de Prima Instanta (denumit in continuare TPI) a afirmat ca “este clar statuat in jurisprudenta europeana ca, pentru ca o intelegere sa intre sub incidenta prevederilor art.81, par.(1) al Tratatului CE, este suficient ca societatile sa-si fi exprimat intentia comuna de a se comporta pe piata intr-un anume fel”. TPI a statuat ca intelegerea este anticoncurentiala chiar si in situatia in care aceasta nu e obligatorie prin natura sa. Absenta masurilor formale de monitorizare a implementarii nu afecteaza in mod necesar gravitatea incalcarii

128.

153. Mai mult, Curtea Europeana de Justitie (in continuare „CEJ”) a sustinut ca rezulta din termenii art. 81 par. 1) din Tratat ca o intelegere poate consta intr-o actiune singulara, intr-o serie de actiuni ori intr-un mod de comportament129 . 154. Un asemenea comportament poate intra sub incidenta art.81 si ca „practica concertata” chiar si atunci cand partile nu au subscris la un plan comun care sa le defineasca comportamentul pe piata, dar adopta sau adera la instrumente secrete care faciliteaza coordonarea comportamentului comercial al acestora130.

125Cazul C-41/90, Hofner and Elser v. Macroton, (1991) 126

Cazul T-513/93 Consiglio Nazionale degli Spedizionieri Doganali vs. Comisie [2000] ECR II-1807, par.36 127

Cazurile conexate T-67/00, T-68/00, T-71/00 si T78/00 JFE Engineering si altii v Comisie 128

Cazul T 64/02 Henbach v. Comisie care citeaza cazul T-59/99 Ventouris v. Commission [2003], para.52. 129

Cazul C 49/92P Comisie v Anic Partecipazioni S.p.A.(1999) ECR I -4125 130

Cazul T-7/89 Hercules vs. Comisie (1991).

34

�

155. Atat textul articolului 81 par 1. din Tratatul CE, cat si cel al art. 5 alin. (1) din lege realizeaza o diferentiere intre conceptul de intelegere si cel de practica concertata. Scopul acestei diferentieri, si, implicit, enumerari, in textul articolului respectiv este acela de a considera ca intrand sub incidenta lui toate acele forme de coordonare care, fara sa ajunga la stadiul in care sa poata fi numite intelegeri, reprezinta tot o forma de cooperare intre agenti economici, care pune la adapost respectivele firme de riscurile unei piete concurentiale131. 156. Ambele concepte - intelegere si practica concertata - se refera la aceeasi forma de intelegere secreta si difera una de cealalta doar prin intensitatea si formele de manifestare. 157. Conceptele de intelegere si practica concertata sunt destul de fluide si se pot, adesea, suprapune. Comportamentul anticoncurential poate varia de la un moment la altul, iar mecanismele intelegerii pot varia in functie de dezvoltarile ulterioare ale pietei. Astfel, un cartel poate fi, in acelasi timp, o intelegere sau o practica concertata: indiferent de forma, insa, este evident ca orice tip de cartel intra sub incidenta art. 81 par. 1) din Tratat si a art. 5 alin.(1) din lege. Tribunalul de Prima Instanta a confirmat132 abordarea Comisiei Europene de a trata o incalcare unica si continua drept „intelegere si practica concertata”, avand in vedere ca toate actiunile agentilor economici in cauza urmareau un scop comun, acela de a restrictiona concurenta. 158. Jurisprudenta comunitara este extrem de critica cu astfel de intelegeri/practici concertate. De aceea, atat intelegerile cat si practicile concertate intra sub incidenta art. 81 par.(1) din Tratat, chiar si in absenta unor efecte anticoncurentiale pe piata. De asemenea, sunt interzise atat intelegerile/practicile concertate, care au ca obiect, cat si cele care au ca efect restrangerea concurentei pe piata. 159. Fiecare operator economic trebuie sa-si realizeze independent politica comerciala pe o piata comuna mai multor operatori. Chiar daca aceasta cerinta de independenta nu exclude un comportament inteligent si legal pe piata al operatorilor, liberi sa previzioneze evolutia pietei si sa se adapteze ca atare, ea interzice strict orice forma de contact, direct sau indirect, intre agentii de pe piata, al carui obiect sau efect este, ori de a influenta comportamentul unui competitor pe piata ori de a releva propria strategie de actiune a unei societati pe respectiva piata, decisa sau pe care acestia intentionau sa o aplice, atunci cand obiectul sau efectul unui asemenea contact este sa creeze conditii de concurenta ce nu corespund conditiilor normale pe piata in cauza133. 160. In cazul de fata, in urma investigatiei s-a constatat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect fixarea unor nivele ale tarifelor aplicate serviciilor de depozitare. La data de 15 iunie 2004, 17 societati comerciale (dintre care 12 membri ANCER si 5 neafiliati) au decis ca tariful pentru o prestatie completa de depozitare (care presupunea prestarea mai multor servicii individuale) sa ramana la nivelul anilor anteriori, respectiv 8 -10% din pretul de referinta al graului, ceea ce insemna 500 - 550 lei/kg. Tarifele aplicabile fiecarui serviciu individual au fost si acestea discutate in cadrul intalnirilor membrilor. Acestea erau, de asemenea, prezentate sub forma procentuala, incadrate in intervale. 161. Raportul de investigatie a constatat, de asemenea, ca, in cadrul aceleiasi intalniri de la Alba Iulia, societatile comerciale implicate au stabilit ca operatiunea de gradare sa fie aplicata doar la cererea producatorilor si sa fie tarifata distinct cu un tarif de aproximativ 3% din pretul de referinta al graului.

131

Cazurile 114/73 Suiker Unie si altii vs Comisie [1975] ECR 1663, C- 89/85, 104/85, 114/85, 116/85, 125-129/85 Ahlstrom Osakeyhtio si altii vs Comisie. 132

Cazul Rhone Poulenc vs Comisie T1/89 [1991] ECR II - 867 133

Cazul Suiker Unie and others vs. Comisie (1975) ECR 1663, cazul 172/1980 Zuchner [1981] ECR 2021

35

�

Intelegerile, practicile concertate sau deciziile de fixare a preturilor sau tarifelor - Restrictionare prin obiect 162. Art.5 alin.(1) din lege interzice intelegerile intre agentii economici, deciziile unei asociatii de agenti economici sau practicile concertate care au ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. 163. Asa cum reiese din textul articolului, termenii “obiect” sau „efect” trebuie cititi separat. Acestea reprezinta cerinte alternative, si nu cumulative; deci, o intelegere/practica concertata intre agenti economici poate intra sub incidenta interdictiei legale daca are ca obiect sau daca are ca efect restrictionarea concurentei; aceasta nu trebuie sa aiba si obiect si efect de restrictionare a concurentei. 164. La nivel comunitar, s-a stabilit ca, in situatia in care reiese clar din termenii deciziei sau a intelegerii/practicii concertate in cauza ca aceasta are ca obiect restrangerea, denaturarea sau distorsionarea concurentei, nu este necesar sa i se examineze si efectele pe piata134. 165. Interzicerea unei practici prin obiect este justificata de faptul ca anumite forme de intelegeri secrete intre agentii economici pot fi privite, prin natura lor, ca fiind daunatoare pentru functionarea normala a concurentei. Interzicerea per se a unor asemenea practici, recunoscute ca avand consecinte daunatoare pentru societate, creeaza certitudine legala si permite participantilor sa-si adapteze comportamentul in consecinta135. 166. Mai mult, un cartel care are ca obiect restrangerea concurentei nu poate fi aparat pe motiv ca nu a avut acest efect, pentru ca nu a functionat un sistem uniform de reguli de reglementare a preturilor, care erau obligatorii, sau datorita faptului ca unul sau altul dintre membrii sai nu a intentionat sa il puna in practica. 167. Obiectul anticoncurential al unei intelegeri nu este afectat de faptul ca aceasta s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut un efect de restrictionare a concurentei136. Nerespectarea preturilor convenite nu schimba faptul ca societatea in cauza a participat la intelegere ci, cel mult, poate indica faptul ca aceasta nu a implementat intelegerea137. Analiza eventualelor efecte ale intelegerii poate fi relevanta doar pentru a stabili gravitatea incalcarii si in acest fel cuantumul amenzilor138. 168. Referindu-se la un caz din Olanda supus atentiei CEJ139, in care anumiti operatori de telefonie mobila au schimbat informatii referitoare la viitoare reduceri ale comisioanelor platite de acestia dealerilor, avocatul general Kokott a precizat ca, agentii economici, care activeaza in cadrul unei practici concertate evita sau cel putin atenueaza acel risc comercial care ar exista in conditii normale de concurenta, atunci cand scad comisioanele, mai mult sau mai putin simultan. Motivul este acela ca, prin acest comportament acestia reduc incertitudinea in ceea ce priveste comportamentul pe piata al competitiorilor. Aceasta practica se poate concretiza in restrangerea sau distorsionarea concurentei pe piata comuna si, in consecinta, asemenea practica concertata constituie o incalcare a legii prin obiect. Constatarea obiectului unei practici concertate nu este

134

Vezi cazurile conexate 56/64 si 58/64 Consten si Grundig vs Comisie [1964] ECR 299, para 342; cazul 123/83 Clair [1985] ECR 391, par.22, cazul C-277/87 Sandoz Prodotti Farmaceutici vs Comisie [1990] ECR I-45; C 219/95 P Ferriere Nord vs Comisie [1997] ECR I-4411, cazul C238/99P, C 244/99P, C 250/99 pana la 254/99P Limburgse Vinyl Maatschappij si altii vs Comisie [2002] ECR I – 8375, C-105/04 p Nederlandse Federatieve Vereniging voor de Groothandel op Elektrotechnisch Gebied vs. Comisie [2006] ECR I-8725. 135

Opinia avocatului general Kokott in cazul C 8/08 – T-Mobile Netherlands BV si altii. 136

Cazul Ferry Operators (1997), OJ L26/23, (1997) 137

Cazul SCA Holding Ltd vs. Comisie T 327/94, par 142; Cascades SA vs. Comisie T308/94 par.122, Enso Espanola SA vs. Comisie T 348/94 par 306-307; Cockerill – Sambre SA vs. Comisie T198/94 par. 572. 138

Cazul Amino Acids OJ [2001] L 154/24, par. 261-298 139

Opinia avocatului general Kokott in cazul C 8/08 – T-Mobile Netherlands BV si altii.

36

�

conditionata de analiza impactului acesteia pe piata si depinde de capacitatea acesteia, intr-un caz individual, de a produce un impact anticoncurential pe piata. 169. Dintre restrictionarile de concurenta existente, intelegerile care privesc preturile sau tarifele reprezinta unele dintre cele mai grave incalcari ale legii, prevazute expres in textul art.5 (1) din lege. Concurenta prin pret este cea mai vizibila si mai importanta forma de concurenta. Aceasta are ca efect mentinerea preturilor la cel mai mic nivel posibil si incurajeaza comertul cu bunuri si servicii, facand astfel posibila cea mai eficienta distributie a activitatilor firmelor in ceea ce priveste productivitatea si capacitatea acestora de a se adapta la schimbari140. 170. Diferitele forme de intelegeri si mecanismele adoptate de agentii economici pentru punerea in aplicare a acestora au drept scop final cresterea preturilor in beneficiul acestora si peste nivelul care ar fi in mod normal determinat de conditiile de piata. 171. La nivel comunitar, Curtile Europene au confirmat pozitia Comisiei asupra faptului ca intelegerile de fixare a pretului au ca obiect restrictionarea concurentei, iar efectele acestora nu trebuie demonstrate. Astfel, in cazul European Night Services vs. Comisie

141, TPI a statuat ca,

atunci cand o intelegere contine restrictionari evidente ale concurentei, Comisia Europeana nu este obligata sa ia in considerare efectul pe care intelegerea orizontala l-a avut pe piata. Prevederile de fixare a pretului restrictioneaza in mod evident concurenta si cad in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.81 par.(1) din Tratat. 172. Art. 81 par(1) din Tratat, corespondentul art. 5 alin. (1) din legea nationala, interzice intelegerile, deciziile sau practicile concertate care fixeaza preturile de vanzare142, fixeaza preturi minime143, preturi maxime144 sau preturi target145. 173. Fixarea pretului, chiar si in situatia in care acesta reprezinta un pret target, afecteaza concurenta prin faptul ca permite participantilor la cartel sa previzioneze cu un grad rezonabil de certitudine care este politica de preturi urmarita de concurentii lor. Intr-un mod mai general, se poate afirma ca asemenea carteluri, care privesc preturile, implica o interferenta directa cu parametrii esentiali ai concurentei pe piata in cauza146. Mai mult decat atat, fixarea unor preturi minime prin referire la un nivel de referinta stabilit de Guvern nu poate reduce obiectul anticoncurential al practicii147. 174. Prin exprimarea intentiei comune de a aplica un anume nivel de pret pentru produsele lor, operatorii implicati nu isi mai determina, in mod independent, propria politica comerciala pe piata subminand, in acest fel, conceptul inerent prevederilor din Tratat referitoare la concurenta

148.

175. In cazul de fata, constatarea Raportului de investigatie a fost ca intelegerea intervenita intre cele 17 societati comerciale in cadrul Adunarii Generale a ANCER din 15 iunie 2004 de la Alba Iulia a avut ca obiect fixarea unor nivele ale tarifelor de servicii practicate de acestea. Totodata, fiind o intelegere de fixare a tarifelor, aceasta cade automat sub incidenta interdictiei prevazute de art. 5 alin (1) lit. a) din lege si nu este nevoie sa se analizeze efectele acesteia pe piata in cauza. Interzicerea unei asemenea practici prin obiect este justificata de faptul ca aceasta forma de

140

Cazul 48/69 ICI vs Comisie 141

Cazurile conexate T - 374, 375, 384 & 388 / 94 (1998) 142

Cazul C 41/69 ACF Chemiefarma vs Comisie [1972], ECR 977, C 246/86 Belasco si altii vs Comisie [1989] ECR 2117. 143

Cazul BNIC par. 22 si CNSD par. 45, 46. 144

Decizia CE nr. IV/33.407 in cazul CNSD, confirmata de TPI in anul 2000 in cazul T 513/93. 145

Cazul 8/72 Vereeniging vs Comisie [1972] par. 15-25, Van Landewyck si altii vs Comisie, par.102, Verband vs Comisie par.34-43, si cazurile conexate T213/95 si 18/96 SCK si FNK vs Comisie [1997], par. 157-164. 146

Cazul T-141/94 Thyssen Stahl vs. Comisie [1999] ECR II-347, par 675 147

Cazurile conexate din 13 decembrie 2006 T-217/03 si T – 245/03, FNCBV v Comisie. 148

Cazul T-311/94 BPB de Eendracht vs. Comisie [1998] ECR II-1129, par 192.

37

�

intelegere este considerata, atat la nivel comunitar, cat si la nivel national, ca fiind daunatoare pentru functionarea normala a concurentei prin insasi natura ei. 176. Fixarea tarifelor pentru serviciile de depozitare reprezinta o restrictionare grava a concurentei pentru faptul ca a permis participantilor la intelegere sa previzioneze, cu un grad suficient de certitudine, care va fi politica de preturi adoptata de concurentii lor si, in acest fel, sa nu isi mai determine independent propria politica de preturi. 177. Fiind o intelegere al carei obiect a fost stabilirea tarifelor de servicii, nu este necesara luarea in considerare a eventualelor efecte ale intelegerii pe piata in cauza. Din documentele existente la dosarul cauzei, nu s-a putut constata o implementare in practica a celor stabilite la intalnirea de la Alba Iulia, referitoare la tariful integrat pentru o prestatie completa si la tariful de gradare. Cu toate acestea, obiectul anticoncurential al intelegerii, acela de fixare a unui nivel al tarifelor, nu poate fi afectat de faptul ca efectele nu au fost cele scontate sau ca au existat agenti economici care nu au aplicat intelegerea. 178. Constatarea obiectului acestei intelegeri de fixare a tarifelor pentru serviciile de depozitare nu depinde de analiza impactului acesteia pe piata, ci depinde de capacitatea intelegerii de a produce un impact anticoncurential pe piata. Intelegerea intervenita in anul 2004 avea capacitatea de a produce efecte pe piata in cauza, prin stabilirea tarifelor la un nivel mai ridicat, care nu era rezultatul concurentei ce ar fi trebuit sa se manifeste pe piata in cauza. III.5.6. Concluziile Raportului de investigatie 179. Faptele descrise la punctul III.5. arata ca, in anul 2004, intre 17 agenti economici prestatori de servicii de depozitare a intervenit o intelegere anticoncurentiala prin care acestia au stabilit, prin consens, nivelele tarifelor de depozitare si nivelul tarifelor de gradare. 180. Stabilirea acestor tarife a avut loc in timpul sedintelor ANCER, asociatie din care 12 dintre societatile comerciale prezente la intalnire erau membre, iar alti 5 agenti economici erau membri simpatizanti. 181. In particular, la data de 15 iunie 2004, in cadrul Adunarii Generale a ANCER intrunita chiar inainte de perioada de recoltare a graului, la Alba Iulia, agentii economici implicati au incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect fixarea nivelului tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si a tarifului aferent operatiunii de gradare a cerealelor. Tariful pentru o prestatie completa de depozitare a fost fixat la un nivel procentual de 8-10% din pretul de referinta al graului, ceea ce insemna 500 - 550 lei/kg. In ceea ce priveste tariful pentru gradare, cele 17 societati comerciale prezente „au convenit”, in urma dezbaterilor si opiniilor exprimate, ca operatiunea de gradare sa se tarifeze cu aproximativ 3% din pretul minim garantat149. 182. In sinteza, materialul probator al intelegerii in cauza este constituit din: 183. Adresa din data de 14 mai 2004 catre membrii ANCER - Ordinea de zi a Adunarii Generale (AGMA) de la Alba Iulia150:

La punctul nr. 2 urmau sa se dezbata: „modalitatile de actionare in campanie” si unele „probleme comunicate de catre membri”.

Presedintele informa membrii ANCER: „In cazul in care doriti sa se discute o anumita problema

149

Care era de fapt pretul de referinta de 5.500 lei/kg. 150

Adresa a fost primita de Consiliul Concurentei de la: Comcereal Prahova (nr.1681/19.05.04); Intercereal Movila, Cerealcom Teleorman;

38

�

sau aveti un proiect de hotarare pe care aveti sa il supuneti dezbaterii si votului AGMA, va rog sa il transmiteti in scris la ANCER, in termen de 3 zile [...] pentru a fi retransmis celorlalti membri ai patronatului.”

Membrii asociatiei erau informati despre ce se va discuta la AGMA de la Alba si li se reamintea ca, daca au vreun subiect special de discutat, trebuie sa il trimita catre ANCER pentru a-l transmite celorlalti membri. 184. Adresa din 2 iunie 2004 catre membri, referitoare la AGMA de la Alba Iulia151: „Mai multi membri au solicitat introducerea pe ordinea de zi a problemei tarifelor de prestatii si a modului de aplicare, precum si problema pretului de achizitie pentru grau, recolta 2004. Si aceasta problema se va aborda la adunarea generala..” Asa cum fusesera atentionati, membrii care au dorit sa discute o anumita problema la adunarea generala au informat ANCER. Aceasta problema era cea a tarifelor de prestatii si a modului de aplicare. 185. Procesul verbal al sedintei de la Alba Iulia, 15 iunie 2004: Ordinea de zi: punctul nr. 3 – problema reglementarilor privind gradarea; punctul nr. 6 – aspecte privind receptia cerealelor din recolta 2004; “Membrii ANCER au convenit sa efectueze gradarea numai in baza unei clauze speciale inserata in contract, prin care producatorii solicita aceasta prestatie si se angajeaza sa plateasca toate taxele suplimentare si tarifele majorate.” „Avand in vedere pretul de referinta si tinand cont ca majoritatea membrilor ANCER stabilesc tariful prestatiilor in functie de pretul graului, la un nivel de 8-10%, presedintele ANCER a propus ca tariful de referinta pentru o prestatie completa sa ramana la acelasi nivel procentual, ceea ce inseamna, in cifre absolute, 500 – 550 lei/kg, pentru prima luna, respectiv 1 euro/to/luna pentru depozitare incepand cu a 31–a zi de la receptie”; Punctul nr. 6 – „presedintele va emite un comunicat profesional pe care il va transmite membrilor pentru a fi facut cunoscut public”. In timpul sedintei, presedintele a solicitat adunarii generale desemnarea a 2 reprezentanti care sa intocmeasca procesul verbal astfel incat nimeni sa nu mai poata obiecta asupra continutului acestuia; „niciunul dintre reprezentanti nu a fost de acord sa intocmeasca procesul verbal, aceasta sarcina ramanand spre executare presedintelui, care dupa executare il va transmite tuturor membrilor ANCER”. La final se precizeaza: „procesul verbal incheiat intr-un singur exemplar editat computerizat de presedinte se transmite in copie tuturor membrilor. Atasat Lista semnaturilor, Lista Hotararilor AGMA si eventual Comunicatul profesional”. In cadrul procesului verbal au fost inscrise obiectiuni ale membrilor cu privire la anumite prevederi statutare. De asemenea, Comcereal Vrancea nu a fost de acord ca ANCER sa se implice in relatia cu sindicatele la nivel national, „iar membrii prezenti nu au avut nicio obiectie”.

151

Adresa primita de Consiliul Concurentei de la: Comcereal Prahova (nr.1940/09.06.04), Intercereal Movila.

39

�

Procesul verbal de la Alba Iulia consemna obiectiuni ale membrilor cu privire la alte aspecte decat cele referitoare la tarife. Acolo unde au existat obiectiuni, acestea au fost inscrise in cadrul procesului verbal. Procesul verbal inclusiv lista de semnaturi au fost primite de catre Consiliul Concurentei, ca raspuns la solicitarile de informatii ale acestuia, de la: Comcereal Cluj, Comcereal Prahova, Cerealcom Teleorman, Cerealcom Arad, Galmopan - Cerealcom Arges, Comcereal Timis. Documentul a fost ridicat si de la asociatie in urma inspectiei. 186. Lista hotararilor AGMA de la Alba Iulia, datata 16 iunie 2004: „urmare a discutiilor si a opiniilor exprimate in AGMA, mentionate in procesul verbal, s-au adoptat, prin consens, hotararile de mai jos, redactate succint si explicit de presedintele ANCER. Conform prevederilor legale, aceste hotarari sunt obligatorii si pentru membrii care nu au fost prezenti la AGMA, dar pot fi contestate de acestia, pe cale judecatoreasca, in termen de 15 zile de la data luarii la cunostinta.” „AGMA a aprobat ca nivelul procentual al tarifului pentru o prestatie completa – receptie calitativa si cantitativa, conditionare, depozitare temporara 30 de zile si livrare - sa ramana la nivelul anilor anteriori, adica 8-10% din pretul minim garantat plus tva.”. „La cererea producatorilor agricoli se poate efectua si gradarea cerealelor cu un tarif orientativ de 3% din pretul minim garantat, plus suma fixa pentru asociatia comisia de gradare, plus tva”. Documentul a fost primit de Consiliul Concurentei de la urmatoarele societati comerciale: Comcereal Cluj, Comcereal Teleorman, Cerealcom Arad, Comcereal Prahova, Intercereal Movila - societate care nu a fost prezenta la sedinta de la Alba Iulia. Practic, in cadrul AGMA de la Alba Iulia, agentii economici prezenti au hotarat nivelul tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si al celui aferent operatiunii de gradare. 187. Comunicatul profesional (22 iulie 2004)152 semnat de toate cele 17 societati comerciale prezente la AGMA de la Alba Iulia si transmis catre Comisia Nationala pentru Gradare si spre stiinta MADR. Acesta consemna: „Patronatul ANCER ne reprezinta in relatiile cu alte asociatii sau autoritati publice [...] in problemele privind achizitiile, prestarile de servicii, inclusiv calitatea si depozitarea produselor cerealiere si comercializarea acestora pe piata interna si comunitara.” Proiectul de comunicat le-a fost transmis membrilor la data de 22.06.2004, deci la 7 zile de la intalnirea de la Alba Iulia pentru aprobare si semnare. Acesta a fost semnat de toate societatile prezente la Alba Iulia. 188. Comunicatul de presa al ANCER, din data de 2 august 2004153: „Societatile comerciale afiliate la Patronatul ANCER au adoptat o serie de masuri organizatorice si comerciale favorabile partenerilor comerciali – producatorii agricoli. Astfel, nivelul tarifelor de prestatii a fost diminuat sub limita de 10% din pretul de referinta minimal al graului, recunoscut de Guvern prin Hotarare la nivelul de 5.500 lei/kg indiferent de calitate.” Hotararile luate la Alba Iulia, in speta cea referitoare la tariful pentru prestatia completa, au fost comunicate mediului exterior. Niciun membru ANCER nu a contestat informatia.

152

Comunicatul a fost primit de Consiliul Concurentei de la: Comcereal Cluj, Comcereal Prahova, Cerealcom Teleorman, Cerealcom Arad, Galmopan, Cerealcom Arad. 153

Document transmis de catre SC Comcereal Cluj SA si inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr.RG 455 din 29.01.2009.

40

�

189. Raspunsul ANCER transmis Asociatiei NUTRICOMB154, la data de 14 decembrie 2004 care consemna: „in cadrul ANCER s-a discutat problema unor tarife de referinta”. Conform adresei, tariful integrat al unei prestatii complete de depozitare era de „circa 10% din pretul de vanzare pe piata al fiecarui tip de cereale”; Documentul atesta faptul ca tariful pentru o prestatie completa de depozitare era de circa 10% din pretul cerealelor, ceea ce concorda cu hotararea de la Alba Iulia (8-10%). Prin aceasta adresa, hotararea luata la Alba Iulia a fost comunicata, din nou, mediului exterior. 190. Procesul verbal de la Alba Iulia nu este singurul document care atesta ca in cadrul sedintelor ANCER nu se discutau doar „probleme profesionale”. Astfel:

a) Procesul verbal al sedintei AGMA a ANCER de la Bucuresti, din luna februarie 2004, consemneaza discutii referitoare la tariful de gradare si „discutii privind situatia industriei cerealiere la sfarsitul anului 2003 si perspectivele anului 2004”.

b) Procesul Verbal al sedintei AGMA a ANCER din 2005 de la Constanta consemna ca membrii Asociatiei au dezbatut aspecte privind productia si preturile acestor produse.

c) Procesul Verbal al sedintei AGMA a ANCER din 2005 de la Sinaia a inclus, din nou, pe ordinea de zi „discutii privind recolta de grau 2005, cantitativ si calitativ, estimarea preturilor de achizitie de la producatori si a celor de vanzare pe piata”.

d) Procesul verbal de sedinta155, intocmit in cadrul AGMA din data de 15.04.2006 – ridicat in cursul inspectiei inopinate de la un membru al consiliului director al ANCER, consemna ca s-au discutat „plaje de tarife, cu un minim si maxim, urmand ca membrii Asociatiei sa respecte aceste limite pentru evitarea concurentei directe si neloiale dintre membrii ANCER”. Un membru din consiliul director al ANCER, Leontin Suciu (reprezentant Glencore) „a supus atentiei realizarea unei plaje de tarife”, dar propunerea a ramas in discutie, intrucat au existat, la acea data, „pareri diferite cu privire la stabilirea unui minim si maxim al costurilor de depozitare” venite din partea Comcereal Alexandria si Comcereal Constanta.

Intalnirea membrilor ANCER din anul 2006 confirma faptul ca tarifele stabilite la Alba Iulia in anul 2004, intre limite minime si maxime, aveau ca obiect eliminarea concurentei dintre depozitari. Ca atare, in cadrul intalnirilor ANCER se regaseste in mod constant problema discutarii tarifelor care trebuiau practicate de catre membri. 191. Statutul ANCER din 2004: Scopul ANCER era apararea si reprezentarea intereselor generale ale membrilor afiliati. In vederea realizarii scopului, uniunea patronala isi propunea, printre altele, sa reprezinte membrii in probleme specifice ramurii. Membrii ANCER aveau obligatii care conditionau asocierea la ANCER, cum ar fi: sa respecte prevederile statutare si autoritatea presedintelui, hotararile CD si hotararile AGMA. Sintezele dezbaterilor din cadrul AGMA si hotararile adoptate se transmiteau in scris reprezentantilor in termen de 7 zile de la incheierea AGMA (desi nu existau sanctiuni pentru netransmiterea in acest timp). Presedintele ANCER reprezenta public asociatia, organiza si coordona activitatea structurilor ANCER, convoca intrunirile organismelor Asociatiei, prezenta rapoarte si proiecte de hotarari si se consulta cu CD inainte de a lua o decizie. Printre obligatiile presedintelui ANCER se numarau respectarea si punerea in aplicare a hotararilor AGMA.

154

Asociatia Producatorilor de Nutreturi Combinate. Adresa a fost ridicata in inspectie din arhiva asociatiei. 155

Documentul nr. 13 din PV inventariere documente Romsiloz Cereale SRL nr. RSC 44/04.06.2008.

41

�

192. Necontestarea Procesului Verbal al AGMA de la Alba Iulia de catre cei 17 agenti economici, participanti la sedinta O practica la nivelul anului 2004 era, pe langa procesul verbal de sedinta, si intocmirea unei liste de hotarari din cadrul sedintelor. Lista hotararilor preciza de fiecare data ca hotararile pot fi contestate de catre membri chiar si dupa sedinta (a se vedea si procesul verbal din februarie de la Bucuresti). Tot in cadrul intalnirii de la Alba Iulia s-a hotarat ca se va transmite membrilor si comunicatul profesional156. Comunicatul a fost transmis tuturor membrilor, avand in vedere semnaturile obtinute pe acesta dupa intalnirea din data de 15.06.04 de la Alba Iulia. Documentele au fost ridicate din inspectii sau au fost primite ulterior, la cererea de informatii a Consiliului Concurentei, de la mai multe societati comerciale, dintre care unele nu au fost prezente la intalnire. Faptul ca procesul verbal si Lista de hotarari se aflau in posesia acestora arata ca aceste documente au fost intr-adevar transmise membrilor. In Lista hotararilor se preciza: „conform prevederilor legale157, aceste hotarari sunt obligatorii si pentru membrii care nu au fost prezenti la AGMA dar pot fi contestate de acestia pe cale judecatoreasca in 15 zile de la data luarii la cunostinta”. Documentele intocmite in urma Adunarii Generale de la Bucuresti din februarie 2004 releva aceeasi posibilitate de contestare. Textul procesului verbal de la Alba Iulia consemneaza obiectiile facute de mai multi membri cu privire la unele aspecte discutate. Cu toate acestea, hotararea din cadrul intalnirii de la Alba Iulia privind nivelul procentual al tarifelor pentru o prestatie completa nu a fost contestata. Acest fapt confirma ca cele inscrise in procesul verbal erau in concordanta cu cele dezbatute in sedinta. In plus, niciun document aflat la dosarul cauzei sau primit ulterior nu arata intentia vreunei societati comerciale prezente la intalnirea de la Alba Iulia de a contesta prevederile procesului verbal de la Alba Iulia, desi a avut aceasta posibilitate. Mai mult, nici macar acele societati pentru care exista dovada clara a primirii procesului verbal si a listei hotararilor, nu au contestat cele consemnate in textul acestora cu privire la stabilirea in comun a unor tarife. Asadar, faptul ca la sedinta s-a discutat si hotarat un nivel al tarifelor este confirmat de necontestarea procesului verbal de sedinta de catre niciunul dintre cei care au ajuns in posesia procesului verbal. Ca atare, faptul ca unii dintre membrii ANCER nu ar fi primit procesul verbal de sedinta nu exclude faptul ca acestia au fost prezenti la intalnirea la care s-a hotarat nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate (conform listei de semnaturi). Procesul verbal de la Alba Iulia mentioneaza solicitarea presedintelui facuta membrilor pentru desemnarea a 2 reprezentanti care sa intocmeasca procesul verbal, astfel incat nimeni sa nu poata obiecta asupra continutului acestuia. Cu toate acestea, niciunul dintre cei prezenti nu a fost de acord sa intocmeasca procesul verbal, aceasta ramanand spre intocmire in sarcina presedintelui. 193. Toate documentele de mai sus, coroborate, atesta faptul ca la intalnirea de la Alba Iulia, 12 membri ANCER si 5 membri simpatizanti au stabilit tariful pentru o prestatie completa de depozitare si tariful de gradare. Acestia au fost instiintati din timp asupra aspectelor ce urmau a se discuta la sedinta.

156

A se vedea punctul nr. 188 de mai sus 157

O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii prevede acelasi lucru.

42

�

194. Presedintele reprezenta asociatia si membrii sai si toate documentele intocmite de acesta reflectau deciziile luate de membri in cadrul intalnirilor asociatiei. Asa cum rezulta din prevederile Statutului ANCER in vigoare in 2004, sintezele dezbaterilor din cadrul AGMA si hotararile adoptate se transmiteau in scris reprezentantilor intr-un anumit termen de la incheierea AGMA, deci ulterior intalnirilor AGMA. In concluzie, toate procesele verbale ale intalnirilor asociatiei, nu numai cel al intalnirii de la Alba Iulia, se intocmeau la un moment ulterior celui la care a avut loc intalnirea. Prin urmare, intocmirea procesului verbal de la Alba Iulia la un moment ulterior nu a facut decat sa respecte prevederile Statutului ANCER. La dosarul cauzei exista dovezi ale faptului ca procesul verbal in cauza a fost transmis cel putin unora dintre societatile participante la intalnire. Acestea nu au contestat cele inscrise in procesul verbal sau Lista de hotarari. Desi documentele erau intocmite si semnate de presedintele ANCER, acesta reprezenta asociatia si, conform statutului, presedintele avea obligatia de a respecta si pune in aplicare hotararile AGMA, daca acestea nu erau contestate de catre membrii ANCER. 195. In cadrul procesului verbal de la Alba Iulia apar anumite obiectiuni ale membrilor, dar nu sunt consemnate niciun fel de obiectiuni referitoare la tarifele stabilite. Prin urmare, daca membrii ANCER ar fi facut obiectii cu privire la problema stabilirii in comun a anumitor tarife, aceste obiectii ar fi fost mentionate in procesul verbal, asa cum s-a intamplat cu celelalte. Aspectele referitoare la stabilirea in comun a tarifelor, reflectate in cadrul procesului verbal intocmit in urma sedintei de la Alba Iulia, nu au fost contestate de niciunul dintre membri. In aceste conditii, presedintele ANCER, conform statutului Asociatiei, nu a facut decat sa redacteze procesul verbal al intalnirii, in care a consemnat cele discutate de catre membrii ANCER in cadrul intalnirii, astfel cum au decis membrii asociatiei prezenti la intalnire. 196. La aceeasi sedinta s-a decis intocmirea unui comunicat comun, semnat de toti membrii ANCER, care sa fie transmis Ministerului Agriculturii. Acesta atesta faptul ca ANCER ii reprezenta inclusiv in ceea ce priveste tarifele de depozitare si a fost semnat de toti membrii ANCER prezenti la Alba Iulia, ulterior intalnirii. 197. Hotararea de la Alba Iulia, referitoare la stabilirea tarifelor a fost facuta publica de catre Asociatie la data de 2.08.04, prin comunicat de presa, si la data de 14.12.2004, printr-o adresa catre o alta asociatie (Nutricomb). Niciun membru nu a contestat-o in niciun mod, nici in aceste momente, cand cele discutate in cadrul intalnirii de la Alba Iulia au fost facute publice. 198. Celelalte intalniri ale ANCER, ulterioare anului 2004, cand dl. Ion Scurteli nu mai era presedinte, confirma faptul ca, in cadrul ANCER se dezbatea in mod constant si problema tarifelor care sa fie prestate de catre membri. Procesul verbal al AGMA ANCER din anul 2006 atesta faptul ca tarifele stabilite in anul 2004 reprezentau plaje de tarife, care aveau ca scop evitarea concurentei directe dintre membrii ANCER. 199. Odata stabilit caracterul anticoncurential al intalnirii, avand in vedere discutiile asupra tarifelor din cadrul AGMA de la Alba Iulia, chiar si cazul in care unii dintre membrii ANCER nu au primit documentele de sedinta, nu absolva membrii de raspundere pentru participarea la intelegere. 200. In cazul PVC II158, Tribunalul de Prima Instanta a afirmat ca “este clar statuat in jurisprudenta europeana ca, pentru ca o intelegere sa intre sub incidenta prevederilor art.81 par.(1) al Tratatului CE, este suficient ca societatile sa-si fi exprimat intentia comuna de a se comporta pe piata intr-un anume fel”.

158

Cazurile conexate T-67/00, T-68/00, T-71/00 si T78/00 JFE Engineering si altii vs Comisie

43

�

201. O intelegere poate lua forma unui „gentleman‟s agreement” sau a unei simple conventii, desi acestea nu sunt obligatorii din punct de vedere legal159. O intelegere poate fi orala. Constituirea unei asociatii de agenti economici poate reprezenta o intelegere160. O intelegere la care ia parte o asociatie poate fi constatata ca o intelegere intre membri161. 202. Fiecare operator economic trebuie sa-si realizeze independent politica comerciala pe o piata comuna mai multor operatori. Este interzisa strict orice forma de contact, direct sau indirect, intre agentii de pe piata, al carei obiect sau efect este ori de a influenta comportamentul unui competitor pe piata, ori de a releva propria strategie de actiune pe respectiva piata162. 203. In cazul Polypropylene, una dintre partile implicate a sustinut ca anumite documente aduse de Comisia Europeana nu ofera o inregistrare fidela a intalnirii ilicite la care au participat partile si nu sunt corecte. Documentele pe care se baza Comisia nu reprezentau o forta disciplinara asupra partilor implicate fiind scrise de mana, greu de descifrat si incorecte. Curtea de Justitie a statuat ca ceea ce contin documentele a fost confirmat de mai multe alte documente. In astfel de cazuri, CEJ a sustinut ca obligatia ramane asupra partii implicate sarcina de a oferi o explicatie diferita asupra celor discutate in intalnire prin oferirea unor informatii exacte care sa sustina explicatia. 204. La nivel comunitar s-a statuat ca, atunci cand agentii economici participa la intalniri cu obiect anticoncurential si nu se distanteaza public de acestea, dand impresia celorlalti participanti ca subscriu la rezultatele intalnirii si ca vor actiona in conformitate cu acestea, poate fi concluzionat ca acestia au participat la cartel163. Curtea remarca faptul ca cerinta ca un agent economic sa se fi distantat public este parte a unui principiu juridic conform caruia, atunci cand un agent economic participa la intalniri la care se discuta aspecte nelegale, poate fi exonerat de raspundere cand probele arata ca s-a distantat in mod formal de ceea ce s-a discutat in cadrul intalnirilor. Curtea a retinut ca ii revine agentului in cauza sarcina de a furniza dovezi care sa arate ca a participat la acele intalniri fara intentie anticoncurentiala, aratand in acest sens concurentilor sai ca a participat la ele intr-un scop diferit de al lor164. Rezulta, astfel, ca notiunea de „distantare publica” a unui agent economic, fiind un mijloc de exonerare a raspunderii, trebuie interpretata strict. 205. Probele se analizeaza in mod cumulativ prin coroborare si nu in mod izolat165. Desi autoritatea de concurenta trebuie sa aduca dovezi suficient de precise si solide pentru a forma o convingere ferma ca pretinsa incalcare a avut loc, nu este necesar ca fiecare dovada adusa sa indeplineasca aceste criterii in legatura cu fiecare aspect al incalcarii. Este suficient daca intregul material probatoriu pe care se bazeaza incalcarea suspectata, vazut ca un tot, indeplineste aceste criterii166. Existenta unei practici sau intelegeri anticoncurentiale poate fi dedusa dintr-un numar de coincidente si indicii care, considerate impreuna, pot constitui, in absenta unei alte explicatii, o dovada a incalcarii regulilor de concurenta167. 206. Jurisprudenta conform careia este suficient ca partile implicate sa prezinte intr-o lumina favorabila circumstantele care stau la baza faptelor stabilite de Comisie, permitand, astfel, ca realitatea faptelor prezentate de Comisie sa fie inlocuita cu o “explicatie plauzibila”, este aplicabila doar in situatiile in care rationamentul Comisiei se bazeaza pe supozitia ca faptele stabilite nu pot fi

159

Cazul 41/69 si Re Stichting [1982] L232/1. 160

Cazul Re Nuovo CEGAM [1984] L 99/29. 161

Caz 209/78 Heintz Van Landewyck. 162

Cazul Suiker Unie si altii vs Comisie (1975) ECR 1663, cazul 172/1980 Zuchner [1981] ECR 2021 163

Cazul T-7/89 Hercules Chemicals v Comisie [1991] ECR II-1711, par 232; Case T-12/89 Solvay v Commission [1992] ECR II-907, par 98; Case T-141/89 Tréfileurope v Comisie [1995] ECR II-791, par 85 si 86. 164

Cazul T-15/89 Chemie Linz v Comisie [1992] ECR II-1275, par. 135. 165

A se vedea cazul T 305/94. 166

Cazul PVC II, par. 768 - 778, si, in special, par. 777, confirmat de CEJ, prin hotararea sa, pronuntata in cazurile conexate C-238/99 P, C-244/99 P, C-245/99 P, C-247/99 P, C-250/99 P - C-252/99 P si C-254/99 P Limburgse Vinyl Maatschaapij and Others v Commission [2002] ECR I-8375, par. 513 - 523 167

Cazurile conexate T-44/02 OP, T-54/02 OP, T-56/02 OP, T-60/02 OP si T-61/02 Dresdner Bank si altii impotriva Comisiei

44

�

explicate altfel decat prin actiunea concertata a intreprinderilor. Prin urmare, acest rationament nu este aplicabil acolo unde argumentele Comisiei se bazeaza pe probe scrise168. 207. Ca atare:

Fapta anticoncurentiala exista atunci cand partile isi exprima intentia comuna de a se comporta intr-un anume fel.

Fiecare agent economic trebuie sa isi stabileasca singur politica de preturi. Daca documentele sunt coroborate si confirmate de alte aspecte/documente ale cazului,

obligatia de a oferi o explicatie diferita, dar exacta, incumba partilor implicate. Daca un agent economic participa la intalniri cu obiect anticoncurential si nu se

distanteaza public de acestea se prezuma ca acesta a participat la cartel. Este suficient ca intregul material probatoriu pe care se bazeaza autoritatea de

concurenta, vazut ca un tot, sa indeplineasca cerinta standardului de proba. Rationamentul conform caruia faptele prezentate de autoritatea de concurenta pot fi

justificate cu o “explicatie plauzibila” nu este aplicabil in cazul in care argumentele acesteia se bazeaza pe probe scrise.

Toti participantii la intalnirea cu obiect anticoncurential, in masura in care nu s-au distantat public de ceea ce s-a hotarat in cadrul intalnirii, sunt participanti la cartel (indiferent daca au primit sau nu documentele de sedinta).

208. In cazul Fenex169 - practica asociatiei de a intocmi si de a transmite tarife recomandate membrilor sai a incalcat art. 81 din Tratat, chiar daca membrii nu au pus in practica tarifele transmise de asociatie. 209. In concordanta cu jurisprudenta comunitara, aspectele care demonstreaza intentia si in acest fel obiectul comportamentului, pot fi mult mai semnificative decat cele legate de efecte, in special acolo unde acestea se refera la incalcari foarte grave, ca fixarea pretului si impartirea pietei. Argumente cum ca „chiar daca partile au realizat un proiect, aceasta nu a avut efect pe piata [...] trebuie respinse”170.

210. Un cartel care are ca obiect restrangerea concurentei nu poate fi aparat pe motiv ca nu a avut acest efect, pentru ca nu a functionat un sistem uniform de reguli de reglementare a preturilor, care erau obligatorii, sau datorita faptului ca unul sau altul dintre membrii sai nu a intentionat sa il puna in practica. Obiectul anticoncurential al unei intelegeri nu este afectat de faptul ca acea intelegere s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut un efect de restrictionare a concurentei171. Nerespectarea preturilor convenite nu schimba faptul ca societatea in cauza a participat la intelegere ci, cel mult, poate indica faptul ca aceasta nu a implementat intelegerea172. Analiza eventualelor efecte ale intelegerii poate fi relevanta doar pentru a stabili gravitatea incalcarii si, in acest fel, cuantumul amenzilor173. 211. Daca un agent economic este prezent la intalnirea in care partile sunt de acord cu un anume comportament, acesta poate fi tinut responsabil pentru incalcare chiar daca comportamentul sau pe piata nu a urmat ceea ce se hotarase174.

168

Cauzele reunite T-305/94 to T-307/94, T-313/94 to T-316/94, T-318/94, T-325/94, T-328/94, T-329/94 si T-335/94 Limburgse Vinyl Maatschappij si Altii vs Comisia [1999] ECR II-931 („PVC II‟), par. 725 , pana la par. 727si Cauzele reunite T-67/00, T-68/00, T-71/00 si T-78/00 JFE Engineering si Altii vs Comisia[2004] ECR II-2501 („JFE Engineering‟), parag 186 si 187. 169

OJ [1996] L 181/28 [1996] 5 CMLR 332 170

T141/94, Thyssen Stahl vs Comisie [1999], confirmat de Curte C194/99 171

Cazul Ferry Operators (1997), OJ L26/23, (1997) 172

Cazul SCA Holding Ltd vs. Comisie T 327/94, par 142; Cascades SA vs. Comisie T308/94 par.122, Enso Espanola SA vs. Comisie T 348/94 par 306-307; Cockerill – Sambre SA vs. Comisie T198/94 par. 572. 173

Cazul Amino Acids OJ [2001] L 154/24, par. 261-298 174

Cazul T334/94 Sarrio vs Comisie [1998]

45

�

212. Prin planuirea si hotararea unei actiuni comune in ceea ce priveste tarifele de depozitare, agentii economici implicati au dorit eliminarea riscurilor concurentiale care ar fi existat ca urmare a oricarei incercari unilaterale de a creste pretul. In felul acesta tarifele ar fi crescut in avantajul agentilor economici depozitari peste nivelul care ar fi fost in mod normal determinat de conditiile unei libere concurente.

213. Fiind o intelegere de fixare a unor nivele ale tarifelor, intelegerea dintre cele 17 societati comerciale reprezinta o intelegere anticoncurentiala prin obiect si intra automat sub incidenta art.5 alin.(1) lit.a) din lege.

214. Chiar si in situatia in care agentii economici implicati nu au aplicat tarifele stabilite, acestia au fost influentati inevitabil in activitatea comerciala proprie de nivelul fixat in comun cu concurentii lor. Obiectul anticoncurential al acestei intelegeri nu poate fi afectat de faptul ca aceasta s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut efectul scontat pe piata. Nerespectarea tarifelor convenite nu schimba faptul ca societatile implicate au participat la o intelegere avand un obiect anticoncurential. Prin urmare acest fapt nu este suficient pentru a fi degrevate de responsabilitatea incalcarii legii. 215. Urmarea fireasca a intelegerii dintre cei 17 agenti economici era influentarea celorlalti agenti economici depozitari, membri si nemembri ANCER, care, desi nu au participat la intalnirea anticoncurentiala, erau constienti de tariful stabilit in cadrul intalnirilor ANCER si publicat in presa. Aceste informatii au permis societatilor comerciale care nu au participat la intalnirea de la Alba Iulia sa previzioneze cu un grad rezonabil de certitudine care este politica de preturi urmarita de concurentii lor.

216. Avand in vedere toate aceste considerente, concluzia Raportului de investigatie a fost aceea ca intelegerea dintre cele 17 societati comerciale participante la intalnirea ANCER de la Alba Iulia din 15 iunie 2004, prin care s-au stabilit nivelele tarifelor de depozitare a graului si a celor pentru operatiunea de gradare, reprezinta o intelegere anticoncurentiala prin obiect, care cade in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) lit.a) din lege. III. 6. OBSERVATIILE PARTILOR IMPLICATE Observatiile partilor implicate la Raportul de investigatie au fost, in sinteza, urmatoarele: 217. Observatii referitoare la aplicarea art. 5 alin. (2) din lege si la obligatia de a identifica in mod concret constrangerile concurentiale cu care se confrunta agentii economici pe piata relevanta pentru a stabili daca fapta este in mod real susceptibila a distorsiona mecanismul concurential. 218. Sustinerile partilor implicate referitoare la Procesul verbal al AGMA de la Alba Iulia, din data de 15.06.2004. Partile au sustinut ca documentul nu este apt sa constituie prin el insusi proba relevanta in stabilirea unei intelegeri intre agentii economici. Acesta a fost intocmit de presedintele ANCER, dl. Ion Scurteli, la o data ulterioara adunarii generale astfel ca nu constituie o consemnare fidela a dezbaterilor in cadrul adunarii. Partile sustin ca nu reiese din procesul verbal care a fost reactia participantilor la adunare vis-a-vis de propunerile facute in nume propriu de presedinte si nu sunt consemnate discutii, dezbateri, propuneri venite din partea membrilor ANCER. 219. Sustinerile partilor privind documentul „Lista hotararilor AGMA”: Partile au sustinut ca documentul este redactat si semnat tot de catre presedintele Ion Scurteli si

46

�

nu are corespondent in cuprinsul procesului verbal de la Alba Iulia. Din procesul verbal reiese ca presedintele "a propus ca tariful de referinta pentru o prestatie completa sa ramana la acelasi nivel procentual" pe cand din lista hotararilor reiese faptul ca "AGMA a aprobat ca nivelul procentual al tarifului pentru o prestatie completa sa ramana la nivelul anilor anteriori, adica 8-10% din pretul minim garantat plus tva". 220. Partile implicate au sustinut ca Procesul verbal de la Alba Iulia nu a fost transmis partilor. 221. Partile au sustinut ca politica de pret a fiecarui agent economic era estimata in mod independent pe piata la inceputul lunilor ianuarie – februarie, cand se estima bugetul afectat serviciilor de depozitare. Nivelul tarifului pentru o prestatie completa era in practica afisat la poarta fiecarui agent economic incepand cu luna iunie. Dat fiind specificul sezonier al activitatilor agricole, comunicarea procesului verbal in a doua jumatate a lunii iunie nu putea fi luata in considerare pentru determinarea politicii de pret. 222. Partile au sustinut ca lipsa oricarei relevante a procesului verbal si a listei hotararilor pentru determinarea comportamentului economic al membrilor ANCER reiese si din scrisoarea presedintelui datata 11.08.2004. Din cele scrise de dl. Scurteli, sustin partile, reiese un aspect esential: "desi s-au luat o serie de masuri profesionale totusi acestea nu se aplica...". 223. Observatiile partilor cu privire la adresa din 15.07.2004: Presedintele ANCER adreseaza membrilor rugamintea de a transmite tarifele de prestatii si volumul de cereale receptionate; acest fapt demonstreaza ca in cursul adunarii de la Alba Iulia din data de 15.06.2004 nu s-au schimbat informatii si nu a intervenit un acord cu privire la fixarea tarifului de prestatii. Adresa catre Nutricomb nu confirma practica concertata de fixare a tarifelor, ci vine sa sublinieze caracterul contradictoriu al opiniilor personale ale lui Scurteli. In timp ce in procesul verbal de la Alba se vorbeste de un consens, in adresa catre Nutricomb se precizeaza ca “s-a discutat problema unor tarife de referinta”. 224. Observatiile partilor privind Comunicatul comun semnat de membrii ANCER. Partile sustin ca documentul nu are nicio relevanta in dovedirea existentei intelegerii. 225. Sustinerile partilor legate de procesul verbal incheiat la adunarea generala a ANCER din anul 2006 referitor la realizarea unei plaje de tarife: Partile implicate sustin ca este evident ca o astfel de propunere nu ar fi fost facuta daca ar fi existat o intelegere cu privire la pret in data de 15.06.2004. Documentul nu este semnat de nicio societate astfel incat sa poata fi opus societatii drept proba a vointei sale, iar chiar daca ar fi calificat ca proba, in finalul sau se mentioneaza ca au existat pareri diferite. 226. Sustinerile partilor referitoare la stabilirea nivelului tarifului de gradare: Agentii economici nu au comis fapta de fixare a tarifului aplicat operatiunii de gradare. Procesul verbal din data de 24.02.2004 nu poate fi considerat ca facand dovada existentei unei intelegeri cu privire la fixarea pretului operatiunii de gradare. 227. Sustinerile partilor referitoare la transmiterea procesului verbal de sedinta si la faptul ca documentele erau semnate de presedintele ANCER. Partile au sustinut ca: - statutul asociatiei prevede ca dezbaterile din AGMA si hotararile adoptate se trimit in 7 zile de la incheierea sedintei. Transmiterea procesului verbal si a listei de hotarari la 32 de zile dupa intalnire nu a avut aptitudinea unui act conform statutului si a fost ignorat si nerespectat; - statutul ANCER prevede ca sedintele AGMA si ale CD se semneaza de catre presedinte si cel putin 2 membri ai ANCER; doar asa un proces verbal are forta probanta;

47

�

- la inceputul sedintelor se desemna o echipa de redactare si pregatire a procesului verbal ca urmare a obiectiunilor repetate ale membrilor fata de modul personal al dlui. Scurteli de redactare a procesului verbal; echipa consemna olograf descrierea tuturor dezbaterilor astfel ca singurele documente ce pot fi calificate drept procese verbale sunt cele olografe; din pacate acestea se intocmeau intr-un singur exemplar si nu erau comunicate ulterior societatilor participante; - afirmatia dlui. Ion Scurteli ca hotararile adunarii in forma imaginata de fostul presedinte, necontestate in temen de 30 de zile, devin automat aplicabile a fost contestata in mod repetat (a se vedea procesul verbal de la Sinaia); 228. Partile au sustinut ca lipsa unui schimb de informatii reiese si din documentul datat 19.10.2009 semnat de dl. Scurteli si atasat in copie de parti la observatiile la Raport, in care acesta declara ca atat procesele verbale cat si lista hotararilor nu s-au votat si nu s-au comunicat membrilor, iar punctele de vedere ale presedintelui ANCER au fost mentionate de acesta in comunicatele de presa fara sa fie aprobate de AGMA a ANCER. 229. In observatiile suplimentare transmise de parti, acestea invoca incalcarea principiului interzicerii cumulului sanctiunilor. Raportul califica aceeasi fapta drept intelegere anticoncurentiala si decizie a asociatiei si include propuneri separate de sanctionare atat pentru asociatie cat si pentru membrii sai. 230. Partile au sustinut, in observatiile suplimentare la raport, lipsa interesului societatilor comerciale in stabilirea tarifelor, luand in considerare ponderea redusa a serviciilor de depozitare in totalul cifrei de afaceri. III.7. CONSTATARILE PLENULUI CONSILIULUI CONCURENTEI

231. Materialul probator administrat in cauza, astfel cum este prezentat si interpretat in Raportul de investigatie, ar putea conduce la concluzia ca faptele descrise constituie o incalcare a art.5 alin (1) din lege, prin incheierea unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea nivelului tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si a tarifului aplicat operatiunii de gradare. 232. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei retine ca, in urma investigatiei efectuate, probele analizate nu au putut demonstra vointa partilor la realizarea faptei anticoncurentiale incriminate prin adoptarea hotararilor luate la intalnirea de la Alba Iulia, tinand seama si de faptul ca, in anul 2004, autoritatile statului au intervenit pe aceasta piata, subventionand tarifele de receptie si depozitare in limita a 2 euro/tona. Avand in vedere ca autoritatea de concurenta trebuie sa aduca dovezi suficient de precise pentru a forma o convingere ferma ca pretinsa incalcare a avut loc, fata de materialul probatoriu existent, in cazul de fata ar fi fost utila identificarea de masuri sau actiuni intreprinse de parti in vederea demonstarii vointei reale a acestora referitoare la fapta anticoncurentiala incriminata, Plenul retinand, in acest sens, ca probele se analizeaza in mod cumulativ, prin coroborare. 233. Fata de aceste aspecte, avand in vedere atat sustinerile din Raportul de investigatie, observatiile transmise de partile implicate, cat si sustinerile din cadrul audierilor, Plenul Consiliului Concurentei constata ca nu exista suficiente elemente de proba care sa dovedeasca incheierea unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea nivelului tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si a tarifului aplicat operatiunii de gradare. Prin urmare, nu se constata incalcarea art.5 alin. (1) lit a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, de catre urmatorii agenti economici:

1. SC Ardealul SA Carei (SC Comcereal SA Arad) 2. SC Comcereal SA Constanta

48

�

3. SC Cerealcom SA Teleorman 4. SC Comcereal SA Vrancea 5. SC Comcereal SA Satu-Mare 6. SC Comcereal SA Prahova 7. SC Comcereal SA Tulcea 8. SC Comcereal Olt SA 9. SC Cerealcom SA Arad 10. SC Comcereal SA Bihor 11. SC Comcereal Cluj SA 12. SC Comcereal SA Timis 13. SC Comcereal SA Alba 14. SC Cerealcom Buzau SA (SC Comcereal Arges SA) 15. SC Galmopan Cereale SA 16. SC Cerealcom SA Hunedoara 17. SC Agrocity Center Bacau SRL filiala Alba Iulia

IV. INCALCAREA LEGII CONCURENTEI DE CATRE ASOCIATIA PATRONALA A ANGROSISTILOR DE CEREALE DIN ROMANIA, PRIN DECIZIA AVAND CA OBIECT FIXAREA UNOR TARIFE DE SERVICII PRESTATE DE MEMBRII ACESTEIA

IV.1. SUMAR EXECUTIV

234. ANCER, prin intermediul presedintelui, transmitea, in mod regulat, hotarari sau indrumari referitoare la activitatea membrilor acesteia. 235. Cu referire directa la reglementarile legale in vigoare la acea data, privitoare la subventiile acordate producatorilor agricoli pentru depozitarea cerealelor, presedintele ANCER a transmis membrilor hotararile Consiliului Director al ANCER (CD) referitoare la tarifele ce urmau a fi aplicate si modalitatea de aplicare a acestora, in functie de categoriile de beneficiari ai serviciilor de depozitare. 236. Variantele propuse de catre asociatie membrilor sai priveau, in special, tarifele de prestatii pentru operatiunile nesubventionate de catre stat. Membrii erau indrumati cum sa actioneze, intr-un mod unitar, in situatia in care erau nevoiti sa aplice operatiunile de depozitare, ce tarife urmau sa aplice in functie de serviciul prestat si in functie de client si cum ar fi trebuit sa calculeze cantitatile de cereale care stateau la baza aplicarii tarifelor. 237. Mai mult, aceste hotarari ale ANCER erau completate de informari si precizari ale presedintelui asociatiei prin care membrii erau indrumati sa nu aplice anumite reglementari din domeniu (in special cele referitoare la operatiunea de gradare) si sa aplice in activitatea curenta de depozitare o anumita formula transmisa de catre asociatie. 238. Aceste hotarari ale CD al ANCER erau menite sa influenteze comportamentul pe piata al societatilor comerciale membre ale Asociatiei. Transmiterea de catre ANCER a unor niveluri de tarife care sa fie practicate de catre membrii asociatiei reprezinta o exprimare a politicii Asociatiei de a coordona comportamentul privind politica de preturi a membrilor sai si a fost realizata cu scopul de a restrictiona concurenta pe piata in cauza. IV.2. PARTEA IMPLICATA:

49

�

239. Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (fosta Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale din Romania), avand codul unic de inregistrare nr. 9854805175 (in continuare „ANCER”). IV.3. DESCRIERE SECTOR 240. A se vedea consideratiile de la pct. III.3. din prezenta Decizie. IV.4. PIATA RELEVANTA 241. A se vedea consideratiile de la pct. III.4. din prezenta Decizie. IV.5. DECIZIA ASOCIATIEI PATRONALE A ANGROSISTILOR DE CEREALE DIN ROMANIA, AVAND CA OBIECT FIXAREA UNOR TARIFE DE SERVICII PRESTATE DE MEMBRII ACESTEIA IV.5.1. Hotararea Consiliului Director al ANCER 242. Documentul176, datat 22.07.2004, adresat membrilor si simpatizantilor ANCER, descrie hotararile Consiliului Director (CD) al ANCER, intrunit la aceeasi data, legate de aplicarea Hotararii de Guvern nr. 1046/2004177 (in continuare „HG nr.1046/2004”). Aceasta reglementare se referea la subventionarea de la bugetul de stat a tarifelor de servicii in limita unei anumite cantitati de grau. Membrii Asociatiei erau avertizati ca in situatia in care nu aplicau prevederile hotararii CD erau „direct raspunzatori fata de societatea comerciala pentru eventuale daune rezultate din neaplicare”. 243. Hotararile CD lasau la latitudinea membrilor aplicarea sau neaplicarea HG nr.1046/2004, chiar daca se sublinia, inca o data, ca acceptarea tarifelor prevazute de aceasta „va crea un precedent periculos”, in sensul ca membrii nu vor mai putea anunta alte cuantumuri de tarife fara ca acestea sa fie contestate de catre beneficiari ca abuzive. 244. Presedintele atentionase membrii Asociatiei despre aplicarea HG nr.1046/2004 si prin intermediul adresei din data de 16.07.2004178. Acest act normativ prevedea o limita maxima a tarifelor de depozitare ce urmau a fi subventionate de catre stat in urma negocierilor cu detinatorii de depozite. Hotararea era considerata de catre presedinte ca reprezentand o interventie neloiala pe piata prestarilor de servicii pentru faptul ca se stabileau limitele maxime ale unor tarife de servicii. 245. Prin intermediul documentului din data de 15 iulie 2004179, presedintele considera tarifele subventionate de catre stat si prevazute de HG nr.1046/2004 extrem de mici, iar daca acestea erau acceptate de catre membri se crea „un precedent extrem de periculos pentru viitor”. Presedintele mentiona, de asemenea, ca HG nr.1046/2004 era similara cu o alta hotarare de guvern pe care membrii ANCER au contestat-o „vehement”. Mai mult, membrii ANCER erau atentionati ca operatiunile de gradare si de livrare nu se subventionau.

175

Informatiile referitoare la structura organizatorica a ANCER au fost prezentate la pct. III.2. din prezenta decizie. 176

Documentul nr. 113 din Procesul Verbal constatare si inventariere documente nr. 802842/04.06.08. 177

Privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru receptionarea, depozitarea si pastrarea cantitatii de 1200 de mii de tone grau pentru panificatie din recolta anului 2004. 178

Documentul a fost inregistrat la Comcereal Prahova cu nr. 2616/16.07.2004 si a fost transmis Consiliului cu adresa nr. 261/21.01.09. 179

Documentul nr.111 din Procesul Verbal constatare si inventariere documente Interagro nr. 802842/04.06.08.

50

�

246. In situatia in care societatile comerciale membre ANCER acceptau totusi aplicarea HG nr.1046/2004, acestea ar fi trebuit sa aplice o anumita procedura conceputa de Consiliul Director al ANCER, detaliata in cuprinsul adresei mentionate. 247. Reamintim ca depozitarea cerealelor presupune efectuarea mai multor operatiuni care trebuie realizate de catre detinatorii depozitelor. Pentru fiecare operatiune efectuata, detinatorii depozitelor solicitau furnizorilor de grau anumite tarife. Operatiunile pot fi: receptia cerealelor in depozit, depozitare, aerare, uscare, conditionare (tarare), gradare, livrare etc. Trebuie precizat ca subventionarea prevazuta in HG nr. 1046/2004 privea doar operatiunile de receptie si depozitare pentru graul de panificatie, pentru care statul platea, in contul detinatorului graului, un tarif maxim de 2 euro/tona pentru prima luna si maxim 1 euro/tona din luna a doua de depozitare. Celelalte operatiuni, daca erau necesare, urmau sa fie platite de catre proprietarul graului. 248. Variantele transmise de catre asociatie membrilor sai, ce urmau a fi aplicate in situatia in care acceptau aplicarea prevederilor HG nr.1046/2004, priveau, in special, tarifele de prestatii pentru operatiunile nesubventionate de catre stat. 249. Ca atare, daca un producator vindea graul din stoc catre o moara, iar moara solicita ca graul sa ramana in continuare in custodia depozitarului, varianta ce trebuia aplicata era urmatoarea: „Nu veti accepta, sub nicio forma, cesiunea contractului de prestatii. Veti intocmi documentele de livrare si veti solicita plata tarifului de livrare – aprox. 3 euro/to. In documentele de livrare, beneficiarul livrarii va fi moara cumparatoare iar statia de destinatie chiar depozitul furnizor.

Dupa incasarea tarifului de livrare veti negocia cu Directia Agricola tariful de receptie si depozitare pentru morari...veti incarca in camioanele beneficiarului graul din stocul producatorilor, il veti cantari, evalua calitativ si recalcula cu formula ANCER (intrucat cantitatea si calitatea s-au schimbat)... In felul acesta veti putea incasa subventia pentru receptia graului morarilor. N-ar fi rau sa le mai faceti si o tarare. Odata cu receptia morarilor veti efectua si gradarea graului –tarif aprox. 7 euro/tona (referitor la gradare, vezi mai jos)”. “Referitor la cantitati:

Pentru tariful de max. 2 euro/tona se foloseste greutatea fizica de cantar de la receptie, iar pentru tariful de depozitare si preluarea in custodie se foloseste cantitatea fizica recalculata cu formula ANCER.[...]. Mentionati in contracte ca la livrarea din depozitare, cantitatea fizica de cantar se calculeaza dupa formula ANCER folosita la receptie din care se scad scazamintele si perisabilitatile mentionate in contract.

Livrarea graului producatorilor agricoli, din custodie, catre o moara se tarifeaza cu tariful de livrare plus tariful de gradare de aprox. 7 euro/to. Diferenta fata de tariful de gradare aplicat graului producatorilor agricoli se datoreaza determinarii parametrilor de panificatie [...]. Varianta receptie fara gradare:

HG nr.1046/2004 nu face nicio mentiune la calitatea graului ci doar la destinatia acestuia, deci gradarea nu se executa pentru producatorii agricoli decat la cererea lor si se tarifeaza separat – aprox. 3 euro/to. Avand in vedere prevederile HG nr. 1336/2002 privind gradarea si pretentiile informationale ale comisiei de gradare, intocmirea de rapoarte pentru aceasta comisie se face numai pentru gradarea graului producatorilor agricoli. Prin urmare, daca vreti sa scapati de raportari, nu recomandati agricultorilor gradarea cerealelor si aplicati procedura de mai sus.

51

�

Varianta receptie cu gradare:

In mod obligatoriu veti face gradarea pentru graul adus de morari in custodie, atat la receptie cat si la livrare. Tariful de gradare pentru morari va fi de aprox. 7 euro/to intrucat veti include in gradare si determinarea parametrilor chimici de calitate atat la receptie cat si la livrare...Impuneti gradarea doar morarilor! Daca acestia refuza, sesizati ministrul agriculturii Petre Daea, Directia Agricola si ANCER.

Dupa gradare, graul morarilor se depoziteaza pe grade, in cantitatea fizica recalculata. La livrare aveti obligatia ca graul sa aiba acelasi grad si nu aceiasi paramentri de calitate deci, veti urmari ca masa hectolitrica a graului sa fie la limita inferioara a gradului receptionat chiar daca la receptie ati determinat un grad superior al masei hectolitrice. Nivelul masei hectolitrice nu va este opozabil la livrare, gradul da.

Daca morarii doresc ca la livrare sa primeasca acelasi grau, ceea ce presupune depozitare exclusiva, tariful de depozitare va fi de aprox. 4 euro/to/luna.

In cazul in care RS

180 insista ca graul destinat rezervei sa fie gradat, tariful de gradare de 7 euro/to

se va plati de catre Rezervele de Stat...”.

„Respectand procedura de mai sus, care este perfect legala, veti face eficienta activitatea de prestatii. Aveti grija ca dupa aceasta procedura veti fi controlati de catre autoritati si ANCER nu se poate implica in apararea dumneavoastra decat daca veti respecta aceasta procedura...” 250. Aceste proceduri au fost transmise membrilor ca o hotarare a Consiliului Director al ANCER. Adresa Asociatiei mentiona posibilitatea membrilor ANCER de a contesta Hotararea de Guvern nr.1046/2004 prin intermediul unor plangeri administrative, care trebuiau trimise pana la data de 8 august 2004, dar si alte probleme care necesitau rezolvare. Mai mult, li se aducea la cunostinta membrilor despre necesitatea angajarii de catre ANCER a unui avocat, avand in vedere ca Ministerul Agriculturii intentiona emiterea unui act administrativ care prevedea si sanctiuni pentru agentii economici care nu aplicau operatiunea de gradare. In finalul adresei se mentiona ca este necesara transmiterea urgenta de catre membri a numarului de inregistrare al scrisorii ANCER la Directia Agricola. 251. Ulterior, pe data de 29 iulie 2004181, presedintele informa membrii si simpatizantii ANCER ca, asa cum ii avertizase cu ceva timp in urma, a intrat in vigoare Hotararea de Guvern nr. 1114/2004

182, prin care se stabileau sanctiuni pentru neaplicarea operatiunii de gradare si indemna

membrii sa conteste respectiva hotarare183. IV.5.2. Implementarea deciziei ANCER avand ca obiect fixarea tarifelor de servicii prestate de catre membrii acesteia 252. Din analiza efectuata in cauza nu au rezultat elemente care sa conduca la concluzia ca decizia ANCER referitoare la fixarea unor tarife aplicabile serviciilor de depozitare a fost pusa in practica de catre membrii ANCER.

180

Rezerva de Stat. 181

Adresa primita de Intercereal Movila SA prin fax la data de 30 iulie 2004, primita si inregistrata de Comcereal Prahova cu nr. 2883/02.08.2004, inregistrata de Comcereal Teleorman cu nr. 217/2.08.2004. 182

Care completa HG nr. 1336/2002 privind instituirea sistemului national de gradare a semintelor de consum. 183

Ceea ce s-a si intamplat, asa cum reiese din documentul nr.31 din 10 august 2004 – Reclamatie administrativa a ANCER in calitate de reprezentant al societatilor comerciale afiliate, document inregistrat la Cerealcom Teleorman cu nr. 2649/23.08.04.

52

�

IV.5.3. Alte recomandari ale asociatiei referitoare la activitatea membrilor 253. Prin intermediul adresei din data de 11 august 2004184, presedintele ANCER face o analiza critica a activitatii din interiorul patronatului. Acesta le explica membrilor ANCER ca „economia de piata functionala nu inseamna ca fiecare face ce vrea, [...] ci actiunea agentilor economici dintr-un domeniu de activitate concurential se supune unor reguli de comportament profesional si comercial, general acceptate si aplicate, pentru a se evita practicile anticoncurentiale si atacurile venite din partea altor agenti economici din amonte sau aval. Pentru ca aceste reguli sa nu fie impuse numai de catre autoritatile publice, agentii economici se grupeaza in asociatii profesionale/patronale in cadrul carora se stabilesc aceste reguli.” Mai mult, acesta le atrage atentia membrilor ca „dupa afiliere la o organizatie, care, poate decide profesional sau comercial, aveti obligatia sa respectati decizia organizatiei”. 254. In ceea ce priveste formula ANCER, la care se face trimitere si in adresele mentionate mai sus, tot in aceeasi adresa critica la adresa membrilor185, presedintele aminteste anumite masuri profesionale, care au fost acceptate de catre membri, dovada ca nu s-au primit contestatii, dar care totusi nu se aplica. Una dintre aceste masuri era neaplicarea, de catre o parte a membrilor, a „formulei ANCER” pentru receptia cerealelor. Ca atare, li se reaminteste acestora ca presedintele a prezentat o formula proprie de recalculare a cantitatii receptionate, in functie de calitate, care trebuie sa le ofere protectie la controlul autoritatilor. 255. Formula ANCER era mentionata si in Raportul de activitate al comitetului director al ANCER pentru anul 2004186. Invocand un act normativ in vigoare la acea data187, presedintele atentiona membrii ANCER ca modul de calcul al scazamintelor, prevazut in anexele respectivei hotarari, era eronat si nu recomanda membrilor aplicarea acestuia. In schimb recomanda utilizarea formulei ANCER pentru recalcularea cantitatii fizice la cantar in raport de parametrii de calitate de referinta de la receptie. 256. Raportul de activitate al CD pe anul 2004 mentiona o alta dorinta a Asociatiei care nu fusese inca realizata la acea data, respectiv infiintarea retelei informationale proprii a ANCER. In legatura cu acest aspect, membrii asociati erau indrumati sa transmita o adresa de email pentru a se comunica mai usor si mai ieftin. 257. In cadrul Adunarii Generale a membrilor ANCER din data de 24 februarie 2004, unul dintre invitatii presedintelui Asociatiei a prezentat188 situatia silozurilor prestatoare de servicii din SUA care „au organizate un fel de cluburi ale producatorilor de cereale din zona de activitate, in cadrul carora se discuta si iau in comun hotarari cu impact economic reciproc avantajos”. Presedintele le reaminteste membrilor ca acesta propusese deja ceva asemanator, respectiv ca in jurul bazelor de receptie sa fie constituite asociatii de reprezentare si marketing agricol ale producatorilor pentru ca membrii sa isi asigure o sursa sigura de cereale. 258. La data de 10 martie 2004, presedintele ANCER a transmis membrilor un punct de vedere189 care privea licentierea depozitelor, emiterea certificatelor de depozit si constituirea fondului de

184

Documentul inregistrat la Comcereal Prahova cu nr. 3238/20.08.04. 185

Din data de 11 august 2004, transmisa membrilor Consiliului de Administratie si Reprezentantilor membrilor ANCER inregistrata la Comcereal Prahova cu nr. 3238/20.08.04. 186

In fapt Raportul privea activitatea pe anul 2003. 187

HG nr. 684/2003 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de Garantare pentru certificatele de depozit şi pentru stabilirea contravenţiilor şi a modului de sancţionare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 82/2003. 188

Asa cum reiese din Sinteza dezbaterilor si hotararilor adoptate in AGMA, datata 3 martie 2004, transmisa membrilor in baza art. 8(11) din Statutul ANCER. 189

Documentul transmis Consiliului Concurentei de Comcereal Prahova cu nr.261/21.01.09, de Intercereal Movila cu nr. 264/22.01.09, de Cerealcom Teleorman cu nr. 393/22.01.2009.

53

�

garantare conform OUG nr. 141/2002, dorind sa demonstreze membrilor ANCER ca licentierea nu este o solutie profitabila pentru activitatea acestora. Mai mult, prevederile OUG nr. 141/2002, sustinea presedintele, erau dispozitive, iar nu imperative, astfel ca doar depozitarii care doreau sau care erau solicitati de catre producatorii agricoli ar fi trebuit sa se licentieze si sa emita certificate de depozit. „Costurile licentierii si emiterii certificatelor de depozit se suporta de catre agricultori, prin majorarea tarifelor de trei pana la 10 ori prin includerea gradarii, depozitarii pe grade, asigurarilor, amortizarii investitiilor, taxa de licentiere, taxa la fondul de garantare etc.” Mai mult decat atat, presedintele a sustinut in acelasi comunicat transmis membrilor ca „tariful prestatiilor pentru un certificat de depozit va fi intre 800 si 4.000 lei/kg fata de circa 280 lei in prezent”. 259. O alta informare transmisa de catre presedintele Asociatiei membrilor sai este cea din data de 14 mai 2004190, comunicata ca foarte importanta si urgenta. Presedintele informeaza despre posibilitatea unui export colectiv participativ, asa cum se „convenise” in cadrul Adunarii Generale de la Galati din anul 1998. Presedintele atentioneaza membri ca, in situatia in care nu se inteleg asupra unui „pret unic”, atunci acesta va comunica importatorului fiecare oferta individuala. IV.5.4. Reprezentativitatea ANCER 260. In anul 2004, la momentul Adunarii Generale a ANCER din februarie 2004 de la Bucuresti, erau inscrisi in asociatie 21 de membri, care detineau aproximativ 3 milioane de tone capacitate de depozitare repartizate in 15 judete ale tarii. Conform precizarilor din procesul verbal de sedinta, membrii ANCER administrau la acea data aproximativ 30% din totalul capacitatilor de depozitare existente la nivel national. 261. Conform unei liste datata 30 iunie 2004191, ANCER ingloba 26 de societati comerciale, din care 5 erau considerate membri simpatizanti. 262. Ulterior, la momentul Adunarii Generale extraordinare a ANCER din martie 2005, numarul membrilor afiliati crescuse la 27, cu o capacitate de depozitare de peste 5 milioane de tone, reprezentand peste 50% din total, raspandite in 20 de judete de pe teritoriul national. IV.5.5. Incidenta art. 5 alin. (1) din lege Interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) din lege 263. Conform art. 5 alin. (1) din lege „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrangerea,

impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale.” 264. Pentru aplicarea art. 5 alin.(1) din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: 1. existenta a cel putin 2 agenti economici sau a unei asociatii de agenti economici 2. existenta unei intelegeri, a unei decizii a unei asociatii de agenti economici sau a unei practici concertate, si

190

Documentul inregistrat la Comcereal Prahova cu nr 1681/2004, documentul nr.48 din Procesul Verbal de constatare si inventariere Comcereal Prahova nr.2307/04.06.2008. 191

Emanand de la ANCER si transmisa Consiliului Concurentei de catre Comcereal Cluj cu adresa nr. RG-455/29.01.09.

54

�

3. intelegerea/decizia unei asociatii de agenti economici sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. Aplicabilitatea art.8 alin. (1) din lege 265. Art.8 alin.(1) din lege, prevede ca interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) nu se aplica in cazul intelegerilor/deciziilor unei asociatii considerate a avea un impact minor asupra concurentei. Astfel, o intelegere/decizie potential anticoncurentiala nu intra sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) in cazul in care agentii economici participanti nu depasesc o anumita cota de piata si nu realizeaza o cifra de afaceri care sa depaseasca un anumit plafon192 (prag de minimis). Motivatia este aceea ca intelegerea/decizia in cauza, desi potential anticoncurentiala, are un impact minor asupra concurentei, datorat cotelor de piata si cifrelor de afaceri mici realizate de catre agentii economici implicati. 266. Cu toate acestea, art.8 alin.(2) din lege prevede ca intelegerile sau deciziile asociatiilor de agenti economici, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenta interdictiei prevazute la art.5 alin.(1) din lege atunci cand acestea privesc preturi sau tarife, tocmai in considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea incalcari. Deci, in situatia practicilor care au ca obiect fixarea tarifelor, chiar daca agentii economici participanti ar indeplini conditiile de aplicare a exceptiei, ei nu vor beneficia de exceptia de la aplicarea legii datorita faptului ca practica respectiva este prezumata a afecta semnificativ concurenta. Consecintele juridice ale incalcarii art.5 alin. (1) din lege 267. In conformitate cu art. 51 lit. a) din lege, incalcarea art. 5 alin (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de catre agentii economici implicati in anul anterior sanctionarii. 268. De asemenea, in baza art. 49 din lege, sunt nule de drept, fie ele exprese sau tacite, publice sau oculte orice angajamente, conventii sau clauze contractuale care se raporteaza la o practica anticoncurentiala prohibita prin art.5 din lege. 269. Conform art.61 din lege, independent de sanctiunile aplicate in baza Legii concurentei, persoanele fizice si/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurentiala contrara art. 5 alin. (1) din lege, au dreptul la actiune in fata instantelor judecatoresti pentru repararea prejudiciului cauzat prin acea practica anticoncurentiala. Termenul de „asociatie de agenti economici” 270. Termenul de “asociatie de agenti economici” existent, atat in textul art.81 din Tratatul CE (denumit in continuare Tratat193), cat si in textul art.5 alin (1) din lege, se refera la orice organism care este constituit, cu scopul de a reprezenta interesele membrilor sai, pe o anume piata. Referirea la asociatii de agenti economici din art. 5 alin.(1) din lege este destinata in mod clar extinderii ariei de aplicabilitate a interdictiei legale de la metodele directe de coordonare dintre agenti economici (intelegere sau practica concertata) la concertarea ilegala ce are loc in cadrul unor structuri colective precum asociatiile de agenti economici. 271. Asociatia ANCER reuneste aceste societati prestatoare de servicii de depozitare a cerealelor, le reprezinta interesele pe piata in relatia cu alte societati comerciale, asociatii sau autoritati, si indeplineste, in acest fel, calitatea de asociatie de agenti economici in sensul legii.

192

Acest plafon se actualizeaza periodic prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei. 193

Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, incheiat la Roma, in anul 1957.

55

�

Intelegerile, practicile concertate sau deciziile de fixare a preturilor sau tarifelor - Restrictionare prin obiect 272. Art.5 alin.(1) din lege interzice intelegerile intre agentii economici, deciziile unei asociatii de agenti economici sau practicile concertate care au ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. Asa cum reiese din textul articolului, termenii “obiect” sau „efect” trebuie cititi separat. Acestea reprezinta cerinte alternative, si nu cumulative; deci, o intelegere/practica concertata intre agenti economici poate intra sub incidenta interdictiei legale daca are ca obiect sau daca are ca efect restrictionarea concurentei; aceasta nu trebuie sa aiba si obiect si efect de restrictionare a concurentei. 273. La nivel comunitar, s-a stabilit ca, in situatia in care reiese clar din termenii deciziei sau a intelegerii/practicii concertate in cauza ca aceasta are ca obiect restrangerea, denaturarea sau distorsionarea concurentei, nu este necesar sa i se examineze si efectele pe piata194. 274. Interzicerea unei practici prin obiect este justificata de faptul ca anumite forme de intelegeri secrete intre agentii economici pot fi privite, prin natura lor, ca fiind daunatoare pentru functionarea normala a concurentei. Interzicerea per se a unor asemenea practici, recunoscute ca avand consecinte daunatoare pentru societate, creeaza certitudine legala si permite participantilor sa-si adapteze comportamentul in consecinta195. 275. Mai mult, un cartel care are ca obiect restrangerea concurentei nu poate fi aparat pe motiv ca nu a avut acest efect, pentru ca nu a functionat un sistem uniform de reguli de reglementare a preturilor, care erau obligatorii, sau datorita faptului ca unul sau altul dintre membrii sai nu a intentionat sa il puna in practica. 276. Obiectul anticoncurential al unei intelegeri/decizii a unei asociatii de agenti economici nu este afectat de faptul ca aceasta s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut un efect de restrictionare a concurentei196. Nerespectarea preturilor convenite nu schimba faptul ca societatea in cauza a participat la intelegere ci, cel mult, poate indica faptul ca aceasta nu a implementat intelegerea197. Analiza eventualelor efecte ale practicii in cauza poate fi relevanta doar pentru a stabili gravitatea incalcarii si in acest fel cuantumul amenzilor198. 277. Dintre restrictionarile de concurenta existente, intelegerile/deciziile unei asociatii de agenti economici care privesc preturile sau tarifele reprezinta unele dintre cele mai grave incalcari ale legii, prevazute expres in textul art.5 (1) din lege. Concurenta prin pret este cea mai vizibila si mai importanta forma de concurenta. Aceasta are ca efect mentinerea preturilor la cel mai mic nivel posibil si incurajeaza comertul cu bunuri si servicii, facand astfel posibila cea mai eficienta distributie a activitatilor firmelor in ceea ce priveste productivitatea si capacitatea acestora de a se adapta la schimbari199.

194

Vezi cazurile conexate 56/64 si 58/64 Consten si Grundig vs Comisie [1964] ECR 299, para 342; cazul 123/83 Clair [1985] ECR 391, par.22, cazul C-277/87 Sandoz Prodotti Farmaceutici vs Comisie [1990] ECR I-45; C 219/95 P Ferriere Nord vs Comisie [1997] ECR I-4411, cazul C238/99P, C 244/99P, C 250/99 pana la 254/99P Limburgse Vinyl Maatschappij si altii vs Comisie [2002] ECR I – 8375, C-105/04 p Nederlandse Federatieve Vereniging voor de Groothandel op Elektrotechnisch Gebied vs. Comisie [2006] ECR I-8725. 195

Opinia avocatului general Kokott in cazul C 8/08 – T-Mobile Netherlands BV si altii. 196

Cazul Ferry Operators (1997), OJ L26/23, (1997) 197

Cazul SCA Holding Ltd vs. Comisie T 327/94, par 142; Cascades SA vs. Comisie T308/94 par.122, Enso Espanola SA vs. Comisie T 348/94 par 306-307; Cockerill – Sambre SA vs. Comisie T198/94 par. 572. 198

Cazul Amino Acids OJ [2001] L 154/24, par. 261-298 199

Cazul 48/69 ICI vs Comisie

56

�

278. Diferitele forme de intelegeri si mecanismele adoptate de agentii economici pentru punerea in aplicare a acestora au drept scop final cresterea preturilor in beneficiul acestora si peste nivelul care ar fi in mod normal determinat de conditiile de piata. 279. La nivel comunitar, Curtile Europene au confirmat pozitia Comisiei asupra faptului ca intelegerile/deciziile de fixare a pretului au ca obiect restrictionarea concurentei, iar efectele acestora nu trebuie demonstrate. Astfel, in cazul European Night Services vs. Comisie

200, TPI a

statuat ca atunci cand o intelegere contine restrictionari evidente ale concurentei, Comisia Europeana nu este obligata sa ia in considerare efectul pe care intelegerea orizontala l-a avut pe piata. Prevederile de fixare a pretului restrictioneaza in mod evident concurenta si cad in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.81 par.(1) din Tratat. 280. Art. 81 par(1) din Tratat, corespondentul art. 5 alin. (1) din legea nationala, interzice intelegerile, deciziile sau practicile concertate care fixeaza preturile de vanzare

201, fixeaza preturi

minime202, preturi maxime203 sau preturi target204. Fixarea pretului, chiar si in situatia in care acesta reprezinta un pret target, afecteaza concurenta prin faptul ca permite participantilor la cartel sa previzioneze cu un grad rezonabil de certitudine care este politica de preturi urmarita de concurentii lor. Intr-un mod mai general, se poate afirma ca asemenea carteluri, care privesc preturile, implica o interferenta directa cu parametrii esentiali ai concurentei pe piata in cauza205. Mai mult decat atat, fixarea unor preturi minime prin referire la un nivel de referinta stabilit de Guvern nu poate reduce obiectul anticoncurential al practicii206. Aplicabilitatea art.5 alin.(1) din lege unei asociatii de agenti economici

281. Art. 5(1) din lege (similar art.81 par 1. din Tratat) este destinat sa acopere orice acord de vointa si orice tip de concertare intre agenti economici, indiferent daca acestea iau forma unei intelegeri intre agenti economici, unei decizii a unor asociatii de agenti economici sau a unei practici concertate. O asociatie de agenti economici, poate fi considerata raspunzatoare de incalcarea prevederilor art. 5(1) din lege atunci cand deciziile, regulile, recomandarile sau orice alta activitate intreprinsa de aceasta sunt calculate astfel incat sa produca efectul pe care prevederile articolului respectiv incearca sa il impiedice, respectiv restrictionarea concurentei pe piata in cauza207. 282. Rezolutiile sau deciziile obligatorii ale consiliului director, ale asociatiei sau regulile apartinand presedintelui asociatiei, care limiteaza, intr-o anumita masura, libertatea comerciala a membrilor, constituie decizii ale unei asociatii. 283. Mai mult decat atat, o recomandare a unei asociatii de agenti economici poate constitui o decizie a asociatiei in sensul prevederilor legii, atunci cand, indiferent de statutul sau legal, aceasta reprezinta o exprimare a politicii sale de a coordona comportamentul membrilor sai208. Chiar si in situatia in care recomandarea nu are un caracter obligatoriu sau nu a fost aplicata in totalitate, aceasta poate constitui o decizie a unei asociatii si va fi interzisa daca, in realitate, scopul acesteia

200

Cazurile conexate T - 374, 375, 384 & 388 / 94 (1998) 201

Cazul C 41/69 ACF Chemiefarma vs Comisie [1972], ECR 977, C 246/86 Belasco si altii vs Comisie [1989] ECR 2117. 202

Cazul BNIC par. 22 si CNSD par. 45, 46. 203

Decizia CE nr. IV/33.407 in cazul CNSD, confirmata de TPI in anul 2000 in cazul T 513/93. 204

Cazul C 8/72 Vereeniging vs Comisie [1972] par. 15-25, Van Landewyck si altii vs Comisie, par.102, Verband vs Comisie par.34-43, si cazurile conexate T213/95 si 18/96 SCK si FNK vs Comisie [1997], par. 157-164. 205

Cazul T-141/94 Thyssen Stahl vs. Comisie [1999] ECR II-347, paragraph 675 206

Cazul din 13 decembrie 2006 T-217/03 si T – 245/03, FNCBV v Comisie. 207

Cazul 71/74 Frubo vs. Comisie (1975), cazul 209/78 Heintz van Landewyck, cazurile conexate 96/82 etc IAZ International Belgium NV vs Commission 208

Cazul Verband der Sachversicherer e.V. vs Comisie

57

�

a fost de a determina, sau daca a fost in masura sa aiba ca efect determinarea comportamentului membrilor sai. 284. La nivel comunitar, in cazul IAZ209, o recomandare a asociatiei furnizorilor de apa adresata membrilor sai, prin care acestia nu ar fi trebuit sa conecteze aplicatii “neautorizate” (fara o eticheta de conformitate furnizata de catre o alta asociatie) la sistemul principal s-a retinut a fi o decizie obligatorie, capabila sa restrictioneze concurenta in sensul art.81 par.(1) din Tratat. 285. In cazul Fenex210, Comisia a considerat ca practica asociatiei de a intocmi si de a transmite tarife recomandate membrilor sai intra sub incidenta art.81 din Tratat. In timp ce e normal ca o asociatie/organizatie sa ofere asistenta membrilor sai, aceasta nu trebuie sa exercite nicio influenta, directa sau indirecta, in ceea ce priveste concurenta dintre membri, in special prin transmiterea de tarife aplicabile tuturor agentilor economici, indiferent de structura de cost a fiecaruia. Transmiterea de catre o asociatie a unor tarife recomandate este o practica susceptibila de a determina agentii economici implicati sa isi alinieze propriile tarife, indiferent de costurile acestora. Asemenea metoda determina agentii economici care obtin costuri mai reduse sa scada preturile, creand astfel un avantaj artificial acelor firme care nu detin controlul asupra costurilor de productie. Conform deciziei Comisiei Europene in acest caz211, o recomandare a unei asociatii privind aplicarea de catre membrii acesteia a unor tarife este anticoncurentiala in situatia in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

membrii asociatiei au un interes comun in a influenta piata prin cresterea tarifelor;

natura recomandarii, care, chiar daca este descrisa ca nefiind obligatorie, evidentiaza, in termeni obligatorii, o crestere colectiva a tarifelor;

statutul asociatiei permite acesteia sa coordoneze activitatea membrilor sai. 286. Mai mult decat atat, deciziile unei asociatii de agenti economici difera de o simpla intelegere intre agenti economici prin faptul ca, apartinand unei asociatii, comerciantii, fie persoane fizice sau juridice, accepta actul constitutiv si disciplina acesteia si sunt obligati de deciziile majoritare adoptate de catre organele consultative sau executive ale asociatiei212. Consimtamantul exprimat de catre un membru, prin afilierea la o asociatie, confera acesteia din urma, prin intermediul statutului, puterea de a adopta decizii obligatorii, respectiv decizii ale asociatiei care pot intra sub incidenta reglementarilor antitrust. Cooperarea intre agentii economici membri ai unei asociatii rezulta din afilierea acestora la asociatie, care le apara interesele, iar statutul asociatiei implica consimtamantul membrilor asupra masurilor adoptate de catre asociatie. Mai mult decat atat, existenta unei decizii a unei asociatii in sensul art.81(1) nu poate depinde de faptul ca membrii asociatiei au aplicat prevederile acesteia, decat daca statutul asociatiei, motivele pentru care recomandarea a fost adoptata si continutul sau lasa libertate completa agentilor economici implicati213. Ca atare, este necesar, in primul rand sa fie analizate prevederile statutului asociatiei pentru a constata daca masura respectiva este obligatorie prin natura ei si, doar in situatia in care nu este, va fi necesar sa se determine daca masura are un caracter obligatoriu in fapt. 287. In ceea ce priveste aplicarea regulilor de concurenta continute in Tratat, nu este necesar sa se ia in considerare efectele concrete pe piata ale unei decizii a unei asociatii de agenti economici in situatia in care este evident ca obiectul acesteia este de a impiedica, restrange sau denatura concurenta. O recomandare a unei asociatii, adoptata de catre un organism al asociatiei in conformitate cu statutul acesteia si care este adusa la cunostinta membrilor ca o prevedere a politicii asociatiei, prin care se recomanda acestora, de exemplu, o crestere generala a preturilor serviciilor oferite, constituie o decizie a unei asociatii cu obiect anticoncurential214.

209

Cazul C 96/82 IAZ International Belgium NV vs. Commission (1983) ECR 3369 210

OJ [1996] L 181/28 [1996] 5 CMLR 332 211

Care invoca hotararea Curtii in cazul 45/85 Verband der Sachversicherer e.V. vs Comisie din 27 ianuarie 1987 212

Opinia Avocatului General in cazul 8/72 Vereniging 1972, ECR 977 213

Opinia avocatului general in cazul 45/85 Verband der Sachversicherer e.V. vs Comisie 214

Cazul 45/85 Verband der Sachversicherer e.V. vs Comisie.

58

�

288. In cazul de fata, asa cum releva faptele detaliate in cuprinsul prezentei Decizii, ANCER transmitea, in mod regulat, instructiuni si recomandari de actiune membrilor sai, legate de comportamentul acestora pe piata prestarilor de servicii de depozitare. In anul 2004, Consiliul Director al ANCER („CD”) a adoptat anumite hotarari referitoare la aplicarea unor acte normative in vigoare la acea data, care au fost transmise membrilor prin intermediul presedintelui Asociatiei. 289. Un astfel de caz a fost cel legat de aplicarea prevederilor HG nr. 1046/2004215, referitoare la subventionarea unor tarife de servicii in beneficiul producatorilor agricoli. Desi se specifica faptul ca CD lasa la latitudinea membrilor aplicarea prevederilor HG nr. 1046/2004, acestia sunt avertizati ca in situatia in care nu aplica hotararea CD „sunt direct raspunzatori fata de societatea comerciala pentru eventuale daune rezultate din neaplicare”. 290. In situatia in care membrii ANCER acceptau totusi aplicarea HG nr. 1046/2004, Asociatia le transmitea procedura ce trebuia aplicata. Variantele propuse de catre ANCER membrilor sai priveau, in special, tarifele pentru acele servicii nesubventionate de catre stat, fiind identificate de fiecare data nivelele tarifelor ce trebuiau aplicate pentru operatiunea de depozitare respectiva. 291. Hotararile CD erau formulate de catre presedintele ANCER de o maniera obligatorie. Indrumarile Consiliului Director erau prezentate in urmatoarea forma: „Nu veti accepta, sub nicio forma, cesiunea contractului de prestatii. Veti intocmi documentele de livrare si veti solicita plata tarifului de livrare – aprox. 3 euro/to.„ Similar, prin aceeasi circulara, presedintele afirma: „In mod obligatoriu veti face gradarea pentru graul adus de morari in custodie, atat la receptie cat si la livrare. Tariful de gradare pentru morari va fi de aprox. 7 euro/to intrucat veti include in gradare si determinarea parametrilor chimici de calitate atat la receptie cat si la livrare...Impuneti gradarea doar morarilor...”.

292. Mai mult decat atat, fiecare membru al ANCER avea interes in aplicarea acestor hotarari ale ANCER, prin faptul ca ii permitea acestuia sa previzioneze, cu un grad rezonabil de certitudine, care va fi politica de preturi a celorlalti agenti economici, membri ai ANCER. Tarifele aplicate de catre membri reprezentau elemente de concurenta intre agentii economici depozitari. De altfel, ANCER a mentionat in adresa transmisa Consiliului Concurentei ca membrii ANCER mentin relatii concurentiale specifice economiei de piata. 293. In ultimul rand, dar nu mai putin important, conform statutului Asociatiei, scopul ANCER era apararea si reprezentarea intereselor generale ale membrilor afiliati, in raporturile acestora cu autoritatile publice si private, precum si cu alti agenti economici, in vederea obtinerii unui nivel inalt de profitabilitate [...]. 294. Obligatiile membrilor ANCER care conditionau ramanerea acestora in asociatie erau, printre altele216:

sa recunoasca statutul si sa respecte prevederile acestuia;

sa respecte autoritatea presedintelui;

sa respecte hotararile CD;

sa furnizeze datele necesare analizelor de piata. 295. Incalcarea prevederilor statutare era sanctionata de catre Asociatie cu avertisment sau cu retragerea calitatii de membru. In acest fel, al doilea avertisment primit intr-o perioada de 12 luni pentru nerespectarea autoritatii presedintelui sau ale CD, atragea suspendarea drepturilor

215

Privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru receptionarea, depozitarea si pastrarea cantitatii de 1.200 mii tone grau pentru panificatie din recolta anului 2004 216

Art. 11 din Statutul ANCER in vigoare in anul 2004.

59

�

membrilor ANCER. Retragerea calitatii de membru al ANCER se facea si in cazul nerespectarii statutului. 296. Precizarile si informarile venite din partea ANCER, in limita obiectului sau de activitate, si nerespectate de conducerea manageriala a societatii comerciale afiliate atrageau raspunderea acesteia pentru consecintele economice si juridice rezultate. 297. ANCER nu intervenea in raporturile comerciale dintre membri decat daca se constatau fenomene de concurenta neloiala217. 298. Comisia de control a ANCER este organismul prin care AGMA exercita controlul asupra respectarii statutare, respectarii hotararilor acesteia sau a disciplinei financiare a CD si a directiei administrative. Aceasta comisie este formata din membrii care nu au calitatea de reprezentant in CD. 299. Toate aceste prevederi statutare probeaza faptul ca ANCER putea interveni in activitatea comerciala a membrilor sai si putea solicita acestora luarea de masuri comportamentale, carora le putea imprima un caracter obligatoriu. 300. Statutul ANCER implica obligativitatea respectarii precizarilor, informarilor si/sau hotararilor CD si a autoritatii presedintelui. Mai mult decat atat, hotararile Consiliului Director erau obligatorii pentru membrii ANCER si constituiau expresia vointei comune a acestora avand in vedere, pe de o parte, prezenta reprezentantilor membrilor in cadrul Consiliului Director si, pe de alta parte, aceasta era o consecinta a acceptarii de catre membri a prevederilor statutului Asociatiei. 301. Avand in vedere toate aceste considerente, stabilirea si transmiterea tarifelor de prestatii de depozitare de catre ANCER trebuie interpretata ca fiind expresia fidela a modalitatii prin care Asociatia a dorit sa coordoneze comportamentul membrilor sai pe piata relevanta. 302. Avand ca obiect nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate de catre membrii ANCER, hotararile Consiliului Director al ANCER constituie o decizie a unei asociatii de agenti economici cu obiect anticoncurential, in sensul art.5 alin (1) din lege. Ca atare, nu era necesar sa se analizeze efectele acesteia pe piata sau sa se verifice in ce masura membrii au pus in aplicare respectiva decizie. Cu toate acestea, din informatiile aflate in posesia Consiliului Concurentei nu au rezultat elemente care sa conduca la concluzia ca decizia ANCER a fost pusa in practica de catre membri. IV. 6. OBSERVATIILE PARTILOR IMPLICATE SI POZITIA CONSILIULUI CONCURENTEI Cu referire la decizia Consiliului Director al ANCER partile au sutinut, in sinteza, urmatoarele: 303. Sustinerile ANCER, Comcereal Prahova, Cerealcom Teleorman privind definirea pietei relevante: Se afirma fara temei de drept ca definitia pietei in cazurile ce implica intelegeri anticoncurentiale se focalizeaza pe intelegerea in cauza; acest procedeu incalca dispozitiile art 5 alin.(1) si (2) din lege si Nota Comisiei Europene privind definirea pietei relevante. Nota Comisiei Europene stabileste principiile de definire a pietei relevante: 1) substitutia la nivelul cererii; 2) substitutia la nivelul ofertei si 3) concurenta potentiala; concurenta potentiala nu este analizata in raport. Identificarea produsului subiect al incalcarii legii ca fiind graul de panificatie nu este justificata si nu are corespondent in realitatea concreta a pietei (luand in considerare reglementarile in vigoare care se refereau la grau si meslin sau grau comun si grau dur).

217

Se poate reaminti in acest sens dorinta membrilor ANCER din anul 2006 de a stabili anumite limite minime si maxime ale tarifelor de servicii cu scopul evitarii “concurentei directe si neloiale” dintre membri.

60

�

304. Pozitia Consiliului Concurentei In Nota Comisiei Europene privind definirea pietei relevante („Nota Comisiei”)

218 se precizeaza ca

definirea pietei relevante este strans legata de obiectivele urmarite in cadrul politicii de concurenta. Definirea pietei este necesara in aplicarea art. 81 din Tratat (corespondentul art. 5 din legea nationala), in special pentru a determina daca exista restrictii apreciabile asupra concurentei. Din jurisprudenta comunitara reiese ca, pentru aplicarea art.81 par.1) din Tratat, motivatia care sta la baza definirii pietei relevante este de a determina daca intelegerea, decizia unei asociatii de agenti economici sau practica concertata in cauza sunt susceptibile a avea ca obiect sau ca efect restrictionarea, distorsionarea sau limitarea concurentei pe piata comuna si daca este posibil ca aceasta sa afecteze comertul intre Statele Membre219. In Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata, emise de Consiliul Concurentei

220, se precizeaza ca, in cazurile de practici anticoncurentiale si de

abuz de pozitie dominanta, definirea pietei relevante se face pentru a determina care produse sunt afectate si care agenti economici concurenti pot fi afectati. Ca atare, definirea pietei in cazurile ce implica intelegeri anticoncurentiale se focalizeaza pe intelegerea in cauza. Nota Comisiei prevede ca, pentru definirea pietei relevante, substituibilitatea la nivelul cererii este forta disciplinara cea mai eficace care actioneaza asupra furnizorilor unui produs. Concurenta potentiala nu este luata in considerare la definirea pietelor relevante intrucat conditiile in care aceasta reprezinta o constrangere concurentiala depind de analiza imprejurarilor specifice referitoare la conditiile de intrare. Daca este cazul, aceasta analiza se efectueaza intr-o etapa ulterioara, in general atunci cand pozitia intreprinderilor in cauza pe piata relevanta este deja determinata si ridica probleme de concurenta. In aceasta situatie, pentru definirea pietei relevante nu a fost analizata concurenta potentiala. Referirea la “grau de panificatie” din cadrul punctului IV.4 - Piata relevanta s-a facut avand in vedere ponderea covarsitoare a graului comun in total productie, la nivel national, principala utilizare a acestuia fiind industria de panificatie. Graul comun, care are cea mai mare raspandire pe glob, este utilizat, in principal, la fabricarea painii si produselor de panificatie. In Romania, graul comun detine 98-99% din suprafata cultivata cu grau. 305. Observatii referitoare la faptul ca agentii economici membri ai ANCER nu se afla in raporturi directe de concurenta pe piata depozitarii. Partile au sustinut ca concurenta se manifesta intre agentii economici depozitari aflati in aceeasi zona/judet. Consiliul Concurentei a retinut in deciziile anterioare necesitatea definirii unei piete zonale determinate de amplasarea spatiilor de depozitare si de zona de cultura. Concluzia este reluata si in Raportul privind investigatia utila pentru cunoasterea pietei cerealelor de panificatie. Partile au mai sustinut ca nu se justifica segmentarea pietei geografice in conditiile in care exista libertate deplina de stabilire a agentilor economici pe piata, conditiile de concurenta sunt omogene la nivelul Romaniei si nu sunt identificate conditii de concurenta care sa diferentieze zona de Sud-Sud Est si zona de Vest a Romaniei. Piata geografica, sustin unele dintre parti, este intregul teritoriu al Romaniei. 306. Pozitia Consiliului Concurentei Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale se focalizeaza pe intelegerea in cauza. Din informatiile aflate in posesia Consiliului Concurentei reiese

218

Publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. C 372 din 09.12.1997, pag. 5. 219

Vezi cazul T 62/98 Volkswagen, par 230-231; cazul T 29/92 [1995] Vereniging van Samenwerkende, par. 74 si urmatoarele. 220

Publicate in M.Of. nr.288 din 01.04.2004.

61

�

faptul ca graul reprezinta un produs usor transportabil la distante mari, iar ponderea costurilor de transport a fost estimata la doar 3% din totalul costurilor aferente produsului. In jurisprudenta comunitara s-a statuat ca definirea pietei geografice nu necesita o omogenitate perfecta a conditiilor de concurenta intre operatori. Este suficient daca acestea sunt „similare” sau „suficient de omogene” si, in consecinta, doar zonele geografice in care conditiile de concurenta sunt „eterogene” nu pot fi considerate ca formand o piata uniforma. Potrivit prevederilor Notei Comisiei Europene privind modul de definire a pietei relevante, scopul pietei geografice poate fi diferit atunci cand se analizeaza o concentrare economica, analiza fiind prospectiva, de situatia in care se analizeaza un comportament trecut. Orizontul diferit de timp care se ia in considerare in fiecare dintre aceste cazuri poate conduce la rezultatul definirii unor piete relevante geografice diferite pentru aceleasi produse, in functie de practica analizata. Toate deciziile anterioare ale Consiliului Concurentei pe aceasta piata au avut ca obiect autorizarea unor operatiuni de concentrare economica. Cu toate acestea, si in aceste cazuri piata geografica a fost definita ca o zona regionala (zona de S-E a tarii) si nu o zona locala care ar insemna o localitate/un judet. In ceea ce priveste concluziile raportul investigatiei utile realizata de Consiliul Concurentei, putem desprinde chiar din textul acestuia concluzia ca metodele utilizate în definirea pieţei relevante pot diferi in functie de scopul analizei efectuate. Dat fiind faptul ca raportul respective a vizat o investigaţie utila pentru cunoaşterea pieţei, definirea pieţelor relevante din sectorul grâului de panificaţe aplicabila in toate tipurile de practici investigate nu era posibila. In legatura strict cu piata geografica, raportul investigatiei utile concluzioneaza ca in cazul exploatatiilor agricole individuale dimensiunea pieţei geografice ar putea fi de 60 km in jurul depozitului. In analiza pietei relevante geografice, in acest caz, s-a plecat de la fiecare zona in care furnizorii de servicii de depozitare implicati operau depozite si a fost luata in considerare o raza de 60 de km. In acest mod, s-a constatat ca distributia depozitelor apartinand agentilor economici implicati este realizata de asa natura incat zonele de deservire a depozitelor se suprapun semnificativ, cel putin la nivelul a doua regiuni – Sud-Sud-Est si Vest. Ca atare, cel putin in cadrul celor doua zone definite in Raport, partile implicate se concureaza. Mai mult, chiar ANCER a mentionat intr-o adresa transmisa Consiliului Concurentei ca membrii ANCER mentin relatii concurentiale specifice economiei de piata

221.

Pe de alta parte, ANCER, Comcereal Prahova SA si Cerealcom Teleorman SA sustin o definire a pietei geografice ca fiind nationala. Definirea pietei geografice realizata de partile implicate,

bazata in principal pe conditiile de concurenta omogene la nivelul Romaniei, nu atesta altceva decat ca membrii ANCER se concureaza intre ei. 307. Observatii referitoare la faptul ca ANCER nu a luat o decizie cu privire la fixarea unor tarife prestate de membrii acesteia. Adresa din data de 22.07.2004 este dovada neintelegerii cuprinsului actului normativ de catre presedintele Scurteli. Documentul reprezinta opiniile personale ale autorului ei, “un punct de vedere profesional”, fara sa existe o dovada ca aceste hotarari ar fi fost luate in Consiliul Director al Asociatiei, insusite de membri. 308. Pozitia Consiliului Concurentei Documentul datat 22.07.2004 era adresat membrilor si simpatizantilor ANCER si descria, asa cum se poate constata chiar din preambului acestuia, hotararile Consiliului Director (CD) al ANCER,

221

Adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG 3646/10.07.2009

62

�

intrunit la aceeasi data pentru a discuta modalitatea de aplicare a Hotararii de Guvern nr. 1046/2004222. In fapt, presedintele ANCER transmite membrilor hotararile Consiliului Director al ANCER. Membrii erau indrumati, printre altele, cum sa actioneze, intr-un mod unitar, in situatia in care erau nevoiti sa aplice operatiunile de depozitare, ce tarife urmau sa fie aplicate in functie de serviciul prestat si in functie de client si cum ar fi trebuit sa calculeze cantitatile de cereale ce stateau la baza aplicarii tarifelor. Membrii Asociatiei erau avertizati ca in situatia in care nu aplicau prevederile hotararii CD erau „direct raspunzatori fata de societatea comerciala pentru eventuale daune rezultate din neaplicare” Desi in adresa se precizeaza ca stabilirea tarifelor constituie libertate comerciala, hotararile CD al ANCER priveau, in special, tarifele de prestatii pentru operatiunile nesubventionate de catre stat prin intermediul HG 1046/2004 („veti solicita plata tarifului de livrare – aprox. 3 euro/to, veti efectua si gradarea graului –tarif aprox. 7 euro/tona, gradarea nu se executa pentru producatorii agricoli decat la cererea lor si se tarifeaza separat – aprox. 3 euro/to, tariful de gradare pentru morari va fi de aprox. 7 euro/to”). Aceste hotarari ale CD al ANCER erau menite sa influenteze comportamentul pe piata al societatilor comerciale membre ale Asociatiei, reprezentand o exprimare a politicii Asociatiei de a coordona comportamentul membrilor sai. Conform statutului, membrii ANCER aveau obligatii, care conditionau asocierea la ANCER, respectiv sa respecte prevederile statutare si autoritatea presedintelui, hotararile CD si hotararile AGMA. Avand ca obiect nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate de catre membrii ANCER, hotararile Consiliului Director al ANCER constituie o decizie a unei asociatii de agenti economici cu obiect anticoncurential si intra sub incidenta art.5 alin (1) lit.a) din lege. 309. In observatiile la Raport, partile implicate au sustinut ca scopul ANCER, conform Statutului acesteia, nu era de a interveni in politica comerciala a membrilor sai: “ANCER nu va interveni in raporturile comerciale dintre membri”. Deciziile Asociatiei nu aveau forta fata de membrii sai, aspect confirmat de lipsa oricarei sanctiuni aplicate membrilor pentru absenta de la intrunirile asociatiei sau pentru plata cotizatiei. Este evidenta lipsa oricaror instrumente reale de constrangere, formale sau informale, exprese sau obscure, pentru a determina pe membri sa se conformeze. 310. Pozitia Consiliului Concurentei Prevederea de la art. 5 din Statutul ANCER este urmatoarea: “ANCER nu va interveni in raporturile comerciale dintre membri decat daca constata aparitia unor fenomene de concurenta neloiala”. Ca atare, ANCER putea interveni, conform Statutului, in relatiile dintre membrii sai, cel putin atunci cand constata elemente de concurenta neloiala. Una dintre obligatiile membrilor ANCER, care conditionau ramanerea acestora in asociatie, era chiar respectarea hotararilor CD223. De asemenea, incalcarea prevederilor statutare era sanctionata de catre Asociatie cu avertisment sau cu retragerea calitatii de membru. Mai mult, exista o Comisie de control a ANCER, organism prin care AGMA exercita controlul asupra respectarii statutare, respectarii hotararilor acesteia sau a disciplinei financiare a CD si a directiei administrative.

222

Privind subventionarea de la bugetul de stat a receptionarii, pastrarii si depozitarii unei cantitati de 1200 mii de tone de grau de panificatie recolta 2004. 223

Art. 11 din Statutul ANCER in vigoare in anul 2004.

63

�

In concluzie, prevederile statutare probeaza faptul ca ANCER putea interveni in activitatea comerciala a membrilor sai si putea solicita acestora luarea de masuri comportamentale, carora le poate imprima un caracter obligatoriu. La nivel comunitar, rezolutiile sau deciziile obligatorii ale consiliului director al unei asociatii, care limiteaza, intr-o anumita masura, libertatea comerciala a membrilor, constituie decizii ale unei asociatii. Mai mult decat atat, o recomandare a unei asociatii de agenti economici poate constitui o decizie a asociatiei in sensul prevederilor legii, atunci cand, indiferent de statutul sau legal, aceasta reprezinta o exprimare a politicii acesteia de a coordona comportamentul membrilor sai224. In atare situatie, chiar si in lipsa unor prevederi ale statutului care sa permita Asociatiei sa intervina in relatiile dintre membrii sai, ceea ce nu este cazul in speta, o recomandarea poate constitui o decizie a unei asociatii si va fi interzisa daca, in realitate, scopul acesteia a fost de a determina, sau daca a fost in masura sa aiba ca efect determinarea comportamentului membrilor sai. 311. Sustinerile Comcereal Constanta, Comcereal Tulcea si Comcereal Vrancea referitoare la faptul ca in Raport se citeaza dintr-o adresa semnata de dl. Scurteli in sensul ca membrii asociatiei ar fi fost avertizati ca in situatia in care nu aplicau prevederile hotararii CD erau “direct raspunzatori pentru eventualele daune rezultate din neaplicare”. Textul complet este: “Daca nu veti aplica prevederile hotararii CD sunteti direct raspunzatori fata de societatea comerciala pentru eventualele daune rezultate din neaplicare”. Ca atare, nerespectarea hotararilor CD nu atragea nicio raspundere decat fata de societatea in cauza. 312. Pozitia Consiliului Concurentei: Afirmatia referitoare la neaplicarea hotararilor CD nu facea decat sa intareasca caracterul obligatoriu al intregii adrese, respectiv al hotararilor consemnate de aceasta. Alte prevederi ale adresei erau de maniera urmatoare: „Nu veti accepta, sub nicio forma, cesiunea contractului de prestatii. Veti intocmi documentele de livrare si veti solicita plata tarifului de livrare – aprox. 3 euro/to. Odata cu receptia morarilor veti efectua si gradarea graului –tarif aprox. 7 euro/tona (referitor

la gradare, vezi mai jos)”. Adresa asociatiei catre membrii sai avea un caracter obligatoriu. 313. Comcereal Constanta, Comcereal Tulcea si Comcereal Vrancea au sustinut ca nu exista nicio dovada ca vreuna din recomandarile fostului presedinte al Asociatiei au fost insusite de vreun membru al Asociatiei. Acestea sustin ca modul de functionare a Asociatiei de-a lungul timpului, respectiv faptul ca unii membrii s-au retras, iar ANCER nu a facut decat sa ia act de aceasta retragere, fara aplicarea vreunei sanctiuni, probeaza ca asociatia nu a avea instrumente de constrangere asupra membrilor. 314. Pozitia Consiliului Concurentei Asa cum releva faptele, ANCER transmitea, in mod regulat, instructiuni si recomandari de actiune membrilor sai, legate de comportamentul acestora pe piata prestarilor de servicii de depozitare. In anul 2004, Consiliul Director al ANCER („CD”) a adoptat anumite hotarari referitoare la aplicarea unor acte normative in vigoare la acea data, care au fost transmise membrilor prin intermediul presedintelui Asociatiei. Acestea aveau in vedere si tarifele de depozitare care reprezentau elemente de concurenta intre membri. Statutul ANCER implica obligativitatea respectarii precizarilor, informarilor si/sau hotararilor CD si a autoritatii presedintelui. Mai mult decat atat, hotararile Consiliului Director erau obligatorii pentru membrii ANCER si constituiau expresia vointei comune a acestora avand in vedere, pe de o parte,

224

Hotararea CEJ din 1987 in cazul 45/85 Verband der Sachversicherer e.V. vs Comisie

64

�

prezenta reprezentantilor membrilor in cadrul Consiliului Director si, pe de alta parte, aceasta fiind o consecinta a acceptarii de catre membri a prevederilor statutului Asociatiei. La nivel european s-a statuat ca, chiar si in situatia in care recomandarea nu are un caracter obligatoriu sau nu a fost aplicata in totalitate, aceasta poate constitui o decizie a unei asociatii si va fi interzisa daca, in realitate, scopul acesteia a fost de a determina, sau daca a fost in masura sa aiba ca efect determinarea comportamentului membrilor sai. In cazul Fenex225, Comisia a considerat ca practica asociatiei de a intocmi si de a transmite tarife recomandate membrilor sai incalca art.81 din Tratat. Mai mult decat atat, deciziile unei asociatii de agenti economici difera de o simpla intelegere intre agenti economici prin faptul ca, apartinand unei asociatii, comerciantii, fie persoane fizice sau juridice, accepta actul constitutiv si disciplina acesteia si sunt obligati de deciziile majoritare adoptate de catre organele consultative sau executive ale asociatiei226. Consimtamantul exprimat de catre un membru, prin afilierea la o asociatie, confera acesteia din urma, prin intermediul statutului, puterea de a adopta decizii obligatorii, respectiv decizii ale asociatiei care pot intra sub incidenta reglementarilor antitrust. Consiliul Concurentei a mentionat ca, din informatiile aflate in posesia sa, nu au rezultat elemente care sa conduca la concluzia ca decizia ANCER a fost pusa in practica de catre membri. Cu toate acestea, avand ca obiect nivelul tarifelor ce urmau a fi aplicate de catre membrii ANCER, hotararea Consiliului Director al ANCER constituie o decizie a unei asociatii de agenti economici cu obiect anticoncurential, in sensul art.5 alin (1) din lege. Ca atare, nu era necesar sa se aiba in vedere efectele acesteia pe piata sau sa se verifice in ce masura membrii au pus in aplicare respectiva decizie. IV.7.CONCLUZII PRIVIND IMPLICAREA ANCER IN ACTIVITATEA COMERCIALA A MEMBRILOR SAI 315. ANCER intervenea in activitatea comerciala a membrilor sai prin hotarari ale Consiliului Director al Asociatiei, care aveau ca obiectiv influentarea comportamentului societatilor comerciale pe piata. De asemenea, presedintele organizatiei transmitea, in mod regulat, precizari referitoare la modalitatea de actiune sau inactiune a membrilor ANCER pe piata in cauza. 316. Cu referire directa la reglementarile legale in vigoare la acea data, privitoare la subventiile acordate producatorilor agricoli pentru depozitarea cerealelor, presedintele ANCER a transmis membrilor hotararile CD referitoare la tarifele ce urmau a fi aplicate si modalitatea de aplicare a acestora, in functie de categoriile de beneficiari ai serviciilor de depozitare. Hotararile CD erau sintetizate intr-o procedura ce trebuia urmata de catre membrii Asociatiei. 317. Mai mult, membrii ANCER erau avertizati ca, daca nu aplica prevederile hotararii CD, „sunt direct raspunzatori fata de societatea comerciala pentru eventuale daune rezultate din neaplicare”. Mai mult, acceptarea prevederilor H.G. nr. 1046/2004 „va crea un precedent periculos”, in sensul ca membrii nu mai puteau anunta alte cuantumuri de tarife fara ca acestea sa fie contestate de catre beneficiari. 318. Subventionarea prevazuta in Hotararea de Guvern privea doar operatiunile de receptie si depozitare pentru graul de panificatie, pentru care statul platea in contul agricultorului un tarif maxim de 2 euro/tona pentru prima luna si maxim 1 euro/tona incepand cu luna a doua de depozitare. Celelalte operatiuni, daca erau necesare, urmau sa fie platite de catre proprietarul graului. Variantele propuse de catre asociatie membrilor sai priveau, in special, tarifele de prestatii pentru operatiunile nesubventionate de catre stat.

225

OJ [1996] L 181/28 [1996] 5 CMLR 332 226

Opinia Avocatului General in cazul 8/72 Vereniging 1972, ECR 977

65

�

319. Ca atare, membrii erau indrumati cum sa actioneze, intr-un mod unitar, in situatia in care erau nevoiti sa aplice operatiunile de depozitare, ce tarife urmau sa fie aplicate in functie de serviciul prestat si in functie de client si cum ar fi trebuit sa calculeze cantitatile de cereale ce stateau la baza aplicarii tarifelor. 320. Mai mult, aceste hotarari ale ANCER erau completate de informari si precizari ale presedintelui prin care membrii erau indrumati sa nu aplice anumite reglementari din domeniu (in special operatiunea de gradare), sa aplice in activitatea curenta de depozitare o anumita formula transmisa de catre asociatie, sa infiinteze o retea informationala in cadrul ANCER sau sa infiinteze anumite „cluburi de producatori”, pe modelul american, prin intermediul carora sa se discute si sa se ia hotarari reciproc avantajoase. 321. Aceste hotarari ale CD al ANCER erau menite sa influenteze comportamentul pe piata al societatilor comerciale membre ale Asociatiei. Transmiterea de catre ANCER a unor niveluri de tarife este o practica susceptibila de a determina agentii economici implicati sa isi alinieze propriile politici comerciale, indiferent de costurile inregistrate de fiecare dintre acestia. Aceasta reprezinta o exprimare a politicii Asociatiei de a coordona comportamentul membrilor sai si a fost calculata cu scopul de a restrictiona concurenta pe piata in cauza. IV.8. CONSTATARILE PLENULUI CONSILIULUI CONCURENTEI 322. Avand in vedere atat sustinerile din Raportul de investigatie, observatiile transmise de catre partile implicate, cat si sustinerile din cadrul audierilor, Plenul Consiliului Concurentei a constatat ca hotararea Consiliului Director al ANCER din 22.07.2004 reprezinta o decizie a unei asociatii de agenti economici care, prin transmiterea unor tarife ce ar fi trebuit aplicate de catre membrii acesteia, a avut ca obiect influentarea comportamentului comercial al membrilor, pe piata in cauza. Aceasta decizie a ANCER reprezinta o incalcare a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata. 323. Mai mult decat atat, Plenul Consiliului Concurentei constata ca rolul determinant al fostului presedinte al ANCER, dl. Ion Scurteli, in conceperea, organizarea sau realizarea practicii ANCER, interzise de art. 5 alin. (1) din lege, reprezinta un indiciu al unei posibile savarsiri a infractiunii prevazute si sanctionate de art. 60 alin. (1) din aceasi lege. Prin urmare, in temeiul art.60 alin.(2) din lege, se decide sesizarea organelor de cercetare penala pentru a dispune in consecinta. IV.9. INDIVIDUALIZAREA SANCTIUNII 324. Conform dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit.a) din lege, incalcarea art.5 alin. (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii. 325. Ca principiu, aplicarea sanctiunilor cu amenda se realizeaza proportional cu gravitatea faptelor anticoncurentiale comise si cu perioada de incalcare a legii. Amenda se individualizeaza atat din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cat si din punct de vedere al autorului faptei. Prin urmare, individualizarea sanctiunilor se va realiza potrivit dispozitiilor art. 51 si 52 din lege si ale Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56227 din Legea concurentei nr. 21/1996.

Gravitatea faptei

227

Devenit art.51 in urma republicarii legii.

66

�

326. Avand in vedere faptul ca decizia Asociatiei a avut in vedere tarifele aplicate de membrii sai, care reprezinta elemente de concurenta intre acestia, si a avut, in acest fel, ca obiect influentarea comportamentului pe piata al societatilor comerciale membre ale asociatiei, fapta respectiva se incadreaza in categoria faptelor de gravitate mare. Gravitatea incalcarii legii deriva si din natura particulara a produsului care a facut obiectul deciziei asociatiei – graul. Acesta reprezinta un produs de prima necesitate avand in vedere ca reprezinta principala materie prima in industria de panificatie. Produsele de panificatie ocupa o pondere insemnata in cosul de consum al populatiei. Restrangerea concurentei pe piata serviciilor de depozitare a graului influenteaza, in mod evident, nivelul preturilor de comercializare a graului si, implicit, a produselor de panificatie.

Durata faptei

327. Fapta se inscrie in categoria incalcarilor de durata scurta (sub 1 an). Consecintele asupra concurentei 328. Nu au fost constatate elemente care sa arate ca decizia asociatiei a fost pusa in practica de membrii acesteia. 329. La individualizarea sanctiunilor, nu s-au retinut circumstante atenuante sau agravante. In temeiul prevederilor art. 20 alin.(1) si alin.(4) lit.a) si ale art. 55 alin.(4) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI DECIDE Art. 1. Se constata incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996,

republicata, de catre Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (fosta Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale) prin luarea unei decizii anticoncurentiale care a avut ca obiect influentarea comportamentului concurential al membrilor sai si restrangerea concurentei pe piata serviciilor de depozitare a graului din zona de Sud- Sud – Est si zona de Vest ale Romaniei prin transmiterea unor nivele de tarife ce trebuiau aplicate de catre membrii acesteia. Art. 2. In temeiul art. 51 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, se sanctioneaza Asociatia

Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (fosta Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale), pentru incalcarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prin luarea unei decizii anticoncurentiale care a avut ca obiect influentarea comportamentului concurential al membrilor sai si restrangerea concurentei pe piata serviciilor de depozitare a graului din zona de Sud- Sud – Est si zona de Vest ale Romaniei, prin transmiterea unor nivele de tarife ce trebuiau aplicate de catre membrii acesteia, dupa cum urmeaza:

- Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania – 8.185 Lei reprezentand 8% din veniturile inregistrate de asociatie in anul 2008.

67

�

Art. 3. Se constata ca rolul determinant al domnului Scurteli Ion, fost presedinte al Asociatiei

Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (fosta Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale), la conceperea, organizarea sau realizarea practicii interzise de art. 5 alin. (1) din lege si sanctionate conform art.2 reprezinta un indiciu al unei posibile savarsiri a infractiunii prevazute si sanctionate de art. 60 alin. (1) din lege. Ca atare, in baza art. 60 alin. (2), se decide, sesizarea organelor de cercetare penala competente pentru a dispune in consecinta. Art. 4. Constata ca nu exista suficiente probe care sa dovedeasca incalcarea dispozitiilor art. 5

alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicata, prin încheierea unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea nivelului tarifului pentru o prestatie completa de depozitare si a tarifului aplicat operatiunii de gradare de catre:

1. SC Ardealul SA Carei (SC Comcereal SA Arad) 2. SC Comcereal SA Constanta 3. SC Cerealcom SA Teleorman 4. SC Comcereal SA Vrancea 5. SC Comcereal SA Satu-Mare 6. SC Comcereal SA Prahova 7. SC Comcereal SA Tulcea 8. SC Comcereal Olt SA 9. SC Cerealcom SA Arad 10. SC Comcereal SA Bihor 11. SC Comcereal Cluj SA 12. SC Comcereal SA Timis 13. SC Comcereal SA Alba 14. SC Cerealcom Buzau SA (SC Comcereal Arges SA) 15. SC Galmopan Cereale SA 16. SC Cerealcom SA Hunedoara 17. SC Agrocity Center Bacau SRL filiala Alba Iulia

Art.5. Suma prevazuta la art. 2 se va achita, in termen de maxim 30 de zile de la comunicare, prin

ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: “amenzi aplicate de catre Consiliul Concurentei conform Legii concurentei nr. 21/1996, republicata”. O copie a ordinului de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei. Art. 6. Prezenta decizie poate fi atacata, conform art. 55 alin.(5) din Legea concurentei nr.21/1996,

republicata, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 7. In conformitate cu art. 57 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prezenta Decizie

va fi publicata pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei. Art. 8. Prezenta decizie intra in vigoare la data comunicarii sale de catre Secretariatul General al

Consiliului Concurentei. Art. 9. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la:

68

�

Asociatia Comerciantilor Depozitari de Cereale din Romania (fosta Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale din Romania) Sediu: Str. Verii nr.1-3, sector 2 Bucuresti, cod postal 020723. In atentia dlui. Sorin Dogaru, presedinte al asociatiei Bogdan M. Chiritoiu Presedinte Otilian Neagoe Alexe Gavrila Vicepresedinte Vicepresedinte Nota: in cuprinsul deciziei paragrafele marcate cu [...] reprezinta informatii confidentiale.