delincventa juvenila referat

8/16/2019 delincventa juvenila referat

1/13

Cuprins

1. Introducere………………………………………………………………....22. Specificul traficului de copii în interiorul ţării…………………………...33. Profilul copilului victima…………………………………………………..3

4. Recrutarea minorului victima ……….……………………..………….….4. !ransportarea" transferul i adăpostirea minorului victima……...…....#ș#. $%ploatarea minorului victima …..……………………….....…………....&'. Conclu(ie…………………………………………………………………..12). *i+lio,rafie………………………………………………………………...13


2/13

1.Introducere

Traficul de copii este o problemă a lumii contemporane, care reprezintă un pericol serios pentruvalorile democratice consacrate. În pofida numeroaselor bariere existente i a măsurilor șîntreprinse, comerţul cu sclavi, provenind încă din antichitate, nu a dispărut de pe faţa

pământului, ci doar s-a manifestat i se manifestă prin noi forme, acest lucru fiind influenţat atâtșde un ir de procese obiective ce au loc în comunitatea mondială — lobalizarea, cre tereaș șmobilităţii umane, informatizarea .a., cât i de tendinţa traficanţilor de a evada din vizorulș șinstanţelor de control. În zilele noastre copiii continuă să fie folosiţi ca un simplu obiect decumpărare-vânzare, ei sunt impu i să presteze servicii sexuale i să lucreze în sectoare aleș șeconomiei tenebre din diferite ţări, sunt exploataţi în calitate de mena!ere, folosiţi ca momeală încalitate de cer etori, ca donatori de orane pentru transplant, în activitatea criminală, conflicteșmilitare .a.m.d. "entru oranizarea unei contracarări eficiente a acestui fenomen mondial eșnecesar a cunoa te toate aspectele lui, factorii de influenţă, precum i tendinţele de evoluţie. #e iș ș șîn diverse ţări i zone ale lumii au fost întreprinse destule cercetări în scopul studieriiș

fenomenului trafic de copii, dimensiunile i unele aspecte ale lui rămân în continuare neclare.ș$cest fapt este determinat de caracterul ascuns al fenomenului dat. În plus, adesea traficul decopii este analizat în cadrul unei teme mai enerale — traficul de fiinţe umane, iar cercetătoriiutilizează abordări diferite în conceptualizarea unor asemenea noţiuni ca %traficul de fiinţeumane& i %traficul de copii&, ceea ce influenţează neativ concluziile cercetărilor. 'ezultateleșacestora sunt i ele condiţionate de perioade de timp limitate, însu i fenomenul fiind unulș șnestabil — el este supus influenţei unor factori numero i.ș


3/13

2.Specificul traficului de copii în interiorul ţării

(enomenul traficului de fiinţe umane)copii naţional a a!uns în atenţia opiniei publice mult maitârziu decât cel transnaţional. *l i-a ăsit reflectare în normele dreptului internaţional abia înș

anul +. "ornind de la articolul + al onvenţiei onsiliului *uropei privind acţiunea împotrivatraficului de fiinţe umane, semnată la /ar ovia în +, fenomenul trafic de fiinţe umaneșurmează a fi contracarat la două nivele în care el se manifestă0 transnaţional i naţional 1înșinteriorul unei ţări concrete2.

Traficul de fiinţe umane)copii din interiorul ţării are acelea i elemente ca i traficul transnaţional,ș șdar semnele lui sunt un pic diferite. 3pecificul traficului de copii intern rezidă în faptul căviitoarele victime sunt transportate nu peste hotare, ci în altă localitate din interiorul ţării, unde ișsunt supuse exploatării.

4ranele de drept din 5oldova nu ţin o statistică specială privind traficul de fiinţe umane)copiiîn interiorul ţării.'eprezentanţii oranelor de drept se abţin să comenteze specificul ișdimensiunile fenomenului traficului de copii intern, făcând trimitere la lipsa unei statisticioficiale. În acela i timp, poliţi tii precizeaza că este foarte dificil să probeze infracţiunea trafic deș școpii în interiorul ţării. "robabil acest lucru ţine de faptul că însă i construcţia !uridică a acesteișinfracţiuni este foarte complicată, se constituie din mai multe elemente, care sunt i ele la rândulșlor infracţiuni. *ste mai u or a descoperi un element oarecare decât a uni elemente dispersate i aș ș

proba că ele se constituie într-o intenţie criminală unică.

În pofida mai multor cazuri cunoscute de trafic de copii în interiorul ţării, date statistice desprecazuri similare sunt puţine. "otrivit datelor 465, 5isiune în 5oldova, în decurs de 7 ani 1+8

— +72 au fost înreistrate 98 victime ale traficului intern de copii. ele mai multe asemeneacazuri au fost înreistrate în anul +: — 8; victime. În ani +?dintre minorii care au suferit din cauza traficului de fiinţe umane sunt fetiţe, i numai +? băieţi.șÎn ultimii ani a crescut cota băieţilor în numărul total al victimelor.

/ocul de ori,ine


4/13

"otrivit rapoartelor 4ranizaţiei 6nternaţională a 5iratiei, este reu să ăse ti în 5oldova unșraion care să nu fie afectat de problema traficului de copii. $cest lucru este confirmat i de dateleșentrului 6nternaţional %@a 3trada&, ale 465 i ale multor altor oranizaţii. Aeorafia provenien-șţei copiilor, victime ale infracţiunii trafic de copii, include aproape toate raionale republicii. 5aimult de !umătate dintre victime provin din localităţi rurale — +?. În capitală i suburbiile laș

momentul recrutării locuiau 8>? dintre victime. elelalte ;? de copii erau locuitori a unor mici oră ele.ș

Studiile

$naliza nivelului de studii al minorilor, victime ale traficului de copii, la momentul recrutăriiarată că numai 9? din victime au izbutit să absolvească un imnaziu sau 7 clase ale colii mediiș1să obţină studii enerale obliatorii2, dar i să mai obţină după aceasta o instruire profesională,ș9+? dintre victime au absolvit numai imnaziul, dar baza materială precară i lipsa altui spri!inșdin partea părinţilor nu le-a permis să continue studiile i să obţină o instruire profesională.ș"entru a supravieţui, ei au încercat să- i ăsească de lucru îndată după absolvirea imnaziului,șdar au nimerit în situaţia de trafic cu fiinţe umane. +:? nu au absolvit nici măcar imnaziul.89? în eneral nu au frecventat niciodată coala, având vârstă colară, i acum la vârsta deș ș șadolescent nu pot citi i scrie.ș

Starea familială i relaţiile din familieș

În ma!oritatea cazurilor 1


5/13

$nalizând cazurile de trafic cu copii, putem concluziona că în ma!oritatea absolută a cazurilor 1? din cazuri recrutor era un cunoscut pur i simplu, iar în +? din cazuri recrutor era chiar șo rudă, un prieten sau vecin al copilului. În aceste cazuri copiilor nu le trecea prin minte că li se

poate întâmpla ceva rău, ei se bizuiau totalmente pe sfaturile recrutorilor.

Bneori în calitate de recrutori se întâlnesc oameni care au fost ei în i i victime ale traficului deș ș persoane. Bnii prestatori de servicii intervievaţi au indicat asupra apariţiei cazurilor, în carevictimele traficului de fiinţe umane, supuse exploatării sexuale peste hotare, au fost eliberate

peste câţiva ani cu condiţia că fiecare dintre ele va recruta i va trimite în locul ei altă fată. Înșaceste cazuri furnizarea unei noi victime servea drept răsplată pentru propria eliberare.

/ocurile recrutării

$naliza datelor privind victimele traficului de copii demonstrează că de obicei copiii suntrecrutaţi la locul lor permanent de trai. $stfel, ::? din copiii intervievaţi au mărturisit că au

primit ofertă de lucru în satul)ora ul lor natal. În acela i timp, +7? au recunoscut că au fostș șrecrutaţi în capitală, unde î i căutau de lucru sau învăţau, iar restul ? din copii au fost recrutaţișîn alte ora , unde trecuseră la momentul respectiv. Întrucât, cum am mai menţionat, înșma!oritatea cazurilor recrutorii sunt buni cunoscuţi ai copilului, recrutarea putea să aibă loc chiar la el în casă.

Căieţii supu i exploatării prin muncă în aricultură, construcţii sau în cer it, mărturisesc că auș șacceptat propunerile de la recrutori direct în câmp, pră ind, culeând recolta sau păscând vitele.șÎn cazurile de recrutare a minorilor pentru a fi vânduţi în robie sexuală în interiorul ţării, primulcontact îl aveau în stradă, în cafenele, baruri, discotecă .a.m.d.ș

'ecrutarea fetelor pentru industria sexului peste hotare avea loc de asemenea la discotecă, în baruri sau cluburi de noapte. În procesul intervievării unii prestatori de servicii au remarcatcre terea numărului de cazuri de recrutare a fetelor prin 6nternet, în special în ora e. (eteleș șnavihează pe 6nternet ca să facă cuno tinţă cu străini, în speranţa unei căsătorii de succes iș șameliorării situaţiei lor materiale.

Procedee de recrutare

Bnul dintre cele mai răspândite procedee de recrutare este în elăciunea. "romisiunile unor salariiș

fabuloase i condiţiile de lucru minunate sunt folosite de recrutori cu succes de-a lunulșultimului deceniu. $proape ;)9 dintre victimele traficului de copii intervievate au confirmat că

principalul motiv din care au acceptat oferta recrutorilor a fost dorinţa de a câ tia bine înș5oldova sau peste hotarele ei. "otrivit informaţiei obţinute de la speciali tii intervievaţi,șrecrutorii le propuneau adolescenţilor care doreau să meară pentru câ ti peste hotare diverseștipuri de activitate0 băieţilor — lucru în construcţii sau aricultură, comerţ cu diverse mărfuri întransportul public, iar fetelor — de lucru în calitate de chelneriţă, dansatoare i dădacă. Înșma!oritatea cazurilor era o în elăciune, iar lucrul pe care au trebuit să-l îndeplinească în ţara deșdestinaţie nu coincidea cu cel promis în 5oldova. #ar într-un ir de cazuri recrutorii nuș

recureau la în elăciune referitor la sfera de activitate propusă, ci le propuneau copiilor la modulș

direct să practice prostituţia sau cer itul peste hotare, promiţându-le salarii mari. (etele care,ș


6/13

fiind minore, până la plecarea peste hotare erau exploatate în prostituţie în 5oldova, adeseaaveau tire despre caracterul viitoarei lor munci în ţările de destinaţie, în elăciunea aviza maiș șderabă condiţiile de muncă i salariul.ș

"rintre cauzele plecării în străinătate copii au indicat de asemenea tendinţa de a se mărita cu unstrăin, dorinţa de a cunoa te viaţa de peste hotare i)sau a se odihni, a- i vizita părinţii pesteș ș ș

hotare. Bnor copii în eneral le-a fost dificil să numească cauzele care i-au făcut să accepteînduplecările recrutorilor0 %"ur i simplu am dorit să încep o nouă viaţă&, %*xact nu tiu ce-miș șdoream în acel moment, am urmat i eu cursul destinului&, %*ram stra nic de curioasă să văd ceș șmă a teaptă în viitor& .a.m.d. 5ai derabă erau hidaţi de fireasca curiozitate copilărească i deș ș șdorinţa de a schimba în bine propria viaţă. 4 influenţă nu mai puţin importantă asupra decizieicopiilor o are faptul că recrutorul, străduinduse să câ tie încrederea lor, le acordă atenţie,șcheltuie te cu ei anumite sume, procurându-le alimente, haine, cosmetică. opiii obţin ceea ce nușau primit în familia lor.

3unt cazuri când copiii nimereau în situaţii de exploatare peste hotare, ocolind etapa de recrutare.Bn specialist de la (undaţia %Terre des hommes& 1or. hi inău2 a relatat astfel de cazuri, cândșcopiii lucrătorilor miranţi, plecaţi peste hotare leal împreună cu părinţii, rămâneau ulterior înţara de destinaţie fără supraveherea părinţilor i nimereau în situaţii dificile. Bneori părinţii seștransferau în altă localitate din ţara de destinaţie, lăsându- i copiii în supraveherea unor ș

persoane străine. $u fost atestate cazuri când părinţii nu se mai întorceau după copiii lor ișace tia deveneau victime ale exploatării.ș

.!ransportarea" transferul i adăpostireaș

Procedeele de trecere a 0otarului

Trecerea hotarului 'epublicii 5oldova în scopul transportării victimelor traficului de copii încazurile studiate de noi se înfăptuia atât leitim 1în temei leal2, cât i ileal. 6e irea leală dinș șţară presupune trecerea hotarului prin punctele stabilite de control frontalier i cu acte întocmiteșconform cerinţelor leislaţiei. "rocedeele ileale de scoatere a copiilor includeau trecereahotarului prin punctele de control frontalier, dar cu documente false sau trecerea hotarului,ocolind punctele de control frontalier.

4rdinea de ie ire din ţară este relementată prin @eea cu privire la ie irea i intrarea înș ș ș'epublica 5oldova nr. +:7-D666 din 7 noiembrie 8779. erinţele faţă de actele de identitate,inclusiv pentru utilizare peste hotare, sunt stabilite de @eea privind actele de identitate dinsistemul naţional de pa apoarte nr. +


7/13

reprezentant leal. "entru a ie i în ma!oritatea statelor dezvoltate este necesară de asemenea oșviză. Însă victimele traficului de copii sunt scoase de cele mai dese ori în ţările pentru care nueste nevoie de viză pentru cetăţenii 5oldovei 1'usia, Bcraina .a.2, sau într-o ţară cu reim deșvize facilitat 1Turcia2.

Înăsprirea cerinţelor faţă de scoaterea copiilor din ţară a contribuit la o diminuare considerabilă a

numărului cazurilor de deplasare ilicită a copiilor. u toate acestea, infractorii continuă să facăuz de procedee ileale de scoatere a copiilor peste hotare. "otrivit datelor entrului 6nternaţional%@a 3trada&, +? din victimele traficului de copii au fost sco i din ţară în perioada anilor +— ș+7 ocolind punctele de control frontalier. * necesar să precizăm, că hotarele 'epublicii5oldova cu Bcraina nu sunt demarcate, iar sementul de frontieră la estul ţării, în Transnistria,

practic e în afara controlului puterii de la hi inău după conflictul militar din anii 7 în aceastășreiune. "otrivit informaţiilor de care dispunem, prin acest sement de hotare copiii sunt sco i înștransport pe drumuri de ţară sau trecuţi pe !os în Bcraina, iar apoi i în alte ţări.ș

#e i statistica demonstrează că în ma!oritatea cazurilor de trafic cu copii 1circa >?2 trecereașhotarelor se înfăptuia prin punctele de control frontalier stabilite, numai 8


8/13

unor verificări meticuloase. În cazuri suspecte rănicerii procedează la reţinere administrativă acopilului i persoanei adulte la locul de trecere a hotarului i invită colaboratorii entrului pentruș șcombaterea traficului de persoane. #ar în ma!oritatea acestor cazuri actele se dovedesc a fi înreulă i reprezentanţii oranelor de drept nu sunt în drept să-i reţină.ș

Bneori cei care au avut de suferit de pe urma traficului de copii treceau hotarul de sine stătător.

$cest lucru are loc de reulă la trecerea ileală a hotarelor, ocolind punctele de control frontalier.În asemenea cazuri recrutorul i intermediarul îl aduceau pe minor la cărăru a mai potrivită, îiș șexplicau cum i unde să meară, unde va fi întâlnit.ș

!ipurile de transport utili(ate

"entru transportarea victimelor traficului de copii sunt utilizate diferite tipuri ale mi!loacelor detransport.

Transportul auto este folosit pentru deplasarea victimelor în interiorul ţării, când acestea sunt

aduse până într-o localitate din vecinătatea frontierei, după care sunt transmise intermediarilor care tiu cum să treacă hotarul, ocolind punctele de control frontalier. "entru reţelele interneș1naţionale2 ale traficului de copii transportul auto este principalul mi!loc de deplasare avictimelor. 6nfractorii recur la mi!loacele proprii de transport, precum i la autobuzele de rutășsau la maxi-taxiurile companiilor private de transport pentru transportarea victimelor traficuluide copii peste hotare. #e reulă, companiile transportatoare nu cunosc scopurile deplasăriicopiilor peste hotare.

"entru scoaterea victimelor traficului de fiinţe umane din ţară, atât leal, cât i ileal, suntșfolosite de asemenea trenurile. 'eprezentanţii oranelor de drept, precum i personalul din 4=A-ș

uri, intervievaţi în cadrul studiului, au indicat asupra cazurilor de scoatere ileală a copiilor cutrenul 1+:—+72, tăinuiţi în ascunzi urile vaoanelor de pasaeri de către însoţitorii de tren.ș$cest procedeu de transport este utilizat în trenurile ce pleacă spre 'usia.

i transportul aerian este utilizat la scoaterea din ţară a victimelor traficului de copii. @a avion seȘrecure pentru a transporta copiii în Turcia. În leă- tură cu înăsprirea controlului de răniceri înaeroportul din hi inău, în ultimi ani copiii au început a fi transportaţi iniţial în Bcraina, apoișredirecţionaţi în Turcia din aeroporturile din 4desa i Eiev.ș

!ransferulprimirea i adăpostireaș

@a adăpostirea victimelor traficului de fiinţe umane pe teritoriul 5oldovei se recure de obiceiîn timpul necesar pentru oranizarea scoaterii lor peste hotare. În aceste scopuri se închiriază unapartament, stăpânii cărora de reulă nu bănuiesc ce se întâmplă cu adevărat.

/om preciza că, potrivit datelor intervievării speciali tilor, cheltuielile pentru transportareașvictimelor traficului de copii peste hotare 1întocmirea actelor, procurarea biletelor etc.2, suntacoperite de obicei de recrutori i foarte rar de victimele traficului de persoane sau de părinţii lor,șîntrucât ma!oritatea celor care au suferit în urma acestui flael provin din familii sărace.

În !umătate din cazurile de trafic cu copii analizate, copilul era însoţit în drumul spre ţara dedestinaţie sau cea de tranzit chiar de recrutor, iar mai apoi era predat altei persoane de!a în ţara de


9/13

destinaţie. În 8:? din cazuri copilul era însoţit de un alt intermediar, de exemplu, era trecut pestehotar cu avionul, însoţit oficial de o însoţitoare de bort. #upă cum am mai remarcat, sunt cazuride trecere de către copil a hotarului de sine stătător, când el era de!a întâlnit în ţara de tranzit saude destinaţie.

#.$%ploatarea

ările de destinaţie

$r fi să menţionăm că lista ţărilor spre care erau sco i i exploataţi copiii în anii +—+7 s-aș șredus considerabil în comparaţie cu situaţia din anii +—+9.

"rincipalele ţări de destinaţie pentru traficul de copii în anii +8—+7 rămân a fi 'usia, Turciai Bcraina — ţări pentru care nu e necesară la intrare viza sau aceasta poate fi obţinută la întrareș

în ţară la aeroport. $naliza cazurilor de trafic cu copii, în care victimele au beneficiat de asistenţaentrului 6nternaţional %@a 3trada&, arată că în perioada anilor +—+7 nu a fost înreistrat

nici un caz de exploatare a copiilor în ţările Bniunii *uropene, în care este valabil un reim devize strict pentru intrarea cetăţenilor 5oldovei. onform datelor 465, 5isiunea în 5oldova, înaceea i perioadă au fost înreistrat câteva cazuri de trafic cu copii în "olonia 1cazurile din +și +


10/13

„Noi am aflat despre un caz de înfiere ilegală a 3 copii din Transnistria de către un cetăţean rus.

Organele corespunzătoare din Republica Moldova nu au fost la curent cu procesul de adopţie a

copiilor de către cetaţeanul străin toate actele au fost promovate în relaţii bilaterale de către

autorităţile de protecţie din !ederaţia Rusă direct cu autorităţile de protecţie din reg.

Transnistreană. Nu s"a ţinut cont nici de acordurile bilaterale dintre Republica Moldova iș

!ederaţia Rusă privind colaborarea în domeniul protecţiei drepturilor copiilor. #azul a devenit cunoscut doar după decesul a doi copii din cei trei adoptaţi. $a sf%r itul anului &''( acest tatăș

adoptiv a fost condamnat de instanţa de )udecată a !ederaţiei Ruse la înc*isoare pe viaţă.

+ntonina #omerzan !undaţia „Terre des *ommes, or. #*i inăuș

"entru craina este caracteristică exploatarea muncii fizice forţate, precum i exploatarea cușcaracter mixt — combinarea cer itului forţat i a exploatării sexuale.ș ș

"etru !urcia cea mai caracteristică este exploatarea sexuală.

$naliza datelor referitoare la formele de exploatare a copiilor în interiorul ţării denotă că minorii

sunt cel mai des supu i exploatării sexuale, dar au fost fixate i cazuri de exploatare înș șaricultură, ospodării casnice i cerHitorie.ș

Condiţiile de e%ploatare

ondiţiile în care victimele traficului de copii sunt nevoite să lucreze i să locuiască adesea suntșdăunătoare pentru sănătatea lor, iar uneori i pentru viaţă. În opinia tuturor speciali tilor ș șintervievaţi în procesul cercetării, condiţiile exploatării în construcţii, aricultură, ospodăriacasnică, în cer it nu s-au schimbat de-a lunul ultimului deceniu. $cela i lucru este confirmat iș ș șde victimele traficului de copii. =esăţio i să obţină cât mai mult profit, infractorii exploateazăș

victimele traficului de copii până la extenuare, fără a face vreo excepţie din considerente devârstă. opiii exploataţi în construcţii i în aricultură adesea erau nevoiţi să lucreze zilnic câteș8+—89 ore, uneori sub un soare torid, primind pentru munca lor doar o hrană sărăcăcioasă.opiii exploataţi în cer it erau de asemenea nevoiţi să petreacă ore multe în stradă, în pofidașcondiţiilor climaterice nefavorabile. ondiţiile de trai sunt de reulă neprielnice pentru sănătate,domne te o antisanitarie totală 1în subsoluri, barăci, pe antier i în alte locuri mai ferite de ochiiș ș șlumii2.

ât despre exploatarea în prostituţie, condiţiile de %lucru& i de trai pot fi diferite. (oarte multșdepinde de costul serviciilor i de statutul social al clienţilor. $stfel, fetele exploatate înș

prostituţie în 5oldova, mai ales dacă stăpânul î i axa businessul său pe clienţi străini,șmărturiseau că ele locuiau în apartamente confortabile din capitală. $ceste condiţii erau mult mai

bune decât cele în care au locuit anterior cu familia lor.

#acă e să comparăm mărturiile victimelor traficului de copii în scopul exploatării sexuale pestehotare din perioada anilor +8—+9 cu cea din perioada anilor +—+7, am putea deasemenea trae concluzia că în ultimii ani condiţiile de exploatare au devenit mai puţin severe.(etele nu mai îndurau foame i bătăi, ca în anii precedenţi, aveau acces la servicii medicale.șondiţiile lor de trai comparativ cu anii din urmă au devenit mai confortabile. În ma!oritatea

cazurilor clienţii le permiteau minorelor să aplice metode de contracepţie în timpul contactului


11/13

sexual, de i unii clienţi preferau actul sexual neprote!at, considerând că riscul molipsirii cu bolișsexual transmisibile de la minore este minimal.

În acela i timp exploatarea sexuală rămâne totu iI exploatare. (etele minore ne-au comunicatș șcă ele erau nevoite să deservească până la 8+ clienţi pe zi. ondiţiile de exploatare cele maicrude sunt în exploatarea sexuală din 'usia, unde în perioada de iarnă fetele minore sunt impuse

să se afle ore în ir în stradă u or îmbrăcate. "restarea serviciilor sexuale în hoteluri, restaurante,ș ș baruri disco adesea era combinată cu consumaţie, de aceea minorele trebuiau să consume alcool

i să fumeze. În consecinţă, ma!oritatea se aleeau cu dependenţă de alcool i practic mai toateș șau devenit fumătoare înveterate.

8? din fetele minore care au trecut prin experienţa exploatării sexuale au rămas însărcinate.Araviditatea lor sfâr ea fie cu un avort spontan, fie cu na terea unui copil, dar în toate cazurileș șdecurea cu mari complicaţii atât pentru mamă, cât i pentru copil. @a 9? din victime s-aușconstatat maladii sexual transmisibile. 5edicii de la entrul de asistenţă i protecţie a victimelor și potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane mărturisesc despre un caz de exploatareș

sexuală a unei fetite din Transnistria, care era bolnav de 36#$.

*xploatarea lasă urme de ne ters pe chipul i în manierele copiilor, le influenţează destinul deș șmai departe i situaţia lor în societate. 6ndiferent de forma de exploatare, practica traumatică seșlasă cu consecinţe serioase asupra psihicului copiilor.

Caz

În baza învinuirii înaintate de Procuratura mun. Bălţi, doi bărbaţi au fost

condamnaţi la 16 şi 17 ani închisoare entru tra!c de coii şi ro"enetism.

"otrivit rechizitoriului întocmit de procurori, bărbaţii în vîrstă de +9 Hi 9< ani, activînd în calitatede taximetriHti au îndemnat trei tinere dintre care două minore să practice prostituţia.6nculpaţii cunoHteau că victimile erau din familii social vulnerabile, una dintre care era orfană.(etelor li s-a promis pentru serviciile sexuale prestate de la 9 la > lei pe oră.(ăptaHii ăseau potenţialii %clienţiJ după care transportau tinerele la diferite saune sauapartamente din muncipiu. Bna din minore a practicat o astfel de %muncăJ timp de aproximativ8 luni, iar celelalte două tinere au practicat prostituţia în decurs de !umătate de an.5enţionăm că, unul din inculpaţi este cetăţean al Tad!iKistanului, iar celălalt este de oriine rom,

anterior fiind !udecat pentru o serie de infracţiuni dintre care Hi un omor din imprudenţă, petrecînd pentru cele comise : ani după ratii, fiul căruia se află Hi el în detenţie, informează3erviciul de presă al "rocuraturii Aenerale.


12/13

Conclu(ie

'epublica 5oldova ar trebui sa faca eforturi enerice de cercetare, !udecare Hi condamnare afuncţionarilor oficiali uvernamentali implicaţi în traficul de persoane, sa realizeze Hi saurmareasca pedepsirea penală a oricăror oficiali vinovaţi, sa sporeasca protecţia copiilor victimeale traficului prin încura!area oranismelor leii, să se consulte cu specialiHtii oranizaţiilor neuvernamentale 14=A2 în timpul convorbirilor cu victimele, sa ridice nivelul de cooperaredintre comisiile antitrafic locale Hi oranizaţiile locale de aplicare a leii, sa desfasoare campanii

de informare Hi de prevenire a traficului printre copiii din instituţiile rezidenţiale L care constituieun rup social foarte vulnerabil la traficul de persoane, sa continuie eforturile de îmbunătăţire acolectării datelor despre cazurile de trafic, pe parcursul tuturor stadiilor procesului penal,inclusiv pe durata cercetărilor, proceselor, condamnărilor Hi sentinţelor date infractorilor condamnaţi pentru trafic de persoane, sa continuie asiurarea finanţării necesare asistenţeivictimelor, sa continuie eforturile de identificare Hi protecţie a victimelor traficului de persoane,inclusiv a adulţilor Hi copiilor traficaţi în interiorul 5oldovei Hi sa ea în considerare activităţi de

preventive, care urmăresc îndeosebi reducerea cererii de trafic de persoane în 5oldova.


13/13

*i+lio,rafie

8. odul penal al 'epublicii 5oldova nr. 7>-D/ din 8>.9.+++. @eea privind drepturile copilului, nr. ;;>-D666 din 8.8+.79;. @eea 'epublicii 5oldova pentru prevenirea Hi combaterea T(B, nr. +98-D/6 din

+.8.+9. Motărârea Auvernului 'epublicii 5oldova, nr.

Documents

delincventa juvenila referat