8/10/2019 Democratia Consensualista Si Majoritarista

1/4

Arendt Ljphart Democratia consensualista si majoritarista

Esena modelului majoritarist este dat de aplicarea direct a principiului majoritii,ca instrument decizional principal, pe cnd modelul consensualist accept guvernareamajoritii [care este n continuare considerat superioar domniei minoritii] doar cacerin minim: n loc s fie mulumit cu majoritile decizionale strnse, caut smaximizeze dimensiunea acestor majoriti.

Exist, consider Lijpart, dou varia!ile independente " numite dimensiuneaexecutiv#partide i dimensiunea federal#unitar" n funcie de care democraia captun aspect majoritarist sau consensualist. $ceste dou dimensiuni au n alctuirea lor cteun set distinct de cinci varia!ile care, mpreun, definesc aspectul unui anumit regim politicdemocratic. %imensiunea executiv "partide e format din caracteristicile felului

n care este mpritputerea executiv, tipul sistemului de partide, a celui electoral i agrupurilor de interese& dimensiunea federal#unitar se axeazpe raportul dintreguvernarea unitar i cea de tip federalist.

%ei exist o a!ordare convenional care vede modelul consensual al democraieica fiind unul mult mai puin eficient dect cel majoritarist " interpretare acceptataproape ca o axiom teoretic, fr o ntemeire empiric" o verificare operaional,empiric, va demonstra c n mod clar, democraiile majoritariste nu sunt superioaredemocraiilor consensualiste n organizarea economiei i meninerea pcii sociale'()(.*iar dac democraiile consensuliste nu le ntrec pe cele majoritariste n privinaeficienei i calitii actului decizional de guvernare, despre ele nu s#a putut demonstra

nici c ar fi inferioare.+n scim!, exist anumite aspecte unde modelul consensualist este superior.%emocraia consensualist se dovedete a fi mai generoas i mai tolerant' dectmodelul majoritarist, fiind nclinat s construiascpolitici sociale mai ample, un sistempenal mai indulgent, o protecie a mediului sporit, precum i acordarea unui ajutor extern maigeneros. $stfel, consensualismul are o mai mare predilecie ctre instaurarea unor state ale!unstrii'. $ceeai ipostaz consensualist a democraiei face ca reprezentarea politic apopulaiei s fie mult mai !un dect n cadrul sistemului majoritar, motiv ce va aduce, n rndulcetenilor, la o participare electoral i o satisfacie fa de democraie sporite.

s-a ajuns la concluzia ca rezultate generale ale democratiei consensualiste sunt

superioare celor ale democratiilor majoritariste, iar optiunea consensualista estemai atractiva pt tarile care elaboreaza primele lor constiturii democratice sau care

intentioneaza sa adopte reforme democratice.

In text se considera ca dem majoritarista este mai buna ca guvernare dar cea

consensualista e mai buna in privinta reprezentarii.dem consensualiste isi

8/10/2019 Democratia Consensualista Si Majoritarista

2/4

demonstreaza calitatile generoase si tolerante in felul urmator: sunt mai predispose

sa e state ale bunastarii au rezultate mai bune in privinta protejarii mediului,

condamna la incisoare mai putini oameni si sunt mai putin predispose sa aplice

pedeapsa capital! iar democratiile consensualiuste din lumea dezvoltata sunt mai

generoase in acordarea de asistenta economica tarilor in curs de dezvoltare.

Indici calitativi ai democratieii si reprezentarii democratice si masura in

care dem consensualista fct mai bine decat cea majoritarista in fct de

acesti indici

1.reprezentarea femeilor-repr parlamentara a femeilor, repr in cabinet a femeilor

si politici referitoare la fam reprezinta indicatori care masoara reprezentarea politica

a femeilor si protejarea intereselor femeilor. "eoarece exista multe minoritati entice

si religioase este analizata minoritatea femeilor ca o minoritate politica decat

numerica.femeile au tendinta de a mai bine reprezentate in tarile dezbvoltate

decatin cele in curs de dezvoltare dar cand se tine sub control nivelul de

dezvoltare , relatia dintre dem consensualista si reprezentarea legislative a femeiloreste slabita in mica masura si ramane semnicativa la nivelul de # procent. In

sistemele prezidentiale procentajul femeilor ar trebui sa se bazeze sip e alegerea

lor in fct de presedinte. "aca s-ar proceda asa rel dintre dem consensualista si repr

politica a femeilor ar intarita.

$. participarea electorala- participarea la vot este un indicator excellent al

calitatii democratiei din urm motive:pt% arata gradul in care cetatenii sunt interesati

intr-adevar sa e reprezentati si participarea la vot este puternic corelata cu starea

socio economica si poate servi drept indicator indirect al egalitatii politice.&o

participare masiva inseamna o participare mai egala si de aceea o egalitate politica

mai mare' etc

Democratia consociationala

(ste denite prim ) caracteristici. *ea mai impoortanta este guvernarea de catre o

mare coalitie a liderilor politici ai tuturor segmentelor semnicative din societatea

plurala. *elelalte trei elemente esentiale sunt: vetoul reciproc sau regula majoritatii

convergente, proportionalitatea ca standard principal al reprezentarii politice, un

grad inalt de autonomie pt ecare segment din administrarea afacerilor interne.

aptul c exist o cooperare a tuturor elitelor politice semnificative pentru segmentele importantedin societate, alctuindu#se, astfel, un guvern reprezentativ pentru societatea plural, prin formareasa n urma unei mari coaliii', face ca minoritile s nu poat fi n permanen excluse de laguvernare, evitndu#se posi!ilele conflicte cauzate de marginalizare. Existena unui veto reciproc "drept acordat tuturor minoritilor " limiteaz domnia majoritii, precum i posi!ilitatea de apericlita cooperarea intersegmental a elitelor'((). $cest limitare este asigurat i de principiulproporionalitii, care mpiedic o suprareprezentare a majoritarilor n detrimentul minoritilor,

8/10/2019 Democratia Consensualista Si Majoritarista

3/4

iar autonomia segmental face ca s existe o guvernare a minoritii de ctre ea nsi ndomeniile care o privesc exclusiv'

1. Marea coalitie

+iderii politici ai tuturor segmentelor importante ale societatii plural coopereaza

intr-o mare coalitie pt a guverna tara. stilul de guvernare in modelul

consociational este coeziv iar in cel britanic este concurential sau antagonist.

arile coalitii incalca regula conform careia in sistemele parlamentare cabinetele

ar trebui sa aiba sprijinul majoritatii dar nu sprijinul unei majoritati coplesitoare.

unctia unei mari coalitii poate claricata prin plasarea ei in contextual

principiilor rivale al consensului si al regulii majoritatii. e de o parte acordul

general intre toti cetatenii pare mai democratic decat simpla regula a

amajoritatii dar pe de alta parte sg alternative la regula majoritatii este regula

minoritatii sau cel putin vetoul minoritatii.

articiparea impreuna la guvernre le ofera partidelor care nu au incredere unele

in celelalte o garantie importanta a securitatii politice. t asta e nmecesar sa se

a/e intr-o mare coalitie diacronica.

$. Vetoul reciproc-este regula negativa a minoritatii.participarea intr-o mare

coalitie ofera o mare protective politica pt segmentele minoritare dar nu o

protective absoluta si totala.in marile coalitii sunt luate otarari pprin vot

majoritar si desi prezenta in coalitie a minoritatii ii ofera acesteia o sansa ,eaar putea intrecuta ca nr de voturi de majoritate. 0n veto al minoritatii

trebuie adaugat la principiul marii coalitii care poate oferi un segment de

garantie deplina a protectiei politice.1otusi acest veto are si un mare pericol deoarece poate duce la tirania

minoritatilor care tensioneaza cooperarea intr-o mare coalitie la fel de mult ca

si marginalizarea prin vot a minoritatilor. 1otusi sunt 2 motive pt care acest

pericol nu e asa mare pe cat pare:- 3etoul este unul reciproc ce poate folosit de toate segmentele

minoritare- aptul ca vetoul este accesibil ca arma potential ofera un sentiment de

siguranta care face utilizarea ei mai putin probabila- iecare segment va recunoaste pericolul impasului si al imobilismului care

este posibil sa apara drept consecinta a folosirii nelimitate a vetoului

3. roportionalitatea4eprezinta o deviere semnicativa de la regula majoritatii si este legat de pr

marii coalitii. roportionalitatea are doua functii importante.

8/10/2019 Democratia Consensualista Si Majoritarista

4/4

# ct -(ste o metoda de a atribui numiri in functii publice si de a distribui

resursele nanciare reduse sub forma subventiilor guvernamentale

intre diferite segmente. roportionalitatea in calitate de standard de

distribuire neutru si impartial, inlatura din procesul de luare al deciziilor

un nr mare de problem care pot provoca discordie si usureaza povara

guvernarii consociationale.$. fct- este legata de procesul decisional in sine. odelul proportional

este denit ca unul in care toate grupurile in/uenteaza o decizie

proportional cu puterea lor numerica. 1otusi proportionalitatea adauga

ceva conceptului de mare coalitie si anume ca toate segmentele

importante ar trebui sa e repreentate proportional si nu doart repr in

organelle decizionale.

). 5utonomie segmentala si federalism5utonomia segmentala determina regula minoritatii: guvernarea minoritatii

de catre ea insasi in domeniile care o privesc exclusive. "eciziile referitoare la

toate problemele de interes comun ar trebui luate de toate segmenteleimpreuna , cu grade de in/uenta aproximativ proportionale. In toate celelalte

cestiuni , deciziile si aplicarea lor ar trebui luate separat.

%emocraia consociaionalprezint anumite trsturi care atrag critici legate, n principal, defaptul c nu este suficient de democratic i, de asemenea, c nu este destul de capa!il sinstaureze o guvernare sta!il i eficient'. %emocraiei consociaionale, conform principiuluiguvernrii de ctre o mare coaliie', i lipsete un element fundamental, opoziia politicputernic. -otui, a aplica acelai etalon de msur societilor omogene i celor cu pronunateclivaje segmentale este un lucruincorect. +n democraiile consociaionale este esenial s nu fie exclus de la guvernare, n

permanen, nici un segment important al societii, existnd " ca element de control "unparlament, sau un alt corp n faa cruia o mare coaliie rspunde'((.%ei consociaionalismului democratic i se mai pot aduce numeroase critici "faptul c, n loc somogenizeze societatea, o divizeaz n grupuri mai autonome i independente& c exist npermanenpericolul unui !locaj decizional, cauzat de existena veto#ului reciproc& c este un tip deguvernare costisitor, etc. " totui, avertizeaz Lijpart, pentru multe societi plurale alegerea nu seface ntre modelul normativ !ritanic de democraie i modelul consociaional, ci ntre democraiaconsociaional sau nici un fel de democraie