Dermatologie- subiecte

  • View
    186

  • Download
    12

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dermato

Text of Dermatologie- subiecte

SUBIECTE1.Straturile epidermului: enumerareEpidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, alcatuit, in principal din keratinocite,celule care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere si protectie.Alaturi de acestea sunt prezente dendrocitele reprezentate de melanocite, celule Langerhans, Celule Merkel si celule dedritice nedeterminate.

Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi, care dinspre profunzime spre suprafata sunt:

a.Stratul bazal/germinativ consta intr-un singur rand de keratinocite cilindrice, voluminoase, cu axul mare perpendicular pe membrana bazala, pe care sunt dispuse in palisada.La acest nivel, keratinocitele se numesc keratinoblasti si au o bogata activitate mitotica, germinativa.Citoplasma este intens bazofila, nucleul voluminos.Aderenta keratinoblastilor de membrana bazala este asigurata de hemidesmozomi si de prelungirile citoplasmatice neregulate ale fetei profunde a celulelor bazale.

b.Stratul spinos:/malpighian sau corpul mucos consta in 6-20 randuri de keratinocite si reprezinta >50% din grosimea epidermului;coeziunea intercelulara este realizata de desmozomi;celulele din acest strat sunt voluminoase si pe masura ce se apropie de stratul urmator(granulos), keratinocitele se turtesc.c.Stratul granulos/Langerhans consta in 5-6 randuri de celule romboidale, cu axul mare paralel cu suprafata pielii, cu nuclei picnotici si organite celulalre care se degradeaza si dispar progresiv.

d.Stratul lucidum este mai evident la nivelul palmelor si plantelor si consta in 2-3 randuri de celule turtite, cu nuclei picnotici sau absenti si fara organite celulare.

e.Stratul cornos: este alcatuit din 4-10 randuri de keratinocite numite cornocite,turtite, orizontale, fara nucleu si organite celulare.Partea cea mai superficiala a stratului cornos-stratul disjunct- este formata din celule care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.Cornocite isi pastreaza rezistenta, dar forta de coeziune slabeste progrogresiv si se produce descuamarea, proces care asigura reinnoirea fiziolog a epidermului.Acest fapt se brealizeaza in 26-28 zile.

Melanocitele sunt celule dendritice localizate la nivelul stratului bazal, la nivelul bulbului firului de par si tecii sale externe, la nivelul retinei si coroidei.Melanocitele sintetizeaza melanina, care se afla in citoplasma acestora sub forma unor organite caracteristice numite melanosomi.Ei sunt transferati keratinocitelor si contribuie la determinarea culorii pielii si au rol in fotoprotectie.

Celulele Langerhans sunt celule dendritice localizate in portiunea bazala a epidermului, in derm, anexele pieliee, la nivelul mucoaselor, limbii, amigdalelor, in ggl limfatici si in timus.Au fost descrise 2 randuri de celule Langerhans: tip I localizate deasupra stratului bazal cu citoplasma clara, bogata in granule Birbeck si tipul II, localizate in stratul bazal cu citoplasma densa si rare granule Birbeck.

Celulele Langerhans au dublu rol: imunologic si de reglare a functiei mitotice si diferentiere keratinocitara.

Celulele Merkel- s-a remarcat densitatea lor crescuta in regiunile cu foliculi pilosi

Celulele dendritice nedeterminate se aseamana cu celulele Langerhans, dar sunt lipsite de granule Birbeck.2.Functiile pielii: enumerare1.Functia de protectieProtectia mecanica este asigurata de keratina din epiderm, unghii si fire de par, de derm si hipoderm;

Protectia termica e asig de gl sudoripare, de sistemul vascular cutanat si hipoderm.

Protectia antiinfectioasa este asig de stratul cornos disjunct, de filmul hidrolipidic si de mantaua acida a pielii.

Fotoprotectia e asig de keratina si de melanina;

Protectia fata de agentii chimici este asigurata de stratul cornos,de filmul hidrolipidic si de mantaua acida a pielii.

Mentinerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa si electroliti de catre stratul cornos al epidermului.2.Functia imunologica este asig de cel Langerhans,de keratinocite,limfocite,monocite,macrofage.3.Functia senzoriala- este asig de terminatiile nerv din piele, libere sau cu copusculi4.Functia endocrina- prin producerea colecalciferolului sub actiunea razelor UV5.Functia respiratorie- prin respiratia percutana care asig 0,3-1,5% din schimburile gazoase, un om castigand prin piele 60-300ml Oxigen/ora si pierzand un volum asemanator de CO26.Termoreglarea-asigurata prin termoreceptori externi, sistem cutanat vascular, ap sudoral si tes. Conj. si tes. adipos7.Functia hematopoietica-prin sistemul reticuloendotelial al dermului, care in stari patologice precum unele hematodermii, poate determina formarea unor cel din seria mieloblastica si limfoblastica8.Functia excretorie-asig de gl sebacee si in special cele sudoripare9.Functia de comunicare sociosexuala- este asig de aspectul estetic al pielii, de culoarea si mirosul organului cutanat.

3.Stafilococii cutanate: clasificare1.Stafilococii pilosebacee: a) foliculite superficiale: impedigo stafilococic Bockhart

b) foliculite profunde: sicozis vulgar-stafilococic

foliculita genelor

foliculita narinara

c)perifoliculite: furunculul

2.Stafilocociile gl sudoripare: a)hidrosadenita

b)abcese multiple ale gl sudoripare

c)porita si periporita supurativa a sugarului

3.Stafilocociile unghiilor:a)perioxixul

b) onix stafilococic

4.Stafilocoiile pielii glabre:a)impetigo bulos

b)piodermita vegetanta

c)piodermita gangrenoasa

d)necroliza toxica epidermica( sdr. Lyell de natura stafilococica)

e)eritrodermia Ritter von Rittersheim

f)botriomicomul(granulomul piogenic)

g)piodermita sancriforma a fetei

h)botriomicoza(actinofitoza)

i)dermita stafilococica erizipelatoida

j)omfalita 4.Furunculul: etilogie, manifestari clinice si forme cliniceEtiologie: este proidus de stafilococul auriu

Manifestari clinice: Debuteaza cu o mica pustula foliculara si prurit local.Apoi, infectia evol. In p[rof foliculului pilos, interesand si tes perifolicular, cu constituirea unui nodul deosebit de dureros, cu dim. De 1-2cm, care devine fluctuent si elimina o secretie purulenta.Dupa aprox 2 zile de la debutul secret purulente se elimina si burbionul=> o ulceratie crateriforma, care se vindeca in 2-3 sapt cu cicatrice.

Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri celulare si sange.In cursul evol, furunculul se insoteste de durere f intensa pana in momentul elim burbionului,apoi durerea se atenueaza, dispare.Furunculul poate fi unic, sau pot fi lez multiple=> furunculoza.

Forme clinice: 1.Furunculul deosebit de dureros- aderente de planurile profunde:nas, conduct auditiv ext -> poate aparea febra, frison,curbatura2.Furunculul malign al fetei- se localiz in 2/3 sup ale fetei,buza sup, sant nazogenian,obraz;de mare gravitate, datorita complicatiilor pe care le poate da: tromboflebita sinusului lateral/cavernos, septicemie;edem al reg afectate cu modificarea fizionomiei;stare generala alterata: febra si frison.

3.Furunculul antracoid= forma particulara de furuncul, care intereseaza mai multi pilosebacei si a tes, mergand in prof pana la niv hipodermului.

In faza de supuratie, secretia purulenta se elimina concomitent prin mai multe orificii cu aspect de swtropitoare.Burbionul nu se poate elim datorita dimensiunilor si consistentei crescute, astfel tes dintre orificii se rupe lasand sa se elimine burbionul=> ulceratie prof anfractuasa crateriforma-> se vindeca f lent cu cicatrice.4.Furunculoza recidivanta= multiple furuncule care apar succesiv/concomitent pe parcursul mai multor ani.Apare la purtatorii cr de stafilococi, cu imunitate scazuta.5.Furunculul: tratament1.Tratament sistemic

-antibiotice active pe stafilococ:oxacilina

-cloxacilina 500mg/6h oral

-cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile

-cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h

2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.

Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente.

Pomezi(unguent cu antiseptic)

Baneocin unguent: neomicina6.Hidrosadenite:aspect clinic si tratament

Apare la nivelul axilelor mai rar la areolele mamare,zona genitala,perigenital,perianal. Apare la tineri+adolescenti.

Prezinta leziuni+plurit+jena locala. Debut prin unul sau mai multi noduli inflamatori subcutanati duri si extrem de rurerosi. Cresc in dimensiune,abcedeaza elimina o cantitate mica de purio cremos amestecat cu sange. Fara tratament procesul inflamator se extinde la gl.apocrine si se formeaza noi leziuni,rezulta polimorfism evolutiv.

Tratament(ca la furuncul): 1-Sistemic-antibiotice active pe stfilococ oxacilina

-cloxacilina 500mg/6h oral

-cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile

-cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h

2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.

Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente.

Pomezi(unguent cu antiseptic)

Baneocin unguent: neomicina7.Stafilocociile unghiilor

Perionixisul= infectie a repliului unghial, mai frecv la F, favorizata fiind de traumatismele locale dat. manichiurii- d