Upload
others
View
11
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ecaterina NICOLESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflonale a Romflniei
NICULESCU, ECATERINADic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a.
Bucureqti : Steaua Nordului, 2016
ISBN 978-606-511480-7
8 l'374.8:1 35. I (075.3)
@Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate
Editurii Steaua Nordului.Pentru comenzi onli ne: www.steauanord ul ui.ro
Tel.:0767 536 500
DictionarExplicativ
Scolar
. cuvintele-titlu (scrise ou caractere aldine) sunt
urmate de:
- desinenfa de plural la unele substantive (,-e; ,-i etc.);
- terminalia pentru genul feminin la unele substantive
gi adjective (,-d; ,-e; ,-oare etc.);* indica{ia gramaticald(s.f., s.m., s.n., s.m.f.,vb., adv",
num. etc);. in{elesurile principale ale cuvintelor sunt numerotate
cu I,2,3,..., tar ?n{elesurile apropiate sunt desp64ite de
punct qi virguld;. sinonimele mai apropiate sunt despbr,tite prin virguld,
iar cele mai indepdrtate, prin punct qi virguld;. exemplele sunt.scrise cu caractere italice qi sunt
inchise in paranteze rotunde.
Cuvintele conlinute in acest dicfionar au definiliiaccesibile, cuprinzdnd informaliile esenliale, strict necesare,
iar acolo unde a fost nevoie de a ajuta in infelegerea clard a
semnificafiei concrete a termenilor au fost incluse uneleloculiuni gi expresii.
Sperdm ca acest dicfionar si fie folosit cu ?ncredere
de elevi qi, in general, de tofi tinerii care doresc s5-qi
imbogdleascd sau s5-qi completeze cunoqtinlele de
vocabular.
Eslitura
ABREVIERI
ilbr.
rrd j.
luclv.
rrlb-
ilnat.
apic.
irfg.
rrrheol.
rr rh it.
ilrt-
irstron.
bg.
biol.
his.
bot"
chirn.
cin.
0Oncl
conj.
cont.
cuv.
cuv.autoht.
ouv.chinez
cuv.engl"
cuv.fr.
cuv.gefin.
cuv.it.
cuvjap.cuv.1at.
cuv.sp.
depr.
dr.
ec.pol.
electr.
expr.
fam.
abreviat" abreviere
adjectivadverb
lirnba albanezd
anatomie
apicultur6
argotic
arheologiearhitecturd
arlicol; articuiat
astronomie
limba bulgard
biologietermen bisericesc
botanicd
chimie
cinema;
cinematografie
cancrelizat
conjunc{ie
contabilitate
cuvdntcuvAnt autohton
cuvdnt chinez
cuvdnt englez
cuv6nt francez
cuvdnt german
cuvant italiancuvAntjaponez
cuvdnt latinesc
cuvdnt spaniol
depreciativ
drept
economie politicd
electricitate
expresie
familiar
fig.ftloz"fi1ol.
fin.fiz.fiziol.fon"
fr.
geogr.
geol.
geom.
gerTn.
gram.
impers.
inform.interj.
invar.
iron.
ist.
it.inv.jap.
jur.
lat.
lingv.
lit.livr.loc.
loc.adj.
loc.adv.
1oc.conj.
loc. conj
loc.1at.
loc.prep.
1oc.vb"
1og.
figuratfi1ozofie
filologiefinanje
ftzicdfiziologiefoneticd; fonologie
limba francezd
geografie
geologie
geometrie
limba germand
limba greacd (veche)
gramaticd
(verb) impersonal
inforrnaticd
interiec{ie
invariabilironicistorie
limba italianiinvechitlirnbajaponezd
gtiinle juridicelimba latind
lingvisticdliteratur5; literarliwesclocu{iune
locu{iune adjectivald
locufiune adverbialS
loculiune conjunc{ionald
locu{iune conjunc{ionald
loculiune latind
locu{iune prepozi{ional6
loculiune verbal5
logicI
m.
magh.
mat.
mec.
med.
mil.mitol.IllIJZ.
n.
ngr.
n.pr.
num.
num.distr.
num.ord.
onomat.
orig.nec.
p.anal.
peior.
p.ext.
p.gener.
pl.
pol.
pop.
prep.
p.restr.
pron.
pron.neg.
pron.nehot
pron.refl.
psih.
reg.
masculin
limba maghiarimatematicd
mecanicd
medicind
termen militarmitologiemtzicdneutru
limba neogreacl
nume propriu
numeral
numeral distributiv
numeral ordinal
onomatopee
origine necunoscutd
prin analogie
peiorativprin extensiune
prin generalizare
plurallimba polonezipopularprepozilie
prin restricliepronume
pronume negativ
pronume nehotdrdt
pronume reflexivpsihologie
regional
religielimba rusidialectul sdsesc
limba sdrbd
(limba) sirbd, croatd
secolul
substantiv feminin
singular
limba slavl (veche)
limba slovend
substantiv masculin
substantiv masculin
gi femininsubstantiv masculin
gi femininsubstantiv neutru
substantiv neutru
qi femininsubstantiv neutru
gi femininlimba spaniold
prin specializare
limba sdrbd
substantiv
limbatdtarFt
limba turcitehnicltelecomunica{ii
tipografietopografie
limba !igdneascilimba ucraineand
verb
vocativzoologie
rel.
rus.
sds.
sb.
scr.
sec.
s.f.
sg.
sl.
slov.
s.m.
smf.
smf.
s.n.
s.n.f.
s.n.f.
sp.
spec.
srb.
subst.
tet.
tc.
tehn.
telec.
tipogr.
top.
tie.ucr.
vb.
voc.
zool.
ABA. ABA
xb{c,-e - s.n. instrument de
calculat cu bile care se potdeplasa pe vergele orizontaleparalele; numdrdtoare [fr.abaque,lat. abacusl
abajfir,-uri - s.z. dispozitiv de
metal, de sticl5, de hdrtie etc.folosit pentru a indrepta luminaunei l6mpi intr-o anumit[ direc{ie
lfr. abat-jourlabandoni - vb. 1. a pdrisi pe
cineva (ldsdndu-l ftrd sprijin sau
ajutor); a renunla la ceva; 2. a se
retrage dintr-o competi{iesportivl [fr. ab andonn er)
aban6s,-gi - s.m. arbore exoticcu lemnul dur, de culoareneagrd, din care se face mobilSde lux qi unele instrumentemuzicale; eben [turc. abanozf
ilbftet,-li - s.m. 1. titlu dat superi-orului unei abalii;2. titlu onorific
acordat unor preo{i catolicipentru meritele lor [it. abbatef
abLt€ - vb. 7. a se indepdrta de lao anumite cale sau direcfie ce tre-buia wmatd; 2. a incdlca onorm5, o reguld etc.; 3. (desprefenomene ale naturii) a veni pe
nea$teptatet 4. a deprima, a
intrista, a descuraja [at.abbattere, fr. abattref
abitere,-i - s.f. l. incilcare a uneidispozi{ii legale sau a unei regulide conduit4 2. (tehn.) diferen{adintre valoarea mdsuratd a uneimdrimi gi cea reali
abatfir,-odre - s.n. loc unde se taieanimalele destinate consumului
{fr. abattoir)aba[ie,-ii - sf mdndstire catolicd
condusd de un abate fit. abbazial
I
ABC - ABR
abc6s,-e - s.n. acumulare de puroisub piele sau intr-un organ intern;(pop.) buboi lfr. abcdsl
abdicd - vh. 1. a renunta la tron; 2.
(fig.) a renunta la ceva, a ceda (infala greutd{ilor), a se resemna [fr.ab cliquer; lat. abdic aref
abefimt,-d - adj. care se abate de
la tipul normal. care constiluie oabera{ie ffr. abenant]
aber6{ie,-ri s./ 1. atratere de lace este normal gi corect; 2. ab-
surditate, ineplie [fr. abenatian]abil"-d - adj. f. indem6natic,priceput, descurcdret; 2. qiret,
gmecher [fr. habile]abilitd vb. 1. a califica o
persoand in urma unui examenpentru un post universitar; a
atesta; 2. a imputernici [getm.habilitierenf
abi6tic,-ci - adj. lipsit de via{d,
neprielnic vie{ii Ifr. abiotiquelabis,-uri - s.n. addncime foarte
rnare; pripastie, hdu [fr. abysse]
abisil,-d - adj. 1. care se af15 sau
care trdiegte la mari adAncimi inmdri sau in oceane; 2. care se
referd la subconqtient, al subcon-qtientului [ft . abys s al]
abj6ct"-ri - adi. inflam, josnic.resping[tor, nelegiuit lfr. abj ectl
zblativ,-e - s.n. caz al declindriisubstantivului in limba latin6,marcAnd instrumentul, punctul de
plecare, cavza etc. flat. ablativuslabnegfJie - s.f. devotament,tragere de inim6, ddruire [fr.abndgationl
ataoli - vb. a arrula in mod legal 9i
oficial o lege, o hotdrAre etc. [fr.abolir,lat. abolere]
abolilionism s.n. migcarepoliticd apdrutd la sfArgitui
secoiului ai XVIII-1oa, care
urmdrea desfiinJarea sclavieinegrilor din America [fr.abolitiomismef
alrominfbil,-d - adj. infiordtor,groaznic; dezgustdtor, urAt [fr.abominablel
abonam6nt,-e ,t.t?. contract cuplatd anticipatd, Prin care o
persoand benefrciazd regulat de
anumite servicii, publica{ii etc.
ffr. abonnement]abordi - vb. 7. a incepe studierea
sau tratarea unei probleme, a
incepe o disculie; 2. (desPre
nave) a acosta la [drm:- a se aliPide o altd navd, bord la bord(pentru a o ataca) lfr. aborderl
abord6bil - adi. posibil de
realizat, accesibil ffr. abordab le]aborig6n,-d - adj., s.m.f. (livr.)
bdgtinaq, autohton, indigen [fr.aborigOnel
atrracadabrrint,-d - adi. cu tottineobiqnuit, ciudat, bizar; inc6lcit
1fu" abracadabrant)abrazirine.-l - s.,{ roadere a unui
colp ca ulrnare a frecdrii lui de
alt corp abraziv sau rnai dur [fr.abrasionl
ahraziv,-d - adj., s.n. (corp mate-
rial dur) care are proprietatea de a
roade prin frecare lfr. abrasfl
10 It
ABR - ABS
:rlrrevif - vb. a prescufia (in scrissrru in vorbire) un cuvdnt, un titluctc. flat., rt. abbreviare]
:rbrcvi6re,-l '_ s./ ac{iunea de a;rbrcvia qi rezultatul ei; (concr.)crrv,lnt, titlu etc. prescurtat
:rlrrogd - vb. a anula o lege, ot I i spozi{ie ofi cial6 llat. a bro garef
rrlrrrrtizi - vb. a face s6-qi piardds:rrr a-gi pierde insugirile morale,:rpccific umane, devenind insen-:;ihil, asemdndtor unei brute; a
1sc) dezumaniza, a (se) ?ndobitoci
ll\. ubrutirf;rlrscisl,-e * s.,f simbol care indic5
lrrrrgimea qi sensul segmentului,'uprins intre un punct fix al uneirlrcptc qi un punct dat de perlrt:rrptd [fr. abscisse, lat., tlt.st'i,ssal
:rlrscrins,-ri - adj. greu de injeles;;fscuns; obscur [fr. absconsl
:rlrs('rrlcism - s.n. absenteism par-l.utt(ntar : practica folosita mai;rlcs de deputa{ii afla{i in opozilie,t ,rrsldnd in neparticiparea la sesi-rrrrilc pariamentulni, cu scopul de;r inl.iirzia sau de a impiedica;r(l()l)larea unor legi [fr., tlt,:tnliisme]
;rlrsolrit,-ci - l. adi. care este inde-
lrcrrclcnt de orice condi{ii gir,'lrr1ii. care nu este supus nicirrrrci rcstric{ii, care nu are limite;lrt'r li,'ct, desdv6rgit; 2. s.n. (frloz.)
1,r irrcipiu vegnic, imuabil, infinit,rrt'r'ondi{ionat qi perfect (carer'r,prirnd caracterul infinit alrrrrrtcriei); 3. adv. cu desdvArqire,
cu totul; exact, intru totul, intoc-mai fiat. ahsolutusl
absolutisrn -- s.n. fomd de
conducere a unui stat bazatd peputerea nelimitatl a monarhuluiqi pe totala lipsd de drepturi apoporului lfr. absolutismel
absolvi vb. l. a termina un anqcolar sau un anumit ciclu deinvdldmdnt; 2. a scuti pe cinevade pedeapsd, a scoate de subactuzar e fgerm. ab s o lv i er en]
absorbdnt,-d - 1. adj., s.n. (sub-stan{d) care absoarbe lichide sauvapori; (substanfi) care reline oparte din particulele sau dinenergia radiatd de o sursd;2. adj.(fig.) care intereseazd, carecaptiv e azd, lfr . a b s o r b an tl
abs6rb{ie,-ll - s.f. l. fenomen fizicprin care un corp lichid sau solidincorporeazd, din afard osubstan{d oarecare; 2. absorbtrieintestinald: pdtrunderea in sdngeqi in limlb a produqilor renitalidin digestia alimentelor; 3. (ec.)fuziune de intreprinderi sau desocietdJi in beneficiul uneiadintre ele [fr. absorption, lat.absorptio,-onisf
abstin6nt,-d -* s.m.f. persoani careiCi impune restricJii de lamdncare, bdutur6, satisfacereaunor necesitd{i fiziologice etc. [fr.abstinentl
abstritct,-d 1. atij. gdndit in modseparat de ansamblul concret;exprimat (prea) general, teoretic;2. adj. (despre un proces degdndire) care este greu de infeles
ABS -ACA
din aauza lipsei elementelorconcrete; 3. adi. (mat.) numdrabslract -' numdr cdruia nu i se
alSturd obiectul rumdrat:' 4' s.n.
categorie filozoftcd desemndnd
cunoaqterea ProPrietdliloresenliale qi generale [lat.abstractusl
abstrr{cfie,-li - s.f. Proces algAndirii const0nd din desPrin-
derea, menlinerea 9i
generalizarea insugirilor esenliale
ale unor obiecte sau fenomene;(expr.) a face abstraclie de... : a
ignora, a nu lua in considerare;
lfr. abstraction, lat. abstractio,-onisl
abstrSge - vb. (rar) a desPrinde o
insuqire independent de obiectulsau obiectele cirora le aParfine; a
judeca izolat, in afara unuicontext ffr. abstraire]
absfrd.-ri - adj. care contrazicegdndirea 1ogic6; contrar bunului-simf; fbr[ sens, ilogic, stuPid,
nera{ional; reducere la absurd:metodd de demonstrare a unui
adevdr prin dovedirea ci oricare
alt punct de vedere duce la
consecinfe false [fr. absurdelabsurditite,-dli - s,f, liPsd de
1ogic6, ineplie, aberaJie,
bazaconie lfr. absurditelabfibfld,-uri - s.n. f. imagine inculori imprimatd pe un strat sub-
{ire de colodiu, care se aPlic[ Pe
o suprafalA neted6, umezindu-se
9i dezlipindu-se de pe hafiia de
pe care a fost lipit; 2. (fig.; la Pl.)
nimicuri, fapte mdrunte [germ.Abziehbilfl
abulie,-ii - s.f. boald Psihicdmanifestatd prin lipsa mai multsau mai Pulin Pronuntratd a
voinlei; nehotdrAre, iner{ie [fr.aboulief
abundri - vb. 7. a fi, a se gdsi dinbelgug, in mare cantitate; aprisosi; 2. a avea, a con{ine; a
folosi din belqug [fr. abonderfabund6nfi - s./ belqug, bog[!ie,indestulare, prisos
abondancelIfr
r{bur,-i - s.m. l. (la P1.) vapori de
ap6 2. cea\drard;3. (fig.) suflare
ugoard (a vdntului), boare [alb.avulll
aburi - vb. l. a (se.) acoPeri cu
aburi; 2. a produce, a scoate
aburi; 3. (fig.) a se inrogi u$orl a
se imbujora (la fa[6); a se rumeni
abiz,-uri - s.n. l. exagerare'
exces, necumpAtare; 2. faPIVt
ilegald, abatere, incdlcare a legii
lfr. abuslabuzh - vb. 1. a uza de ceva inmod exagerat, a face abtz;2. a
comite ilegalitlJi, nedrePt6{i,
profitdnd de o situa{ie, de un titlusau de putere lfr. abuserl
acad6mic,-d - adi. l. care {ine de
academie; 2. distins, elevat,
solemn; stil academic : stilsobru, corect, gtiinlific,conven{ional gi rece [fr.acaddmiquef
academie,-ii - s.f. f. inaltiinstitulie care reunegte cei mai de
seami oameni de qtiinJ6, culturd
L2
xK--13
ACA - ACC
;i ar1i, av6nd ca scop promo-varea, stimularea gi recunoaqterear:rlorilor intelectuale gi a cerce-tirrilor gtiin{ifice; 2. institu{ie deirrvi{imdnt superior [fr.,u uddmief
:rca.iri -- l. s.m. invar. arbore dinrcgiunea tropicald a Americii, alcirrui lemn, de culoare roqiaticd,r'ste intrebuinlat la conflec{ionarearrrobilelor de lux; mahon; 2. adj.itrvar. de culoarea lemnului de
acrr ju, maro-roqcat [fr. acajou]rrt'almie-ll - s.f. l. potolire sau
irrcctare temporard a vdntului sau
v:rlurilor; 2. (frg.) rdstimp de
lirri5te in cadrul sau dupd o
lrcrioadd agitati [fr. accalmief:rcaprari - vb. 7. a pune st[pdnire
l)L: ccva in mod silnic, necinstit;.1. a acumula bunuri pe cdinccin-stite, in scopul inavu{irii(lrrin specul5) ffr. accaparerl
;rclir.-l s.m. muncitor feroviart'rrr.c manipuleazd dispozitivele de:r :rc(ionare a acelor de macaz gi
: r s i gurd intre{inerea acestora:rciwtt,-uri s.n. l. construclie au-
rrliard care (ine de o gospodirie;.l (la p1.) unelte de gospodbrie,rrrri ales agricole ftc. akaretf
irtitt'i6n,-eni - s.m. (la p1.)
:rrahnide mici, cu capul, toracele:ii abdomenul de obiceinctlif-eren{iate, unele dintre elelrirrd purtitoare de germeni ai
rrrrrrr maladii grave [fr. acariensl:rcatalepsie,-li - s.f. I. deficien{i a
irrlclectuiui; 2. nesiguran{d in
punerea unui diagnostic la unbolnav [r. acaralepsie]
acatist,-e s.n. 1. imn qi slujbdbisericeascd ortodoxd in cinsteaFecioarei Maria sau a unor sfin{i;2. lisrd de nume datd preotuluispre a se ruga pentru persoaneleinscrise pe ea [s1. akatistill
acc6de - vb. (liw.) a avea acces, aajunge la ceva, undeva [fr.accdder]
accelerf - vb. 1. a grdbi o migcare,o ac{iune; a urgenta, a zori;2. a
mdri v iteza lfr. ac c d I dr erlacceler{t,-d - adj. care este iu1it.
grdbit; care are o frecven{d maimare decdt cea normald
accelerat6r,-odre - l. adj. careaccelereazS; 2. s.n. mecanismcare permite accelerarea tura{iilorunui motor lfr. accdldrateurl
accelerrifie,-ii sJ. creqtere a
vitezei unui corp mobil in raportcu unitatea de timp; acceleraliegravitalionald : accelera{ia pe
care o au corpurile in cddere
liberd [fr. accdldrationfacc6nt - s.n. 1. pronuntarea
intensd a unei silabe dintr-uncuvint; intona{ie, reliefare; 2.
semn grafic pus deasupra unei
vocale, pentru a marca o anumitdpronuntare; 3. mod speciflc de a
vorbi un grai, o limbd etc. [fr.accentf
accentui - vb. l. a marca prinaccent o silabd sau un cuvdnt; ascoate in eviden{d prin intonalie:a sublinia, a intdri, a reliefa], 2.
ACC - ACH
soldat cu pagube qi nenorociri [fr.accidentl
accid6nta -vb. a (se) r6ni, a suferiun accident
accidentril,-d - adi. intdmPldlot,ocazional; secundar. neesential
lfr. accidentefacciz,-e - s.n. l. imPozit indirectcare se Percepe in unele {ariasupra unor obiecte de consum;
2. taxd de consumatrie, de barierd
qi vama16 lfr. accise]
acefalie - s"f. 1. (zoo1.) liPsd a
capului, specificd unor animale
inf'erioare; 2. (med.) monstruo-zitate congenitald (incompatibilicu via{a) care constd in liPsa
capului la ftt [fr. acdphalie)ac6rb,-d - adi. aspru, inverqunat.
necruJdtor, agresiv fft. acerbef
acetil6ni - s.f. gaz incolor, cu
miros de usturoi, otrbvitor ?tl can-
titAfl mai mari, folosit inindustrie, la iluminat r;i la sudura
oxiacetilenic6 lfr. ac dtyl dne lach6nI,-e - s.rf tiP de fruct inde-hiscent, a cdrui s5mAn{6, aeo-
peritd cu un inveliE tare, nu e
sudatd de acest inveliq lfr. akinelachitrl - vb. 1. a Pl6ti, a onora' arestitui o datorie; (exPr.) a se
achita de cevq : a duce la bun
sfdrqit o obliga{ie; 2. a ierta, a
absoivi de pedeaPsi; 3. (fam.) a
omori, a ucide ffi. acquitter]aehnifre,-ii - s.,f procurarea avan-
tajoasb a unui bun [f..acqwisitionl
(fig.) a (se) intensifica, a (se)
inte{i [fr. accentuerfacc6pt,-e - s.rc. consimlamdnt scris
pe o polild, prin care o Persoani,desemnatb de emitentul Poli{ei,se obligd sd achite beneficiarului,la scadenld, suma de bani dinpoli{d; incuviin{are lgetm.Akzeptl
accept6 - vb. 7. a consim{i, a
admite, a aproba, a incuviin{a, a
fi de acord; 2. a suporta, a tolera
lfr. ac cept er, lat. acc ePtaref
acc6pfie,-ll - s.r{ in{eles al unuicuv6nt, sens, semnifica{ie [fr.ac c ept ion, lat. accePtio,-onis1,
acc6s,-e - s.n. l. posibilitate sau
drept de aintra, de a ajunge PAnd
undeva sau pdndL la cineva:
(p.ext.) intrare; caie (drum,qosea) de acces : drum care face
legbtura cu o Eosea imPortantS,
cu o localitate etc.; 2. (med.) iviresau revenire bnrscd a unei stdri de
boald; 3. (fig.) izbucnire violenth(li trecdtoare) a ttnei stdri
sufleteqti lfr. accislaccesibil,-d - adi.la care se Poate
ajunge ugor; care este la inde-m0n6; (p.ext.) u$or de inleies [fr.accesiblel
acces6riu,-le - adi., s.r. (obiect,piesd etc.) care constituic un
element secundar, anex,
inciciental, complementar [fr.accessoiref
accid6nt,-e s.n. evenimentneprevdzut, fortuit care intrerupemersul normal al lucrurilor,
t4 15
ACH - ACO
rrelrizifion6 - vb. l. a procura, a
olrfine, a face rost; 2. a aduna, a
t'olccta, a strdngerrcirl,-ri - s.rz. substanld chimici cu
1',rrst acru gi miros inJep6tor, carerrru;eqte hdrtia albastrd de tur-rrt:sol gi care, in combinafie cu olrirzil, lbrmeazd o sare [fr. acide)
rrcirlitfte - s.f. l. grad de concen-tr';r(ic de ioni de hidrogen saut'iurlitatea totald de acid dintr-o:;olrr{ic; 2. proprietatea de a fi;rr'itl I fr. aciditd]
rrcirlrrld - vb. a adduga o cantitatetlc acid; a da unei solutii proprie-lri[rlc unui acid, a acri uqor [fr., t,'ttlttlcff
rrrirrri vb. a-gi gdsi un addpost, ar;r stabili, a se pripSgi [lat.,tt t'ttltiliare]
rrcfirnrd - vb. a-Si manifesta apro-lxrrc::r, entuziasmul etc. prin:rt' lrrrrta[i i lfr. acclamerf
'rclrrrnil{ie - sJ exclamalie de:rprobare entuziastd fa[[ de cineva:iiru de ceva; ova{ie [f..,t,'t lrtmutionf
rrclirnatizf - vb. a (se) adapta, a
1sc) obiqnui, a (se) acomoda, a
1:;c) dcprinde cu noi condilii de
vi:r(ri I germ. akklimatisierenf:rcrr{.r s.f. boald de piele care se
rrrrrrrilbstd prin aparilia, mai alesprt' lir{d, a unor coguri, puncter('grc etc., care adesea supureazd
llr. ,rcn(],rr'ohidi,-e - s./ semn grafic inIrrrnri de arc, orizontal sauvcrtical, prin care se aratA cd mairrrrrltc cuvinte, formule, portative
muzicale etc. sunt legate intre ele
lfr. accoladefacolit,-d - s.m.f. persoand care
lrmeazd pe cineva qi-l ajut[ intr-o acfiune; persoan[ care urmeazdindeaproape ideile cuiva; pdrtaq,
complice la o uneltire [fr.acolytel
acomod6 - vb. a se deprinde cunoi condilii de viati, de muncdetc.; a se obiqnui, a se adapta [fr.accommoderl
acompanid - vb. l. a susfine omelodie cu un acompaniament;2.a intov6r[gi, a insofi pe cineva
ffr. accompagnerfacompaniam6nt,-e - s.n. l.insofire a unei melodii cu altimelodie, in armonie cu cea
dintii; 2. parte muzicalL,instrumentald sau orchestrald,care insofegte gi sustine un solistsau un ansamblu coral [fr.accompagnement]
ac6nt - s.n. parte dintr-o sumd de
bani pldtitd anticipat (cagaran{ie); avans, arvuni [it.acconto]
acoperi - vb. 1. a inzestra cu uninvelig exterior (in scop protectorsau decorativ); a placa un metal;2. apune acoperig unei cl6diri;3.(expr.) a se acoperi de glorie: a
s6v6rgi fapte mari de arme; 4.(mil.) a apdra, ludnd asupra sa
atacurile inamicului; 5. a
ascunde, a tdinui; 6. a se pune laadipost prin mdsuri qi actejustificative; 7. (sporl expr.) aacoperi terenul : a fi permanent
AC6. ACR
prezent pe terenul de joc [lat.accoperirel
ac6rd,-uri - s.n. l. inJelegere,
consens, invoiald; 2. tranzac[ie,conven{ie, pact; 3. concordan{6,armonie, asentiment ffr. accordl
acord6 - vb. l. a atribui, a da, aofei; 2. a aprob4 a ingddui, a
permite; 3. a stabili un acordgramatical; 4. arcgla un aparat, un
instrument mu zical lfr . a c c or d er]acorllfirt,-odre - s.n. unealtd care
servegte la acordarea unor instru-mente muzicale, in sPecial a
pianului lfr. accordoirlacord6r2,-i - s.tn. persoand care se
ocupd cu acordarea gi repararea
unor instrumente muzicale [fr.accordeur]
acostd * vD. 1. (despre nave) a se
opri in port: a se apropia qi a se
lipi de o alti navd, de firm, de
chei;2. (fig.) a opri pe cineva dindrum qi a i se adresa in modnecuviincios lfr. accos ter]
acotiledon6t,-d - l. adi. (desPre
plante) fbrd cotiledoane;2. s.f. (1a
p1.) clasd de vegetale care se
inmullegte prin spori; (la sg.)plantd care face parte din aceastd
clasd [fr. acotyldnondlacreditri - vb. L a imputemici Pe
cineva ca reprezentant al unui stat
pe ldngd guvemul unui stat strdin;
2. a rdspdndi, drept verosimilS, oqtire neconfirm atd ffr . ac c r d di t e r]
acribie - s.rf (liw,) exactitate,
corectitudine in cercetarea gtiin-
lificd; (p.gener.) conqtiinciozitate,seriozitate ffr. ac ri b i e]
acrimonie - s.,f atitudine Plind de
ironie usturitoare; sarcasm [fr.acrimoniel
acrinie - s.,f lipsd de secrelie sau de
excretie a unei glande lfr. acrinie]acritrirl,-l - s./ l. aliment acru;
(spec.) mur6tur6; 2. ePitet dalunei persoane morocdnoase, rele
sau ufsuzeacrobht,-d - s.m..f. l. gimnast care
executd exerci{ii de echilibristic6;2. (frg.) persoanl inconsecventd
in comportare, in idei etc. [fr.acrobatef
acroba[ie,-ii - s.f. l.exerciJiu greu
de echilibristicd; 2. (fig.; la Pl.)sforfdri neobignuite pentru a ieqi
dintr-o sitrra{ie dihcil6, dintr-oincurcdturd ffr. acro b atie]
acromitic,-d - ad7. (despre lentilesau despre un sistem de lentile)care nu descompune raza de
lumind in culorile ei comPonente,
care nu prezintd aberalie
cromaticd ffr. achrom ati qu elacr6nic,-d - adi. fdrd legdturd cu
timpul; atemporal ffr. acroniquefacrr6poti,-e - s.f. citadeld inoraqele din vechea Grecie,
aqezatd pe o inil{ime 9i
adbpostind principalele edificiipublice ffr. acropolel
acrostib,-uri - s.n. poezie in care
literele de la inceputul versurilor,citite vertical, alcdruiesc un
cuvAnt sau o propozilie [ngr.akr6stichonl
acroq{ - v6. (sport) a oPri, a inter-cepta mingea in aer; a intercePtapucul la hochei [fr. accrocher]
t6 t7
ACT - ACU
:rclinide - s.f. (la pl.) grup de ele-rrrcnte chimice din sistemulpcriodic al lui Mendeieev, situaterlrrlli actiniu, avdnd proprietd{irrscmdndtoare cu ale acestuia [fr.,u'tinidesf
:rcliniu - s.z. element radioactivtlcscoperit in minereurile din cares ir extras radiul [fr. actiniuml
;rc(iv - 1. adj. care participicl'cctiv la o ac{iune, care vddeqterrtcres Si iniliativd; 2. s.n.totalitatea bunurilor materiale:rllute la dispozilia uneirrrtrcprinderi. a unei asocia{ii etc.
lli. uctifl:rt'liv{ - vb. l. a desftqura o acti-
vitate asidu6; a lucra, a munci;2.;r irrtensifica, a dinarniza o activi-trtc; 3. a intra in cadrele activeirlc armatei lfr. activerf
zttlivitite,-dli - s.f. l. ansamblu de:rcliuni fizice, intelectuale qi
rrrorale in vederea obfinerii urruirczultat; muncd, ocupa{ie,irrdeletnicire, lucru; 2. (fiziol.)lirncfie a unui organ [fr. activiftf
:rr'f ivizd vb. l. a lace pe cinevasir lucreze mai intens; a
irnpulsiona, a dinamiza; 2. a
grirbi deslbqurarea unui proces:rclu{I,-d - adj. coniemporan, de
nt,i, prezent, la ordinea zllei [fr.trtuelf
rctualitfte,-dli - s.f. ceea ce estelctual; eveniment, intdmplarecurent6, timpul de fa\d, prezent;loc.adj. de actualitate: care se
l)etrece sau intereseazd in clipade 1a!5 ffr. actualitdl
actualizit - vb. a face ca ceva sd
fie actual, a (re)aduce in prezent;a face sd corespundd gusturilor,cerin{elor prezentului [fr.actttaliser]
acfionf - vb. L a intreprinde oacfiune; (expr.) a acliona (pe
cineva) injustilie : a da injude-catd; 2. a exercita o influenlEasupra cuiva sau a.eeva; 3. (mec.)a pune in miqcare, a face sd
func{ioneze ffu . actionner]acfirine - s.f. l.desfhgurare a uneiactivit6li; faptd, manifestare,lucrare, activitate; 2. desfigurareaint6mpldrilor intr-o operd literardsau intr-un film; 3. (iur.) proces;4. (ec.) hdrtie de valoare carereprezintd o anumitd parte a
capitalului social al uneiintreprinderi lfr. a c t io nl
acuar6lil,-e - s.f. l.tehnic6 pic-turald in care sunt folosite culoridiluate cu apd; 2. vopsea soliddcare se intrebuinfeazd in acuareld(l); 3. pictur[ executatd inacuareli (1) lfr. aquarellel
acuitdte - s.f. posibilitate asimlurilor de a percepe excitaliifoarte slabe qi de a deosebiexcitalii foarte asemindtoareintre ele lfr. acuitdl
acumulr{ - vb. a aduna bunurimateriale, a inmagazina, astrdnge ffr. accumuler]
acumulat6r,-odre - s.n. aparatpentru inmagazinarea energieielectrice ffr. accumulateurl
ACU - AD6
acurat6fe - s.f. exactitate inexecutarea unui lucru, aten{ie
mare [it. accuratezzafacfstic,-d - l. t.f. parte a frziclicare se ocupd cu studiulsunetelor; 2. s.f. calitatea de a
asigura o bund Propagare 9ipercepere a sunetelor; 3. odi.privitor la acusticd (l); care
emite, transmite sau
recep(ioneazE sunete [fr.acoustique]
acfit,-d - adi. L Pdarnziltot,asculit, addnc, intens; 2. (desPre
sunete) ascuiit, inalt, sub{ire; 3.
(despre boli) care a ajuns la ostare critic6; 4. care necesitd o
rezolvare urgentd fit. acutofacuzir - vb. a invinui, a invinovdfi,
a incrimina lfr. accuserfacrn6lie,-ii * sJ invinovd{ire,invinuire, acluzare
accusationllfr.
acvaf6rte - s.f, invar. l. Procedeude gralrrrd care constd in coro-darea unei pl6ci de cuPru (Pe care
in prealabil s-a trasat un desen)
cu ajutorul acidului azotic; 2.
(concr.) gravurd oblinuti Prinacvaforte (l) [it. acquaforte]
acvhtic,-d - adi. L care trdieqte inap6; 2. format din aqe [fr.aqualiquel
rcif6r,-d - adi. care contine aP6;
strat acvifer ffr. aquiJZrel
fucvilil,-e - s./ vultur, pajurd [lat.aquilal
acvilin,-d - qdi. vulturesc, de
vultur; (expr.) nas acvilin : nas
coroiat (ca ciocul vulturului);
privire acvilind: Privire Pitrun-zdloarefk. aquilinl
adigio - l. adv. (muz.) in temPo
lent, rar; 2. s.n. (Parte dintr-o)compozilie muzicald care se
executi in tempo lent [it. adagioladigiu - s.n. maxim6, sentinJi,
aforism, dicton [lat. adagium]adlitos,-uri - s.n. ceea ce se adaugi
la ceva; supliment, comPletare
adaptd * vb. l. a transformapentru a coresPunde anumitorcerinfe; a face Potrivit Pentruintrebuin(are ?n anumite
imprejur6ri; 2. (biol.) a (se)
transforma prin adaptare (2);3' a(se) acomoda, a (se) dePrinde, a
(se) obignui lfr. adapterladaptire,-dri - s.f. 1.lucru modi-{rcaI ca sd se potriveascd, ajustat;
2. (biol.) capacitate a
organismelor vii de a-gi modificastructura morfologicl 9ifunc{iunile .fiziologice in raport
cu schimbdrile din mediul
inconjur[tor; 3. adaptare literard= dramatizare, ecranizare a unuitext literar
adapt6r,-odre - s.n. circuitelectric intercalat intre ungenerator gi un recePtor Pentru a
le adapta unul la altul [fr.adapteur]
adiugi - vb. l. a pune in Plus, a
completa. a suplimenta. a sPori;
2. a (se) aldhxa, a (se) aliPi [lat.adaugerel
adfnc,-d - l. qdi.care are funduldeparte de suprafatd; 2. adj. care
se afl6 sau se extinde dePatte (rd'
18 l9
ADA - AD.I
tlitind addncd; pddure addncd);\ utli. $tg.) intens, profund, pu-lcrnic; 4. adv. spre interior; cuirrtcnsitate; cu respect; in rnodrrrnirnunlit, detaliat; 5. s.n. (pl.:tuldncuri) loc sihrat la addncime;st rir I urrd llat. aduncusl
rrrliinci - vb. 7. a (se) face mai;uliinc, a (se) slpa in addncime; 2.ir piitrunde in addncime, a inaintas1l'c interior; a se face nevdzut;3.( lig.) a cerceta, a studia, a analizairr profunzime, a aprofunda; 4.(lig.) a se intensifica
rrrlrf{nda - s..f. sg. ceea ce se
;rtlulrgd la o lucrare pentru a ot'r r rn pleta [Iai. addenda]
rrrlccv{t,-d - adj. care corespundesitua{iei, scopului; potrivit,t'r rlcspunzdtor lfr. addq uat]
:rrlt'rncni vb. a atrage. a ispiti, a
rnorni, a imbia [magh. adomdny];ttlcnim.-ocime -- s.t't. tumoare
yrlirndulard benignd, forrnat6 dincclule epiteliale lfr. addnomel
;rrl[pt,-ri - s.m.f. persoand care;rtlcrir la convingerile cuiva; par-tirltn al unei idei, teorii, doctrinectc. [fr. adepte)
:rrlcr{ - vb. l. a irnpirtbqi convin-1lcrile, ideile unui partid, ale uneirrsociaJii etc.; a se al6tura, a se
rtlia; 2. a se ata$a, a se lipi [fi.t tt lltlrerl
:rrlcr6nt,-d - l. adj., s.m.f. {per-soan6 sau colectivitate) care;ulcrd la un partid, la o miqcare, latr asocia{ie etc.; 2. adj. care se(iuc strdns lipit de ceva [fr.tnlhdrentf
adeveri - vb. a (se) confirma, a(se) susline, a (se) intiri juste{ea,
exactitatea unui t"apt sau a uneiafirmalii
adezifne,-i - s.f. l. aderue,ata$are la ceva, solidarizareconqtientS cu ceva; 2. (frz.)fenomen de atrac[ie intremolecuiele a doud corpuri careintrd in contact [fr. adhdsion]
adleziv,-d - l. adj. (despremateriale) care st6 str6ns lipit deceva;2. s.z. produs care permitelipirea a doul suprafe{e dinacelagi material sau din materialediferite lfr. adhdsfl
ad-h6c - adv. anume pentru acestscop [lat. ad-hoc]
adi{ - vb. l. (despre vdnt) a suflalin, ugor; (despre un miros) a veniin unde ugoare; 2. a cdnta incet, a
murrnura llat. a d i I i ar eladiac6nt,-d - adj. al5rturat,
invecinat lfr. adiacentlad-interim - adj. invar. interimar,
provizoriu llat. ad- int er imladip6s,-odsd - adj. care prezintd
caracteristicile grdsimii; gras [fr.adipeux)
adifiond -vb. a aduna, a adduga, a
pune laolaltd ffr. additionnerladi{iondl,-ri - adj care esteaddugat suplimentar [fr.additionne[]
adjectiv,-e - s.n. parte de vorbireflexibild care indicd insugiri aleobiectelor gi fiin{elor [fr.adjectivel
adjectivri - vb. (gram.) a (se)transforma in adjectiv