8
Ecaterina NICOLESCU Descrierea CIP a Bibliotecii Naflonale a Romflniei NICULESCU, ECATERINA Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7 8 l'374.8:1 35. I (075.3) @Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate Editurii Steaua Nordului. Pentru comenzi onli ne: www.steauanord ul ui.ro Tel.:0767 536 500 Dictionar Explicativ Scolar

Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

  • Upload
    others

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

Ecaterina NICOLESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflonale a Romflniei

NICULESCU, ECATERINADic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a.

Bucureqti : Steaua Nordului, 2016

ISBN 978-606-511480-7

8 l'374.8:1 35. I (075.3)

@Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate

Editurii Steaua Nordului.Pentru comenzi onli ne: www.steauanord ul ui.ro

Tel.:0767 536 500

DictionarExplicativ

Scolar

Page 2: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

. cuvintele-titlu (scrise ou caractere aldine) sunt

urmate de:

- desinenfa de plural la unele substantive (,-e; ,-i etc.);

- terminalia pentru genul feminin la unele substantive

gi adjective (,-d; ,-e; ,-oare etc.);* indica{ia gramaticald(s.f., s.m., s.n., s.m.f.,vb., adv",

num. etc);. in{elesurile principale ale cuvintelor sunt numerotate

cu I,2,3,..., tar ?n{elesurile apropiate sunt desp64ite de

punct qi virguld;. sinonimele mai apropiate sunt despbr,tite prin virguld,

iar cele mai indepdrtate, prin punct qi virguld;. exemplele sunt.scrise cu caractere italice qi sunt

inchise in paranteze rotunde.

Cuvintele conlinute in acest dicfionar au definiliiaccesibile, cuprinzdnd informaliile esenliale, strict necesare,

iar acolo unde a fost nevoie de a ajuta in infelegerea clard a

semnificafiei concrete a termenilor au fost incluse uneleloculiuni gi expresii.

Sperdm ca acest dicfionar si fie folosit cu ?ncredere

de elevi qi, in general, de tofi tinerii care doresc s5-qi

imbogdleascd sau s5-qi completeze cunoqtinlele de

vocabular.

Eslitura

ABREVIERI

ilbr.

rrd j.

luclv.

rrlb-

ilnat.

apic.

irfg.

rrrheol.

rr rh it.

ilrt-

irstron.

bg.

biol.

his.

bot"

chirn.

cin.

0Oncl

conj.

cont.

cuv.

cuv.autoht.

ouv.chinez

cuv.engl"

cuv.fr.

cuv.gefin.

cuv.it.

cuvjap.cuv.1at.

cuv.sp.

depr.

dr.

ec.pol.

electr.

expr.

fam.

abreviat" abreviere

adjectivadverb

lirnba albanezd

anatomie

apicultur6

argotic

arheologiearhitecturd

arlicol; articuiat

astronomie

limba bulgard

biologietermen bisericesc

botanicd

chimie

cinema;

cinematografie

cancrelizat

conjunc{ie

contabilitate

cuvdntcuvAnt autohton

cuvdnt chinez

cuvdnt englez

cuv6nt francez

cuvdnt german

cuvant italiancuvAntjaponez

cuvdnt latinesc

cuvdnt spaniol

depreciativ

drept

economie politicd

electricitate

expresie

familiar

fig.ftloz"fi1ol.

fin.fiz.fiziol.fon"

fr.

geogr.

geol.

geom.

gerTn.

gram.

impers.

inform.interj.

invar.

iron.

ist.

it.inv.jap.

jur.

lat.

lingv.

lit.livr.loc.

loc.adj.

loc.adv.

1oc.conj.

loc. conj

loc.1at.

loc.prep.

1oc.vb"

1og.

figuratfi1ozofie

filologiefinanje

ftzicdfiziologiefoneticd; fonologie

limba francezd

geografie

geologie

geometrie

limba germand

limba greacd (veche)

gramaticd

(verb) impersonal

inforrnaticd

interiec{ie

invariabilironicistorie

limba italianiinvechitlirnbajaponezd

gtiinle juridicelimba latind

lingvisticdliteratur5; literarliwesclocu{iune

locu{iune adjectivald

locufiune adverbialS

loculiune conjunc{ionald

locu{iune conjunc{ionald

loculiune latind

locu{iune prepozi{ional6

loculiune verbal5

logicI

Page 3: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

m.

magh.

mat.

mec.

med.

mil.mitol.IllIJZ.

n.

ngr.

n.pr.

num.

num.distr.

num.ord.

onomat.

orig.nec.

p.anal.

peior.

p.ext.

p.gener.

pl.

pol.

pop.

prep.

p.restr.

pron.

pron.neg.

pron.nehot

pron.refl.

psih.

reg.

masculin

limba maghiarimatematicd

mecanicd

medicind

termen militarmitologiemtzicdneutru

limba neogreacl

nume propriu

numeral

numeral distributiv

numeral ordinal

onomatopee

origine necunoscutd

prin analogie

peiorativprin extensiune

prin generalizare

plurallimba polonezipopularprepozilie

prin restricliepronume

pronume negativ

pronume nehotdrdt

pronume reflexivpsihologie

regional

religielimba rusidialectul sdsesc

limba sdrbd

(limba) sirbd, croatd

secolul

substantiv feminin

singular

limba slavl (veche)

limba slovend

substantiv masculin

substantiv masculin

gi femininsubstantiv masculin

gi femininsubstantiv neutru

substantiv neutru

qi femininsubstantiv neutru

gi femininlimba spaniold

prin specializare

limba sdrbd

substantiv

limbatdtarFt

limba turcitehnicltelecomunica{ii

tipografietopografie

limba !igdneascilimba ucraineand

verb

vocativzoologie

rel.

rus.

sds.

sb.

scr.

sec.

s.f.

sg.

sl.

slov.

s.m.

smf.

smf.

s.n.

s.n.f.

s.n.f.

sp.

spec.

srb.

subst.

tet.

tc.

tehn.

telec.

tipogr.

top.

tie.ucr.

vb.

voc.

zool.

ABA. ABA

xb{c,-e - s.n. instrument de

calculat cu bile care se potdeplasa pe vergele orizontaleparalele; numdrdtoare [fr.abaque,lat. abacusl

abajfir,-uri - s.z. dispozitiv de

metal, de sticl5, de hdrtie etc.folosit pentru a indrepta luminaunei l6mpi intr-o anumit[ direc{ie

lfr. abat-jourlabandoni - vb. 1. a pdrisi pe

cineva (ldsdndu-l ftrd sprijin sau

ajutor); a renunla la ceva; 2. a se

retrage dintr-o competi{iesportivl [fr. ab andonn er)

aban6s,-gi - s.m. arbore exoticcu lemnul dur, de culoareneagrd, din care se face mobilSde lux qi unele instrumentemuzicale; eben [turc. abanozf

ilbftet,-li - s.m. 1. titlu dat superi-orului unei abalii;2. titlu onorific

acordat unor preo{i catolicipentru meritele lor [it. abbatef

abLt€ - vb. 7. a se indepdrta de lao anumite cale sau direcfie ce tre-buia wmatd; 2. a incdlca onorm5, o reguld etc.; 3. (desprefenomene ale naturii) a veni pe

nea$teptatet 4. a deprima, a

intrista, a descuraja [at.abbattere, fr. abattref

abitere,-i - s.f. l. incilcare a uneidispozi{ii legale sau a unei regulide conduit4 2. (tehn.) diferen{adintre valoarea mdsuratd a uneimdrimi gi cea reali

abatfir,-odre - s.n. loc unde se taieanimalele destinate consumului

{fr. abattoir)aba[ie,-ii - sf mdndstire catolicd

condusd de un abate fit. abbazial

I

Page 4: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

ABC - ABR

abc6s,-e - s.n. acumulare de puroisub piele sau intr-un organ intern;(pop.) buboi lfr. abcdsl

abdicd - vh. 1. a renunta la tron; 2.

(fig.) a renunta la ceva, a ceda (infala greutd{ilor), a se resemna [fr.ab cliquer; lat. abdic aref

abefimt,-d - adj. care se abate de

la tipul normal. care constiluie oabera{ie ffr. abenant]

aber6{ie,-ri s./ 1. atratere de lace este normal gi corect; 2. ab-

surditate, ineplie [fr. abenatian]abil"-d - adj. f. indem6natic,priceput, descurcdret; 2. qiret,

gmecher [fr. habile]abilitd vb. 1. a califica o

persoand in urma unui examenpentru un post universitar; a

atesta; 2. a imputernici [getm.habilitierenf

abi6tic,-ci - adj. lipsit de via{d,

neprielnic vie{ii Ifr. abiotiquelabis,-uri - s.n. addncime foarte

rnare; pripastie, hdu [fr. abysse]

abisil,-d - adj. 1. care se af15 sau

care trdiegte la mari adAncimi inmdri sau in oceane; 2. care se

referd la subconqtient, al subcon-qtientului [ft . abys s al]

abj6ct"-ri - adi. inflam, josnic.resping[tor, nelegiuit lfr. abj ectl

zblativ,-e - s.n. caz al declindriisubstantivului in limba latin6,marcAnd instrumentul, punctul de

plecare, cavza etc. flat. ablativuslabnegfJie - s.f. devotament,tragere de inim6, ddruire [fr.abndgationl

ataoli - vb. a arrula in mod legal 9i

oficial o lege, o hotdrAre etc. [fr.abolir,lat. abolere]

abolilionism s.n. migcarepoliticd apdrutd la sfArgitui

secoiului ai XVIII-1oa, care

urmdrea desfiinJarea sclavieinegrilor din America [fr.abolitiomismef

alrominfbil,-d - adj. infiordtor,groaznic; dezgustdtor, urAt [fr.abominablel

abonam6nt,-e ,t.t?. contract cuplatd anticipatd, Prin care o

persoand benefrciazd regulat de

anumite servicii, publica{ii etc.

ffr. abonnement]abordi - vb. 7. a incepe studierea

sau tratarea unei probleme, a

incepe o disculie; 2. (desPre

nave) a acosta la [drm:- a se aliPide o altd navd, bord la bord(pentru a o ataca) lfr. aborderl

abord6bil - adi. posibil de

realizat, accesibil ffr. abordab le]aborig6n,-d - adj., s.m.f. (livr.)

bdgtinaq, autohton, indigen [fr.aborigOnel

atrracadabrrint,-d - adi. cu tottineobiqnuit, ciudat, bizar; inc6lcit

1fu" abracadabrant)abrazirine.-l - s.,{ roadere a unui

colp ca ulrnare a frecdrii lui de

alt corp abraziv sau rnai dur [fr.abrasionl

ahraziv,-d - adj., s.n. (corp mate-

rial dur) care are proprietatea de a

roade prin frecare lfr. abrasfl

10 It

ABR - ABS

:rlrrevif - vb. a prescufia (in scrissrru in vorbire) un cuvdnt, un titluctc. flat., rt. abbreviare]

:rbrcvi6re,-l '_ s./ ac{iunea de a;rbrcvia qi rezultatul ei; (concr.)crrv,lnt, titlu etc. prescurtat

:rlrrogd - vb. a anula o lege, ot I i spozi{ie ofi cial6 llat. a bro garef

rrlrrrrtizi - vb. a face s6-qi piardds:rrr a-gi pierde insugirile morale,:rpccific umane, devenind insen-:;ihil, asemdndtor unei brute; a

1sc) dezumaniza, a (se) ?ndobitoci

ll\. ubrutirf;rlrscisl,-e * s.,f simbol care indic5

lrrrrgimea qi sensul segmentului,'uprins intre un punct fix al uneirlrcptc qi un punct dat de perlrt:rrptd [fr. abscisse, lat., tlt.st'i,ssal

:rlrscrins,-ri - adj. greu de injeles;;fscuns; obscur [fr. absconsl

:rlrs('rrlcism - s.n. absenteism par-l.utt(ntar : practica folosita mai;rlcs de deputa{ii afla{i in opozilie,t ,rrsldnd in neparticiparea la sesi-rrrrilc pariamentulni, cu scopul de;r inl.iirzia sau de a impiedica;r(l()l)larea unor legi [fr., tlt,:tnliisme]

;rlrsolrit,-ci - l. adi. care este inde-

lrcrrclcnt de orice condi{ii gir,'lrr1ii. care nu este supus nicirrrrci rcstric{ii, care nu are limite;lrt'r li,'ct, desdv6rgit; 2. s.n. (frloz.)

1,r irrcipiu vegnic, imuabil, infinit,rrt'r'ondi{ionat qi perfect (carer'r,prirnd caracterul infinit alrrrrrtcriei); 3. adv. cu desdvArqire,

cu totul; exact, intru totul, intoc-mai fiat. ahsolutusl

absolutisrn -- s.n. fomd de

conducere a unui stat bazatd peputerea nelimitatl a monarhuluiqi pe totala lipsd de drepturi apoporului lfr. absolutismel

absolvi vb. l. a termina un anqcolar sau un anumit ciclu deinvdldmdnt; 2. a scuti pe cinevade pedeapsd, a scoate de subactuzar e fgerm. ab s o lv i er en]

absorbdnt,-d - 1. adj., s.n. (sub-stan{d) care absoarbe lichide sauvapori; (substanfi) care reline oparte din particulele sau dinenergia radiatd de o sursd;2. adj.(fig.) care intereseazd, carecaptiv e azd, lfr . a b s o r b an tl

abs6rb{ie,-ll - s.f. l. fenomen fizicprin care un corp lichid sau solidincorporeazd, din afard osubstan{d oarecare; 2. absorbtrieintestinald: pdtrunderea in sdngeqi in limlb a produqilor renitalidin digestia alimentelor; 3. (ec.)fuziune de intreprinderi sau desocietdJi in beneficiul uneiadintre ele [fr. absorption, lat.absorptio,-onisf

abstin6nt,-d -* s.m.f. persoani careiCi impune restricJii de lamdncare, bdutur6, satisfacereaunor necesitd{i fiziologice etc. [fr.abstinentl

abstritct,-d 1. atij. gdndit in modseparat de ansamblul concret;exprimat (prea) general, teoretic;2. adj. (despre un proces degdndire) care este greu de infeles

Page 5: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

ABS -ACA

din aauza lipsei elementelorconcrete; 3. adi. (mat.) numdrabslract -' numdr cdruia nu i se

alSturd obiectul rumdrat:' 4' s.n.

categorie filozoftcd desemndnd

cunoaqterea ProPrietdliloresenliale qi generale [lat.abstractusl

abstrr{cfie,-li - s.f. Proces algAndirii const0nd din desPrin-

derea, menlinerea 9i

generalizarea insugirilor esenliale

ale unor obiecte sau fenomene;(expr.) a face abstraclie de... : a

ignora, a nu lua in considerare;

lfr. abstraction, lat. abstractio,-onisl

abstrSge - vb. (rar) a desPrinde o

insuqire independent de obiectulsau obiectele cirora le aParfine; a

judeca izolat, in afara unuicontext ffr. abstraire]

absfrd.-ri - adj. care contrazicegdndirea 1ogic6; contrar bunului-simf; fbr[ sens, ilogic, stuPid,

nera{ional; reducere la absurd:metodd de demonstrare a unui

adevdr prin dovedirea ci oricare

alt punct de vedere duce la

consecinfe false [fr. absurdelabsurditite,-dli - s,f, liPsd de

1ogic6, ineplie, aberaJie,

bazaconie lfr. absurditelabfibfld,-uri - s.n. f. imagine inculori imprimatd pe un strat sub-

{ire de colodiu, care se aPlic[ Pe

o suprafalA neted6, umezindu-se

9i dezlipindu-se de pe hafiia de

pe care a fost lipit; 2. (fig.; la Pl.)

nimicuri, fapte mdrunte [germ.Abziehbilfl

abulie,-ii - s.f. boald Psihicdmanifestatd prin lipsa mai multsau mai Pulin Pronuntratd a

voinlei; nehotdrAre, iner{ie [fr.aboulief

abundri - vb. 7. a fi, a se gdsi dinbelgug, in mare cantitate; aprisosi; 2. a avea, a con{ine; a

folosi din belqug [fr. abonderfabund6nfi - s./ belqug, bog[!ie,indestulare, prisos

abondancelIfr

r{bur,-i - s.m. l. (la P1.) vapori de

ap6 2. cea\drard;3. (fig.) suflare

ugoard (a vdntului), boare [alb.avulll

aburi - vb. l. a (se.) acoPeri cu

aburi; 2. a produce, a scoate

aburi; 3. (fig.) a se inrogi u$orl a

se imbujora (la fa[6); a se rumeni

abiz,-uri - s.n. l. exagerare'

exces, necumpAtare; 2. faPIVt

ilegald, abatere, incdlcare a legii

lfr. abuslabuzh - vb. 1. a uza de ceva inmod exagerat, a face abtz;2. a

comite ilegalitlJi, nedrePt6{i,

profitdnd de o situa{ie, de un titlusau de putere lfr. abuserl

acad6mic,-d - adi. l. care {ine de

academie; 2. distins, elevat,

solemn; stil academic : stilsobru, corect, gtiinlific,conven{ional gi rece [fr.acaddmiquef

academie,-ii - s.f. f. inaltiinstitulie care reunegte cei mai de

seami oameni de qtiinJ6, culturd

L2

xK--13

ACA - ACC

;i ar1i, av6nd ca scop promo-varea, stimularea gi recunoaqterear:rlorilor intelectuale gi a cerce-tirrilor gtiin{ifice; 2. institu{ie deirrvi{imdnt superior [fr.,u uddmief

:rca.iri -- l. s.m. invar. arbore dinrcgiunea tropicald a Americii, alcirrui lemn, de culoare roqiaticd,r'ste intrebuinlat la conflec{ionarearrrobilelor de lux; mahon; 2. adj.itrvar. de culoarea lemnului de

acrr ju, maro-roqcat [fr. acajou]rrt'almie-ll - s.f. l. potolire sau

irrcctare temporard a vdntului sau

v:rlurilor; 2. (frg.) rdstimp de

lirri5te in cadrul sau dupd o

lrcrioadd agitati [fr. accalmief:rcaprari - vb. 7. a pune st[pdnire

l)L: ccva in mod silnic, necinstit;.1. a acumula bunuri pe cdinccin-stite, in scopul inavu{irii(lrrin specul5) ffr. accaparerl

;rclir.-l s.m. muncitor feroviart'rrr.c manipuleazd dispozitivele de:r :rc(ionare a acelor de macaz gi

: r s i gurd intre{inerea acestora:rciwtt,-uri s.n. l. construclie au-

rrliard care (ine de o gospodirie;.l (la p1.) unelte de gospodbrie,rrrri ales agricole ftc. akaretf

irtitt'i6n,-eni - s.m. (la p1.)

:rrahnide mici, cu capul, toracele:ii abdomenul de obiceinctlif-eren{iate, unele dintre elelrirrd purtitoare de germeni ai

rrrrrrr maladii grave [fr. acariensl:rcatalepsie,-li - s.f. I. deficien{i a

irrlclectuiui; 2. nesiguran{d in

punerea unui diagnostic la unbolnav [r. acaralepsie]

acatist,-e s.n. 1. imn qi slujbdbisericeascd ortodoxd in cinsteaFecioarei Maria sau a unor sfin{i;2. lisrd de nume datd preotuluispre a se ruga pentru persoaneleinscrise pe ea [s1. akatistill

acc6de - vb. (liw.) a avea acces, aajunge la ceva, undeva [fr.accdder]

accelerf - vb. 1. a grdbi o migcare,o ac{iune; a urgenta, a zori;2. a

mdri v iteza lfr. ac c d I dr erlacceler{t,-d - adj. care este iu1it.

grdbit; care are o frecven{d maimare decdt cea normald

accelerat6r,-odre - l. adj. careaccelereazS; 2. s.n. mecanismcare permite accelerarea tura{iilorunui motor lfr. accdldrateurl

accelerrifie,-ii sJ. creqtere a

vitezei unui corp mobil in raportcu unitatea de timp; acceleraliegravitalionald : accelera{ia pe

care o au corpurile in cddere

liberd [fr. accdldrationfacc6nt - s.n. 1. pronuntarea

intensd a unei silabe dintr-uncuvint; intona{ie, reliefare; 2.

semn grafic pus deasupra unei

vocale, pentru a marca o anumitdpronuntare; 3. mod speciflc de a

vorbi un grai, o limbd etc. [fr.accentf

accentui - vb. l. a marca prinaccent o silabd sau un cuvdnt; ascoate in eviden{d prin intonalie:a sublinia, a intdri, a reliefa], 2.

Page 6: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

ACC - ACH

soldat cu pagube qi nenorociri [fr.accidentl

accid6nta -vb. a (se) r6ni, a suferiun accident

accidentril,-d - adi. intdmPldlot,ocazional; secundar. neesential

lfr. accidentefacciz,-e - s.n. l. imPozit indirectcare se Percepe in unele {ariasupra unor obiecte de consum;

2. taxd de consumatrie, de barierd

qi vama16 lfr. accise]

acefalie - s"f. 1. (zoo1.) liPsd a

capului, specificd unor animale

inf'erioare; 2. (med.) monstruo-zitate congenitald (incompatibilicu via{a) care constd in liPsa

capului la ftt [fr. acdphalie)ac6rb,-d - adi. aspru, inverqunat.

necruJdtor, agresiv fft. acerbef

acetil6ni - s.f. gaz incolor, cu

miros de usturoi, otrbvitor ?tl can-

titAfl mai mari, folosit inindustrie, la iluminat r;i la sudura

oxiacetilenic6 lfr. ac dtyl dne lach6nI,-e - s.rf tiP de fruct inde-hiscent, a cdrui s5mAn{6, aeo-

peritd cu un inveliE tare, nu e

sudatd de acest inveliq lfr. akinelachitrl - vb. 1. a Pl6ti, a onora' arestitui o datorie; (exPr.) a se

achita de cevq : a duce la bun

sfdrqit o obliga{ie; 2. a ierta, a

absoivi de pedeaPsi; 3. (fam.) a

omori, a ucide ffi. acquitter]aehnifre,-ii - s.,f procurarea avan-

tajoasb a unui bun [f..acqwisitionl

(fig.) a (se) intensifica, a (se)

inte{i [fr. accentuerfacc6pt,-e - s.rc. consimlamdnt scris

pe o polild, prin care o Persoani,desemnatb de emitentul Poli{ei,se obligd sd achite beneficiarului,la scadenld, suma de bani dinpoli{d; incuviin{are lgetm.Akzeptl

accept6 - vb. 7. a consim{i, a

admite, a aproba, a incuviin{a, a

fi de acord; 2. a suporta, a tolera

lfr. ac cept er, lat. acc ePtaref

acc6pfie,-ll - s.r{ in{eles al unuicuv6nt, sens, semnifica{ie [fr.ac c ept ion, lat. accePtio,-onis1,

acc6s,-e - s.n. l. posibilitate sau

drept de aintra, de a ajunge PAnd

undeva sau pdndL la cineva:

(p.ext.) intrare; caie (drum,qosea) de acces : drum care face

legbtura cu o Eosea imPortantS,

cu o localitate etc.; 2. (med.) iviresau revenire bnrscd a unei stdri de

boald; 3. (fig.) izbucnire violenth(li trecdtoare) a ttnei stdri

sufleteqti lfr. accislaccesibil,-d - adi.la care se Poate

ajunge ugor; care este la inde-m0n6; (p.ext.) u$or de inleies [fr.accesiblel

acces6riu,-le - adi., s.r. (obiect,piesd etc.) care constituic un

element secundar, anex,

inciciental, complementar [fr.accessoiref

accid6nt,-e s.n. evenimentneprevdzut, fortuit care intrerupemersul normal al lucrurilor,

t4 15

ACH - ACO

rrelrizifion6 - vb. l. a procura, a

olrfine, a face rost; 2. a aduna, a

t'olccta, a strdngerrcirl,-ri - s.rz. substanld chimici cu

1',rrst acru gi miros inJep6tor, carerrru;eqte hdrtia albastrd de tur-rrt:sol gi care, in combinafie cu olrirzil, lbrmeazd o sare [fr. acide)

rrcirlitfte - s.f. l. grad de concen-tr';r(ic de ioni de hidrogen saut'iurlitatea totald de acid dintr-o:;olrr{ic; 2. proprietatea de a fi;rr'itl I fr. aciditd]

rrcirlrrld - vb. a adduga o cantitatetlc acid; a da unei solutii proprie-lri[rlc unui acid, a acri uqor [fr., t,'ttlttlcff

rrrirrri vb. a-gi gdsi un addpost, ar;r stabili, a se pripSgi [lat.,tt t'ttltiliare]

rrcfirnrd - vb. a-Si manifesta apro-lxrrc::r, entuziasmul etc. prin:rt' lrrrrta[i i lfr. acclamerf

'rclrrrnil{ie - sJ exclamalie de:rprobare entuziastd fa[[ de cineva:iiru de ceva; ova{ie [f..,t,'t lrtmutionf

rrclirnatizf - vb. a (se) adapta, a

1sc) obiqnui, a (se) acomoda, a

1:;c) dcprinde cu noi condilii de

vi:r(ri I germ. akklimatisierenf:rcrr{.r s.f. boald de piele care se

rrrrrrrilbstd prin aparilia, mai alesprt' lir{d, a unor coguri, puncter('grc etc., care adesea supureazd

llr. ,rcn(],rr'ohidi,-e - s./ semn grafic inIrrrnri de arc, orizontal sauvcrtical, prin care se aratA cd mairrrrrltc cuvinte, formule, portative

muzicale etc. sunt legate intre ele

lfr. accoladefacolit,-d - s.m.f. persoand care

lrmeazd pe cineva qi-l ajut[ intr-o acfiune; persoan[ care urmeazdindeaproape ideile cuiva; pdrtaq,

complice la o uneltire [fr.acolytel

acomod6 - vb. a se deprinde cunoi condilii de viati, de muncdetc.; a se obiqnui, a se adapta [fr.accommoderl

acompanid - vb. l. a susfine omelodie cu un acompaniament;2.a intov6r[gi, a insofi pe cineva

ffr. accompagnerfacompaniam6nt,-e - s.n. l.insofire a unei melodii cu altimelodie, in armonie cu cea

dintii; 2. parte muzicalL,instrumentald sau orchestrald,care insofegte gi sustine un solistsau un ansamblu coral [fr.accompagnement]

ac6nt - s.n. parte dintr-o sumd de

bani pldtitd anticipat (cagaran{ie); avans, arvuni [it.acconto]

acoperi - vb. 1. a inzestra cu uninvelig exterior (in scop protectorsau decorativ); a placa un metal;2. apune acoperig unei cl6diri;3.(expr.) a se acoperi de glorie: a

s6v6rgi fapte mari de arme; 4.(mil.) a apdra, ludnd asupra sa

atacurile inamicului; 5. a

ascunde, a tdinui; 6. a se pune laadipost prin mdsuri qi actejustificative; 7. (sporl expr.) aacoperi terenul : a fi permanent

Page 7: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

AC6. ACR

prezent pe terenul de joc [lat.accoperirel

ac6rd,-uri - s.n. l. inJelegere,

consens, invoiald; 2. tranzac[ie,conven{ie, pact; 3. concordan{6,armonie, asentiment ffr. accordl

acord6 - vb. l. a atribui, a da, aofei; 2. a aprob4 a ingddui, a

permite; 3. a stabili un acordgramatical; 4. arcgla un aparat, un

instrument mu zical lfr . a c c or d er]acorllfirt,-odre - s.n. unealtd care

servegte la acordarea unor instru-mente muzicale, in sPecial a

pianului lfr. accordoirlacord6r2,-i - s.tn. persoand care se

ocupd cu acordarea gi repararea

unor instrumente muzicale [fr.accordeur]

acostd * vD. 1. (despre nave) a se

opri in port: a se apropia qi a se

lipi de o alti navd, de firm, de

chei;2. (fig.) a opri pe cineva dindrum qi a i se adresa in modnecuviincios lfr. accos ter]

acotiledon6t,-d - l. adi. (desPre

plante) fbrd cotiledoane;2. s.f. (1a

p1.) clasd de vegetale care se

inmullegte prin spori; (la sg.)plantd care face parte din aceastd

clasd [fr. acotyldnondlacreditri - vb. L a imputemici Pe

cineva ca reprezentant al unui stat

pe ldngd guvemul unui stat strdin;

2. a rdspdndi, drept verosimilS, oqtire neconfirm atd ffr . ac c r d di t e r]

acribie - s.rf (liw,) exactitate,

corectitudine in cercetarea gtiin-

lificd; (p.gener.) conqtiinciozitate,seriozitate ffr. ac ri b i e]

acrimonie - s.,f atitudine Plind de

ironie usturitoare; sarcasm [fr.acrimoniel

acrinie - s.,f lipsd de secrelie sau de

excretie a unei glande lfr. acrinie]acritrirl,-l - s./ l. aliment acru;

(spec.) mur6tur6; 2. ePitet dalunei persoane morocdnoase, rele

sau ufsuzeacrobht,-d - s.m..f. l. gimnast care

executd exerci{ii de echilibristic6;2. (frg.) persoanl inconsecventd

in comportare, in idei etc. [fr.acrobatef

acroba[ie,-ii - s.f. l.exerciJiu greu

de echilibristicd; 2. (fig.; la Pl.)sforfdri neobignuite pentru a ieqi

dintr-o sitrra{ie dihcil6, dintr-oincurcdturd ffr. acro b atie]

acromitic,-d - ad7. (despre lentilesau despre un sistem de lentile)care nu descompune raza de

lumind in culorile ei comPonente,

care nu prezintd aberalie

cromaticd ffr. achrom ati qu elacr6nic,-d - adi. fdrd legdturd cu

timpul; atemporal ffr. acroniquefacrr6poti,-e - s.f. citadeld inoraqele din vechea Grecie,

aqezatd pe o inil{ime 9i

adbpostind principalele edificiipublice ffr. acropolel

acrostib,-uri - s.n. poezie in care

literele de la inceputul versurilor,citite vertical, alcdruiesc un

cuvAnt sau o propozilie [ngr.akr6stichonl

acroq{ - v6. (sport) a oPri, a inter-cepta mingea in aer; a intercePtapucul la hochei [fr. accrocher]

t6 t7

ACT - ACU

:rclinide - s.f. (la pl.) grup de ele-rrrcnte chimice din sistemulpcriodic al lui Mendeieev, situaterlrrlli actiniu, avdnd proprietd{irrscmdndtoare cu ale acestuia [fr.,u'tinidesf

:rcliniu - s.z. element radioactivtlcscoperit in minereurile din cares ir extras radiul [fr. actiniuml

;rc(iv - 1. adj. care participicl'cctiv la o ac{iune, care vddeqterrtcres Si iniliativd; 2. s.n.totalitatea bunurilor materiale:rllute la dispozilia uneirrrtrcprinderi. a unei asocia{ii etc.

lli. uctifl:rt'liv{ - vb. l. a desftqura o acti-

vitate asidu6; a lucra, a munci;2.;r irrtensifica, a dinarniza o activi-trtc; 3. a intra in cadrele activeirlc armatei lfr. activerf

zttlivitite,-dli - s.f. l. ansamblu de:rcliuni fizice, intelectuale qi

rrrorale in vederea obfinerii urruirczultat; muncd, ocupa{ie,irrdeletnicire, lucru; 2. (fiziol.)lirncfie a unui organ [fr. activiftf

:rr'f ivizd vb. l. a lace pe cinevasir lucreze mai intens; a

irnpulsiona, a dinamiza; 2. a

grirbi deslbqurarea unui proces:rclu{I,-d - adj. coniemporan, de

nt,i, prezent, la ordinea zllei [fr.trtuelf

rctualitfte,-dli - s.f. ceea ce estelctual; eveniment, intdmplarecurent6, timpul de fa\d, prezent;loc.adj. de actualitate: care se

l)etrece sau intereseazd in clipade 1a!5 ffr. actualitdl

actualizit - vb. a face ca ceva sd

fie actual, a (re)aduce in prezent;a face sd corespundd gusturilor,cerin{elor prezentului [fr.actttaliser]

acfionf - vb. L a intreprinde oacfiune; (expr.) a acliona (pe

cineva) injustilie : a da injude-catd; 2. a exercita o influenlEasupra cuiva sau a.eeva; 3. (mec.)a pune in miqcare, a face sd

func{ioneze ffu . actionner]acfirine - s.f. l.desfhgurare a uneiactivit6li; faptd, manifestare,lucrare, activitate; 2. desfigurareaint6mpldrilor intr-o operd literardsau intr-un film; 3. (iur.) proces;4. (ec.) hdrtie de valoare carereprezintd o anumitd parte a

capitalului social al uneiintreprinderi lfr. a c t io nl

acuar6lil,-e - s.f. l.tehnic6 pic-turald in care sunt folosite culoridiluate cu apd; 2. vopsea soliddcare se intrebuinfeazd in acuareld(l); 3. pictur[ executatd inacuareli (1) lfr. aquarellel

acuitdte - s.f. posibilitate asimlurilor de a percepe excitaliifoarte slabe qi de a deosebiexcitalii foarte asemindtoareintre ele lfr. acuitdl

acumulr{ - vb. a aduna bunurimateriale, a inmagazina, astrdnge ffr. accumuler]

acumulat6r,-odre - s.n. aparatpentru inmagazinarea energieielectrice ffr. accumulateurl

Page 8: Descrierea Bibliotecii Romflniei Dictionar · 2020. 2. 25. · Dic{ionar explicativ qcolar / Ecaterina Niculescu. - Ed. a 8-a. Bucureqti : Steaua Nordului, 2016 ISBN 978-606-511480-7

ACU - AD6

acurat6fe - s.f. exactitate inexecutarea unui lucru, aten{ie

mare [it. accuratezzafacfstic,-d - l. t.f. parte a frziclicare se ocupd cu studiulsunetelor; 2. s.f. calitatea de a

asigura o bund Propagare 9ipercepere a sunetelor; 3. odi.privitor la acusticd (l); care

emite, transmite sau

recep(ioneazE sunete [fr.acoustique]

acfit,-d - adi. L Pdarnziltot,asculit, addnc, intens; 2. (desPre

sunete) ascuiit, inalt, sub{ire; 3.

(despre boli) care a ajuns la ostare critic6; 4. care necesitd o

rezolvare urgentd fit. acutofacuzir - vb. a invinui, a invinovdfi,

a incrimina lfr. accuserfacrn6lie,-ii * sJ invinovd{ire,invinuire, acluzare

accusationllfr.

acvaf6rte - s.f, invar. l. Procedeude gralrrrd care constd in coro-darea unei pl6ci de cuPru (Pe care

in prealabil s-a trasat un desen)

cu ajutorul acidului azotic; 2.

(concr.) gravurd oblinuti Prinacvaforte (l) [it. acquaforte]

acvhtic,-d - adi. L care trdieqte inap6; 2. format din aqe [fr.aqualiquel

rcif6r,-d - adi. care contine aP6;

strat acvifer ffr. aquiJZrel

fucvilil,-e - s./ vultur, pajurd [lat.aquilal

acvilin,-d - qdi. vulturesc, de

vultur; (expr.) nas acvilin : nas

coroiat (ca ciocul vulturului);

privire acvilind: Privire Pitrun-zdloarefk. aquilinl

adigio - l. adv. (muz.) in temPo

lent, rar; 2. s.n. (Parte dintr-o)compozilie muzicald care se

executi in tempo lent [it. adagioladigiu - s.n. maxim6, sentinJi,

aforism, dicton [lat. adagium]adlitos,-uri - s.n. ceea ce se adaugi

la ceva; supliment, comPletare

adaptd * vb. l. a transformapentru a coresPunde anumitorcerinfe; a face Potrivit Pentruintrebuin(are ?n anumite

imprejur6ri; 2. (biol.) a (se)

transforma prin adaptare (2);3' a(se) acomoda, a (se) dePrinde, a

(se) obignui lfr. adapterladaptire,-dri - s.f. 1.lucru modi-{rcaI ca sd se potriveascd, ajustat;

2. (biol.) capacitate a

organismelor vii de a-gi modificastructura morfologicl 9ifunc{iunile .fiziologice in raport

cu schimbdrile din mediul

inconjur[tor; 3. adaptare literard= dramatizare, ecranizare a unuitext literar

adapt6r,-odre - s.n. circuitelectric intercalat intre ungenerator gi un recePtor Pentru a

le adapta unul la altul [fr.adapteur]

adiugi - vb. l. a pune in Plus, a

completa. a suplimenta. a sPori;

2. a (se) aldhxa, a (se) aliPi [lat.adaugerel

adfnc,-d - l. qdi.care are funduldeparte de suprafatd; 2. adj. care

se afl6 sau se extinde dePatte (rd'

18 l9

ADA - AD.I

tlitind addncd; pddure addncd);\ utli. $tg.) intens, profund, pu-lcrnic; 4. adv. spre interior; cuirrtcnsitate; cu respect; in rnodrrrnirnunlit, detaliat; 5. s.n. (pl.:tuldncuri) loc sihrat la addncime;st rir I urrd llat. aduncusl

rrrliinci - vb. 7. a (se) face mai;uliinc, a (se) slpa in addncime; 2.ir piitrunde in addncime, a inaintas1l'c interior; a se face nevdzut;3.( lig.) a cerceta, a studia, a analizairr profunzime, a aprofunda; 4.(lig.) a se intensifica

rrrlrf{nda - s..f. sg. ceea ce se

;rtlulrgd la o lucrare pentru a ot'r r rn pleta [Iai. addenda]

rrrlccv{t,-d - adj. care corespundesitua{iei, scopului; potrivit,t'r rlcspunzdtor lfr. addq uat]

:rrlt'rncni vb. a atrage. a ispiti, a

rnorni, a imbia [magh. adomdny];ttlcnim.-ocime -- s.t't. tumoare

yrlirndulard benignd, forrnat6 dincclule epiteliale lfr. addnomel

;rrl[pt,-ri - s.m.f. persoand care;rtlcrir la convingerile cuiva; par-tirltn al unei idei, teorii, doctrinectc. [fr. adepte)

:rrlcr{ - vb. l. a irnpirtbqi convin-1lcrile, ideile unui partid, ale uneirrsociaJii etc.; a se al6tura, a se

rtlia; 2. a se ata$a, a se lipi [fi.t tt lltlrerl

:rrlcr6nt,-d - l. adj., s.m.f. {per-soan6 sau colectivitate) care;ulcrd la un partid, la o miqcare, latr asocia{ie etc.; 2. adj. care se(iuc strdns lipit de ceva [fr.tnlhdrentf

adeveri - vb. a (se) confirma, a(se) susline, a (se) intiri juste{ea,

exactitatea unui t"apt sau a uneiafirmalii

adezifne,-i - s.f. l. aderue,ata$are la ceva, solidarizareconqtientS cu ceva; 2. (frz.)fenomen de atrac[ie intremolecuiele a doud corpuri careintrd in contact [fr. adhdsion]

adleziv,-d - l. adj. (despremateriale) care st6 str6ns lipit deceva;2. s.z. produs care permitelipirea a doul suprafe{e dinacelagi material sau din materialediferite lfr. adhdsfl

ad-h6c - adv. anume pentru acestscop [lat. ad-hoc]

adi{ - vb. l. (despre vdnt) a suflalin, ugor; (despre un miros) a veniin unde ugoare; 2. a cdnta incet, a

murrnura llat. a d i I i ar eladiac6nt,-d - adj. al5rturat,

invecinat lfr. adiacentlad-interim - adj. invar. interimar,

provizoriu llat. ad- int er imladip6s,-odsd - adj. care prezintd

caracteristicile grdsimii; gras [fr.adipeux)

adifiond -vb. a aduna, a adduga, a

pune laolaltd ffr. additionnerladi{iondl,-ri - adj care esteaddugat suplimentar [fr.additionne[]

adjectiv,-e - s.n. parte de vorbireflexibild care indicd insugiri aleobiectelor gi fiin{elor [fr.adjectivel

adjectivri - vb. (gram.) a (se)transforma in adjectiv