STUDIUL PRIVIND TRICOTURILOR DIN BATATURA CU DESEN ARAN1.Introducere Aparitia tricoturilor este legata de procedeele manuale si atasate de descoperirile arheologice ca apartinand secolului 13 .e.n. Se presupune ca o panza pe care Penelopa, sotia credincioasa a lui Ulise,o lucra ziua si noaptea o desira era tricotata deoarece numai tricoturile pot fi desirate. Indeletnicirea se transforma intr-un mestesug din necesitatea producerii ciorapilor si a manusilor prima preasla a tricoturilor inregistrundu-se in Italia in sec al-XIII-lea. Evolutia in constructia de tricotat a avut urmari si asupra dezvoltarii structurilor tricotate. La sfarsitul sec.al-XIX-lea se organizeaza si la noi in tara primele ateliere care executa produse tricotate. In anul 1880 la Sibiu,era un atelier dotat cu 10 masini de tricotat actionate manual,destinate executarii ciorapilor si manusilorr. Inainte de 1989 la noi in tara erau peste 40 de unitati de profil,specializate pe diferite tehnologii de tricotare. In urma dezvoltarii masinilor automate de tricotat s-au diversificat si au aparut si noi tipuri de tricoturi,dezvoltandu-se astfel si structurile de tricoturi cu desene Aran si Torsada. Datorita efectului pe care-l creeaza in tricot, aceste tipuri de desene sunt des utilizate in produsele de imbracaminte exterioara. Pana nu de mult,tricoturile cu siruri incrucisatese realizau pe masini rectilinii cu doua fonturi dispuse in Vprin interventia nemijlocita a muncitorului care deservea masina. Portiunile de tricot cu siruri incrucisate se pot realiza pe fontura din fata cat si pe fontura din spate. Se prefera fontura spate pentru ca incrucisarea manuala a sirurilor implica anumite operatii complicate care cer o indemnare corespunzatoare,mai mult numararea sirurilor se simplifica iar defectele se remediaza mai usor. La masinile cu actionate manuala sau mecanizata transferul si incrucisarea celor doua grupe de ochiuri se realizeaza cu ajutorul unor unelte manuale de transfer,formate dintr-un maner in care sunt fixate 1,2,3,sau 4 ace de transfer,numarul lor depinzand de munarul sirurilor ce vor fi transferate sau incrucisate. Perfectionarile aduse masinilor rectilinii de tricotet privind modul de realizare a transferului de ochiuri de deplasare laterala a fonturilor si de programare a mecanismului de comanda si desenator fac posibila producerea acestor tricoturi pe masini de tricotat automate. Tricoturile pot fi caracterizate prin proprietati fizice , fizico-mecanice si igienico-functionale .

Dintre proprietatile fizice importanta este stabilitatea dimensionala care reprezinta proprietatea tricoturilor de a-si pastra in anumite limite dimensiunile in timpul purtarii si dupa spalari casnice . Dintre proprietatile fizico-mecanice ale tricoturilor intereseaza : - rezistenta la rupere : tricoturile sunt supuse unor solicitari de intindere unidirectionala si multidirectionala determinand in mare masura valoarea de intrebuintare a articolelor de imbracaminte . Astfel tricoturile sunt solicitate la intindere pe directia sirului sau randului , si ca urmare in tricot iau nastere rezistente in lungime sau in latime ; - rezistenta la frecare : ca urmare a unor solicitari aplicate tangential suprafetei tricotului determina atat uzura suprafetei cat si solicitarea la intindere pe diferite directii . Valorile acestei rezistente sunt determinate de natura si finetea firelor , de structura si valorile parametrilor de structura ; - fenomenul pilling : se manifesta prin migrarea spre exteriorul tricotului a unor fibre , urmata de rasucirea lor in jurul unor fibre de rezistenta ca urmare a eforturilor de intindere si frecare la care sunt supuse tricoturile in timpul purtarii . In acest mod , pe suprafata tricotului vor aparea ghemotoace de fibre care diminueaza aspectul tricotului ; 2.Consideratii generale Pentru a avea o vedere generala asupra structurii tricoturilor abordate sau desfasurat doua activitati: a). documentare-Literatura de specialitate in limba romana si limbi straine, reviste de moda,site-uri,etc; b). analiza si reprezentarea tricoturilor existente in laboratoarele de structuri textile. 2.1 Caracteristici de structura ale tricoturilor cu ochiuri incrucisate In structura tricoturilor cu ochiuri incrucisate se identifica ochiurile(de inaltime normala retinute sau duble)a caror axe nu sunt verticale,ci formeaza un unghi oarecare cu directia randurilor de ochiuri. Piciorusul ochiului incrucisat este pozitionat conform evolutiei normale a firului pe cand corpul ochiului este plasat intre alte siruri de ochiuri in functie de marimea incrucisarii, executata dupa realizarea randurilui respectiv de ochiuri. In functie de modalitate de realizare a modificarilor de evolutie si desenul obtinut,se disting diferite tipuri de structuri cu ochiuri incrucisate: -prin transferul: -unui grup de ochiuri,ceea ce determina desene tip torsada -unor ochiuri singulare,caz in care se obtine desene aran -prin deplasare fonturii cand rezulta desene prin deplasare. Valorile unghiului de inclinare a axei ochiurilor,pozitia lor in dispunerea libera sunt determinate de structura,parametri de structura si procedeul de realizare a modificarilor de evolutie.

Frecvent se realizeaza tricoturi patent de diferite rapoarte cu ochiuri incrucisate,patent cu ochiuri retinute si incrucisate,patent cu ochiuri duble si incrucisate.lincs cu ochiuri incrucisate,lincs cu ochiuri retinute si incrucisate,etc. O paralela intre ochiurile incrucisate si ochiurile transferate,prezentata in figura 1,scoate in evidenta ca aceste elemente de structura se aseamana pri pozitia inclinata a corpului ochiului,deosebirea consta in evolutia singulara a buclei de ac in primul caz, repectiv prin evolutia in paralel a buclei de ac a ochiului transferat cu bucla de ac a ochiului pe care se transfera,in cel de-al doilea caz.

Fig.1 a). Ochiuri incrucisate b). Ochiuri transferate 2.2 Principii de realizare Termenul este relativ recent in literatura de specialitateca dovada dictionarul MASCHEN ABCaparut in anul 1990 nu include si notiunea de desen Aran,totusi se regaseste in alte publicatii cum ar fi LEXICON TEXTIL and MODE si FLACHSTRICH-LEXICON conform carora desenelae aran sunt definite la modul urmator: Sunt o tehnica de desen pentru plovere de barbati si jachete groase din lanarusticapura, ca structura sau combinatii de suprafete vopsite partial se suprapun culori cu caracter variabil si cu relief pur. Tipice sunt desenele tip funie(a),variatii de torsada(b),rombice(c-d),prezentate in figura 2.

a)

b)

c)

d)

fig.2 Se poate desprinde ideea ca desenele Aran sunt caracterizate prin siruri de ochiuri incrucisate,alaturi de desene tip tosadasi desene de tip torsada. Una din conditiile ca un tricot sa fie o structura cu desene Aran,este ca ochiurile,sau sirurile,de ochiuri care participa la realizarea acestei structuri sa fie incrucisate succesiv la fiecare rand sau doua randuri. De asemenea o alta conditie impusa acestor tipuri de tricoturi este ca transferul ochiurilor dintr-un rand sa se faca in sensuri opuse daca transferu s-ar face in acesasi sens atunci desenele ar fi putea fi obtinute prin deplasare de fontura si nu s-ar mai incadra in categoria desenelor Aran. Desenele Aran se face prin transferul simplu al ochiurilor care participa la realizarea desenului sau prin retinerea acestora atat a celor de pe fata cat si la celor de pe spate, prezentate in figura3(a) si (b) care are evolutia specifica si evolutia cu ochiuri retinute.

Atunci cand realizam transferul de ochiuri pentru desenul Aran este necesara o lungine mai mare de fir care este preluata din sirurile de ochiuri vecine,formate din ochiuri normale. Desenele Aran se caracterizeaza prin structura desenelor rombice,si sunt realizate realizate in structura patent sau lincs cu desene lincs. In figura 3 (b) este reprezentata prin semne convectionale o structura cu desene Aran,raportul desenului insumeaza pe verticala 12 randuri iar pe orizontala se repeta dupa 10 siruei de ochiuri cu aspect fata ,evolutia pe partea de spate fiind normala,fara modificari.

Fig.4. structura cu desen Aran In randurile pare,axele ochiurilor cu aspect fata sunt inclinate,ca urmare a transferului lor pe acele vecine din acelasi suport. In structura se identifica si schimbarea pozitiei reciproce a doua ochiuri vecine,ceea ce constituie intr-o torsada 1:1. In dispunerea libera a tricotului, aceasta pozitie a ochiului incrucisat induce o inclinare in sens invers a corpurilor ochiurilor vecine cu aspect spate iar cele inormale cu aspect fata se orienteaza si ele pe directia de inclinare.

Fig.5. Reprezentarea structurala cu desene Aran

schema de lucru contine pe langa etapele de tricotare transferul ochiurilor pe fontura opusa deplasare laterala a fonturii si readucerea ochiurilor in noua pozitie in vederea incrucisari Fig.6. Schema de tricotat a tricoturilor cu desen Aran 3. Desene de principiu etape de lucru si transfer

Din analiza schemei de tricotare din figura 6. se extrag urmatoarele concluzii: -pentru un rand tricotat sunt necesare patreu cicluri,unul pentru tricotare (sectiunea 1) si trei de transfer(sectiunile 1-1 1-2 1-3) rezultand un randament de tricotare de numai 25%. Daca masina de tricotat executa deplasarea laterala a fonturii cu maxim de 2 pasi de ac (cazul majoritatii masinilor de tricotat cu comenzi mecanice) atunci deplasarea cu aplitudinea de patru pasi de ac se va executa in doua etape cate doi pasi determinand aparitia unei deplasari in gol. - se recomanda folosirea metodelor de producere a tricoturilor cu desen Aran pe masini cu finete mica utilizand fire groase,ca sa se obtina un numar nic de randuri de ochiuri pentru o lungime de tricot glat. - transferul se face pe ace fara element vechi:pentru siguranta transferului de ochiuri, masina de tricotat trebuie dotata cu arc lamelar la articulatie cu dispozitive mecanice sau electromognetice de deschidere a limbii acelor. In randurile pare, axele ochiurilor cu aspact fata sunt inclinate ca urmare a transferului lor pe ace vecine din acelasi suport. In structura de identifica schimbarea reciproca a doua ochiuri vecine,ceea ce constituie o torsada 1:1. In dispunerea libera a tricotului aceasta pozitie a ochiului incrucisat induce o inclinare in sens invers a corpurilor vecine cu aspect spate, iar cele normale cu aspect fata se orienteaza si ele pe directia de inclinare.

n figura 7 sunt indicate regulile de poziionare unul fa de altul ale modulelor Aran

Fig.8.Tipurile de module Aran utilizate la realizarea desenului i codificarea lor sunt prezentate n tabelul 8.1Tabelul .8. 1 Module Aran

4. Conditii impuse tricotului

Pentru ca desenul sa fie mai evident, portiuni de tricot cu siruri incrucisate vor fi flancate cu portiuni de structura diferita(glat). Deoarece se foloseste des transferul de ochiuri si aceasta trebuie sa se faca cu usurinta, se programeaza realizarea cu ochiuri largi(cu desime mica) in randul de ochiuri din care urmeaza sa fie transferate ochiuri. Transferul de ochiuri solicita puternic firul si produce tensiuni mari de fir,din aceasta cauza se programeaza ca deplasarea saniei sa se fac cu viteza mica. Desenele Aran se pot clasifica dupa mai multe criterii,dupa care urmeaza: -legatura pe care se utilizeaza desenele Aran: frecventse utilizeaza legaturile patent,lincs cu desene lincs. -numarul de siruri de ochiuri antrenate in incrucisare:adesea 1,2 sau 3 siruri de ochiuri. -dupa tipul elementelor de structura cu evolutie modificata putem avea: -ochiuri incrucisate cu ochiuri retinute -ochiuri incrucisate cu ochiuri duble -ochiuri incrucisate retinute si ochiuri retinute -dupa efectul realizat(dupa modulul de dispunere a sirurilor); -dispunerea in V -dispunerea rombica -dispunere zigzag -dispunerea in diagonal(cu precizarea ca se combina zone de tricot cu dispunerea verticala a sirurilor de ochiuri). -desenele care se combina, astfel ca putem avea combinatii cu zone de tricot cu structura jacard,zone de torsada, desene intarsia,si desene vickel. 5. Cai de diversificare Dintre posibilitatile de diversificare a acestor tricoturi se mentioneaza: combinarea ochiurilor incrucisate cu ochiuri transferate; transferul ochiurilor la 2T; realizarea pe structuri glat; realizarea desenului aran(doar ochiurile care participa la transfer) din alte culori; realizarea de ochiuri duble care sa se transfere pentru obtinerea desenului aran. Concluzii Deoarece in urma incrucisarii, lungimea firului din ochi se majoreaza pentru evitarea suprasolicitarii firului si a organelor producatoare de ochiuri inca din faza de proiectare, este necesara adoptarea unei solutii care sa conduca la cresterea unei rezerve de fir. Solutiile se refera la: Scoaterea din lucru a acelor vecine;

Retinera grupurilor de ochiuri implicate; Depunerea de bucle pe acele celeilalte fonturi si aruncarea lor in gol; Transferuri repetate; Modificarea adancimii de buclare la tricotarea randurilor de ochiuri ce urmeaza a fi incrucisate; Combinatii ale acelor de mai sus. Pentru a pune in evidenta tricoturile cu ochiuri incrusisate cu desene tip torsada respectiv aran se utilizeaza preponderent legatura lincs cu desene, pentru marirea productivitatii si pentru ca desenul sa fie mai proieminent se prefera ca finetea masinilor sa fie intre 3 si 8 E iar firele sa fie mai groase.