Desertul Sahara

7/16/2019 Desertul Sahara

http://slidepdf.com/reader/full/desertul-sahara-563388dc3248c 1/9

Nume si prenume : Trandafir Ioana - Ana

Universitate : ValahiaFacultate : Facultatea de Stiinte Umaniste

Specializare : Geografie

Anul : 1



Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km 2 . Desertulcuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii saude 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Desertul se întinde de la OceanulAtlantic în Vest, până la Marea Roşie în Est; în Nord este limitată de Munţii Atlas şiMarea Mediterană, iar în Sud se extinde până în regiunea Sudan. Unii specialişticonsideră că se întinde în Est doar până la Valea Nilului, regiunea deşertică dintreNil şi Marea Roşie, fiind considerată Deşertul Arabiei. Cea mai mare parte apustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupando suprafata mai redusa.

Etimologie

Denumirea Sahara provine din limba araba - „Sahara” in dialectul Tuareginseamna „desertul de nisip”. O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi„sahraa” sau „es-sah-ra” care desemneaza sensul de sterp, steril. Romanii au numittinutul din sudul provinciei Cartagina „Deserta” ca tinut nelocuit, parasit. In EvulMediu era numit pur si simplu „Marele Desert”, iar in secolul al XIX-lea a primitdenumirea de azi - „Sahara”. Alte accepţiuni sunt :

Din latinul desertus adică nelocuit, abandonat; Din egipteanul deşret adică cel roşu, sterp, fără viaţă.Arabii denumesc Sahara „Bahr bela ma” ce ar insemna „Mare fara apa”.

Istoric

In perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat azi, ceea ce adeterminat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. Insecolul al VI-lea i.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura si abia insecolul al II-lea i.Hr. cu cresterea cailor (conform picturilor din pesteriile din EgiptAnatolia, bazinul marii Egee). In Epoca Bronzului in secolul al XVI-lea i.Hr. s-auperfectionat armele de lupta, introducandu-se carele de lupta (razboi). In timpulfaraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de razboi, 184 de cai, luate caprada de razboi in campania militara din Libia. In secolul I i.Hr. incepe perioadauscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a agriculturii si cresteriianimalelor. Prin cucerirea Egiptului de catre asirieni in secolul al VII-lea i.Hr.ajunge camila in Africa, inlocuind treptat calul; in timpul lui Ptolomeu este dejadezvoltata cresterea camilelor. In Sahara centrala din secolul al V-lea i.Hr.infloreste imperiul Garamantului, un oras de oaza care face un comert intensiv cubazinul marii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit dearabi.



Asezare

Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de lavest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de

la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zonasavanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana laValea Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut subnumele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria,Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte dinSenegal , Burkina Faso .

Clima

Clima este tropical-desertica, cu temperaturi medii ridicate (38°C), deosebit defierbinte si uscata; vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat, un vant

uscat ce aduce ploi rare. Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte audeterminat formarea desertului. Iarna, pe timpul noptii temperatura scade pana la-10 grade, pe cand vara atinge in timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitatiile suntreduse (20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari (30°C in aer si70°C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10°C, iar a lunii iulie35°C. Temperatura maxima absoluta a fost inregistrata in septembrie 1922 laAl-'Azīzīyah (Libia), iar minima absoluta -18°C (pe timp de noapte). Sahara este oregiune endoreica, lipsita de cursuri de apa permanente, reteaua hidrografica fiindreprezentata prin ueduri, care se umplu cu apa in timpul ploilor ocazionale. La felca in celelalte deserturi apar si furtunile de praf care constau in vanturi puternice inregiunile aride si semiaride care , prin antrenarea pulberilor in atmosfera ,

micsoreaza vizibilitatea la mai putin de 1000 de metri . Furtunile de praf din Saharaisi au originea in apropierea lacului Ciad ; ele traverseaza Africa si OceanulAtlantic , ajungand pana in Caraibe , datorita acestora Sahara este cel mai marefurnizor de praf pentru atmosfera terestra . Desertul are in general doua tipuri declimat: subtropical uscat in nord si tropical uscat in sud.Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constanta ridicatadatorata Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile de desertcu o medie de 13° C. Verile sunt foarte fierbinti cu temperatura maximainregistrata de 58° C. Precipitatiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cadindeosebi din decembrie pana in martie, si aproape deloc in mai-iunie. In lunaaugust se inregistreaza cele mai multe furtuni de nisip.Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat in general de o masa de aercontinental stabil si o masa instabila de aer marin. Temperatura medie in aceastaregiune este de 17.5° C. Precipitatiile medii anuale in aceasta zona sunt in general de5 inch si poate aparea zǎpada in zonele mai inalte, in zona vesticǎ a regiuniitropicale. Curentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura mediecrescand umiditatea si probabilitatea de a se inregistra ceata.



Geografie

Desertul ne preinta doua forme de relief . Muntii din Sahara sunt: Hoggar, Tassilin'Ajjer si Tibesti cu varful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere)facute de meteoriti, cea mai mare atingand diametrul de 31 km.

Formarea Saharei

• Sahara este un deşert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tottimpul anului, de aceea este considerat şi un deşert fierbinte.

• cei mai importanţi factori care contribuie la formarea deşertului sunt denatură climatică.

• Sahara s-a format datorită proceselor geomorfologice de eroziune eoliană şidezagregare sub influenţa temperaturilor ridicate, procese care s-au desfăşurat peperioade îndelungate. Rocile se crapă datorită tensiunilor şi stresului generat devariaţiile mari de temperatură, de expansiunea şi de contracţia termică.

• Furtunile cu caracter subit joacă şi ele un rol important atât în contextuleroziunii, cât şi în cel de extindere a deşerturilor;Lipsa vegetaţiei face ca suprafaţa rocilor să intre în contact direct cu agenţii externicare acţionează asupra lor în mod violent.

Tipuri genetice de relief Tipuri genetice de relief

STRUCTURAL:STRUCTURAL: ŞESURI, PLATOURI, MUNŢI INSULARI, CUESTE;ŞESURI, PLATOURI, MUNŢI INSULARI, CUESTE;RELIEF DE EROZIUNE:RELIEF DE EROZIUNE: ALBII SECATE ŞI MARTORI DE EROZIUNE;ALBII SECATE ŞI MARTORI DE EROZIUNE;RELIEF HIDROACUMULATIV:RELIEF HIDROACUMULATIV: DEPRESIUNI LACUSTRE, ŞESURIDEPRESIUNI LACUSTRE, ŞESURI

ALUVIONARE;ALUVIONARE;RELIEF EOLIAN ACUMULATIV;RELIEF EOLIAN ACUMULATIV; ERGURI.ERGURI.RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE:RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE:

UEDURI PE VĂILE FLUVIALE CUATERNAREUEDURI PE VĂILE FLUVIALE CUATERNARE

TERASETERASE

CÂMPII DE ACUMULARECÂMPII DE ACUMULARELATERITE FOSILELATERITE FOSILE

Geologie

Fundamentul cristalin, acoperit de gresii si calcare paleozoice, mezozoice si tertiare,

apare la suprafata in vest, precum si in masivele muntoase centrale. Suntcaracteristice dunele de nisip, hamadele (in zonele montane si in platourile vulcanicedin Libia si din Mauritania), regurile si ergurile.Cercetatorii desertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara ca inacest tinut in trecut (o perioada de milioane de ani) au fost perioade diferitesuccesive „umede” si „uscate”. Faptul ca au fost zone cu o vegetatie mai bogata estedovedit si de o serie de „picturi pe stanci” din vadul raului uscat Vadi , sudulEgiptului si nordul Sudanului, (Nubia). Soclu precambrian este cristalin, cutat şi



nivelat, alcătuit din gnaise, calcare cristaline, micaşisturi şi intruziuni granitice.Peste soclu se află un complex sedimentar format din gresii, calcare, marne şi argilegipsoase . Formaţiunile eruptive sunt reprezentate prin bazalte care apar sub formaunei cuverturi.

ZacaminteIn Algeria si Libia au fost descoperite zacaminte de titei si gaz natural. Altezacaminte existente: sare, carbuni, cupru, mangan, fier, uraniu, plumb, volfram,titan, zinc si fosfati.

Morfologia SahareiMorfologia Saharei

Se disting trei unităţi morfologice distincte:Se disting trei unităţi morfologice distincte:Sahara OccidentalăSahara Occidentală cuprinsă între Masivul Hoggar şi Oceanul Atlantic:cuprinsă între Masivul Hoggar şi Oceanul Atlantic:

Are o înclinare uşoară spre vest;Are o înclinare uşoară spre vest;

Relieful e uşor ondulat şi depăşeşte pe alocuri 500 m;Relieful e uşor ondulat şi depăşeşte pe alocuri 500 m; Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;Sahara Centrală:Sahara Centrală: se remarcă prin:se remarcă prin: Prezenţa masivelor muntoase şi a podişurilor înalte (M. TibestiPrezenţa masivelor muntoase şi a podişurilor înalte (M. Tibesti

3415 m, M. Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas) ;3415 m, M. Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas) ; Apar podişuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate înApar podişuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate în

gresii paleozoice şi calcare mezozoicegresii paleozoice şi calcare mezozoiceSahara OrientalăSahara Orientală este un podiş înclinat uşor spre Marea Mediterană,este un podiş înclinat uşor spre Marea Mediterană,

având altitudini de 500-1000 m.având altitudini de 500-1000 m. Este un ţinut al munţilor şi depresiunilorlargi şi adânci;Este un ţinut al munţilor şi depresiunilorlargi şi adânci;

Pe platourile structurale sunt prezente ergurile şi regurile orientate pe direcţiePe platourile structurale sunt prezente ergurile şi regurile orientate pe direcţie

Nord-Sud .Nord-Sud .Formele de relief reprezentative

• Ergurile – sunt întinderi de nisip de dimensiuni considerabile.

• Dunele de nisip – sunt acumulări mari de nisip sub forma unor dealuri saucreste

• Tipuri de dune (cf. Strahler, N., 1973, p. 506):

• Dune liniare, seif sau duna în formă de sabie (Strahler, 1973) – este o

enormă creastă de nisip ascuţită la un capăt, a cărei culme prezintăproeminenţe şi scobituri alternative şi care au versanţi de alunecare în formăde semilună; au înălţimi de câteva sute de metri şi lungimi de zeci dekilometri.

• Dune cu aspect de stea şi cu forme neregulate; duna stelată saupiramidală – star dune – este o mare de nisip care la bază seamănă cu o stea;din centrul său pornesc creste radiale care se termină în vârfuri ascuţite



înalte de 150 m. Ele rămân fixe sute de ani fapt pentru care constituie repereoptime pentru călători.

• Barcanele – dune curbate cu două braţe pe direcţia vântului formate în zonele marginale ale mărilor de nisip.

Unitati majore de relief :

• ERGURI: MARELE ERG ORIENTAL; MARELE ERG

• OCCIDENTAL

• REGURI: REGUL ALGERIAN, REGUL NIGERIAN, REGUL , LIBIAN

• MUNŢI VULCANICI: HOGAR (2918), TIBESTI (3415)MASIVE MONTANE: TASILLI, ADRAR D IFORHAS

HidrografiaHidrografia

Apele de suprafaţă lipsesc, cu excepţia Nilului.Apele de suprafaţă lipsesc, cu excepţia Nilului.

Apele subterane sunt foarte abundente în special în Nordul Saharei careApele subterane sunt foarte abundente în special în Nordul Saharei carealimentează oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, Tuatalimentează oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, Tuat

Vegetatia si fauna Saharei

Este xerofilă şi e reprezentată prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mainumeroase se întâlnesc în oaze.In cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali,legume, cereale, etc.

Specii de plante: Curmal; Tufe psamofite; Graminee (aristida); Arbuşti; Accacii;Plante halofile.Specii de animale:Gazela dorcas; Antilopa arabă; Râsul de pustiu; Şacal; Hienă;Daman; Vultur de stâncă; Cobra egipteană; Peşte de nisip; Miriapode; Scorpion;Lăcuste, Vulpi de desert , Struti . Spre margini patrund uneori animale de savana.

Populatie

Sahara este foarte puţin populată.Vastul sau teritoriu cuprinde cca. 1.5 milioane delocuitori . Prezenţa omului e semnalată în Sahara încă din neolitic, mai ales înzonele verzi ale deşertului;Nu se acceptă ideea conform căreia locuitorii actuali ar fio populaţie relictă din neoliticul pluvial ci mai degrabă se consideră că populaţiaactuală are provenienţa în bazinul Mediteranei şi în Asia de SV, aceştia aducând cuei în deşert (sub aspect cultural) grâul, orezul, curmalul, cămila şi islamul.



Populatia rara a Saharei consta in special din arabi, berberi, mauri; pe langa acestiasunt neamurile tubu si tuaregilor (60%). Populaţia este stabilită cu precădere înoaze sau este nomadă neavând un loc stabil;Pe langa cresterea animalelor care erapana in secolul al XIX-lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramuraeconomica a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceasta regiune incearca

sa determine populatia nomada de a se stabili in localitati, ceea ce a dus la o serie deconflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea zacamintelor detitei si gaz natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de asezari noi. Investul desertului Libiei sunt regiuni mari din desert fara populatie.

Tipuri de popoare sahariene

TuaregiiPopulaţie berberă, care insumeaza 2.5 milioane locuitori cu origine din Maroc siLibia . Sunt nomazi , traiesc in triburi in nordul Saharei .

MauriiSunt in numar de aproximativ 3 milioane , organizati in triburi familiale . Acestiasunt nomazi si se intalnesc din Mali pana in Sahara Occidentala .

BeduiniiSunt într-un număr care poate fi cu greu estimat, vin din regiunea Arabiei. Suntpastori nomazi si se organizeaza in triburi .

Alte popoare: neamul tubu, berberi şi arabi.

Economia SahareiEconomia Saharei

Se remarcSe remarcă două tipuri de economie: una sedentară a oazelor şi una de tipă două tipuri de economie: una sedentară a oazelor şi una de tipnomad. Cele două tipuri se intercondiţionează reciproc pentru că sedentariinomad. Cele două tipuri se intercondiţionează reciproc pentru că sedentariidepind de schimbul de mărfuri şi de legăturile cu alte ţinuturi, facilitate dedepind de schimbul de mărfuri şi de legăturile cu alte ţinuturi, facilitate denomazi. Aceştia din urmă au nevoie de produsele oferite de oaze.nomazi. Aceştia din urmă au nevoie de produsele oferite de oaze.

În deşert se cresc: oi, capre, cai, cămile şi măgari.În deşert se cresc: oi, capre, cai, cămile şi măgari. Elementele culturii şi civilizaţiei moderne sunt introduse în deşert prinElementele culturii şi civilizaţiei moderne sunt introduse în deşert prin

intermediul camioanelor şi jeepurilor care au luat locul caravanierilorintermediul camioanelor şi jeepurilor care au luat locul caravanierilornumărul lor fiind din ce în ce mai mic.numărul lor fiind din ce în ce mai mic.

Agricultura nu este posibilă decât prin irigare datorită procesului deAgricultura nu este posibilă decât prin irigare datorită procesului deevaporaţie foarte intens. Oazele se alimentează din ueduri şi din apeleevaporaţie foarte intens. Oazele se alimentează din ueduri şi din apele

subterane exploatarea lor făcându-se prin puţuri. Oaze reprezentative sunt:subterane exploatarea lor făcându-se prin puţuri. Oaze reprezentative sunt:Mzab, Fezan şi El Ued în cea din urmă s-au creat mici depresiuni antropiceMzab, Fezan şi El Ued în cea din urmă s-au creat mici depresiuni antropicepentru a se ajunge mai uşor la pânza freatică.pentru a se ajunge mai uşor la pânza freatică.

Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului şi poaleleSchimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului şi poalelemasivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri.masivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri.

Viaţa în oaze e dură, locuitorii luptându-se zilnic cu extinderea dunelor.Viaţa în oaze e dură, locuitorii luptându-se zilnic cu extinderea dunelor.



SAHARA VIITOARE OAZĂ VERDE?SAHARA VIITOARE OAZĂ VERDE?

Experţii susţin că cel mai întins deşert din lume ar putea redeveni un rai verdedatorită creşterii cantităţii de precipitaţii . Descoperirile ştiinţifice şi cercetările audemonstrat că deşertul Sahara nu a fost dintotdeauna o întindere infinită de nisip, ciun ţinut înfloritor, cu vegetaţie abundentă. În ciuda previziunilor sumbrereferitoare la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de încălzire a planetei, existăsavanţi care susţin că acest ocean de nisip se va transforma într-un Eden.



1. ro.wikipedia.org/wiki/ Sahara

2. referat.clopotel.ro3. www.profudegeogra.eu4. en.wikipedia.org/wiki/ Sahara

5. www.e-referate.ro6. asociatiaoxigen.ro7. Revista “ Terra “ , nr 1 ( 101 ) , ianuarie 2006 , paginile 26 – 27 .

Documents

Desertul Sahara