23
Despre ce ce nu trebuie sa stim si sa auzim vreodata ? Care cunoastere aduce trezirea, eliberarea (moksha), cunoasterea de sine, vindecarea orbirii ( avidya, ignorantei ) ? Care sunt cele doua regimuri de functionare accesibile fiintelor umane ? articol de Mirahorian santier in lucru Cuprins Introducere 1. Lao Tzu numeste cunoasterea directa, prin care se realizeaza cunoasterea de sine, drept : "iluminare" ( aprinderea focului functionarii paradoxale din wu-wei) 2. Osho numeste cunoasterea directa drept, intuitie si intelepciune 3. Sankaracharya numeste cunoasterea directa, drept Cunoastere suprema 4. Patanjali 5. Iisus 6. Rumi 7. Eckhart Tolle considera ca orice cunoastere mijlocita de minte este una "despre", care nu ne poate aduce vreodata cunoasterea de sine 8. Concluzii

Despre ce ce nu trebuie sa stim si sa auzim vreodata ?

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Despre ce ce nu trebuie sa stim si sa auzim vreodata ? Care cunoastere aduce trezirea, eliberarea (moksha), cunoasterea de sine ,vindecarea orbirii (avidya, ignorantei ) ? Care sunt cele doua regimuri de functionare accesibile fiintelor umane ? articol de Mirahorian

Citation preview

Despre ce ce nu trebuie sa stim si sa auzim vreodata ?

Care cunoastere aduce trezirea, eliberarea (moksha), cunoasterea de sine, vindecarea orbirii ( avidya, ignorantei ) ?Care sunt cele doua regimuri de functionare accesibile fiintelor

umane ?articol de Mirahorian

santier in lucru

Cuprins Introducere1. Lao Tzu numeste cunoasterea directa, prin care se realizeaza cunoasterea de sine, drept : "iluminare" ( aprinderea focului functionarii paradoxale din wu-wei)2. Osho numeste cunoasterea directa drept, intuitie si intelepciune3. Sankaracharya numeste cunoasterea directa, drept Cunoastere suprema 4. Patanjali 5. Iisus 6. Rumi 7. Eckhart Tolle considera ca orice cunoastere mijlocita de minte este una "despre", care nu ne poate aduce vreodata cunoasterea de sine8. Concluzii Bibliografie

Anexa 1 Semnificatia confuza a termenului intuitie in dictionareAnexa 2 Dictionar al termenilor folositi in propozitiile citate din capitolul 33

Introducere

Dincolo de functionarea dualista ( indirecta sau mijlocita de umbre, de impulsuri psiho-motionale si de vorbe= o cunoastere despre) se afla functionarea holografica, non-dualista, directa, paradoxala, divina, desemnata prin wu-wei (non-actiune, care este altceva decat inactiunea), prin naishkarmya ( actiunea fara reactiuni). Toata lumea a auzit expresia "Cunoasterea inseamna putere/ Knowledge means power". Daca este asa, atunci de ce aceasta cunoastere mijlocita de umbre ( impulsuri senzoriale si psiho-emotionale proiectate pe ecranul mental - echivalentul peretelui din Alegoria pesterii a lui Platon ) nu i-a eliberat din sclavie, orbire si suferinta pe parintii nostri ? Fiindca mai exista o cunoastere despre care nu trebuie sa stiti .Aceea este o cunoastere directa, singura prin care puteti sa va descoperiti adevarata dvs identitate, singura care va elibereaza din captivitatea in realitatea separata , secunda sau virtuala, reprezentata de minte. ( vedeti [6] in : Bibliografie )

Exista un articol despre "Imposibilitatea cunoasterii de sine, prin cunoastere mijlocita"( vedeti [9] in : Bibliografie )

1. Lao Tzu Lao Tzu in capitolul 33 ( vedeti capitolele 33 si 11 in [1] in : Bibliografie )considera ca realizarea cunoasterii de sine este sinonima cu iluminarea, trezirea ( trecerea la regimul direct de functionare) atunci cand spune:

"Cel ce cunoaste alti oameni are cunoastere [ 智 zhì ] [cunoastere mijlocita ] Cel se cunoaste pe sine este iluminat [ 明 míng ] [ s-a vindecat de orbire; a intrat in regimul direct de functionare ]Cel ce reuseste sa invinga alti oameni are putere [力 lì ] [ localizata, limitata, mijlocita]Cel ce reuseste sa se elibereze din minte/ego este omnipotent [強 qiáng ] [ putere delocalizata, holografica, nemijlocita]1.

Nota DM : traducerea termenului 勝 shèng prin infrangere, învingere ( referiri la lupta, razboi) , submineaza intregul mesaj al lui Lao Tzu, care sustine renuntarea la lupta (不爭[不争] bù zhēng) si la actiunea mijlocita si inlocuirea lor cu wu-wei (無為 [无为] wú wéi), actiunea paradoxala, fara reactiuni ( 無軌[无轨 wú guǐ: fără urme; trackless), fără control , interferenţă sau interventie ( 無事 wú shì; noninterferenţă; non/fără control ), dar care nu lasa nimic neguvernat ( 無不治[无不治] wú bù zhì ).

SemnificatieJ. J.-L. Duyvendak sustine ca " in fiecare dintre primele doua antinomii primul termen indica virtutea ( confucianista), pe care Lao Tzu o considera inferioara, celui de al doilea termen al antinomiei (virtutea taoista).Primul termen, tche (智 zhì) « cunoastere », «a cunoaste», «cunostinte » este chiar condamnat in mod explicit in capitolul 19: " Daca elimini asa zisa intelepciune ( intemeiata pe autoritatea textelor sacre deformate de religie- de aici transmisia directa in afara textelor si a vorbelor din taoism si din buddhismul zen) si renunti la cunoaşterea [ indirecta, orizontala, care prin experientă, eruditie şi griji, care te leagă de exterior şi de trecut] poporul va avea de o sută de ori mai mult profit"[ 絕聖棄智,民利百倍 jue2 sheng4 qi4 zhi4, min2 li4 bai3 bei4]. /Si tu abolis la sagesse/ religion, l'autorité des textes sacrés et rejettes le savoir(la connaissance indirecte), le peuple en aura cent fois plus de profit" / In each of the first three paradoxes, the first member indicates a so-called virtue (Confucianist) that Lao-tzu considered inferior to that expressed by the side of the antinomy. "If you abolished the wisdom/ religion, authority of sacred texts and reject the knowledge (indirect knowledge), the people will be a hundred times more profit "

Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma în patru principii esentiale:1. O transmisie directă în afara Scrierilor [orthodoxe](Kyôge-Betsuden);2. Nici o dependentă fată de cuvinte şi de simboluri grafice (Furyû-Monji);3. Să se îndrepte direct către sufletul omului(Jikishi-Ninshin );4. Să-şi contemple propria sa natură şi să realizeze starea de «trezire»a unui buddha (Kenshô-Jôbutsu). Aceasta definire foarte exactă a buddhisnului ch’an este în mod traditional atribuită lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroşi eruditi moderni consideră însă că aceasta definire emană de la un maestru tardiv, Nan-ch’üan P’u yüan (jap.Nansen Fugan).

Al doilea termen [力 lì] se refera la o capacitate de actiune (putere) limitata, la un folos sau la un tais localizat (termenul omofon 利 lì), la o utilizare localizata si limitata, care este

inferioara multi-taisului [強 qiáng], multi- functionalitatii vidului (vedeti capitolul 11) si actiunii directe ori paradoxale. Sa ne reamintim ca principalul subiect dezvoltat de Lao Tzu in cartea sa este wu-wei , actiunea directa paradoxala, actiunea fara reactiuni (holografica). Cuplul li-qiang (力 lì- 強[强] qiáng) este acela dintre puterea sau forta localizata mijlocita (de musculatura si de tehnologie) si puterea delocalizata, omniprezenta directa (nemijlocita) din actiunea paradoxala. Acest cuplu este sugerat in capitolul 11 prin cuplul li-yong (利 li4-用 yòng ) .Filmul corean "Negustorul Lim Sang-Ok", ilustrează acest lucru: el nu ar fi putut câştiga totul, dacă ar fi continuat să ţină inchisă in pumn (şi in minte) si ar fi ramas prizonier al dorinţei de răzbunare. Pentru a primi un ajutor sau o asistenţă din partea intregului (in vindecare) sau din partea semenilor este nevoie de o mână deschisă, iar nu de o mână inchisă in formă de pumn-adică e necesar să inceteze inchiderea in ego (realitatea secundă), care finanţează separarea sau ruperea de intreg. Un proverb Zen spune: "Inchide mâna in formă de pumn, şi tu vei poseda doar un singur lucru (利 lì; o singură funcţie; un singur cuţit); deschide mâna şi vei poseda intreaga lume (用 yòng; o infinitate de funcţii; o mie de cuţite)" Un proverbe zen dit: "Fermez votre main en forme de poing, et vous aurez une seule chose (利 lì, une fonction unique, un seul couteau); ouvrez votre main et vous aurez le monde entier (用 yòng, un nombre infini de fonctions, un millier de couteaux)"A Zen proverb says: "Close your hand in the shape of a fist, and you will have only one thing (利 lì, a single function, a single knife); open your hand and you will posess the whole world (用 yòng, an infinite number of functions, a thousand knives)"

Analiza semnificatiei termenilor din cele doua cupluri (vedeti: dictionar in Anexa 2 ) indica conexiunea cu wu-wei:

33.1-33.2. Doua cai de cunoastere: calea mijlocita(indirecta) si calea nemijlocita(directa)/ Two ways of knowledge: indirect and direct/ Deux voies de la connaissance: indirecte et directe/ Zwei Wege von Wissen: Indirekte und Direkte /Due modi di conoscenza: indiretta e diretta /Dos caminos de conocimiento:Indirecto y directo

Doua tipuri de cunoastere: 1. mijlocita ( de proiectiile impulsurilor senzoriale si cognitive pe ecranul mental/peretele pesterii lui Platon; prin aceasta cale este cunoscuta o realitate secunda, un model virtual al realitatii proiectat pe ecranul mental cu ajutorul impulsurilor psiho-emotionale, generate de portile senzoriale si de procesarea logica si analogica; aceasta este o cunoastere externa; orizontala) si 2. nemijlocita (de simturi si minte, o cunoastere de sine, verticala, directa). Primul tip de cunoastere ne mentine orbi, captivi intr-o realitate secunda unde nu vedem nimic fara o sursa de lumina fenomenala(lumina solara, foc, lanterna ), ignoranti si neputinciosi. Al doilea tip de cunoastere ne conduce la lumina interioara, necreata (Iluminare), la eliberare din pestera lui Platon ( descrisa in Republica VII) si la omnicunoastere si omnipotenta(actiune nemijlocita asupra plasei holografice care sustine realitatea manifestata)/Two ways of knowledge: mediated( by sensory and cognitive inputs; indirect, external, horizontal knowledge) and unmediated(selfknowledge; vertical or direct knowledge; inner vision; inner light); Deux modalités de la connaissance: indirecte ou médiée (obtenue par l'intermédiaire des impulses generee de l'équipement sensorielle et cognitive; une connaissance externe, horizontale) et directe( ou non- médiée ; une connaissance orientée vers soi-même; verticale)

33.1. 知人者智, zhī rén zhě zhì, Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce cunoaşte pe alţii [ oameni, lumea exterioară] are cunoastere (indirecta) [are erudiţie, experienţă, cunoastere mijlocita de impulsurile psiho-emotionale; rămâne toată viaţa în "mica sală a inteligenţei", prizonier al realitatii secunde si al cunoaşterii mijlocite de impulsurile senzoriale si cognitive, care sunt proiectate pe ecranul mental, care joaca rolul umbrelor proiectate perete pesterii lui Socrate, din relatarea "alegoriei pesterii" facuta de Platon in Republica, VII]/ The one who knows others [ human beings, outer world] has (indirect) knowledge [erudition; experience; remains a prisoner in "the little room of intelligence", or the second reality(the reality of shadows), captive of the mediated knowledge created by the sensory and cognitive impulses, projected on the mental screen-represented as the wall of Socrate’s cave, in Plato's Allegory of the Cave presented in Republic, VII]

33.2.自知者明。zì zhī zhě míng Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce se cunoaşte pe sine ( care este constient de Sine) este Iluminat [doar cel ce se cunoaşte pe sine intră în "marea sală luminoasă inteligenţei", unde se manifestă vederea, cunoaşterea nemijlocită sau "adevărata cunoaştere"]./ The one who knows himself [ who is aware of himself] is Enlightened [ he enters mahat, "the great enlightened hall" of inner vision or direct knowledge]

vedeti/see: "Alegoria pesterii lui Platon" in : "O realitate separata/ A Separate Reality " ( vedeti intregul articol in [6] in : Bibliografie )

33.3-33.4. Doua tipuri de putere, de energie ori de actiune: mijlocita(indirecta) si nemijlocita(directa)/ Two kinds of power, energy or action: indirect and direct/ Deux sortes de puissance, de force, d'énergie

ou de l'action: indirecte et directe/ Zwei Arten von Macht, Kraft, Energie oder Aktion: Indirekte und Direkte / Due tipi di potenza, forza, energia o di azione: indiretta e diretta / Dos tipos de poder, fuerza, energía o de la acción: Indirecto y directoAcest text se referira la doua tipuri de puteri, de forte, de energie sau de capacitati de actiune care diferentiaza nivelul atins de o anumita civilizatie din univers sau de o anumita entitate vie constienta : 1. putere sau capacitate de actiune mijlocita(indirecta; tehnologica); 2. directa(nemijlocita; fara separare, inertie, reactiune, dualitate subiect-obiect; ca in non-actiunea taoista: wu-wei; ca in daruri, haruri, perfectiuni, siddhis, vibhuti)

33.3. 勝人者有力, shèng rén zhě yǒu lì, Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce învinge pe alţii [ce impune voinţa sa, altora] are forţă exterioară [actioneaza mijlocit],/ The one who conquers others has external force[mediated capacity of action].

33.4.自勝者強。zì shèng zhě qiáng. Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Doar cel ce se cucereste pe sine ( care isi reia scaunul de domnie prin stingerea mintii si a falsei identitati: egoul) este puternic [doar cel ce se aliniaza cu forţa Spiritului (Shen) folosind relaxarea, abandonarea sau predarea in fata Divinului realizeaza capacitatea de actiune directa(nemijlocita; actiunea paradoxala wu-wei) si devine flautul in care canta Divinitatea(Shen)]/ Only the one who conquers himself is strong [ only the one that realize the alignment with the force of Spirit (Shen) using relaxation, letting go, surrender to Divine manifests the direct capacity of action and becomes the flute in which the Divine(Shen) sings].

ConexiuniExistă o povestire zen care ilustreaza capitolul 11 ( utilitatea golului ) si capitolul 33 ( renuntarea la cunoastere mijlocita), care compară mintea neocupată (goală), deschisă, cu o ceaşcă, care doar dacă este goală, mai poate să primească ceaiul nou şi deci să-şi indeplinească rostul (o minte plină, ca şi o ceaşcă umplută deja, nu mai este de folos, fiindcă nu mai poate să primească sau să recepţioneze nimic).

Ceaşca de ceai/ Tea pot Folosiţi principiul "ceştii goale" pentru a va păstra mintea deschisă (in stare de funcţiune necolorată de ceea ce o ocupă). Principiul "ceştii goale" este prezentat in povestirea: "Ceaşca de ceai/Tea pot", din cartea "101 povestiri Zen" a lui Nyogen Senzaki si Paul Reps (1895-1990) -prin vasul plin (ceaşca in care nu mai era loc disponibil să se mai toarne ceai) este ilustrată mintea ocupată, plină de ceea ce deja ştie, lipsită de receptivitatea necesară primirii instrucţiunilor necesare practicii eficiente . In "A Cup of Tea" from the book "101 Zen Stories" , (a 1919 compilation of Zen koans including 19th and early 20th century anecdotes compiled by Nyogen Senzaki; Zen Flesh, Zen Bones) we find an illustration for this chapter:

1. O ceaşcă cu ceai

Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost vizitat de un profesor universitar, care dorea să cunoască ce înseamnă filosofia Zen.Nan-in îl servi cu ceai. A umplut ceaşca oaspetelui, dar a continuat să toarne.Profesorul îl privi mirat şi-i spuse: - Ceaşca s-a umplut, nu mai încape nimic !- Tu, ca şi această ceaşcă, eşti plin de părerile tale, de prejudecăţi. Cum să-ţi explic ce înseamnă Zen, dacă nu are unde să intre ? Goleşte-ţi întâi ceaşca ...1. A Cup of Tea Nan-in, a Japanese master during the Meiji era (1868-1912), received a university professor who came to inquire about Zen. Nan-in served tea. He poured his visitor's cup full, and then kept on pouring. The professor watched the overflow until he no longer could restrain himself. "It is overfull. No more will go in!" "Like this cup," Nan-in said, "you are full of your own opinions and speculations. How can I show you Zen unless you first empty your cup?"

Procesul de emisie-receptie Un receptor plin de emisia posturilor locale de radio sau de televiziune nu va putea difuza niciodată emisiunile Conştiinţei Universale şi nici nu-l vom auzi cântând muzica sferelor. La fel se intâmplă lucrurile şi cu mintea racordată doar la ecranul mental (peretele peşterii lui Platon), pe care sunt afişate emisiile posturilor locale (simţuri, procesare logică ori analogică, imaginaţie, impulsurile stocate in memorie sau create prin imaginare sau prin conceptualizare). Socrate se referă in parabola peşterii (redată de discipolul său Platon in Republica VII) la realitatea secundă in care oamenii au căzut prizonieri ca urmare a condiţionării (programării, dresării, castrării), o realitate alcătuită din proiecţiile umbrelor obiectelor reale pe peretele peşterii (ecranul mental). Gândiţi-vă la marea Conştiinţă Cosmică ca la un post de emisie pe care receptorul "făcut după chipul şi asemănarea Sa" nu-l poate recepţiona, atât timp cât e plin de emisiile posturilor de la suprafaţă, de semnalele de la periferie, care vin pe ferestrele senzoriale sau din funcţionarea mentală; "Sfântul este urechea care aude (in lb. sanskrită textele auzite sau revelate sunt numite: "shruti", spre deosebire de textele transmise sau memorate "smriti") şi gura prin care se exprimă Conştiinţa Cosmică, adică "flautul in care cântă divinitatea";

Acelaşi lucru este ilustrat de aforismul paraşutei redat de mai jos: "Minţile sunt ca paraşutele - Ele funcţionează doar când sunt deschise"- Thomas Dewar"Minds are like parachutes - they only function when open".- Thomas Dewar "Les esprits sont comme les parachutes- ils ne fonctionnent que lorsqu'ils sont ouverts". (Thomas Dewar; Pierre Desproges; Louis Pauwels) Există o tehnologie a golirii de efemer (a ruperii de periferie), care declanşează umplerea de etern (ancorarea in realitatea permanentă). Această tehnologie se foloseşte de practica acţiunii lipsite de subiectivitate (無為 wú wéi), de întrebări paradoxale (kôan), de

repetarea unor silabe sacre (mantra) sau de practica rugăciunii permanente (Isihasm).*Metoda kôan-ului[în lb. chineză: kung-an] sau a întrebărilor paradoxale, folosită în buddhismul zen pentru oprirea şi vidarea minţii, presupune respingerea continuă a tuturor răspunsurilor întemeiate pe cunoaşterea mijlocită, până se ajunge la experienţa trezirii sau eliberării in care se manifestă: 1. funcţionarea nemijlocită (holografică sau nondualistă in care dispare prăpastia dintre subiect şi subiect); 2. perceperea luminii necreate (iluminarea) şi 3. eliberarea din realitatea secundă [apariţia cunoaşterii directe, o cunoaştere nemijlocită de proiecţia realizată pe ecranul mental de către impulsurile senzoriale şi cognitive (in lb. sanskrită: vrittis) ]. Caracteristica fundamentală a oricărui kôan este paradoxul, ceea ce este «dincolo» (în lb.greacă: «para») de gândire (în lb. greacă: «dokein»), ceea ce transcede procesarea logică (raţională) şi analogică. Kôan-ul nu este o enigmă, fiindcă nu este gândirea aceea care o rezolvă.Soluţia sau răspunsul la întrebarea pusă de kôan presupune o schimbare bruscă în nivelul de înţelegere, care este şi o tranziţie într-o altă stare de conştiinţă.Pi-yen-lu [în pinyin: bi yan lu; în jap.: Hekigan-roku; lit.: «scrierile falezei bleu-gri»] este cea mai veche culegere de koan din textele ch’an [denumirea chineză a buddhismului zen]. Wu-men-kuan [lit.: «bariera fără poartă»] este cea mai importantă culegere de koan-uri. Tot textul lui Lao tzu este considerat un kôan.Exemple de kôan: «Care este sunetul produs de o singură palmă?»Quelqu'un s'adressa au philosophe Lie Tseu et lui demanda : "Pourquoi tenez-vous le vide en si grande estime ?" Lie Tseu répondit : "Le vide n'a que faire de l'estime. Si l'on veut être sans nom, rien ne vaut le silence, rien ne vaut le vide. Par le silence et le vide, on atteint ses demeures. Mais celui qui prend, celui qui donne perd ses demeures. Quand les choses de ce monde se gâtent, il y a des gens qui s'évertuent à vouloir les réparer au moyen de la vertu et des devoirs, mais bien en vain !" [Lie Tseu Le vrai classique du vide parfait Chapitre 9 : Le vide Benedykt Grynpas Editeur Gallimard / Unesco]

2. Osho numeste cunoasterea directa: intuitie si intelepciune"Până nu ai propria înţelepciune, propria viziune, propria claritate, până nu vezi cu ochii tăi, n-ai să fii în stare să înţelegi misterul existenţei." / "Unless you have your own wisdom, your own vision, your own clarity, your own eyes to see, you will not be able to understand the mystery of existence."( Osho, Intuition: Knowing Beyond Logic)Osho Creativity - Unleashing the Forces Within (Osho Insights for a New Way of Living)

Intregul paragraf:

"Stim de cuvântul tuition ( a apara, a proteja, a vedea, a urmari, a instrui; de unde avem: tutore, tutela Anexa 1) --- tuitie ( predare, educare, scolarizare, instruire) este ceva care vine din afară, cineva te

învată. Intuitia înseamnă ceva care se naste în fiinta voastră. Este potentialul tau, de aceea se numeste intuitie. Intelepciunea nu este niciodată împrumutată, si aceea care este împrumutată nu este intelepciune. Până nu ai propria înţelepciune, propria viziune, propria claritate, până nu vezi cu ochii tăi, n-ai să fii în stare să înţelegi misterul existenţei. Intuitia este cea mai înaltă treaptă a scării, pe scara constiintei.. "/"You know the word tuition --- tuition comes from outside, somebody teaches you. Intuition means something that arises within your being; it is your potential, that’s why it is called intuition. Wisdom is never borrowed, and that which is borrowed is never wisdom. Unless you have your own wisdom, your own vision, your own clarity, your own eyes to see, you will not be able to understand the mystery of existence. Intuition is the highest rung of the ladder, the ladder of consciousness. "

Semnificatie Definiţiile date in dictionare pt termenul intuitie ne impiedica sa folosim acest termen, pt cunoastere directa ( nemijlocita), fiindca in unele se spune ca se face apel la minte (pe cale raţională) , iar in altele, ca nu este mijlocita de procese mentale si ca este vorba despre ceva spontan, nemijlocit, brusc, neaşteptat. (vedeti Anexa 1 )

" N-ai să fii în stare să înţelegi ( termen impropriu, fiindca in cunoasterea directa, nu folosim mintea, ci perceptia directa, nemijlocita a realitatii ) misterul existenţei, pana nu vei realiza intelepciunea (prajna), pana nu vei vedea cu ochii tai ( pe care nu-i folosesti, fiindca ai fost conditionat sa privesti doar prin ochii corpului ) , pana nu ai descoperit propria claritate [ lumina necreata; Iisus s-a referit la cele doua tipuri de lumina, atunci cand a spus: "Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (Ioan 11.9-10; Matei 6:22 ]. Termenul prajna, tradus aici prin intelepciune, inseamna cunoastere directa [ in citatul intregului paragraf se observa ca intelepciunea nu este o cunoastere mijlocita, imprumutata ] si este deosebit de jnana ( cunoastere mijlocita); Trezirea inseamna vindecarea orbirii ( aceasta este semnificatia, termenului sanskrit "avidya", tradus de obicei prin ignoranta), adica inseamna trecerea de la "a privi" ( prin ochii corpului fizic) , la "a vedea" (cu ochii tai);Osho precizeaza ca accesul la cunoastere directa inseamna iesire din minte, acces la non-mind: "Non-mentalul este realizare. Non-mentalul este iluminare. Non-mentalul este eliberare".

3. Sankaracharya numeste cunoasterea directa drept Cunoasterea suprema (in cartea: Cunoasterea de sine /Knowledge of Self)

"Prin meditaţie constantă se aprinde flacăra cunoaşterii, care arde complet combustibilul ignoranţei." / "The flame of knowledge that arises by this constant churning of meditation on the wood of the self, will completely burn away the fuel of ignorance "( Shankaracharya,

Knowledge of Self) Select Works of Sri Sankaracharya, tr. by S. Venkataramanan, [1921]

Semnificatie

Daca meditatia inseamna eliberare din minte, atunci cunoasterea despre care vorbim este de un alt tip: cunoastere directa, cunoastere divina sau suprema; auto-cunoastere; "Orice lucru îşi revelează esenţa în lumina Cunoaşterii Supreme". ( Shankaracharya)

4. Patanjali numeste capacitatile directe de cunoastere si de actiune drept : perfectiuni (in lb. sanskrita: siddhis). Capitolul 4 din cartea sa instructiuni de aliniere (yoga sutra) este intitulat Vibhuti Pada de la termenul sanskrit "vibhuti" (cenusa ) pentru a indica efectele (capacitatile directe) ale aprinderii focului functionarii divine ( vedeti [10] in : Bibliografie )

5. Iisus Iisus numeste capacitatile directe de cunoastere si de actiune drept (daruri, haruri) si precizeaza ca sunt efecte ale ajungerii la altar ( lumea cauzala; imparatia lui Dumnezeu dinlauntrul vostru) . "Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul (efectul), sau altarul (cauza), care sfinţeşte darul? " [Matei 23.19]Altarul sau imparatia lui Dumnezeu nu trebuie cautata in afara, fiindca desi este omniprezenta, ea este accesibila doar daca iesim din dualitatea aici-acolo in cursul interiorizarii. Iisus a spus: "Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbească privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata că Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23).

Calea de vindecarea a orbirii este iesirea din dualitate, adica din minte si apare si in expresia: " Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este Unu (unificat, intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucată), tot trupul tău va fi plin de lumină" (Matei 6:22)/ "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light".(Mathew 6:22) / " Si ton oeil est Un (unique, entier, simple), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)/ "Se dunque il tuo occhio è Uno (singolo, intero, semplice), tutto il tuo corpo sarà illuminato" (Matteo 6:22)/"Si tu ojo es Uno(único, solo, entera, simple), todo tu cuerpo estará lleno de luz"(Matteo 6:22).

vedeti articolul: "Dacă ochiul tău este Unu vedeti articolul : Ochiul unic - Trecerea de la "a privi" la "a vedea "Dacă ochiul tău este Unu/ If your eye is single / Si ton oeil est Un / Se il tuo occhio è Uno /Si tu ojo es Uno/ Wenn dein Auge ist Ein : http://www.scribd.com/doc/69542980

In mesajul lui Iisus sunt indicate doua tipuri de lumina [ 1. creata ( externa, fenomenala) si 2. necreata (interioara,

launtrica)], insa doar accesul la cea din urma vindeca orbirea : "Iisus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (Ioan 11.9-10 ; vedeti si Matei 6:22). / "Jesus answered, "Are there not twelve hours of daylight? A man who walks by day will not stumble, for he sees by this world's light. It is when he walks by night that he stumbles, for he has no light(inside)." (John 11:9-10; see also: Matthew 6:22)

Accesul la lumina launtrica sau umplerea de lumina este iluminarea, trezirea, eliberarea din minte. Avem ochi pentru aceasta Lumina, dar nu o vedem fiindca este o lumina ascunsa sub obroc. Aceasta este lumina care vindeca orbirea, ignoranta si orice maladie..aceasta este lumina soarelui interior, care este vazuta atunci cand ne eliberam din camera de la subsolul castelului ( pestera din alegoria lui Platon) .. amintiti-va de lumina vazuta in cursul NDE (Near Death Experience), OOBE (Out of Body Experience)...Aceasta lumina omniprezenta, care apare initial inlauntrul nostru, atunci cand norii ( fluctuatiile psiho-emotionale: gandurile, visele, vorbele, activitatile mentale si afective) se dau la o parte ( sunt stinse ), atunci cand se petrece iluminarea, trezirea sau botezul in Lumina Sfantului Duh, este numita lumina necreata, lumina divina. Iisus se refera la aceasta lumina necreata, ca la o Lumina launtrica sau interioara/Inner Light

De ce este ascunsa sub obroc aceasta lumina care permite vindecarea orbirii, trecerea de la " a privi", la "a vedea" ?Fiindca usa catre lumina necreata este intunericul (in care am stat 9 luni in viata embrionara). Fiindca fiintele umane au fost conditionate sa alerge dupa lumina fenomenala si sa se teama de intuneric, poarta catre lumina necreata. Asa cum tacerea este sunetul tuturor sunetelor, intunericul este forma tuturor formelor. Frica de intuneric a fost implantata in cursul conditionarii de cei care nu doreau sa intrati pe aceasta poarta catre lumina necreata sau neconditionata din Împărăţia lui Dumnezeu. In scoala Esseniana, din care a facut parte Iisus, se afirma un lucru contrar tuturor afirmatiilor, care il identifica pe Dumnezeu cu lumina : "intunericul este Dumnezeu".La aceasta poarta s-a referit Iisus, atunci cand i-a acuzat pe preoti :"Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi pus mâna pe cheia cunoştinţei: nici voi n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-aţi împiedicat să intre." (Luca 11.52, Mat 23.13 ) Frica de intuneric reprezinta o virusare ulterioara care nu a existat la nastere, fiindca in cursul vietii embrionare orice fiinta umana a stat 9 luni de zile in intuneric

"Intoarceti-va fata catre soarele etern dinlauntrul vostru, iar lumea umbrelor va ramane in urma" (Mirahorian)Intrarea in lumina necreata inseamna trezire, vindecarea orbirii si eliberare din minte ( lumea umbrelor). Nichita Stanescu intelesese acest lucru din moment ce a scris: "Intunecand intunericul, iata portile lumini.."

6. Rumi considera ca accesul la capacitatile divine este conditionat de eliberarea din minte ( care intretine separarea, dualitatea si nu vede identitatea contrariilor )" Undeva afara, dincolo de lumea ideilor ( realitatea separata a mintii sau a umbrelor) despre ceea ce e bine si ceea ce este rau de facut ( lumea dualitatii ), exista un camp imens. Te astept acolo "/ "Out beyond ideas of wrongdoing and rightdoing there is a field. I'll meet you there"./ "Dehors au-delà des idées de bien faire ou de mal faire se trouve un champ . Je vous y rencontrerai" (Rumi)

7. Eckhart Tolle Eckhart Tolle considera ca orice cunoastere mijlocita de minte este una "despre", care nu ne poate aduce vreodata cunoasterea de sine Eckhart Tole in Noul Pamant/ New Earth capitolul 7 : Cine esti tu cu adevarat / Who You Truly Are (chapter 7)Indiferent ce aflaţi prin psihanaliză sau observare de sine este despre voi.Whatever you learn through psychoanalysis or self-observation is about you.

Nu vă reprezintă pe voi. Este conţinut [ forma; umbra; vrittis; pratiyaya; continut mental], nu esenţă.[ A trece dincolo de ego înseamnă a ieşi din conţinut. A vă cunoaşte pe voi înşivă înseamnă a fi voi înşivă, iar a fi voi înşivă înseamnă a înceta să vă identificaţi cu conţinutul.]It is not you. It is content [pratiyaya mental content; vrittis], not essence. [Going beyond ego is stepping out of content. Knowing yourself is being yourself, and being yourself is ceasing to identify with content ]. ( vedeti [9] in : Bibliografie )

8. Concluzii

Exista o intreaga literatura de virusare si de deturnare a atentiei, care vorbeste despre trezirea ochiulul al treilea ( ochiul lui Shiva), care ar permite accesul la cunoasterea directa. In realitate aceasta este o diversiune, fiindca ochiul al treilea este trezit si functioneaza permanent . Virusarea consta in neglijarea regimului de functionare nondualist, care permite eliberarea din minte ( realitatea secunda sau virtuala a umbrelor) si vindecarea orbirii prin realizarea accesului la vederea directa (ochiul unic) , in favoarea cautarii in afara a unui organ material ( glanda pineazla). Cautarea trezirii "ochiului al treilea" reprezinta o atitudine reactiva [11] a fiintelor umane adormite, care sunt prizoniere in minte, din cauza

identificarii cu aceasta. Aceste fiinte, "care au ochi, dar nu vad", tocmai fiindca nu sunt trezite sau eliberate din minte, cauta o cauza a orbirii in afara si incearca sa trezeasca pe altcineva (acest ochi este vazut ca un dispozitiv extern, care nu ar mai fi functional, cand in realitate noi suntem decuplati de la el din cauza captivitatii in minte). David Wilcock , un vector al dezinformarii ( vedeti cine sustinea fara rezerve mesajul printesei Kaoru Nakamaru din Japonia, ca in 21 decembrie 2012 vor urma 6 zile de intuneric ) a reactualizat problema ochiului al treilea sub forma glandei pineale, care in opinia sa ar trebui activata sau trezita, fiindca nu isi da seama ca trezirea inseamna eliberarea vazatorului din realitatea secunda (David Wilcock Investigatii asupra campului sursa/ The Source Field Investigations). Epifiza sau glanda pineala a fost redescoperita in 1866 ( daca nu ar fi fost cunoscuta anterior, nu ar fi existat reprezentarile ei in toate culturile de pe Terra sub forma unui ananas). Aceasta glanda ( considerata de unii un atavism, fiindca, a existat la reptile) este legata de racordarea la ciclul luminii (conexiune cu realitatea subtila din spatele luminii si timpului) si are dimensiunea unei migdale. Este situata in profunzimea creierului la jonctiunea cu maduva spinarii.

Ochiul unic este un simbol pe care şi-l revendică multe tradiţii şi mişcări, care susţin că este ochiul omniprezent al lui Dumnezeu. In

realitate este ochiul oricărei fiinţe umane care s-a ridicat la un statut divin sau care a intrat in regimul de funcţionare holografică. Nu aruncăm acest simbol, aşa cum nu renunţăm la apă sau la aer, doar fiindcă din intoleranţă şi ignoranţă alţii au decretat că acest simbol este păgan, masonic ori malefic, ci incercăm să-i regăsim semnificaţia la care se referă şi alte civilizaţii din univers, pentru a ne indica calea de eliberare din starea de vulnerabilitate, calea de salvare din starea de ignoranţă şi de neputinţă a civilizaţiei actuale de pe Terra in faţa transformărilor catastrofale, care au loc ciclic in acest colţ al galaxiei.

In traditia diverselor popoare aceasta glanda numita la noi "al treilea ochi", la egipteni sarpele Ureus, de hindusi ochiul lui Shiva, de chinezi "bila de namol [in lb. chineza este numit "ni wan gong" (adica palatul bilei de namol)/ "the third eye in chinese is "ni wan gong" (literally: the muddy ball palace)], reprezenta organul de perceptie al sferelor inalte, o fereastra deschisa catre ierarhiile spirituale.Accesul la aceasta "fereastra" ( vedeti articolul [12] in Bibliografie: "Deschiderea portilor perceptiei si eroarea conceptuala ascunsa in acest demers al lui Aldous Huxley si a lui William Blake, din cauza interpretarii eronate a alegoriei pesterii lui Platon) se realizeaza prin meditatie si prin diferite tehnici de inductie a starilor paradoxale de constiinta [ termenul de stari alterate de constiinta / altered state of consciousness (ASC) creat de Arnold M. Ludwig in 1966 si raspandit de Charles Tart si de Russell Targ, prin lucrarile lor, induce in eroare, ca si cum aceste stari ar fi nenaturale sau induse prin droguri [ The expression was used as early as 1966 by Arnold M. Ludwig and brought into common usage from 1969 by Charles Tart and Russell Targ]

Bibliografie vedeti mai mult in urmatoarele articole:

1. Lao Tzu 33 Calea catre iluminare (adevarata cunoastere si putere) si imortalitate http://www.scribd.com/doc/29364120/Lao Tzu 11 Principiul golirii Iisus: "Goleste-te si te voi umple"; "Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu" (Luca /Luke 14:32-34 )Meister Eckhart: "Indumnezeirea nu este atinsa printr-un process de adăugare a ceva în suflet, ci printr-un proces de golire." Ramana Maharshi se refera concret la golire de efemer (umbre) atunci cand vorbeste despre Realizarea Sinelui: "Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie să fie obtinut din afara. El este deja în noi. Tot ceea ce trebuie să facem este să eliminăm "umplerea de ego". Linistirea, pacificarea (relaxarea) si oprirea agitatiei (punerea in repaus; golirea de fluctuatii psiho-emotionale) înseamnă Realizarea Sinelui. Nu există nici un moment în care Sinele să nu fie prezent. Atât timp cât mai există îndoieli sau avem sentimentul că nu L-am realizat, este nevoie sa eliminam complet aceste gânduri. Ele sunt datorate faptului că realizăm o confuzie între Sine si ceea ce nu este Sinele. Atunci când aceasta umplere dispare, Sinele rămâne singur. Pentru a-i face loc, este suficient să elimini aglomeratia din mintea ta. Nu este nevoie să aduci acest spatiu gol luându-l din altă parte." "Impacarea ( pacea) este natura interioara a fiintelor umane. Daca o gasiti in dvs. o veti gasi pretutindeni". Ramana Maharshi a indicat auto chestionarea- sa ne punem intrebarea "Cine sunt eu ?" - drept cale de golire, de detasare de efemer si de ancorarea pe prezenta

constienta pt a ajunge la Iluminare sau realizarea Sinelui. Aceeasi metoda o regasim in buddhismul Zen, care apeleaza la intrebari paradoxale ( koan) http://www.scribd.com/doc/36339652/Capitolul-11-Principiul-golirii

2. Regimul de functionare directa, trecerea de la "a privi" la "a vedea" sau "Despre ceea ce nu trebuie sa stiti si sa auziti vreodatahttp://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/despre-ceea-ce-nu-trebuie-sa-stim-si-sa-auzim-vreodata

3. Wei Wu Wei-Stiinta zeilor-Abandonarea luptei si intrarea in starea divina de functionare holografica / Wei Wu Wei-The Science of Gods- Invulnerability and Holographic Operating Mode / Wei Wu Wei-La Science des Dieuxhttp://www.scribd.com/doc/27238503/

4. Puterile supranaturale / Supernatural powers Ce sunt? Care sunt caile de acces ?http://www.danmirahorian.ro/Puterilesupranaturale.pdfhttp://www.scribd.com/doc/31914474/Puterile-supranaturale-Ce-sunt-Care-sunt-caile-de-acceshttp://www.scribd.com/doc/45380709/Puterile-supranaturale-Supernatural-powers

5. La ce este util acum un interviu despre puterile paranormale, care ignora caile de acces la puterile paranormale ?http://www.scribd.com/doc/109182409/La-Ce-Este-Util-Acum-Un-Interviu-Despre-Puterile-Paranormale

6. O realitate separata/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/

7. Nichita Stanescu - Intunecand intunericul, iata portile lumini...Realitatea sursa si umbra ei (realitatea fenomenala) / Source Reality and its Shadow (Phenomenal Reality)Modelul realitatii in care traim si tipurile de actiune ( regimuri de functionare)Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana(meditatie) si samadhi (transa mistica) ? http://www.scribd.com/doc/112436772/

8. Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ?Which are the four right attitudes towards ourselves and others to realize Inner Peace, Enlightenment, Liberation or Ascension/ Quelles sont les quatres attitudes correctes envers nous-mêmes et les autres pour realiser la paix intérieure, l'éveil, la libération ou l'Ascensionhttp://www.scribd.com/doc/22443898/

9. Imposibilitatea cunoasterii de sine, prin cunoastere mijlocitaComentariu la filmul "Cunoasterea de Sine"De ce oamenii cred ca se cunosc pe ei insisi ? Fiindca oamenii considera ca termenul "cunoastere" se refera la aceea dobandita mijlocit de catre minte ( prin procesarea informatiilor in emisfera stanga si dreapta, logic si analogic). In realitate cunoasterea de sine este una directa, iar acest lucru este imposibil pt fiintele umane care sunt prizoniere in realitatea secunda, unde sunt separate de ele insele si de ceilalti....http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/comentariu-la-filmul-cunoasterea-de-sine

10. Stiinta si tehnologia transei centripete - Aforismele lui Patanjali/ Yoga Sutra of Patanjali/ Instructiuni de Aliniere de Dan Mirahorianhttp://www.scribd.com/doc/31059885/

11. Cele trei programari ale fiintelor umane si trezirea : 1. subiectivi (non-reactivi, creativi, lideri ); 2. obiectivi (reactivi,sclavi); 3 . divini (eliberati, treziti) de Mirahorianhttp://www.scribd.com/doc/11841059012. Deschiderea portilor perceptiei /Ouvrir les portes de la perception / Opening the Doors of PerceptionEroarea conceptuala a deschiderii portilor perceptiei prin curatarea simturilor ( prin actiuni la nivelul realitatii virtuale)/ L'Erreur conceptuelle de l'ouverture des portes de la perception par le nettoyage des sens (par des actions au niveau de la réalité virtuelle )/The Conceptual Error of the opening of the doors of perception by cleaning the senses (through actions at the level of the virtual reality)http://www.scribd.com/doc/124238682/12.1. Eliminarea bombei neexplodate care este programarea reactiva (Anthony de Mello)https://www.facebook.com/groups/zamoksha/doc/10151175182911065/FOARTE IMPORTANT ESTE FORMATUL AUDIO 13.1(PARTEA I-A)http://www.youtube.com/watch?v=MsgN3a13FbM&feature=related FORMAT AUDIO 13.2 (PARTEA A II-A)http://www.youtube.com/watch?v=6tjmA1Ronzg&feature=related 12.2. Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorianhttp://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-de-Mello

Anexa 1 Cunoasterea directa este o non-cunoastere sau o cunoastere paradoxala , la fel cum actiunea directa este o non-actiune sau o actiune paradoxala .

Definiţiile date in dictionarele in limba romana pentru termenul intuitie ne impiedica sa folosim acest termen pt cunoastere directa ( nemijlocita), fiindca la definirea acestui termen se folosesc caracteristici care se exclud reciproc: 1. se spune ca se face apel la minte si la simturi (pe cale raţională; capacitate a gândirii; prin simturi, experienta) si 2. se afirma ca nu se face apel la procese mentale (este vorba despre ceva spontan, nemijlocit, brusc, neaşteptat; fără raţionamente logice preliminare). ( vedeti sublinierile in rosu si albastru pe textul de mai jos).

In latina: De intuitus avec le suffixe -io; intuitio / féminin Intuition, action de regarder dans, coup d’œil, observation.http://fr.wiktionary.org/wiki/intuitio

In limba engleza se dau doua semnificatii pt intuition (plural intuitions)1. Immediate cognition without the use of conscious rational processes.2. A perceptive insight gained by the use of this faculty.Etymology: From Medieval Latin intuitio ("a looking at, immediate cognition"), from Latin intueri ("to look at, consider"), from in ("in, on") + tueri ("to look, watch, guard, see, observe").http://en.wiktionary.org/wiki/intuitionhttp://machaut.uchicago.edu/?resource=Webster%27s&word=intuition&use1913=on

Webster's Revised Unabridged Dictionary Tuition (Page: 1549)Tuition, n. [L. tuitio protejare, aparare/ protection, guarding, from/ de la: tueri, tuitus, a vedea, a urmari, a proteja/ to see, watch, protect: cf. F. tuition. Cf. Tutor.]1. Superintending care over a young person; the particular watch and care of a tutor or guardian over his pupil or ward; guardianship.2. Especially, the act, art, or business of teaching; instruction; as, children are sent to school for tuition; his tuition was thorough.3. The money paid for instruction; the price or payment for instruction.http://machaut.uchicago.edu/?action=search&resource=Webster%27s&word=Tuition&quicksearch=on

1. INTUÍŢIE, intuiţii, s. f. 1. Capacitatea conştiinţei de a descoperi, pe cale raţională (în mod spontan), esenţa, sensul unei probleme, al unui obiect. ♦ Principiu didactic conform căruia procesul predării şi însuşirii cunoştinţelor trebuie să pornească de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor şi fenomenelor studiate. 2. Descoperire bruscă, neaşteptată, a unui adevăr, a unei soluţii etc. ♦ Pătrundere instinctivă în esenţa unui lucru. – Din fr. intuition, it. intuizione. Sursa: DEX '98 (1998)

2. INTUÍŢIE s. (PSIH.) contemplare vie, intuire vie. Sursa: Sinonime (2002) |

3. INTUÍŢIE ~i f. 1) Formă de cunoaştere imediată a adevărului pe baza experienţei şi a cunoştinţelor achiziţionate anterior, fără

raţionamente logice preliminare. 2) Sentiment inconştient de prezicere a celor ce urmează să se întâmple; instinct. [G.-D. intuiţiei; Sil. -tu-i-ţi-e] /<fr. intuition, lat. intuitio, ~onis; Sursa: NODEX (2002)

4. INTUÍŢIE s.f. Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit şi imediat adevărul pe baza experienţei şi a cunoştinţelor dobândite anterior, fără raţionamente logice preliminare. [Gen. -iei, var. intuiţiune s.f. / cf. fr. intuition, lat.t. intuitio – contemplare]. Sursa: DN (1986) |

5. INTUÍŢIE s. f. 1. capacitate a gândirii de a descoperi nemijlocit şi imediat adevărul pe baza experienţei şi a cunoştinţelor dobândite anterior, fără raţionamente logice preliminare. 2. metodă didactică de predare şi însuşire a cunoştinţelor pornind de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor şi fenomenelor studiate. ◊ pătrunderea instinctivă în esenţa unui lucru; descoperire bruscă, revelatorie a unui adevăr, a soluţiei unei probleme. ◊ inspiraţie, presentiment. (< fr. intuition, lat. intuitio, it. intuizione); Sursa: MDN (2000) |

6. intuíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. intuíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. intuíţiei; pl. intuíţii, art. intuíţiile (sil. -ţi-i-)Sursa: Ortografic (2002) |

7. intuiţiúne f. (lat. in-tuitio, -ónis). Cunoaşterea clară, dreaptă şi imediată a lucrurilor care se pot înţelege fără raţionament: conştiinţa morală e intuiţiunea bineluĭ. Înţelegerea răpede [!] a lucrurilor. Sursa: Scriban (1939) sursa: http://dexonline.ro/definitie/intui%C8%9Bie

8. INTUÍŢIE (‹ fr., lat.) 1. (FILOZ., PSIHOL.) Cunoaştere sau înţelegere nemijlocită, neprecedată de nici un fel de inferenţă, a adevărului unor propoziţii, a realităţii exterioare, a valorilor, considerată a oferi o certitudine absolută în cunoaştere. ♦ (La Descartes) Cunoaştere imediată a noţiunilor şi adevărurilor fundamentale, simple şi ireductibile, ce nu mai pot fi supuse îndoielii şi care constituie punctul de plecare al deducţiei. ♦ (La Bergson) Formă de cunoaştere sui-generis, superioară cunoaşterii intelectuale, de aceeaşi natură cu instinctul şi simţul artistic, înţeleasă ca un fel de simpatie prin care conştiinţa umană surprinde lucrurile în ele însele. ◊ (La Kant) I. pură = formă a priori a sensibilităţii, condiţionând orice i. a lucrurilor. 2. Descoperire bruscă, revelatorie, în aparenţă nepregătită, a unui adevăr, a soluţiei unei probleme etc. ♦ Inspiraţie, presentiment. 3. (La Schelling, Bergson ş.a.) Cunoaştere sui-generis, de natură în esenţă iraţională, opusă şi superioară cunoaşterii discursive şi analitice, care ar face posibilă sesizarea nemijlocită, fără o elaborare logică prealabilă, a esenţei.Sursa: DE (1993-2009)

Dictionar al termenilor folositi in propozitiile citate din capitolul 33

33.1: 知 zhī zhi1 chih tchi R: a cunoaşte; a percepe; a fi conştient; a înţelege; vedeţi: 2.4;33.2: 人 rén ren2 jen : R: om; persoană; uman, ceilalţii (în opoziţie cu sine); vedeţi: 2.50;33.3: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42;33.4: 智 zhì zhī zhi4 tschi tchi R: a cunoaşte; a percepe; a şti; a inţelege; prezenţă vedeţi: 3.55;33.5: 自 zì zi4 tzu tse : R: sine; personal; însuşi, propria persoană; natural; vedeţi: 7.17; 33.6: 知 zhī zhi1 chih tchi R: a cunoaşte; a percepe; a fi conştient; a înţelege; vedeţi: 2.4;33.7: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42;33.8: 明 míng ming2 ming: R: strălucitor; iluminat; luminos; lumină; vedeţi: 10.42;

33.9: 勝 sheng4 scheng : R: A. a avea forta de a face, adecvat pentru, corespunzator la, a prezenta, a purta; suficient, cu totul, în întregime; traducerea prin infrangere, învingere ( referiri la lupta, razboi) , submineaza intregul mesaj al lui Lao Tzu, care sustine renuntarea la lupta (不爭[不争] bù zhēng) si la actiunea mijlocita si inlocuirea sa cu wu-wei (無為 [无为] wú wéi), actiunea paradoxala, fara reactiuni ( 無軌[无轨 wú guǐ: fără urme; trackless), fără control , interferenţă sau interventie ( 無事 wú shì; noninterferenţă; non/fără control ), dar care nu lasa nimic neguvernat ( 無不治[无不治] wú bù zhì ) ; B. a cuceri; a învinge; a subjuga, a întrece, a depaşi, a excela; victorie; succes; reusita ; 勝利 [ 胜利 ] shèng lì : victorie; E: victory, success, defeat, conquer, surpass, be superior to, superb, wonderful, lovely, be equal to, can bear; G: Sieg, siegen, besiegen, gelingen, gewinnen, überwinden, überholen, übertreffen, besser, ausgezeichnet, beste, sehr, Kopfschmuck, Schmuck; vedeti : 31.51;

33.10: 人 rén ren2 jen : R: om; persoană; uman, ceilalţii (în opoziţie cu sine); vedeţi: 2.50;33.11: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42;33.12: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;

33.13: 力 lì li4 li R: putere fizică; forţă musculară; putere, tărie, puternic, energie, forţă, zel, efort, serios, a avea putere; tendon; muşchi; resurse, mijloace putere, influenţă; capacitate; competenţe; resurse; energie; efort; lucru; a exercita propria forţă; 力點[力点] lì diǎn: punctul de focalizare a atenţiei; focarul puterii; E: power, strength, force, physical strength; muscular force or strength; capability, influence; skills ability; 力點[力点] lì diǎn: focus point; focus of power; F: puissance, pouvoir, force; force physique, force musculaire; fort, puissant, énergie, zèle, effort, travail; exercer; sérieux, avoir la force; tendons, muscles, ressources, capacité; influence; compétences; médias; G: Kraft, Stärke, mit Kraft, kräftig, kraftvoll, phys. (fig) Energie, gewaltsam, Eifer, eifrig, ernsthaft, sich anstrengen, die Kraft haben; 33.13;33.14:自 zì4 tzu R: vedeti/see: 33.5; 33.15: 勝 sheng4 R: vedeti/see: 33.9; 33.16: 者 zhe3 R: vedeti/see: 33.3;33.17: 強[强] qiáng qiǎng qiang2,3 ch'iang k'iang R: puternic, violent; superior, mai bun; a forţa, a sili; a constrânge; a face eforturi; in cap 3: 強其骨 qiáng qí gǔ: a fortifica/intări oasele/長強 chang qian: cavitate de acupunctură localizată la capătul coloanei vertebrale/ osului cozii/tailbone; E: strong, powerful, better, a bit more than; 強其骨 qiáng qí gǔ: strengthening their bones; F: fort, robuste, vif, meilleur, de force / s'efforcer de; G: stark, kräftig, gewaltsam, anmaßend, Nachdruck, Kraft, besser, übertreffen, mehr als-, Wiebel (Insekt), Familienname Aussprache kiang3 zwingen, nötigen, hartnäckig, bestehen auf-, nachdrücklich, sich anstrengen; apare prima data in: 3.43;

Cuplul corelat 利 lì-用 yòng (evoca deosebirea dintre concentrare si meditatie, transa centrifuga- transa centripeta)利 lì li4 li R: câştig; profit; interes; avantaj, beneficiu; profit; profita de; în folosul cuiva; a avantaja, a favoriza ascuţit, tăios; tăişul singular sau unidirecţional al plinului-actiune, mâna inchisă 利 lì- este o faţetă a miliardelor de tăişuri ale cuţitului multifuncţional şi omnidirecţional (用 yòng vedeţi: 4.4) reprezentat de gol- de mâna deschisă, de acţiunea paradoxală 無為 wú wéi, de starea fără formă a apei)[cap 8; 11]; pătrunzător; aspru; (despre persoane) dezgheţat; iscusit; nume de familie; viclenia; agresivitatea; ura; răzbunarea; mânia; incisivitatea; critica; E: advantage, benefit, profit; gains, favourable; interest; merit, sharp; surname; 利害 lì haì: pros and cons, advantages and disadvantages; 利用 lì yòng: exploit, make use of, to use, to take advantage of, to utilize 利於[利于] lì yú: be beneficial, be good for; 不利 bù lì : disadvantage; unfavorable, disadvantageous, harmful, detrimental ;非盈利 feī yíng lì: non-profit ; 銳利 [ 锐利] ruì lì sharp; sharply; 勝利 [ 胜利 ]shèng lì victory F: profit, intérêt; gain; avantage, avantageux; favorable; bénéfice, forte, favorable; nom de famille; G: Eigennutz; scharf, beißend, gewitzigt, geläufig, passend, Gewinn, Nutzen, Vorteil, Wohltat, nützen, fördern, Verdienst, Zinsen, der Dritte einer Reihe von vieren, Familienname; 8.7;

4.4: 用 yòng yong4 yung yong R: utilizare, nevoie; utilizabil, util, utilitate; avantaje; beneficii, a utiliza, a aplica, a folosi; a pune în acţiune (funcţiune); a funcţiona; a opera; funcţie; a folosi; uz; folos; folositor ( a face uz de: ); mijloace; cu, aşa, la; deci; de aceea; din acest moment; acum, a face /recruta/angaja (funcţionar; servitor); a consuma, a cheltui; cheltuieli; prin aceasta; astfel; cuţitul multifuncţional şi omnidirecţional cu miliarde de tăişuri reprezentat de gol- de mâna deschisă, de acţiunea paradoxală 無為 wú wéi, de starea fără formă a apei[cap 8; 11] aflat in opozitie cu tăişul singular sau unidirecţional al plinului- al acţiunii 為 wéi, al mâinii inchise 利 lì (vedeţi: 8.7), al minţii ocupate de intenţii, de ură, răzbunare, mânie, incisivitate, de viclenie (căutarea câştigului), de agresivitate, de critică, de complexe de inferioritate, de apărarea dogmelor, de frica de a pierde; 用以 yòng yǐ : pt ca să; 用心 yòng xīn: motiv, intenţie, atent; 用人 yòng rén: servitor; 用戶[用户] yòng hù: utilizator; 用處[用处] yòng chu: utilitate; E: use, need, usable, useful, usefulness, benefits, apply, employ, to operate, means, with; hence, therefore; to, so, and so; from now on, now; to do/employ/recruit/hire/to engage (servant); to put into action; consume, spend, spending; expenditures, expenses; used in the negative: need, expenses, outlay; 用以 yòng yǐ: in order to, so as to; 用心 yòng xīn: motive, intention, diligently, attentively; 用人 yòng rén : (n) servant; F: utilisation, utiliser, avec, (clé 101); besoin; nécessaire, utilisable, utile, l'utilité, l'utilisation, avantages; appliquer, utiliser, fonctionner, employer, les moyens, à, ainsi; par conséquent; tellement, donc; et si; à partir de maintenant, maintenant; faire; employer; recruter; engager (serviteur); mettre en action; consommer, dépenser, dépenses; G: gebrauchen, brauchen, brauchbar, nützlich, Nutzen, Verwendung, anwenden, sich bedienen, Mittel, vermittels, mit, damit, um zu, deshalb, sodaß, und so -, nunmehr, anstellen (Diener), in Tätigkeit setzen, verbrauchen, ausgeben, Ausgaben, Unkosten; 4.4;