16
Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa mijlocie! , ,

Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

  • Upload
    others

  • View
    49

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Despre diversitate si prietenie,la grupa mare si grupa mijlocie!

,

,

Page 2: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

�– � ș �

© –

Această publica ie a fost realizată în cadrul proiectului, implementat de CPE Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asocia ia de Ajutor Amurtel România i Asocia ia

Romano ButiQ, în perioada martie 2014 aprilie 2016.

CPE Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti, aprilie 2016

Avem fiecare o poveste Program prodiversitate i proincluziuneîn grădini e

– ș�

Proiectul Avem fiecare o poveste Program prodiversitate i proincluziune în grădini e este finan at prin granturile SEE2009 2014, în cadrul Fondului ONG în România - www.fondong.fdsc.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în modnecesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 2014.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene, accesaţi www.eeagrants.org

– ș � �–

.

Page 3: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Ce este re eaua persoanelor resursă creată încadrul proiectului Avem fiecare o poveste?

Experien�a proiectului de la începuturile sale și până înprezent, ne-a reconfirmat că stereotipurile și prejudecă�ile se hrănesc cel mai binedin necunoaștere, în special din lipsa de informa�ie autentică despre celălalt, dinlipsa contactului direct. Este ușor să includem în categorii și să ne separăm astfelde cei pe care nu îi cunoaștem, cu care nu suntem prieteni, pe care nu îi iubim. Și,mai ales este ușor să excludem pe cei cărora nu le știm poveștile: nu știm de undeau venit, cum au crescut, cine i-a iubit și pe cine au iubit, cine i-a încurajat, cine le-a fost model, la ce au visat, la ce se pricep, ce dorin�e au, cum văd lumea.

Din acest motiv am construit re�eaua persoanelor-resursă; pentru a ne cunoașteși pentru a cunoaște oameni noi. Oameni generoși, care au fost de acord să nedăruiască, nouă și copiilor cu care lucrăm, păr�i ale poveștilor lor. I-am cunoscutdeja la formările Povești de via�ă, la evenimentele dedicate de la Muzeul CulturiiRomilor sau la Teatrul Senzorial, la sesiunile de formare în metoda Persona Dollsîn grădini�e, îi vom putea cunoaște și mai bine în calitate de persoane-resursă, lacare putem apela pentru sprijin inclusiv după încheierea formală a proiectului

.

Am decis să luăm fiecăruia dintre ei câte un scurt interviu, iar această broșurăgăzduiește și poartă cu ea numai o mică parte a gândurilor pe care le-auîmpărtășit cu noi. În întregime, interviurile oferite de fiecare dintre ei pot fi citite peblogul proiectului, la http://avemfiecareopoveste.wordpress.com, sec�iuneaInterviuri. Le suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul și pentru toatăimplicarea lor și le mul�umim tuturor celor care au ales să alăture acestei re�ele:

Avem fiecare o poveste,

Avem fiecare o poveste

NicoletaCrinaSimonaMihaelaSilvia

VictorValiDanielaLumini aAndreea

AdrianMihaiDidiIuliaIrinaOana

AndreeaMariusLucianDeliaGeorge

Page 4: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Pentru a-i invita să vorbească în grădini�ele voastre, cu copiii sau cu părin�ii, vărugăm să ne contacta�i, iar noi ne vom asigura că cea mai potrivită persoană vă vavizita!

LiviaAninoșanuDirectoare de ProgrameCPE – Centrul Parteneriat pentru [email protected]

Vă mul�umim și așteptăm cu mult drag să ne revedem!EchipaAvem fiecare o poveste

Persoană de contact:

Page 5: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Câteva gânduri despre noi

”Sunt o norocoasă. O norocoasă care s-a bucurat de foarte multe oportunită�i învia�a ei. Sunt o persoană care a putut alege în via�a ei. Mă prezint în cadrulinterviului nostru ca fiind o romnie bucuroasă de Ferentari. Sunt o persoană foarteenergică, foarte energică uneori pentru multă lume, mă bucur de o familie drăgu�ăși de multe lucruri pozitive pe care le aleg eu să fac.” (Crina)

”Vin dintr-o comunitate de ursari tradi�ională, am terminat liceul pedagogic și amfost învă�ătoare și, pe lângă asta, am predat și limba romani, am scris manualepentru predarea limbii romani la începuturi, când nu erau încă aceste materiale înșcoli. Dacă sunt întrebată ce profesie am la bază, e clar – e activitateaeduca�ională, activitatea de cadru didactic și, mai ales, interven�ia mea înpredarea limbii romani. Asta cred că este, să zic, activitatea care mă definește,care stă la baza experien�ei mele.” (Mihaela)

”Am lucrat în domeniul extracţiei de petrol, în aer liber, era un spaţiu neacoperit şim-au angajat în luna noiembrie. Chiar în prima zi de lucru s-a pus iarna, în data de17 noiembrie, şi era un viscol teribil şi eu trebuia să merg la serviciu. Primele zilepentru mine erau un coşmar. Eu eram încă un copil, la 17 ani. Dar m-amacomodat.Avantajul meu este că mă acomodez foarte repede şi am fost învăţat lagreu. Foarte multă muncă fizică, asta necesita, trebuia să munceşti cot la cot cuceilalţi, eram cel mai tânăr din toată echipa. Iar la vârsta de 31 de ani mă înscriamla facultate.” (Victor)

”Mă simt cel mai mândră pentru faptul că l-am făcut pe tatăl meu mul�umit, fericit.Tata este foarte fericit, a fost foarte fericit întotdeauna, pentru că eu am spartghea�a, cum spune familia mea, că am mers mai departe, la un liceu, la ofacultate.” (Daniela)

”Eu mă vedeam o persoană sociabilă, ca acum, zâmbăreaţă, nonstop, şi cred căzâmbetul ăsta m-a menţinut mereu pe linia de plutire, că tot timpul trebuie să aiceva care să te ridice atunci când simţi că pici.” (Andreea)

Page 6: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Punctul 0 e momentul accidentului. Înainte de accident, toată lumea mă vedea ofată normală, aşa eram, mai veselă, îmi plăcea să mă distrez, am fost şi bună lahandbal, am fost şi la lotul naţional, toată lumea ştia ce pot să fac, iar dupăaccident lumea care mă cunoştea mă compătimea pentru ce mi s-a întâmplat şiasta ...mai mult mă bagă la fund chestia asta.” (Oana)

”Sunt o fire activă, veselă, voioasă şi carismatică, îmi place foarte mult săcomunic, să aflu lucruri noi şi să împart cu oamenii din jurul meu, de cele mai multeori pot să spun că îmi place să zâmbesc, să împart zâmbete, să fac omul să râdă,eu zic că se spune că o zi în care nu ai zâmbit e o zi pierdută, aşa că de ce să-mipierd timpul posomorât, când pot să zâmbesc ca în reclama la pasta de dinţi.”(Marius)

”După perioada accidentului...au fost câteva luni de atacuri de panică, anxietate,depresie, a fost foarte greu la început, dar uşor, uşor m-am acomodat, m-amadaptat traiului de zi cu zi. Am luptat foarte mult să mă descurc singur, să nu lasgreutăţile mele pe umerii altora.” (Lucian)

”Atenţia noastră e mult mai distributivă, situaţiile de viaţă prin care am trecut ne-auînvăţat, ca să zic aşa, să fim mai atenţi, să avem un timp de reacţie mai rapid lasituaţiile din jurul nostru. În ceea ce priveşte simţul tactil, pot să zic că mâinile suntprecum ochii, ne ajută să facem mai toate lucrurile. Cu ele simţim diversesuprafeţe, cu ele citim, cu ele ne orientăm în spaţiu. Auzul e mult mai dezvoltattocmai din cauza asta, pentru că suntem puşi în diverse situaţii pe stradă, să fimatenţi...independenţa asta a noastră ne-a învăţat, pe unii dintre noi, să ne folosimşi simţurile astea mult mai mult decât celelalte persoane.” (Delia)

Câteva gânduri despre noi

”În ciuda faptului că eram un copil superperformant la şcoală, tot nu înţelegeam dece ceilalţi mă fac ţigancă. În familie eram un star, răsfăţată, iar când mă duceam laşcoală, nu neg, am avut învăţătoare şi profesori care m-au încurajat, dar ceilalţicopii din ţigancă nu mă scoteau, câteodată, când se supărau, ştii, şi nuînţelegeam de ce, care-i problema şi asta mă făcea un copil complet trist.”(Nicoleta)

Page 7: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”De la ei eu am învă�at să dansez, de la ei am învă�at să ascult muzică de toatefelurile .... nu știu, cred că dacă taică-meu ar fi trăit ar fi ascultat și Salam, dar ar fiascultat-o și pe Pink. Erau persoane foarte dinamic . Eu nu-mi amintesc ca noi sănu fi avut în fiecare zi vecini la noi acasă. Adică era o rela�ie de apropiere cuvecinii, care erau neromi, atât de puternică, încât efectiv cred că am crescutîmpreună cu ei. Eu nu am cunoscut un Ferentari urât, eu nu îmi amintesc unFerentari urât, eu îmi amintesc un super – mega Ferentari, unde eram to�i prieteniiși rudele posibile și era foarte frumos.” (Crina)

”Pentru mine tata a fost un model, pentru că el, deşi nu a avut posibilitatea săînveţe şi a făcut doar opt clase, a citit foarte mult. De toate. Citeşte şi acum, de laromane la chestiuni politice, la chestiuni de drept civil şi de toate.” (Simona)

”Bunicul din partea mamei era fierar, iar cel din partea tatei era lăutar şi eu acumlucrez pe parte de meşteşug aici, cred că asta e o calitate, un lucru esenţial. Unlucru identitar pentru comunitatea noastră. Meşteşugul, arta de a face lucruri dinnatură, pentru că în general comunitatea romă asta a făcut, a făcut lucruri dinnatură, a folosit resursa naturală, a lucrat cu ea şi nu e puţin lucru să lucrezi cumetalele. Se spune, şi eu cred că e reală chestia asta, că un meşteşugar carelucrează cu metalul, lasă ceva din el.” (Victor)

”Simona era mică şi răsfăţată, că era ultimul copil în încercarea mamei de a aveaun băiat, a făcut patru fete şi eu eram a patra, tot fată şi răsfăţată şi numită Simion.Îmi doream să fiu pilot, cu maşinuţe, să conduc eu. Ştiu că la un moment dat îmidoream asta, ştiu că în timp ce tata conducea maşina, eu eram cu picioarele peumerii lui şi îl trăgeam de urechi.” (Simona)

”Eram un copil foarte timid, extrem de timid, căruia îi era frică să vorbească, să seexprime în limba română, pentru că era o limbă învă�ată, să zicem așa, trunchiatcumva, din auzite, din cum se exprima familia…iar asta îmi producea și mai multătimiditate, teama de a nu vorbi corect limba în care se preda la școală te făcea șimai timid, și mai speriat de a te exprima.” (Mihaela)

e

Page 8: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Mama tot timpul ne zicea floarea mea, floarea mea, şi mie, şi surorii mele.Aşa nealinta ea. O cheamă Elisabeta, dar ei îi spuneau Păpuşa, şi aşa i-a rămas. Aşaera, frumoasă ca o păpuşă şi aşa i-a rămas numele şi nu ştie nimeni că pe ea ocheamă Elisabeta. Şi ne răsfăţa şi ne alinta şi ne ţinea în braţe.” (Simona)

”Dacă am fi cunoscut-o pe Silvia mică…eu eram fata lui tata răsfă�ată și cânderam mică îmi doream foarte mult să devin croitoreasă. Părin�ii mei se chinuiau,munceau ca să avem. Și tata a fost un om foarte, foarte muncitor și ne-a iubit și aluptat pentru noi, și mama la fel. Mi-a plăcut cel mai mult în�elegerea lor din priviri.Erau atât de uni�i și, în momentul când mama nu era acasă și nu ne putea face demâncare, era tata, ne făcea de mâncare, uneori o așteptam și pe mama, venea șimâncam to�i la masă mâncare făcută de tata. Și asta mi-a plăcut. Și s-au străduitdintotdeauna să fie de toate în casă, să nu ducem lipsă de nimic.” (Silvia)

”Fratele meu mijlociu este doctorand în chimie, a făcut doctoratul în Dublin şiacum e stabilit în Belgia, are o familie extraordinar de frumoasă, lucrează într-unlaborator de cercetare. Am avut o familie frumoasă, uitându-mă în spate, de undeam plecat. Şi să mă întorc la copilărie...mergeam foarte mult cu vaca la păscut,pot să spun că am avut o copilărie frumoasă, chiar dacă a fost grea, pentru căştiam să ne jucăm.” (Victor)

”E sudor şi e chiar cel mai bun în generaţia lui, toată lumea îl caută să facă chestii.Asta m-a motivat şi pe mine să învăţ, m-a sprijinit şi el, şi-a dorit foarte mult să facăfacultate, nu a avut posibilitate şi am făcut eu, fac eu. Amândoi şi-au dorit să îmiofere un viitor bun.” (Vali)

”Să crești într-o familie mixtă e foarte confuz uneori...adică atunci când eşti cupersoane de etnie romă, cu romii, te bucuri, simţi chestia aia care te uneşte.Atuncicând eşti cu majoritarii şi spun...nu neapărat chestii urâte...dar se văd diferenţe, tesimţi un pic prost. Câteodată...au fost momente când nu am spus că sunt de etnieromă tocmai pentru că ei începeau cu premisa asta, erau negativişti şi spuneaulucruri urâte şi nu mai îndrăzneam să spun că sunt de etnie romă.” (Lumini�a)

”Marius când era mic...nu m-am gândit niciodată la asta...eram un băiat plin deviaţă, un băiat cuminte, un băiat silitor, ascultător şi dornic de joacă, dornic să fieînconjurat de lume, de oameni, de lucruri pozitive.” (Marius)

Page 9: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Dacă m-a�i fi văzut când eram mică, aţi fi cunoscut o fetiţă un pic maicurajoasă...exploram locuri noi. Și acum fac chestia asta, dar când eram micăparcă nu primeam atâtea descurajări, că asta nu poţi să faci. Când eram mică îmiplăcea să mă sui pe tot felul de locuri mai înalte, nu ţineam cont nicio clipă că nuvăd.” (Delia)

”Eu voi încerca să fiu cel mai bun prieten al copilului meu, pentru că eu cred că aşae normal. Mă gândeam la un moment dat că am o dizabilitate şi cum ar fi să măduc cu copilul meu la grădiniţă şi ceilalţi din jur să spună „ah, uite, ai venit cu taică-tu şi este într-un scaun şi e nu ştiu cum”, concepţia oamenilor în general, nuneapărat în România, a oamenilor, chiar dacă alţii o ascund. Dar m-am gândit căaş putea face astfel încât copilul meu să spună celorlalţi copiii „tatăl meu, chiardacă stă într-un scaun rulant, este cel mai bun tată din lume” şi asta o poţi oferi princomunicarea cu copilul tău.” (Lucian)

Câteva gânduri despre discriminare și provocări

”E ca și cum toată via�a a trebuit să demonstrez ceva cuiva. Că sunt mai curatădecât cred ei, că sunt mai deșteaptă decât cred ei, că sunt mai bună decât sunt eiși, în mod constant, via�a mea a fost marcată de asta. Î�i dai seama cum rasismulte creează, te programează. Că, de fapt, ce m-a programat foarte profund, îmi dauseama, e rasismul societă�ii. Devenit conștient de propria ta identitate și de ceînseamnă ea pentru ceilal�i, încerci să demontezi lucrurile astea.” (Nicoleta)

”Îmi amintesc că eram în sală când colegii mei pe scenă făceau repeti�ie și eu, cuvocea foarte răgușită, îi spun colegei mele, când aud că se vorbește de �igani:„Dar și eu sunt �igancă!” Și ea se uită la mine brusc și face niște ochi mari, apoi seridică și zice: „Dar Crina este...și Crina este �igancă!” Și toată lumea s-a uitat așala mine, s-a făcut un pic liniște. Ei, ăla a fost momentul în care au început să vinăpe rând la mine să mă întrebe: „Dar tu ai cai?”, „Dar tu cum mănânci?”, „Ai cort?”.Ăla a fost un moment care m-a făcut să mă simt atât de neconfortabil încât n-ammai păstrat legătura cu ei.” (Crina)

Page 10: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Şi mă simt profund jignită când cineva îmi spune că eu nu sunt c ceilalţi romi.Pentru că asta spune foarte mult despre felul în care acea persoană gândeştedespre romi. Pentru că e ca şi cum aş fi eu o excepţie, şi nu sunt. Din fericire nusunt. Nu sunt o excepţie.” (Nicoleta)

”M-am lovit de tot felul de chestiuni, de la cele mai mici, de genul că mi-a spusfuncţionarul de la primărie, tu ce şcoală ai făcut, scrii frumos, ai făcut şcoală sauceva de genul asta? Că scrii frumos. El s-a mirat că ştiam să scriu. Sau te duci însupermarket şi se feresc de tine...îşi feresc geanta. Sper că încet oamenii vor fimai deschişi, mai raţionali şi vor vrea să cunoască oamenii aşa cum sunt. La noi,la romi, particularităţile sunt un mare plus, adaugă multă valoare. Faptul că ai olimbă diferită, că știi o limbă în plus, frumoasă şi veche, care s-a transmis oral de omie de ani şi care are cuvinte atât de frumoase.” (Simona)

”Românii nici nu știu cât de mult rău fac propriilor copii învă�ându-i sau…nu știudacă învă�ându-i sau încurajându-i să fie rasiști sau să discrimineze. Nu știu câtde mult rău fac propriilor copii.” (Mihaela)

”Până aici nu mi-am asumat identitatea, etnia de rom, adică mi-o asumam, dar încercuri restrânse, nu aveam curajul să mi-o asum, pentru că am avut experienţenegative de genul cioară, ţigan, chestii de genul, foarte, foarte rele, dar oproblemă e că de fapt și că noi nu ne cunoaştem identitatea, noi ca romi, cred căaici e marea problemă şi nu ne-o cunoaştem pentru că avem experienţele asteanegative din spate.” (Victor)

”Nu vă jucaţi cu copiii lui Anghel, că aşa-l chema pe tata, nu vă jucaţi cu ţiganii, nuvreau să vă jucaţi cu ei, nu vreau să vă jucaţi cu ei şi ei evitau, chiar îmi aducaminte că într-un timp jucau fotbal în faţa porţii la noi, iar în momentul când amieşit şi am vrut să jucăm fotbal, au luat mingea şi au intrat în curte, la modul ăstaera.” (Victor)

”Administratorul de la cămin îmi spune că sunt un rom atipic, pentru că îmi placeşcoala, şi asta e un fel de discriminare, pentru că mai sunt și alţi romi care învaţă,nu sunt numai eu. Nu e nimic special la mine, că îmi place şcoala, îmi place săcitesc, îmi place să descopăr ce citesc, e normal, că sunt om, sunt român, nu enormal să zici că sunt un rom atipic, special.” (Vali)

a

Page 11: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”M-am cronometrat odată să îmi fac câteva bruschete, am curăţat trei roşii foarteconcentrat, cu un cuţit şi o furfuculiţă, o oră și cinci minute să tai cubuleţe trei roşii,am fost cronometrat pe ceas, mi-a fost foarte greu, încerc să ies din zonaconfortabilă, pentru că vreau să urc mai sus, să merg mai departe. Odată am vrutsă îmi testez răbdarea, am fiert o punga de năut de un kg şi mi-a venit ideea să ocurăţ bob cu bob, mi-a luat de la ora 2.30 până la 7.40 seara, dar rezultatul a fostun humus cremos, fără nicio coajă. Şi să mai testăm şi câtă dragoste avem în noi,am spus că tot ce am făcut ofer altcuiva, pentru că asta înseamnă dragoste.”(Lucian)

Câteva gânduri despre discriminare și provocări

”Aş face o şcoală mult mai prietenoasă. Mi-ar plăcea să vină cu drag copiii laşcoală, să fie un spaţiu în care copiii să se exprime. Aş aborda alte metodepedagogice, la care copiii să participe, nu să fie nişte consumatori ai informaţiilor,să fie parte din educaţie. Iar pe copiii romi eu cred că ar trebui să-i primească ca petoţi ceilalţi copii, cred că primordială rămâne identitatea de copil. Pe de altă parte,sunt situaţii de copii romi care vorbesc limba romani şi, de multe ori, sunt puşi lazid din cauza asta. Şi e o nedreptate profundă, adică n-ai cum să ignori copiluluiăluia dreptul de a-şi vorbi propria limbă.” (Nicoleta)

”N-am avut niciodată parte de o atitudine prietenoasă din partea profesorilor și îmiamintesc că diriginta, chiar era o tipă foarte mișto de altfel, care îmi plăcea foartemult, mi-a zis o dată, în clasa a VII-a, să nu mai strâng fetele în jurul meu atât demult, pentru că nu este bine să le dau eu un exemplu.” (Crina)

”Sistemul de învă�ământ chiar este destul de provocator și chiar scoate din om,uneori, ce-i mai rău în loc de ce-i mai bun. Sunt convinsă că nici cadrele didacticenu au toate posibilită�i de a în�elege, pentru că n-au avut ocazia. Sunt și ele partedin sistem sau din societate. Eu nu cred că învă�ătoarele sunt alte persoane decâtoameni. Dar chiar cred că sunt cele mai importante și că, din păcate, solicitările detoate felurile vin către ele.” (Crina)

Page 12: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”În primul rând este important să se comporte cu toţi copiii la fel. Este important sănu îi judece după culoare şi etnie. Este important să vadă diferenţa lor culturală cape un avantaj...sunt nişte experienţe extraordinare, pe care poţi să le împărtăşeşticu ceilalţi copii. Să vadă culturile altor popoare. Să fie preţioase pentru noi toţi.”(Simona)

Copilul care are limba maternă romani trebuie să fie apreciat i încurajat lacoal , că este cunoscătorul unei limbi în plus i asta îl face să fie mai bogat. Să se

puncteze, dacă nu se tie, că limba asta este la fel frumoasă i bogată ca toatecelelalte limbi i că, spre deosebire de altele, este i mai interesantă, că po i s-ogăse ti vorbindu-se în patruzeci de state, cel pu in în Europa, dar i în America, ipe alte continente. Pentru că romi trăiesc peste tot, în toată lumea. (Mihaela)

Le-a recomanda să le acorde acelea i anse i copiilor romi, ca i copiilorromâni, să se simtă bine primi i în clasă. Copilul se gânde te că doamnaînvă ătoare l-a pus pe altul în prima bancă i pe el în ultima. Pentru un copil etragic lucrul ăsta. Î i pune multe semne de întrebare. Le-a mai recomanda să fiedeschise cu copila ii de etnie romă, să îi atragă cu fel i fel de vorbe frumoase, dejocuri frumoase, să se joace împreună, să nu fie diferen e între copii. Sincer, să îii mângâie, foarte mult contează pentru un copil, a a, pe păr. Eu în generală am

avut noroc de o învă ătoare bună i spunea: Dănu a, e ti foarte frumoasă.Mergeam de drag la coală (Daniela)

Eu am aflat de diagnosticul meu pe la vârsta de 7 ani, când trebuia să înceapăintegrarea mea în sistemul educaţional şi atunci au început să apară primelebariere, în sensul că trebuia să găsesc o modalitate să am acces la şcoală şiatunci ştii că nu se poate de unul singur să răzbeşti, mai ales în situaţiile cu care neconfruntăm noi, persoanele mai speciale, dar am reuşit în cele din urmă. Vreau săzic că nu ştiu dacă mi-a fost greu sau nu, eram prea mic la vârsta aia ca săconştientizez greutatea, pur şi simplu am luat-o ca atare, m-am întrebat de câtevaori de ce nu se poate să fie şi pentru mine uşor, dar cred că imposibilitatea asta dea face, de a reuşi, m-a impulsionat, m-a ambiţionat. (Marius)

” șș ș

ș șș ș �

ș � ș ș”

” ș ș ș ș ș� ș

� șș șș ș

�ș ș

� ș �ș .”

ă

ș

Page 13: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Cred că a mai fost profesoara mea de limba română din şcoala generală, doamnaElena o cheamă, o tipă foarte drăguţă carismatică care a văzut în mine ce n-auvăzut alţii, adică eram un pic preferatul dânsei, dar nu din motive fizice, ci pentru căa văzut potenţial şi mi-a dat încredere. Doamna aceea, de fiecare dată când intraîn clasă, afişa un zâmbet foarte larg şi se uita la mine şi ştiam că zâmbetul ăla erapentru mine şi mă simţeam confortabil la ora ei, asta nu înseamnă că ceilalţiprofesori nu erau OK, dar dânsa avea un loc special.” (Marius)

”Trebuie să înţeleagă în primul rând problema şi cum să o rezolve şi nu trebuie săvadă în copil o barieră, nu trebuie să îi pună piedici. Trebuie să îl facă pe copil să sesimtă bine în pielea lui, să nu se simtă constrâns, marginalizat. Să fie susţinut, săfie încurajat, să fie motivat, să-l facă pe copilul respectiv să fie înconjurat depozitivitate şi optimism. Trebuie să înţeleagă ce poate să ofere copilul şi ce poatesă ofere cadrul didactic şi să găsească un canal de comunicare. Trebuie să seadapteze. Tu dacă vii la mine, nu trebuie să te uiţi la mine că stau pe jos și nu potface nimic, ci hai să vedem stând pe jos, cum poate să se joace, să coloreze, săfolosească plastilina; trebuie să-l cunoască, să socializeze foarte mult cu el, să-iînţeleagă nevoile. Să nu-l forţeze, trebuie să se coboare la nivelul lui!” (Marius)

, şi

Câteva gânduri despre schimbare în societate

”Este execrabil din punct de vedere al accesibilităţii pentru persoanele cudizabilităţi. În primul rând, bordurile. Au mai pus pe la farmacii, pe la bănci, ăsta eun lucru bun. În primul rând, în faţa blocului, când ieşim şi noi, nu putem să stămpe-o bancă, ceea ce nu e posibil în ziua de astăzi, să vrei să ieşi în faţa blocului şisă nu ai unde să stai.” (Andreea)

”Trebuie să îi mulţumesc tot mamei, îi datorez experienţa asta pentru că grădiniţaera în Mihai Bravu şi fie ploaie, fie vânt, mergeam cu mama, mama mă punea înspate şi mergea cu metroul vreo oră jumate. Imaginează-ţi să mergi de aici până laMihai Bravu.” (Marius)

”Este foarte dificil să scoţi o persoană cu dizabilităţi din casă, şi este o corvoadă.Mai ales dacă persoana cu dizabilităţi este în căruţ, să îl pui în căruţ, să îl duci pânăafară, dacă mai trebuie să mai cobori şi nişte scări, mai bine te lipseşti, că şi eu amo problemă cu scările, dacă nu am bară mă ţin de pereţi sau cine ştie de ce, efoarte greu.” (Andreea)

Page 14: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

„E important să vadă în mine dincolo de scaunul cu rotile, să vadă omul Marius, nupersoana cu handicap Marius, care nu poate să treacă strada. Şi e importantpentru mine, principalul element care mă conectează cu o altă persoană ezâmbetul. Eu mă accept pe mine, eu te accept pe tine, tu mă accepţi pe mine, astae regula. Deci asta îmi doresc eu cel mai tare de la oamenii din jurul meu.”(Marius)

”Trebuie să merg mai departe, dacă-mi plâng de milă nu mă ajută absolut cunimic, mă trage în jos sau mă ţine legat. Merg optimist, cu gândul că va fi bine, darnu e chiar aşa uşor şi simplu, gata, sunt într-un scaun, mă descurc. Sunt foartemulte lucruri pe care nu le poţi face. Problema este că nu poţi să mergi lacumpărături decât însoţit de altcineva, nu poţi să mergi în oraş. În România înprezent sunt foarte multe obstacole, nu poţi urca într-un autobuz, nu poţi urca obordură mai înaltă, sunt piedici şi da, este o mare diferenţă să mergi pe picioare şisă mergi într-un scaun, dar o depăşim.” (Lucian)

”Eu am acceptat şi voi accepta compasiunea, nu mila, că eu nu am nevoie de milă.Mila pe mine nu mă ajută cu nimic, eu nu m-am dus niciodată să mă plâng lacineva. Atâta timp cât există compasiune, mă tratezi la fel cum tratezi o persoanănormală.Am un prieten care niciodată nu m-a tratat cu milă. El, spre exemplu, ştielucrurile pe care pot să le fac şi pe mine mă întăreşte lucrul ăsta, să ştiu că nu-mi iasticla din mână să mi-o desfacă. Eu am fost mai luptător, de desfăcut o desfăceamşi cu dinţii. Şi asta înseamnă compasiunea, să te trateze ca pe un om, ca pe fostultău prieten, la fel cum erai înainte. Eu aşa cred şi consider că înseamnăcompasiunea.” (Lucian)

„La mine sincer a fost greu în perioada facultăţii, m-am gândit de câteva ori că aşvrea să renunţ. Aveam foarte puţini colegi de grupă de care m-am simţit apropiat.E o reticenţă generală care se instalează, simţeam că nu vor să fac parte dinechipa lor la anumite chestii, de exemplu când ne dădeau proiecte de făcut pegrupe, cine se întâmpla să fie în echipă cu mine zicea „ah, ce nasol!”, dar de faptputeam să fac destule chestii şi aveam idei la care ei nu se gândiseră înainte.”(George)

Page 15: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem

Proiectul “Avem fiecare o poveste” este un proiect finanţat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şinorvegiene accesaţi www.eeagrants.org

”Să putem avea, de exemplu, meniuri din acestea Braille în restaurante şi altelucruri pe care nu le avem, sunt prea puţine medicamente care sunt notate înBraille, eu nu am văzut pe toate ambalajele. Şi altceva...să avem un fel deînsoţitor în market-uri.” (George)

”În primul rând, ca să avem drepturi egale trebuie să avem un număr egal debeneficii, mă gândesc, nu? Şi dacă avem o privire de ansamblu, la fel cum nouăne lipsesc semafoarele, celor care au probleme locomotorii, le lipsesc rampelepentru acces în anumite unităţi. Celor cu deficien�e de auz, de exemplu, le lipseşteuneori accesul la informaţie, pentru că nu toate canalele au interpret să lepovestească tot ce se se spune la ştiri.” (George)

”Fiecare dintre noi poate să-şi ducă la maxim calită�ile şi să îşi explorezecapacităţile intelectuale, să poată să facă cât mai mult pentru cei din jur şi trebuiesă fie aduşi împreună, ca să poată fi integraţi. Într-adevăr există o anumităreticenţă din partea oamenilor fără deficienţe faţă de nevăzători şi faţă depersoanele cu handicap.” (Adrian)

,

Page 16: Despre diversitate si prietenie, la grupa mare si grupa ...cpe.ro/wp-content/uploads/...prietenie-la-grupa-mare-si-grupa-mijlocie.pdfla grupa mare si grupa mijlocie!,, Proiectul “Avem