DESPRE NVATAREA NOTULUI

Intr-o presupusa Istorie a Metodicei la inot , s-ar putea spune ca, in urma cu cca. 75-80 de ani, textele Regulamentului din acea perioada reprezentau, in acelasi timp, si Orientarea metodica a pregatirii, a invatarii urmare a faptului ca literatura de specialitate nu era atat de evoluata ca cea din perioada actuala.

In fond nu acest lucru era gresit ci faptul ca, indirect, pentru metodica invatarii inotului, citirea doar a regulamentului de concurs a condus la statornicirea ideii de a invata un singur procedeu cel mai ades, procedeul Bras (probele de inot bras fiind preferate in programele tehnice de concurs din acea perioada de debut a inotului sportiv si in opinia sportivilor, parintilor).

Celalalt procedeu important Craul /Crawl, denumit in mod oficial liber(**) , era in mod nefiresc ignorat. Zeci de ani, la noi, Brasul a reprezentat primul si cel mai ades, si ultimul procedeu de inot invatat de incepatorii acelor vremuri

Invatarea inotului prin Bras, are o suita de avantaje ( facilitatea de a respira liber, evitarea imersiei capului) dar si o serie de inconveniente cel mai important: Brasul odata invatat limiteaza transferul formarii corecte a deprinderii in cazul invatarii altor procedee (transfer negativ), un brasist, cu foarte rare exceptii, nu va putea inota eficient Craul sau Spate.., un Bras-ist va ramane Bras-ist si cu asta gata..; dar inotul are 4 procedee si probele de concurs (cele individuale) , in numar de aprox. 30, sunt programate in mod egal pentru fiecare procedeu in parte. (dintre care pentru Bras doar 4 )

Prin anii 1965, practica noastra a demonstrat, apoi a putut fi formulata si incadrata teoretic, ideia ca invatarea prin Craul sau prin Spate si chiar varianta invatarii concomitente (adica - invatarea

analitica a celor 4 procedee pornind de la algoritmul formarii deprinderii) permit un transfer pozitiv evident.

-----------------------------

*(vezi "Enigmele Terei", Dan Apostol, editura Sport-Turism, 1988, Bucuresti)-

**( freestylle / libre- termeni adoptati in mod express de FINA tocmai pentru a democratiza caile si succesul invatarii inotului de cati mai multi candidati, care, la aceste probe, pot concura / inota cum doresc ei.,

Unele exemple provin din faptul ca la specialistii germani, de ex., inceperea initierii la inot era si este facuta prin procedeul Spate - modalitate adoptata de scoala germana inca din vremea parintelui sistemului EFS - .. korpererziehung Guts Muths, 1759 -1839, vezi lucrarea semnata de K.H. Sticher, Sport Schwimmen, Sportverlag, Berlin, 1970 in care primul procedeu care apare in lucrare este Rucken-kraul, adica Spate, sau Cursul de inot 1965, ICF, conf. N. Dumitrescu si lector Irina Oprisescu care recomanda inceperea invatarii fie prin procedeul Spate fie prin Metoda concomitenta de invatare analitica a celor 4 procedee tehnice de inot sportive (metoda experimentata desvoltata la Centrul de Cercetari ESF Viitorul, 1964).

0data invatat inotul, prin exersarea a cat mai multe procedee se deschid cai largi pentru o instruire mai ampla, complexa prin multilateralitatea deprinderii, (de ex. : ori de cate ori sportivul oboseste, el va putea continua antrenamentul trecand la exercitii de inot cunoscute in alte procedee si astfel, principiul odihnei active isi poate manifesta convingator continutul, iata argumentul principal).

Asemenea modalitati ar trebui sa fie preferate de cel care activeaza ca monitor viitor antrenor dedicat inotului sportiv.

Daca instructorul respectiv este un individ motivat doar de a realiza invatarea, fara a privi pe fereastra inotului sportiv, atunci nimeni nu ar trebui sa-i reproseze ceva cand el rezolva invatarea prin Bras sau, limitat, la un singur procedeu.

Cei care executa activitatea de invatare a inotului in folosul asigurarii unei selectii certe pentru viitorul acestui sport ar trebui sa accepte si alte metode de invatare a inotului, metode eficiente prin folosirea trasferului pozitiv des remarcat in activitatea de pregatire.

In acest caz, invatand mai multe procedee tehnice, deprinderea se va forma multilateral si benefic pentru toate formele si exercitiile de antrenament.

Sportivul astfel instruit va putea concura in mult mai multe probe de concurs, amplificandu-i astfel procesul de pregatire etc. Formarea deprinderii de inot (initire-perfectionare pana la maiestrie)

Biomecanic analizata, deprinderea de a inota este alcatuita dintr-o succesiune de actiuni motrice naturale (secvente din actiuni motrice de baza cum ar fi pozitiile, miscarile din stand, mers, alergare, catarare, tarare s.a.). Ele sunt apelate in mod diferit de specificitatea apei pentru:

(a) - a permite realizarea imersiei, scufundarii

(b)- de a sustine plutirea in pozitii intinse cat mai apropiate de orizontala apei

(c)- de a produce inaintarea corpului prin serii sau cicluri de miscari ale membrelor, corpului - toate = in conditiile dificile generat de un echilibru instabil in apa, echilibru realizat conform legilor naturale (vezi principiul lui Arhimede), prin folosirea rezistentei, densitatii apei - spre reusita gasirii unor puncte de sprijin hidrodinamic care sa conduca la manifestarea plutirii si a inaintarii corpului.

Deprinderea de a inota este deci, un manunchi de priceperi, abilitati (de a te scufunda liber, de a pluti pasiv, de a inainta cu miscari alese) care se perfectioneaza, rand pe rand, tinzand spre automatizare, prin asocieri multiple ale unor reprezentari, conditionate prin programul de invatare+perfectionare (antrenament) care vizeaza atingerea maiestriei ( 'cea mai mare viteza - cu cea mai mare economie de miscari' ). Treptele formarii DEPRINDERII

Formarea deprinderii motrice (invatarea inotului) presupune parcurgerea mai multor trepte, in mod optim si de dorit progresiv.

Aceasta dinamica este similara principiilor instruirii programate (intalnita in invatamant), care presupune parcurgerea + invatarea deplina a fiecarei trepte care compune algoritmul selectat pentru reusita invatarii si numai dupa ce controlul indeplinirii sarcinilor fiecarei trepte parcurse este afirmativ se recomanda trecerea la o treapta superioara;

In cazul inotului se incepe de la treapta :

1 - acomodarii cu apa, imersia si controlul liber al respiratiei (inspir moderat- expir imediat si profund !!!);

2 - obisnuirea cu pozitiile fundamentale de plutire si inaintare intr-un echilibru cat mai stabil+relaxat fata de consistenta apei;

3 - invatarea defalcata a miscarilor de inaintare, adica - exersarea miscarilor de picioare, de brate, apoi,

4 inaintare cu coordonari simplificate, iar in final in coordonarea globala+respiratie a cat mai multor procedee de inot sportiv;

5 - deprinderea sariturilor, plonjarii in adancime, a starturilor si a tehnicii de intoarceri regulamentare pentru concurs.

Deprinderea devine eficienta in compania unui confort echilibrat al mecanismului respirator (vezi afirmatia larg raspandita: inotul - 'arta' de a respira...); deficitul de oxigen poate altera corectitudinea si eficienta miscarilor ( deficit care poate fi dobandit si din cauza primelor serii de miscari excesiv de incordate si imprecise, inadecvate).

Dar metabolismul de efort (rezistenta la datoria de oxigen) se poate antrena, conditiona, perfectiona treptat pentru o cat mai buna adaptare la cerintele concursului, la efortul specific probelor de inot (de sprint, de fond etc.).

Deprinderea de a inota este supusa permanent perfectionarii si consolidarii pentru a corespunde sarcinilor mereu crescute a pregatirii plurianuale ( cele 5 stagii mari de pregatire intinse pe durata a cca 10-12 ani, vezi cap. Antrenament).

Formarea deprinderii de a inota este in fond suita, schema de exersare a conditiilor de manifestare a unor reflexe noi care au in vedere: atenuarea instinctelor de aparare (a) pana la automatizarea complexa a componentelor 'simtului apei' (b) in fond un cocktail din tot ce 'simte', 'aude', 'vede', 'miroase' si 'gusta' incepatorul aflat in apa (c) cu cele 5 simturi de baza cu care l-a inzestrat natura mama.

Ele conduc la rationamente, reprezentari, sunt initiate actiuni motrice menite a da un al 6leasimt simtul apei (similar cu tusarea clapelor la pian, sau a folosirii arcusului la vioara etc.)

In situatiile cand formarea deprinderii de a inota nu este perturbata de factori limitativi (teama, panica, conditii neprielnice ale mediului, bazinului, bruscarea etc.), exersarea pana la automatizare este facila si rapida ( asemanator cu echilibrul pe care-l gasim la invatarea mersului pe bicicleta, care este stiut ca odata deprins nu se mai uita...!).

In formarea corecta a deprinderii cele mai mari 'rabaturi' se fac la 'controlul respiratiei' si la 'tonusul vaslirilor', astfel:

- o inspiratie exagerata poate conduce la expiratie incompleta , cu diferite forme de disconfort care genereaza solutii incorecte in tehnica de inot;

- aplicarea unor valori inadecvate de forta musculara (incordari exagerate, rigiditate musculara, crispare), poate duce la miscari pripite, care taie apa, la adoptarea unui tempo ineficient, obositor generator de multiple viitoare greseli.

Oricat de bine ar memora un incepator descrierea miscarilor dintr-un manual de inot, daca acesta nu intuieste, nu reuseste sa dea el insusi viata fiecarei actiuni, el nu va putea progresa corespunzator.

La modul cel mai concret - eficienta (viata) unei miscari, vasliri va fi apreciata DACA aceasta actiune produce NAINTAREA corpului pe directia dorita de inotator !

Cei care se misca dar nu si inainteaza satisfacator trebuie sa fie vigilenti ceva nu-i in regula cu modul de abordare, de gandire a invatarii inotului...!!!

Formarea deprinderii de a inota prin solutia ' cantitativa ' (numar mare de miscari) nu permite accesul la tehnica sportiva corecta, eficienta ci doar la o actiune haotica, obositoare de cele mai dese ori putin corecta.

Din acest motiv este ceruta imperios prezenta monitorului specializat care sa vegheze la respectarea cerintelor anterior evocate, deci, solutia dezirabila este cea 'calitativa' pe care o regasim in celebrul aforism antic Festina lente Grabeste-te incet...! (vezi referirile la conceptul BEST, Anexa nr.9)

In acest context tehnica cea mai corecta apare daca inotatorul tinde de a realiza cea mai mare viteza in compania celor mai putine miscarii... pare ciudat, dar:

acest comportament nu poate fi realizat decat numai cu ajutorul celei mai bune tehnici de miscare in apa!!! Cum invata incepatorul tehnica (corecta) de inot?

Dintre formele cunoscute cel mai ades, acest lucru, se face prin imitarea miscarilor celor din jur. Ca forma de invatare si complementar ca o calitate importanta a comportamentului, imitarea usureaza adaptarea copilului incepator la cerintele activitatii si a obisnuirii sale cu mediul inconjurator.

In cazul sportului, a inotului imitarea este foarte des intalnita prin exemplul sau prin demonstratiile antrenorului, monitorului, cel mai ades prin observarea altora care atrag atentia executantului interesat.

O nota ar trebui sa retina cel care conduce activitatea: imitarea nu poate fi comandata dictatorial ci stimulata pedagogic oferind copilului un camp larg de initiativa, suficiente de multe incercari cu erorile lor inerente.

Totusi, reusita invatarii miscarilor de inot nu poate fi atribuita in totalitatea unui ansamblu de imitatii (care reprezinta activitatea primului sistem de semnalizare).

Aceasta trebuie completata cu forta sugestiva a cuvintelor (al doilea sistem de semnalizare); comunicarea - prin explicatii directe, lectii (sau mini-lectii) teoretice (vezi Intuitia, cap.II, Comunicarea, capitol anterior dezbatut).

Monitorul experimentat, antrenorul bun practician, de multe ori un anonim nestiut chiar, ar trebui sa poata aplica, in activitatea sa de predare a tehnicii - un algoritm cu care reproduce, poate repeta conditile prielnice unei invatari reusite a tehnicii (ALGORITM -dupa numele matematicianului arab AL HOREZMI, sec.IX d.H.).

Alogitmul selectat pentru invatarea inotului poate fi reprezentat, condensat, dintr-o posibila definitie, adica: Ansamblul operatiilor de baza, elementare care sunt caracteristice, specifice unui fenomen, mecanism repetabil (in cazul nostru motricitatea avand originea in SNC), care, pe masura ce este repetat aidoma, aplicarea lui va conduce, sigur si logic, la reproducerea, la progresul si la finalizarea unui fenomen / exercitiu de baza, a unui mecanism / deprinderi, in cazul nostru invatarea progresiva a inotului etc.

(Algorithm-vezi Oxford Dictionary of Sports Science & Medicine, pag. 24 )

B.E.S.T.

TEST DE EFICIENTA BIOMECANICA LA INOT

(BIOMECHANICAL EFFICIENCY SWIMMING TEST )

Reprezinta o inovatie in testarea capacitatii tehnice a unui individ care doreste atingerea unei perfectiuni de inaintare in apa. Denumirea provine din abrevierea titlului si intamplator indica in engleza mesajul 'cel mai bun'. Eficienta optima la inot este realizata atunci cind se incearca obtinerea unei viteze superioare in compania economiei de miscari, adica,

'la cea mai mare viteza

. cele mai putine miscari'

Conform formulei BEST = din valoarea constanta 100 (aleasa aleator! ) este scazuta suma aritmetica a valorilor realizate ca timp de inot/50m si numar de miscari, de cicluri efectuate cu bratele (adica numarul de secunde/50m + numarul de miscari/5om).;

de ex.: 32 + 43 cicluri = 75 scazute din 100 = 25 puncte, care pot indica matematic si cu un efort mental minim, eficienta prestatiei la un moment dat.(*)

Aceste exercitii trebuie sa apara de timpuriu in activitatea de instruire (daca se tinteste dobandirea unei maiestrii!). Un exercitiu premergator poate fi cel in care elevului i se recomanda sa inoate un numar fix de miscari obiectivul fiind ca din aceste putine miscari el sa inainteze cat mai departe (execitiul incepe cu evolutii in apnee / inot scoala si, treptat, odata cu automatizarea respiratiei se va indica 5 cicluri cu respiratia la 2 brate, sau 6 cicluri cu respiratia la 3 brate etc.)

Aplicarea acestei conduite in cazul inaintarii prin apa ofera executantului certitudinea ca tehnica sa este corecta si mai ales adecvata capacitatii personale de efort, la un moment dat.; in cazul pregatirii

copiilor, respectarea 'formulei' ii fereste de suprasolicitare (executiile pripite, fortate, "primul cu orice pret...") si obliga la folosirea unor parametri optimi de efort (tempo lung, vasliri puternice, tehnica cea mai corecta).

Conceptul acesta nu este nou, nou este modul de abordare, prezentare in cazul inotului sportoiv; faptul ca inca din antichitate s-a ajuns la un standard de intelepciune cu aplicare universal-valabila prin expresia "grabeste-te... incet !" (in latina 'festina lente') ne permite sa apropiem continutul acestui aforism de metodica inotului - 'ce este mai bine decat sa inoti cat poti tu de repede dar cu grija de a efectua o economie mare de miscare'... CURSUL DE INITIERE LA INOT

Organizarea concret a nvrii, iniierii ia forma unui curs de lectii, cu durat fix (numr de zile, de lecii, de ore), pe grupe unitare ca sex, vrst, ca nivel al experienei motrice i egale ca numr de cursani (**).

Astfel organizat, cursanii particip la lecii planificate, cu coninut pedagogic, metodic adecvat nivelului lor, beneficiind de ndrumarea unui monitor (antrenor, instructor) care, folosind experiena sa i cunotiinele de specialitate va facilita tuturor cursanilor formarea unitar, complex a 'simului apei' n compania unor aciuni motrice coherente care s determine plutirea, alunecarea, naintarea prin ap n mod natural i economic.

-------------------

** Succesiunea sarcinilor a 12 lecii (un ciclu) programate pentru formarea deprinderii de a nota sunt redate graphic n Anexa nr. 2

----------------

Principalele metode folosite de monitor sunt 'demonstraia' + 'explicaia', exersarea cursantului trebuind a fi condus spre atingerea perfeciunii sub ndemnul exerciiilor repetate, a jocului i ntrecerii.

Cursul de initiere nu trebuie adus la nivelul unui 'scop n sine' (interese mercantile, ambiii personale), cursanii nu vor fi n nici un fel forai s 'fac' ce vrea monitorul ci vor fi ndemnai s iubeasc apa, soarele i micarea.

Paralel cu acest curs se va face un control epidemiologic i al strii de sntate, vor fi folosite metode, mijloace de 'clire a organismului', vor fi explicate pentru a fi practicate regulile, msurile, exerciiile de securitate i salvare de la nec, cerinele disciplinare legate de igien, de asociere a altor discipline sportive (gimnastica) etc.

Iat, orientativ, un posibil test de -

EVALUARE A DEPRINDERII DE A NOTA

{ Observai i notai (+ / -- }:

1/ Nivelul execuiilor pe uscat:

/____/

2/ Are bun orientare n spaiu: /____/

3/ Are echilibru stnd n colac:

/____/

4/ St ntins n colac:

/____/

5/ St relaxat / ncordat : /____/

6/ Se aga de tot ce poate ..:

/____/

7/ Poate folosi pluta:

/____/

8/ Se las remorcat relaxat: /____/

9/ Poate schia micrile cu picioarele

fr a fi deosebit de ncordat:

/____/

10/ Accept s stea cu brbia aproape

de suprafaa apei, colacului: /____/

11/ Accept s renune uor la folosirea

colacului, monitorului:

/____/

12/ Consimte s sar n ap: /____/

* cu ajutorul monitorului -

/____/

* singur i apoi ajutat:

/____/

* fr ajutor, se ine de margine: /____/

13/ Bag capul sub ap:

/____/

14/ Sufl, bolborosete apa:

/____/

15/ Renun la sprijin>margine:

/____/

16/ Are rbdare s pluteasc:

/____/

17/ Plutete n poziie corect:

/____/

18/Are micri bune de picioare: /____/

19/ Are micri bune de brae:

/____/

20/Calc apa + respiraie: /____/

Criteriul cel mai usor de sesizat de nceptor sau de Dvs. este faptul ca executnd, exersnd micrile cerute, cursantul simte c nainteaz; cnd acesta se mic, vslete fr a nainta este semn c tehnica nu-i bine aleas iar el trebuie s devin mai atent, vigilent cu aceste micri

Initierea s-a incheiat poate incepe invatarea coordonarilor intre brate, picioare si respiratie, la inceput pe distante mici apoi din ce in ce mai lungi

Asta este egal cu alt dimensiune, adic cu rspunderea muncii acceptate,

cu efortul voluntar asumat printr-o motivaie optim:

- mi place notul i vreau s devin sportiv !

INSTRUCTORUL

Cel care are aceast frumoas misiune este instructorul, monitorul de inot.

El reprezint prima treapt (profesional) n ierarhia calificrii n specialitate a unui viitor antrenor; este ucenicul antrenorului i-l ajut n mod direct i practic n buna organizare, desfurare a pregtirii.

Instructorul, monitorul nu necesit obligatoriu studii de specialitate dar este de preferat ca el s aibe experien sportiv personal i un contur pozitiv al conduitei vis--vis de rspunderea direct ce o are fa de viaa i sntatea copiilor aflai n subordinea sa.

Totui, un instructor trebuie s fie recunoscut de autoritatea local sportiv care-i va nmna un carnet oficial de instructor voluntar, carnet care-I d dreptul la liber profesiune n condiii de angajare temporar pe baza unui contract de munc legal ntocmit.

Iat succint suita de condiii i cerine necesare atestrii unui viitor instructor, monitor voluntar:

- vrsta minim de 16 ani;

- s fie un bun nottor i demonstrant a tehnicii celor 4 procedee;

- s fie bine instruit n manevrele i tehnicile de salvare;

- s aibe tact i dragoste pedagogic pentru profesie i elevi;

- s fie un funcionar disciplinat care colaboreaz cu conducerea.

In aceste condiii putem spune ca iniierea la not este termenul care se refer la prima parte a ceea ce numim noi metodologic stagiul de nvare (I) a notului (sportiv) al crui coninut se refer la :

- acomodarea i mprietenirea cu apa,

- plutirea pasiv i cu micri de clcarea apei + bobing (scufundi libere),

- naintarea cu mijloace ajuttoare (colac) i cu micri defalcate (cu picioarele mai ales),

- eventual cu coordonri simplificare (controlul respiraiei) pe distane scurte (not coal).

Obiectivele intermediare ale acestei etape sunt legate de sfera afectivitii (copilului s-I plac a sta i a se juca n ap), s colaboreze cu monitorul pentru a se integra disciplinat n alura de munc (chiar daca sub form de joac), i sfera motricitii prin acele micri care-I satisfac (fie prin micri alternative-Craul, Spate , fie cele simultane Bras) i care pot decide care ar fi procedeul tehnic personal ce va fi adoptat de copil n perspectiva sa sportiv.

Pentru acest stagiu sunt organizate cicluri de lecii, de regul n bazine cu ap adnc, cu numr variabil i aleator de lecii n cuprinsul unui ciclu sptmnal, de regul lecii pltite (nvare este totui o investiie important), ntr-un cadru organizatoric (adminstrativ, funcional, igienic) perfect adecvat i modernizat.

Exerciiu de testare, control al avansrii n formarea unei deprinderi obinuite de not este descris astfel (variante) :

- candidatul sare n mod liber n ap adnc (avnd instructorul n imediata sa vecintate),

- nainteaz minimum prin micri de clcare a apei - cca. 3-4 m,

- se oprete, execut o simpl scufundare superficial, dup care,

- rspunde verbal la o ntrebare pus de examinator, apoi,

- se rentoarce spre margine unde ateapt verdictul examenului.

In mai multe centre de iniiere se procedeaz i la participarea demonstrativ a ntregii grupe la un concurs (de regul pe limea bazinului), cei care reuesc vor fi selecionai pentru seciile de performan.

Iat un formular tipizat care ar trebui s precead nscrierea la centrul de nvare:

PISCINA ............

CURSUL DE INOT..

Aviz medical: APT / INAPT

FISA DE INSCRIERE Nr. .

Data .

Nume, prenume, anul nasterii, telefon:

printii: nume, prenume, telefon, ..

prof. .............................................................,

tel ...............................

Cursantul are urmtoarele obligaii:

1. s doreasc a nva notul (din dpdv pedagogic sunt excluse cazurile de alintare, rsfa, insubordonare).

2. s aibe avizul medicului ca este apt/sntos (au fost enumerate situaiile cnd notul este contraindicat;

3. s fie acceptat de profesorul monitor, adic: s treac primul test de acomodare cu mediul (bazin, apa, profesor etc.) i numai dup acest test va putea solicita nscrierea conform orarului de lucru.

4. O lecie are durata de 90-120 min. si se compune din exerciii din gimnastica notului, exerciii defalcate din tehnica procedeelor de not sportiv, ntreceri cu tehnica globala si alte forme de control, jocuri.(vezi Anexa 1) CONSIDERATII DESPRE INVATAREA INOTULUI

La ora actuala invatarea inotului este apreciata ca un inedit proces instructiv-educativ sprijinit de o metodologie cuprinzatoare, variata, cu o suita de cerinte organizatorico-medicale toate menite a prilejui invatarea corecta si rapida a deprinderii de inot-elementar (calcarea apei) sau a tehnicii sportive (a celor 4 procedee oficiale de concurs).

In timp, putem spune ca prima pledoarie pentru o asemenea apreciere apare la 1538 prin cartea Colymbetes arte de sive natandi autor Nicolas Wynnman, apoi apar tot mai multe incercari de a asocia invatarea inotului la sarcinile scolare (sfarsitul sec 18, in lucrarile Conventiei de dupa Revolutia Franceza -1796, apoi in Germania, Anglia, Franta, SUA, Danemarca, s.a.), sub supravegherea stricta si responsabila a unui monitor, cu sau fara materiale ajutatoare (colac, bete, franghii), in bazine special construite (stranduri publice) sau cele oferite de mediul natural (litoral, lacuri, rauri).

In tara noastra invatarea inotului (in termeni sportivi, de performanta) este remarcata ca activitate distincta inca din anii 1930 (anul infiintarii FRN) si mai ales dupa deschiderea bazinului Floreasca (bazin acoperit, 1950) care alaturi de multi alti numerosi antrenori din provincie Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Tg.Mures, Resita sau Lugoj au promovat un sport mereu aflat in dificultate.

Se poate aprecia ca invatarea inotului este un proces bivalent in care sunt regasiti in perfecta armonie atat incepatorul nestiutor cat si profesorul atotstiitor; primul trebuie sa fie dispus a asculta sfaturile oferite de cel de-al doilea al doilea trebuie ca prin forta explicatiei secondata de o corecta demonstratie sa convinga pe primul ca numai in conditii de lucru sustinut, atent si plin de rabdare se poate dobandi o tehnica cat mai corecta, chiar daca nu toti incepatorii vor putea ajunge campioni sau recordmeni.

Poate ca ne repetam dar expresia perfecta a invatarii inotului in conditii optime de tehnica si eficienta este data de formula BEST in care, in forma cea mai concisa, se cere ca executantul sa inainteze cu cea mai mare viteza folosind cele mai putine miscari! PLUTA VERTICALA

Pluta vertical un prim exerciiu serios (un test) menit a da ncredere nceptorului c, totui, se poate pluti . Fiind n cea mai dificil poziie dar asistat perfect de instructor, nceptorul poate iniia tentativa de a pluti vertical i trebuie semnalat necesitatea rbdrii de a pluti, deci timpul strict necesar pentru c plutirea s se poat manifesta mai nti fizic apoi acceptat mental .

Concret, dup ce corpul se scufund avnd sprijin cu palmele (brae ntinse) pe margine (a), la un semnal discret al instructorului elevul ridic degetele, palmele de la punctul de sprijin, stnd nemicat(b). Dup cteva secunde plutirea va ncepe s se manifeste, ea se datoreaz prezenii aerului n plmni i a densitii specifice mici a corpului scufundat (cei cu oase grele vor avea de suferit o ntrziere, fapt pentru care li se va permite s apuce cnd doresc bul oferit de instructor)(c)

(* grafica din Schwime, K. Scharmm, Sportverlag Berlin, 1988 i INOT Manual metodic M-. Olaru, 1982) Exerciiul este precedat de cteva mici ncercri de scufundare avnd sprijin continuu pe marginea bazinului. La aceste scurte scufundri se va lmuri faptul c apa are tendina de a ptrunde n nas, urechi, ochi, de a acoperi prul etc. dar dac elevul este prudent, va nva s sufle aer pe nas i astfel va scpa de apa de acolo nc nainte de a reveni la suprafa iar la revenirea propriu-zis s nu deschid imediat ochii pentru a-i lsa apei timpul necesar de a se scurge; n plus trebuie recomandat convingtor c: intrarea n apa, scufundarea poate fi rapid n schimb, revenirea trebuie s se fac ct mai ncet (a) iar inspiraia care precede scufundarea trebuie s fie de amplitudine medie, mic, deoarece, altfel o cantitate prea mare de aer i va produce o crispare a musculaturii toracale sau chiar a ntregului corp care rigid fiind va avea mereu tendina de dezechilibrare (b). Acest lucru se poate observa totdeauna cnd, exact ca la o bucat de lemn, asupra crei acionm ntr-un punct oarecare, se manifest tendina clar de a se dezechilibra bucata n ntregime, pe cnd corpul relaxat poate reui o echilibrare mai bun i sigur. (vezi Anexa nr. 1)

MOBILITATE Pentru tehnica BRAS,

(*grafica din Plavanie, Makarenko, Fizkultura i Sport, 1984, Moscva) Grafica folosita de specialistul rus, un renumit cercetator, menita a orienta reprezentarea a ceea ce inseamna o buna mobilitate a labelor si gambelor aduse in rotare externa in articulatiile genunchiului si a gleznei specifica tehnicii bras (flexie dorsala). Pozitia aceasta va oferi executantului cea mai buna prindere a apei in momentul vaslirii. Aceasta mobilitate nu poate fi dezvoltata usor, mai ales la adulti, ei se vor multumi cu atat cat pot, dar la copii poate fi dezvoltata in mod predilect la partea de lucru pe uscat, chiar cu debutantii.

(*grafica din Fahnemann catalogues, Bockenem, 1976)

Mobilizarea corpului pentru a exersa pozitia labelor si supletea trunchiului..

In ceea ce priveste cealalta pozitie, proprie procedeelor craul, spate sau delfin labele, spiturile sunt mentinute in pozitie intinsa, in flexie plantara, avand labele usor orientate median, fapt ce va oferi picioarelor o suprafata mai mare de lovire a apei (cu ristul ca la fotbal).

Multi copii nu sesizeaza aceasta intindere si mai ales aducerea mediana a varfurilor (in coada de peste) si asa se face ca la intentia de a bate apa pentru a inainta efectul este exact invers, ei simt ca merg ca racul de indata ce acest mic (dar important ) defect dispare inaintarea este asigurata cu succes.

(*grafica din I.V.Vrjesnevskii, Fiukultura I sport, 1965, Moskva)

Un exercitiu de corectare inedit, ciudat la prima vedere, este cel in care incepatorul, ajutat de colac, la care se vede cert ca nu reuseste sa inainteze, este indemnat sa ridice pluta peste suprafata apei, exact cum ar tine deasupra apei, pe orizontala, o tava plina cu pahareAstfel el va simti instinctiv nevoia de as intinde cat mai mult picioarele; labele vor adopta pozitia corecta iar inaintarea se va realiza imediat, fara eforturi ....(vezi cap. IV Legea a 3-a a actiunii / reactiunii - Newton) GESTUL, GESTICA, INDICATIILE ANTRENORULUI

Aflat in apa, inotatorul este mai greu abordabil prin comunicarea verbala (asa cum auzim sfaturile antrenorilor de fotbal ...!); cel care doreste sa intervina totusi si in aceste conditii (corectarea unor greseli, atentionare etc.) va folosi o serie de gesturi plastice, sugestive, cu sens de a stimula imitatia sau a releva simbolul intr-un 'cod', un limbaj al semnelor stabilit sau obisnuit de mai mult timp.

Maniera este general acceptata si totusi ea nu ar trebui sa fie folosita de antrenorii seriosi, care lucreaza organizat si metodic - deoarece tradeaza superficialitate sau inclinatia de a 'tutela' sportivii, carora li se estompeaza personalitatea si spiritul de raspundere. Deci fara prea multe semne!

Sportivii de certa valoare nu sunt deloc condusi prin 'semne'....! Despre administrarea traditionalelor injuraturi, nici nu poate fi vorba ! Iar in cazul invatarii inotului - aruncatul in apa este

contraproductiv (este admisa ideia de a prilejui, facilita incepatorului prea temator, o intrare neprevazuta in apa ..., exact pentru a-i demonstra nu are nimic de pierdut ..., eventual doar teama, frica..., totul depinde de tactul si profesionalismul instructorului decis sa nu provoace resentimente perpetue elevului....)